- 1 -

EXPERTIZA TEHNICA Pe DJ 102G Victoria (DJ 105C) –Vistisoara – Statiunea Sambata km 0+000-

km 9+900. Prezenta expertiza este intocmita cu scopul investigarii starii tehnice a urmatoarei

artere de circulatie , in vederea alegerii unei solutii tehnice viabile pentru reabilitare , in

conformitate cu normele tehnice in viguare si cerintele utilizatorilor.

Drumul investigat in prezenta expertiza este drumul judetean DJ102G km 0+000 la km

9+900 intre orasul Victoria si localitatie Vetisoara si Statiunea Sambata.

I. Date generale

Drumul judetean este amplasat in partea de sud vest a judetului Brasov la poalele

muntilor Fagaras in depresiunea Brasovului si pe terasa superioara a Oltlui, intr-o zona

plana parte a podisului Transilvaniei.

Drumul judetean DJ102G se desprinde in orasul Victoria din drumul judetean

DJ105C si evolueaza spre est catre localitatea Vetisoara si se sfarseste in Statiunea

Sambata unde se inteapa in drumul comunal DC79.

Din punct de vedere tehnic si in conformitate cu NP 116-05 “ Normativ privind

alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentu drumuri” , “OG 43/1997 si Ordinul

pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea , construirea si modernizarea

drumurior”, drumul investigat se incadreaza la clasa tehnica IV.

In conformitate cu Ordinul 31/N/1995 , drumul investigat se incadreaza la clasa

de importanta “ C “– normala.

II. Analiza starii de viabilitate a drumului investigat.

Evaluarea starii de degradare a fost efectuata pe baza metodologiei CD 155 –

2001 “Instructiuni tehnice pentru determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” si

AND 540-2003 “ Normativ pentru evaluarea starii de degradare a imbracamintii

pentru drumuri cu structuri rutiere suple si semirigide” . Totodata evaluarea starii de

degradare a fost efectuata si pe baza masuratorilor si aprecierilor vizuale efectuate la fata

locului. Pentru aceasta a fost luata in considerare si arhiva fotografica atasata in anexa.

- 2 -

Cele mai frecvente degradari intalnite in prezenta expertiza, sunt specifice

drumurilor pietruite si din beton de ciment si acetea sunt : gropi, fagase, burdusiri,

degradari de margine si dale fragmentate , rupturi de margine , de colt, gropi, fisuri ,

crapaturi , exfolieri si erodari ale stratului de uzura, cauzate de siroiri ale apelor de

suprafata sau stationarii indelungate a acestora pe partea carosasbila ca urmare a unei

drenari necorespunzatoare si a actiunii combinate a factorilor de mediu - trafic .

Prin aceste investigatii s-a putut aprecia ID (indicele de degradare) , astfel incat

drumul investigat sa poata fi incadrat corespunzator.

In conformitate cu CD 155 neuniformitatea si rugozitatea exprimata prin IRI se

poate aprecia pe baza masuratorilor de planeitate si rugozitate dar pentru drumul

investigat are valori peste 6 (drum cu planeitate rea ).

In evaluarea celor doi indici nu a fost nevoie sa se utilizeze echipamente

specializate (APL si SRT ) deoarece din experienta , drumul investigat nu poate fi

incadrat decat la planeitate rea.

II.1 Drum judetean DJ102G.

Generalitati.

Sectorul de drum investigat are lungimea L = 9900 m si se afla in totalitate in

administrarea Consiliului Judetean Brasov . La km 0+000 , drumul se desprinde din

DJ105C si trece la nivel cu CF industriala, dupa care evolueaza pe o structura din beton

de ciment pana la km 2+900. Drumul evolueaza in continuare pe structura pietruita pana

la final. La km 7+100 se intersecteaza cu DJ103D iar la km 9+900 cu DC79.

a. In plan traseul este usor sinuos alternand aliniamentele medii si lungi , cu curbele

arc de cerc si viraje moderate.

b. In profil longitudinal , drumul parcurge o zona de podis , relativ plana , cu

declivitati de pana la 3%.

c. In sectiune transversala , in prezent partea carosabila se identifica cu platforma

drumului , avand o latime variabila de la 6.00m la 7.00m. Acostamentele sunt

inierbate iar santurile sunt colmatate sau lipsesc.

