Există o limită a cunoasterii?

Ce este de fapt cunoaşterea? Căutând in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane am găsit următoarea interpretare: Cunoaştere=actiunea de a cunoaste si rezultatul ei. 1. reflectare în constiinta a realitatii existente, independent de subiectul cunoscator; 2. faptul de a poseda cunostinte, informatii date asupra unui subiect, asupra unei probleme; cunostinta.

Răspunsurile la această întrebare sunt împărţite unii spun că nu ,alţii sustin cu vehemenţă existenţa acestei limite. Personal consider că omul, fiind o fiintă efemeră, cât trăieşte învaţă, deci în opinia mea există o limită importantă a cunoaşterii umane ,timpul(acesata ar rămâne neglijabil daca am trăi etern ) Nu există om care să poată afirma că ştie tot(poate doar dacă s-ar găsi izvorul cunoaşterii). Singura”persoană” care cunoaşte cu adevărat tot este divinitatea.

Pe langă timp există multe alte piedici în cunoaşterea totală, mentalitatea, regimul politic, regiunea în care locuim ,familia.. şi încă multe altele, dar acestea pot fi depăşite dacă există voinţă iniţiativă şi cel mai importanta dorinţa de a cunoaşte

În concluzie cunoaşterea are limite ce nu pot fi depaşite de fiinta umana rămânând mereu un nou mister de elucidat.