exigentele punctuatiei

8/16/2019 EXIGENTELE PUNCTUATIEI

1/8


2/8

I. Im!ortanta !unctuatiei

Punctuatia este e)treme de im!ortanta in nunatarea mesa$ului si contri#uie laclaritatea acestuia. Aand un rol atat de im!ortant in intelgerea mesa$uluitransmis , !unctuatia inde!lineste urmatoarele functii3

a. Preine am#iguitatea unor e)!rimari.#. Punctuatia este su#stituitia reali"andu'se astfel o economie le)icala.Eidentie" cum o linie de reali"area"a unele e)!resii 1i construc-ii f0r0!redicat 4de e)em!lu3 56n fa-a mea marea "#uciumat0789, unde marc:ea"0li!sa !redicatului er#al sau a er#ului co!ulati. 6n aceste situa-ii linia de!au"0 este !recedat0 1i urmat0 de #lanc 4s!a-iu9. Este utili"at0 ca semnortogra*c numai /n scrierea unor cuinte com!use com!le)e 4cu caracter maimult sau mai !u-in oca"ional9 care cu!rind cel !u-in un cu;nt com!us scriscu cratim03 americano


3/8

'In ceea ce !rieste n ceea ce !rie1te !unctua-ia gru!urilor de cuinte, a!ro!o"i-iilor sau a fra"elor aDate /n !arante"0 se disting dou0 situa-ii3

c;nd /n !arante"0 se aD0 un gru! de cuinte care nu formea"0 o !ro!o"i-ieinde!endent0, !unctul se !une du!0 !arante"0

c;nd /n !arante"0 se aD0 o !ro!o"i-ie inde!endent0 sau o fra"0, !unctul se !une /ninteriorul !arante"ei.

6n interiorul anumitor sigle 1i acronime de circula-ie 4FNU !entru Frgani"a-iaNa-iunilor Unite, UE !entru Uniunea Euro!ean0, C& !entru C0ile &erate om;ne9tendinta actuala este a renunta la folosire !unctului.

Punctul se mai utili"ea"a in3

• Prescurtari 3 ca!. 4‘’ca!itol’’9 ,ed.4‘’editie’’9,dr.4‘’doctor’’9 deenind astfel unsemn de ortogra*e.

• u!a cifrele ara#e ce marc:ea"a sudii"iunile te)tului stiiti*c 3@.. , @[email protected]• u!a notele de su#sol sau referintele #i#liogra*ce .

C;nd nu se folose1te !unctul3

. Prin tradi-ie, du!0 titlu 4inclusi cele de c0r-i, de o!ere literare, mu"icale93Luceaf0rul Trei, oamne, 1i to-i trei Cel mai iu#it dintre !0m;nteni

E)ce!-ie3 ac0 titlul este format din mai multe unit0-i inde!endente se !oate !une!unct /n interior.

@. u!0 formulele de adresare 4din scrisori, cu;nt0ri etc.9

H. 6n a#reierile care !0strea"0 *nala cu;ntului a#reiat

cca 4circa9, dl 4domnul9, dle 4domnule9, dna 4doamna9

. 6n a#reierile numelor !unctelor cardinale

E 4est9, N 4nord9, J 4est9, = 4sud9

K. 6n sim#oluri 1tiin-i*ce /n c:imie, *"ic0, matematic0, mu"ic0

@F 4a!09, 4:idrogen9, F 4o)igen9, Ag 4argint9, CP 4cal'!utere9, mf 4me""o'forte9,

!! 4!ianissimo9

M. u!0 denumirile !rescurtate ale unit0-ilor de m0sur0

cm 4centimetru9, gal 4galon9, m 4metru9, (g 4(ilogram9, l 4litru9, :a 4:ectar9, t 4ton09,( 4(iloOatt9 etc.


4/8

. u!0 !renumele sau !renume 1i numele de familie ce /nc:eie unele e)!resiistereoti! de la sf;r1itul scrisorilor sau alte cores!onden-e o*ciale. 4=emn0tura celorce e)!edia"0 scrisoarea se !lasea"0 cu un r;nd mai $os.9

Q. Unele a#reieri 4/m!rumutate ca atare 1i care au do#;ndit statut de cuinte9 se

scriu totdeauna f0r0 !unct3 UNE=CF, IJ, =IAR. 6ntre litere a#reierilor care con-in fragmente de cuinte3 TAFS !entru

Trans!orturile Aeriene om;ne

C;nd data calendaristic0 se indic0 !rin cifre sau litere3 @ a!rilie RRH H august@.