- 3 -

d. Din punct de vedere al structurii rutiere, drumul pana la km 2+900 este cu dale din

beton de ciment . De la km 2+900 la final drumul este pietruit cu piatra sparta si

balast.

Evaluare starii de degradare.

Drumul judetean , de la km 0+000 la km 2+900 este cu structura rutiera rigida cu

dale din beton de ciment . Durata de serviciu este expirata de peste 25 ani , dalele din

beton de ciment fiind foarte degradate , avand defecte atat de suprafata dar mai ales

structurale. Se intalnesc dale fragmentate , dale fracurate , gropi pana in stratul de

fundatie, eroziuni de suprafata si exfolieri , dale denivelate si dale tasate. Pe acest sector

in cateva pozitii a fost identificat si fenomenul de pompaj.

Starea de degradare este apreciata prin indicele de degradare ID care se determina

prin raportarea suprafetei afectate de degradari la suprafata totala a partii carosabile.

Starea de viabilitata este determinata luand in considerare situatia cea mai defavorabila.

Aprecierea cantitativa a degradarilor se efectueaza prin luarea in considerare a

tuturor degradarilor intalnite pe sectorul investigat si a ponderii acestora. Starea de

degradare este calculata conform cu CD155 tinand cont de urmatoarele:

numarul de dale degradate ID = ------------------------------------------------------- = 23.25 Numarul total de dale pe banda de circulatie

Nr. dale degradate = D1+0.5D2+(0.5 D3 x N)/S + 0.3 D4 dale

N = numarul dalelor pe banda

S = suprafata sectorului de masurare pe banda m2

D1 =numarul de dale tasate

D2 = numarul de dale plombate si faiantate

D3 = suprafata afectata de fisuri si crapaturi transversale de colt, longitudinale de

forma neregulata

D4 = suprafata exfoliata.

ID = 23.25 ceea ce incadreaza sectorul de drum la calificativul Rau.

- 4 -

Sectorul de drum de la km 2+900 la km 9+900 este pietruit. Starea de degradare

este caracterizata de denivelari longitudinale si transversale , gropi, fagase , degradari de

margine.

Starea de degradare este apreciata prin indicele de degradare ID care se determina

prin raportarea suprafetei afectate de degradari la suprafata totala a partii carosabile.

Starea de viabilitata este determinata luand in considerare situatia cea mai defavorabila.

Aprecierea cantitativa a degradarilor se efectueaza prin luarea in considerare a

tuturor degradarilor intalnite pe sectorul investigat si a ponderii acestora. Starea de

degradare este calculata conform cu CD155 tinand cont de urmatoarele:

ID = S deg / S (m2) unde

S deg = D1 +0,7D2+0,7x0,5D3+0,2D4+D5 (m2)

S = suprafata partii carosabile (m2)

D1 = suprafata afectata de gropi (%);

D2 = suprafata afectata de faiantari , fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite

(%);

D3 = suprafata afectata de fisuri si crapaturi transversalesi longitudinale , rupturi

de margine (%);

D4 = total suprafata poroasa cu ciupiturisuprafata incretita, suprafata siroita,

suprafata exudata (%);

D5 = suprafata afectata de fagase longitudinale (%).

Nr.crt.

DENUMIRE drum

Lungime m

Suprafata parte carosabila

(mp) S dedradari ID

(%) Calificativ

1 DJ102G -pietruit 7000 42000 14800.8 35.24 Rau

- 5 -

Dealungul drumului judetean au fost identificate o serie de podete tubulare si

dalate . Starea lor tehnica pentru majoritatea este proasta. Multe dintre podetele tubulare

nu au timpane si structural sunt rupte. Santurile deasemenea sunt de la partial la total

colmatate. Mai jos sunt exemplificate podetele intalnite.