. C;nd o !ro!o"i-ie are ca ultim cu;nt a#reierea etc.

@.@. =ESNUL EXCLASAII

Sarc:ea"a gra!:ic intonatia fra"elor si !ro!o"itiilor e)clamatie sinter!retatie .Utili"area semnului e)clamarii3

' u!a o !ro!o"itie e)clamatia. Ulterior se utili"ea"a !unctual daca aceastaeste intr'un citat.

' u!a o !ro!o"itie in!eratia' u!a inter$ectii' u!a titluri e)!rimate !rin su#stantie in ca"ul ocatie' Cand autorul isi e)!rima indioala sau ironia' In locul re!licilor date !rin mimica sau gesture .' In scrisori, du!a formula de adresare

@.HJIGULAJirgula

Ca 1i celelalte semne de !unctua-ie, rolul irgulei este de a eiden-ia structura unei!ro!o"i-ii, u1ur;nd astfel cititul. Totodat0, irgula a$ut0 la clari*carea /n-elesuluifra"ei, eit;ndu'se am#iguit0-ile. e e)em!lu, /n fra"ele urm0toare, !re"en-airgulei sc:im#0 cu totul semantica, cele dou0 a;nd c:iar /n-elesuri o!use3

@.H.Jirgula4in !ro!o"itie9 se folose1te /n urm0toarele ca"uri.

a.Enumera-ii Atunci c;nd o !arte de !ro!o"i-ie este multi!l0, adic0 e)!rimat0 !rintr'

o enumera-ie de cuinte cu aceea1i func-ie sintactic0, se!ararea acestora se faceori cu o con$unc-ie 451i, 5sau9, ori !rin irgul0, atunci c;nd con$unc-ia este clar0din conte)t sau neim!ortant03

Co!ilul, #unicul, c0-elul 1i !isica au intrat re!ede /n cas0. su#iect multi!lu

Camera /nalt0, luminoas0, inundat0 de lumin0 /mi !0rea un is. atri#ut multi!lu


5/8

#.Anumite con$unc-ii, ader#e sau inter$ec-ii

Locu-iunile con$unc-ionale 5a1adar 1i 5!rin urmare se i"olea"0 !rin irgul0 derestul !ro!o"i-iei3

I'am s!us, a1adar, re"ultatul concursului

Am sta#ilit, !rin urmare, am;narea 1edin-ei

u!0 ader#e de a*rma-ie 1i de nega-ie sau inter$ec-ii, c;nd acestea suntec:ialente ale unei !ro!o"i-ii. ac0 du!0 ader#Vinter$ec-ie urmea"0 o !ro!o"i-ieintrodus0 !rin c0, irgula nu se mai folose1te3

&ire1te, a /ncercat s0'i a$ute.

Nu, nu mai ascult. =au W Iat0, m0 !redau de #un0 oie.

c.Gerun"ii 1i !artici!ii

Gerun"iile 1i !artici!iile er#ale, cu sau f0r0 determinant, a1e"ate la /nce!utul!ro!o"i-iei se des!art !rin irgul03

=u!0rat, el a tr;ntit u1a cu !utere. !artici!iu er#al f0r0 determinant, rol decom!lement de cau"0

d.Com!lemente a1e"ate /ntre su#iect 1i !redicatBmodi*care modi*care surs0

Com!lementele circumstan-iale a1e"ate /ntre su#iect 1i !redicat se i"olea"0 deo#icei !rin irgul03

Eu, atunci, am fugit re!ede /n cas0. com!lement circumstan-ial de tim!, ader#de tim!

Eu, dis'de'diminea-0, am !lecat la c;m!. com!lement circumstan-ial de tim!,locu-iune ader#ial0 de tim!

d.=u#stantie la ocati 1i adres0ri directe

'=u#stantiele /n ca"ul ocati se se!ar0 de restul !ro!o"i-iei3

S0n;nc0, calule, o0"7

'Inter$ec-iile cu aloare de adresare direct0 se se!ar0 de restul !ro!o"i-iei3

'S0i, nu cuma s0 0 /m!ing0 Sititelul s0 intra-i /naintea mea. 4Ion Creang0,Poestea lui ara!'Al#9

e.Pro!o"i-ii coordonateBmodi*care modi*care surs0

Pro!o"i-iile coordonate !rin $u)ta!unere sunt se!arate !rin irgul03


6/8

'C0-elul se o!re1te nedumerit, se uit0 !u-in /n urma dul0ului, a!oi se /ntoarce /n#uruieni... 4din romanul Ion de Liiu e#reanu9

f.Pro!o"i-ii su#ordonateBmodi*care modi*care surs0

Pro!o"i-iile su#ordonate su#iectie 1i !redicatie nu se des!art de regent0 !rin

irgul0, indiferent de locul lor

&ire'ar afurisit s0 *e cine a mai des*in-at 1i cati:e-iile cele, tocmai acum /nremea noastr07 4Ion Creang0, Amintiri din co!il0rie9