Km 0+400 podet degradat . Se va inlocui Km 1+150 Podet dalat , colmatat fara

timpane si mana curenta. Se va reface.

Km 2+100 Podet tubular , fara timpane partial colmatat. Se va repara.

Km 2+500 Podet tubular fara timpane. Se va repara.

- 6 -

Km 2+800 Podet Tubular colmatat fara timpane . Se va repara.

Km 2+900 Podet tubular, colmatat. Se va repara.

Km 3+550 Podet tubular degradat. Se va inlocui.

Km 4+300 Podet tubular degradat, fara timpane , se va inlocui.

Km 4+500 Podet tubular , colmatat. Se va repara si se vor construi timpane.

Km 4+700 Podet tubular colmatat. Se va repara. Se vor construi timpane.

- 7 -

Km 5+400 Podet dalat . Necesita eparatii , consolidarea culeilor , efacerea parapetului, hidroizolatie.

Km 5+500 Podet dalat. Necesita reparatii si lucrari de decolmatare.

Km 5+700 Podet tubular. Se repara. Se construiesc timpane.

Km 5+750 Podet ubular, necesita inlocuirea lui.

Km 5+900 Podet dalat. Se repara. Km 6+100 Podet colmatat. Se

decolmateaza . Se construiesc timpane.

- 8 -

Km 6+200 Podet colmatat. Necesita reparatii

Km 6+600 Podet colmatat , necesita reparatii

Km 6+900 Podet dalat necesita reparatii la infrastructura si suprastructura.

Km 7+800 Podet tubular . Se va inlocui.

Km 7+300. Podet tubular . Se va inlocui Km 7+400 Podet tubular . Se va inlocui

- 9 -

La km 7+600, 7+800, 7+900, 8+000, 8+300, 8+500, 8+600, 8+700, 8+750, 8+900, au fost identificate podete tubulare care se prezinta cu defecte structurale , nu au timpane si sunt partial la total colmatate. Se vor inlocui.

Traficul

Traficul desfasurat pe drumul investigat este preponderent local de exploatare

agricola si de acces catre sediile asociatiilor lucrative dar si catre obiectivele de interes

turistic din zona . Drumul asigura legatura locuitorilor din satele Vetisoara si Sambata

catre orasul Victoria.

Astfel traficul , este preponerent compus din autovehicole utilitare mici cu sarcina

de pana la 8,5 t, dar si camioane cu semiremorca sau alte categorii de utilaje agricole.

Clasa de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectiva de 10 ani este T4 cu

Nc(115kN)= 0.15...0.30 m.o.s. ce se incadreaza la un trafic mediu.

III. Geohidromorfologia terenului.

a. Geomorfologia.

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul investigat este amplasat in partea

sud-vestica a depresiunii Fagarasului, depresiune submontana formata prin eroziune si

acumulari piemontane, ce desparte Podisului Hartibaciului in nord, de M-tii Fagarasului

in sud.

b. Geologia zonei.

Din punct de vedere geologic perimetrul investigat alcatuit din depozite de varsta

pleistocene asezate pe depozite volhiniene-bessarabiene inferioare si tortoniene.

Pleistocenul superior este intalnit la suprafata si este reprezentat din aluviuni care

alcatuiesc terasele medii si superioare ale Oltului, acestea fiind constituite din pietrisuri si

nisipuri peste care s-au depus argile nisipoase si prafuri argiloase-nisipoase.

Volhinian-Bessarabian-ul inferior este constituit dintr-un complex de strate marno-

nisipoase, alcatuie din argile marnoase-nisipoase, argile marnoase-sistoase, ce alterneaza

cu nisipuri sau nivele grezoase.

- 10 -

Tortonianul este constituit dintr-o variata gama de faciesuri care incep cu brecii,

conglomerate sau marne tufacee si se continua cu marne vinete, sisturi argiloase, tufuri,

marne nisipoase, nisipuri si pietrisuri.

c. Stratificatia terenului.

In vederea determinarii litologiei zonale, dar si nivelului hidrostatic (in cazul in care exista), au fost executate sase sondaje geotehnice, care au interceptat urmatoarele:

1Sr – km 1+500, stg 1,80m din ax DJ, -0,05m fata de nivel teren, NH= fara apa - 0,00m-0,11m: beton; - 0,11m-0,30m: pietris in amestec cu nisip neuniform, cafeniu, colmatat cu praf argilos, putin umed, indesat; - 0,30m-1,00m: umplutura din argila prafoasa, cafenie, in amestec cu pietris, plastic vartoasa; - 1,00m-1,50: praf argilos, slab nisipos, cafeniu-galbui, plastic vartos-sfaramicios. Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata.

2Sr – km 3+100, dr. 1,20m din ax DJ, -0,04m fata de nivel teren, NH= fara apa - 0,00m-0,32m: impietruire constituita din pietris, bolovanis, piatra sparta de calcar si nisip neuniform, cafeniu, colmatat cu praf argilos, indesata; - 0,32m-0,70m: umplutura din argila prafoasa, cafenie, in amestec cu pietris, plastic vartoasa; - 0,70m-1,50: praf argilos-nisipos, cafeniu-galbui, plastic vartos-sfaramicios. Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata.

3Sr – km 4+500, stg. 1,80m din ax DJ, 0,00m fata de nivel teren, NH= fara apa - 0,00m-0,31m: impietruire constituita din pietris, bolovanis, piatra sparta de calcar si nisip neuniform, colmatat cu praf argilos, indesata; - 0,31m-0,60m: umplutura din argila prafoasa, cafenie, in amestec cu pietris, plastic vartoasa; - 0,70m-1,50: praf argilos-nisipos, cafeniu-galbui, plastic vartos-sfaramicios.

Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata.

4Sr – km 6+200, dr. 2,00m din ax DJ, -0,08m fata de nivel teren, NH= fara apa - 0,00m-0,28m: impietruire constituita din pietris, bolovanis, piatra sparta de calcar si nisip neuniform, colmatat cu praf argilos, indesata; - 0,28m-0,70m: umplutura din argila prafoasa, cafenie, in amestec cu pietris, plastic vartoasa; - 0,70m-4,00: praf nisipos, slab argilos, cafeniu-galbui, plastic vartos. Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata.

5Sr – km 7+200, stg. 2,40m din ax DJ, -0,11m fata de nivel teren, NH= fara apa

- 11 -

- 0,00m-0,47m: impietruire constituita din pietris, bolovanis, piatra sparta de calcar si nisip neuniform, colmatat cu praf argilos, indesata; - 0,47m-1,20m: umplutura din pietris in amestec cu bolovanis si nisip neuniform colmatat cu argila prafoasa, umed, indesat; - 1,20m-4,00: praf nisipos, slab argilos, cafeniu-galbui, in amestec cu rar pietris, plastic consistent-plastic vartos.

Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata.

6Sr – km 9+400, dr. 1,40m din ax DJ, -0,02m fata de nivel teren, NH= fara apa - 0,00m-0,26m: impietruire constituita din pietris, bolovanis, piatra sparta de calcar si nisip neuniform, colmatat cu praf argilos, indesata; - 0,26m-0,60m: umplutura din praf nisipos cenusiu in amestec cu pietris, plastic consistent – plastic vartos - 0,60m-1,50: praf argilos-nisipos, cafeniu-galbui, plastic vartos-sfaramicios .

Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata

In urma interpretarilor din teren si a analizei de laborator , s-a identificat

pamantul din stratul de fundatie incadrat la categoria P4, pamanturi coezive cu regim

hidrologic 2b cu sensibilitate ridicata la umiditate dar si la inghet. In calculul de

dimensionare a noilor structuri rutiere se recomanda Evd = 50 MPa.

c. Adancimea de inghet si conditii hidrologice.

In conformitate cu STAS 1709/1-90 Amplasamentul drumului judetean se gaseste

in zona caracterizata de tipul climatic III cu un indice de uniditate Thornthwaite Im

>20. Drumul investigat se incadreaza la gradul de sensibilitate 2b, specific drumurilor

situate la nivelul terenului natural sau usor in rambleu.

Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054-77, este de 97 cm.

Din punct de vedere hidrografic zona este strabatuta de paraul Ucea Mare.

d . Clima.

Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat are urmãtoarele caracteristici:

temperatura medie multianualã a aerului 8 – 9 oC;

prima zi cu îngheţ: 01.X – 11.X:

ultima zi de îngheţ: 21.IV – 1.V;

adâncimea maximã de îngheţ a zonei este de 100 - 110 cm, conform STAS 6054-

77.

- 12 -

frecvenţa medie a umezelii relative r > 80%, la ora 14oo (%):

iarna 40 – 45;

primãvara 10 – 15;

vara 5 – 10;

toamna <20.

precipitaţii atmosferice:

media cantitatilor anuale 600 – 800 mm;

numar mediu anual zile cu cantitate precipitatii p0,1 mm: 120 -130;

numãr anual zile cu ninsoare: 20 – 30;

numãr anual zile cu strat de zãpadã: 60 – 120.

e. Seismicitate.

Conform SR 11100/1-93 referitor la macrozonarea seismică a teritoriului

României, drumul investigat se situează în zona seismică 71 (scara MSK). Potrivit

Normativului P 100-1/2013 privind proiectarea antiseismică a constructiilor, pentru

cutremure având un interval de recurenţă (IMR) = 225, zonarea valorii de vârf a

acceleratiei terenului atinge valoarea ag = 0,20. Din punct de vedere al zonării perioadei

de colţ aceasta este Tc = 0.7.

IV. Concluzii.

Sectorul de drum investigat are lungimea L = 9900m si se afla in totalitate in

administrarea Consiliului judetean Brasov

Starea de degradare actuala este incadrata la calificativul Rau, prin analiza

indicelui de degradare , suprafata carosabila fiind definita prin gropi si fagase , denivelati

longitudinale si transversale si defecte de margine. Acostamentele sunt inierbate.

Sectorul cu dle din beton este foarte degradat , caracterizat de dale fracturate , fisurate,

erodate, exfoliate , date tasate, gropi.

Santurile pe intreg traseul sunt fie colmatate fie lipsesc. Lipsa unor pante

transversale minime de 2% coroborat cu pantele longitudinale mici fac ca apele pluviale

sa siroiasaca direct pe partea carosabila alimentand structura cu umiditate slabindu-i

astfel capacitatea portanta.

- 13 -

Podetele intalnite , tubulare , dalate , sunt in general cu degradari structurale si

necesita inlocuirea lor. Aproape toate podetele investigate nu au timpane si sunt

colmatate.

Litologic sondajele executate au interceptat la suprafata umpluturi sau impietruiri

sub acestea interceptandu-se terenul natural prafos argilos-nisipos sau prafos nisipos slab

argilos. Apa subterana nu a fost interceptata in sondajele executate pe adancimile

investigate.

In zona adiacenta drumului nu s-au intalnit zone instabile sau zone cu exces de

umiditate.

V. Recomandari cu caracter general

Drumul investigat , deserveste activitatile specifice din zona, sau asigura accesul

catre obiective de interes economic si turistic sau terenuri agricole .

Lipsa unei politici coerente de intretinere curente si periodice a dus la aparitia

defectelor atat de suprafata cat si structurale, coborand nivelul de viabilitate la

calificativul « rau ».

Pentru dimensionarea straturilor din compozitia structurilor flexibile , evaluarea

se bazeaza pe indeplinirea concomitenta a urmatoarelor criterii privind comportarea sub

actiunea traficului :

- deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor

bitumonoase ;

- deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului

drumului.

Pentru structurile mixte :

- deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor

bituminoase ;

- tensiunea de intindere admisibila la baza straturilor din agregate

stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici ;

- deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului

drumului.

- 14 -

Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare se stabilesc in functie

de tipul pamantului , de tipul climateric al zonei in care se afla localitatea si de regimul

hidrologic al complexului rutier si sunt prezentate in normativul PD 177-2001 publicat

cu ordinul MTCT 609-2003. Caracteristicile terenului de fundare vor respecta

prevederile STAS 2914 si STAS 12253 ce se refera la stratul de forma.

In conformitate cu standardul privind elementele geometrice ale drumurilor,

tinand cont ca drumul investigat se incadreaza la clasa tehnica IV acesta asigurand

circulatia mijloacelor de transport in zona, vitezele de proiectare luate in calcul vor fi

cuprinse in intervalul 30-50 km/h. Viteza poate fi redusa pe sectoare ca urmate a

conditiilor existente la fata locului.

In vederea rezolvarii racordarilor la intersectii se recomanda raze cu valori de

minim 9…15 m . Se recomanda asigurarea vizibilitatii in curbe precum si confortul

optic . Pasul de proiectare se adapteaza la linia rosie existenta , dar nu va fi mai mic de 50

m. Racordarile verticale vor avea raze minime de 500 m pentru concave si 1000 pentru

racordari convexe.

Se recomanda pentru drumul investigat, proiectarea unei structuri rutiere

flexibile de tip I.B.U (Imbracaminte Bituminoasa Usoara) cu doua straturi asfaltice

(4cm uzura + 6 cm legatura) peste o fundatie din piatra sparta si balast (amestec

optimal), dupa reprofilarea si complectarea existentului. Grosimea minima a

straturilor este :

-4cm BA16 -6cm BAD20 -12cm piatra sparta -15cm balast -10cm scarificare si reprofilare cu aport de balast la existent

• Sectorul cu beton de ciment se va fragmenta prin piconare pana la

dimensiunea pietrei de minim 30kg. Fragmentele vor fi compactate cu

tavaligul si se va asterne o structura alcatuita astfel:

-4cm BA16 -6cm BAD20 -25cm piatra sparta

- 15 -

• In sectiune transversala, drumul va avea o parte carosabila de 6.00 m cu

acostamente de 0.75m. Acostamentele se amenajeaza cu piatra sparta 12 cm

si balast.

• Scurgerea apelor se poate realiza in functie de posibilitatile din teren

(garduri foarte apropiate de drum, constrangeri limitative pentru latimile

partilor carosabile produse de stalpii de curent si alte utilitati) cu rigole

betonate, santuri betonate, borduri, podete la intersectii de 500-600mm

diametru, podete 400-500mm diametru pentru accese la proprietati . Se vor

amplasa podete cu diametrul de minim 500mm la intersectia cu alte drumuri

laterale pentru a asigura o continuitate a rigolelor si implicit a descarcarii

apelor catre emisari. Functie de situatia din teren reflectata de ridicarea

topometrica, pot fi proiectate podete tubulare transversale care sa descarce

eficient apele din rigole catre emisari. Diametrul podetelor se va corela cu

sectiunea rigolei si cu debitele de scurgere libera.

Podetele cu degradari structurale se bor inlocui cu podete tubulare minim

800 mm. Cele care se prezinta structural bine se vor repara . Pentru toate

podetele se vor prevedea lucrari de curatire si recalibrare a albiilor amonte si

aval.

• Intersecţiile cu alte drumuri laterale vor fi amenajate corespunzător, ţinând

seama si de prevederile Normativului CD 173-2001. Prin proiectare se vor

crea condiţii de vizibilitate, vor fi corelate elementele din plan, lung si profil

transversal astfel încât circulaţia sa se poată desfasura in condiţii de

siguranţa si confort. Drumurile/strazile laterale se vor amenaja pe o lungime

de min. 10 m cu aceeasi structura rutiera recomandata drumurilor locale

care fac obiectul acestei investitii.

• Pentru siguranţa circulaţiei rutiere sunt necesare a se realiza lucrări de

semnalizare verticală (indicatoare de circulaţie), în scopul prevenirii

posibilelor accidente de circulaţie. Indicatoarele de circulaţie se vor amplasa

conform proiectului de semnalizare rutiera. Indicatoarele rutiere se vor

confecţiona şi monta conform SR 1848/1-2011, SR 1848/2-2011 şi SR 1848/3-

2008. Marcajele rutiere longitudinale care se vor aplica vor fi delimitare a

- 16 -

partii carosabile de acostamente. Se vor executa si marcaje transversale de

oprire, de cedare a trecerii, de trecere a pietonilor. Marcajele se vor executa

conform SR 1848-7.

VII. Reglementari tehnice in viguare.

Prezenta expertiza are la baza studiul geotehnic si masuratori si relevee efectuate

la fata locului de catre expert cat si urmatoarele reglementari tehnice :

- Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind

calitatea în construcţii;

- HG. 28/ianuarie 2008, aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico –

economice aferente investiţiilor locale;

- Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile locale, cu

modificările si completările ulterioare;

- Regulamentul priv ind controlul de stat al calităţii in construcţii, aprobat prin H.G. nr.

273/1994;

- Legea apelor 107/1996;

- H.G. 925/1995 – Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor;

- STAS 863-85 – Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de

proiectare.

- STAS 2900-89 – Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.

- AND 550 din 1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de

ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide;

- PD 177-2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor ru tiere suple şi

semirigide

- AND 540-2003 - Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru

structuri rutiere suple si semirigide;

- Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea “Normelor tehnice privind proiectarea,

construirea si modernizarea drumurilor”;

- Ordinul M.T. nr. 50/1998 pentru aprobarea ’’Normelor tehnice privind proiectarea si

realizarea străzilor in localităţile rurale”.

- 17 -

- NP 116-2004 - ”Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru

străzi”;

- AND 605-2014 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald condiţii tehnice privind

proiectarea, prepararea si punerea in operă;

- SR EN ISO 14688-2:2005 “Cercetări si încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pamanturilor. Partea 2. Principiu pentru o clasificare;

- STAS 1913/1-9,12,13,15,16 “ Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice “;

- SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice;

- SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea

suprafetelor utilizate in constructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic;

- SR EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate

hidraulic pentru utilizare în inginerie civila si in constructii de drumuri;

- SR EN 12620 Agregate pentru beton;

- CP 012/1 – 2007 Cod de practică pentru producerea betonului;

- SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

Clasificare, simboluri şi amplasare;

- STAS 10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii

generale de proiectare;

- STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheţ in complexul rutier. Prescripţii de calcul;

- STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice;

- STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice

generale de calitate;

- Legea 319/2006 Legea securităţii si sănătăţii in muncă;

- Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de

întreţinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor;

- P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului; - Normativ AND 584-2012 – Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct

de vedere al capacitaţii portante si al capacitaţii de circulaţie;

- Normativ AND 602-2012 – Metode de investigare a traficului rutier;

- 18 -

- PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacitaţii de circulaţie a drumurilor locale.

Prezenta expertiza a fost intocmita in conformitate cu Legea 177/2015 pentru

completarea Legii 10 /1995 privind Calitatea in Constructii si a Hotararii Nr. 925 /1995

pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.

Prezenta expertiza are valabilitate 2 ani de la redactare , daca nu se produc

modificari majore ca urmare a unor calamitati naturale , care pot modifica datele

prezente.

Expert Tehnic

Dr. Ing. Marin George Catalin