Pro!o"i-iile su#ordonate atri#utie e)!licatie 4i"olate9 se des!art !rin irgul0 decu;ntul !e care /l determin0

N'ai au"it c0 unul cic0 s'a dus odat0 #ou la Paris, unde'a * acolo, 1i a enit ac0Y4Ion Creang0, Amintiri din co!il0rie9

Pro!o"i-iile su#ordonate atri#utie determinatie 4nei"olate9 nu se des!art !rinirgul0 de cu;ntul !e care /l determin0

Zi s0 1tii de la mine c0 umne"eu n'a$ut0 celui care um#l0 cu furti1ag, *e lucru de!urtat, *e de'a m;nc0rii, *e ori de ce'a *. 4Ion Creang0, Amintiri din co!il0rie9

@.PUNCTUL =I JIGULA

Sarc:ea"a o !au"a mai mare decat cea redata !rin irgula, dar maimica decat ceae)!rimata !rin !unct. Punctul si irgule des!art !ro!o"itii sau gru!uri de !ro!o"itiicare formea"a unitati relatie inde!endente in cadrul uneui fra"e.

@.KFUA PUNCTE

ou0 !uncte anun>0 or#irea direct0 sau o enumerare, o e)!lica>ie, o conclu"ie ?imarc:ea"0 totodat0 o !au"0, /n genere mai mic0 dec;t !au"a indicat0 de !unct.

@.MGILISELELE' =ESNELE CITATII.

Au fost folosite la ince!utul secolului al XJII lea. =e foloseste cu !recadere atuncicand citam intocmai un te)t scris sau rostit de cinea. Acestea !ot e)!rima si ironia.In unele ca"uri , in interiorul te)tului a!are un alt citat aici se recomanda utili"areaam#elor ti!uri de g:ilimele .

G:ilimele iteratie'se folosesc in enumerari sit a#ele !t eitarea re!etarii aceluiasicuant de !rea multe ori.

G:ilimelele se !un *e du!a !unctul *nal, *e inainte de acestea du!a cum ne cerefra"a.

@.LINIA E IALFG =I PAU[A' Este un fel de cratima du#la ce are functii diferite3


7/8

• Ca linie de dialog si marc:ea"a ince!utul or#irii *ecarei !ersonae care!artici!a la discutie

• Ca linie de !au"a si reda !au"a dintre !ro!o"itii sau fra"e.

'Linia de !au"a nu !oate su!lini si irgula. =e mai foloseste in ca"urile in care aem

un cuant com!us scris cu cratima 3 americao'sud'[email protected] PAANTE[A

Acestea sunt rotunde sau dre!te si indica un adaos in interiorul unei !ro!o"itii saufra"e . Parante"ele dre!te se folosesc !t 3

' Sac:ea"a li!sa unui fragment sau a unui cuant din te)t' Include un adaos in te)t.

@.R. PUNCTELE E =U=PEN=IEW

Arat0 o !au"0 mare /n cursul or#irii. =!re deose#ire de !unct, !unctele desus!ensie nu marc:ea"0 sf;r?itul unei !ro!o"i>ii sau al unei fra"e, ci indic0, /ngeneral, o /ntreru!ere a ?irului or#irii.

Comunicarea care este a?e"at0 /naintea !unctelor de sus!ensie are o intona>iedescendent0 atunci c;nd !au"a este neinten>ionat0 ?i o intona>ie ascendent0 atuncic;nd !au"a este inten>ionat0.

Princi!ala func>ie a !unctelor de sus!ensie este aceea de a ar0ta o /ntreru!ere aor#irii, care !oate aea loc /n orice !arte a !ro!o"i>iei sau fra"ei3

6ntr'o "i ... "0resc un str0in cu o :ain0 $er!elit0 ?i cu !icioarele goale.

@. CATISA < LINIA E UNIE =AU E=PATIE

Cratima se foloseste in 3

• e!etitii de cuinte ce formea"a o unitate• Intre cuinte ce indica limitele unei distante sau ale unui interal de tim!

@. \ara o#lica

Un semn nou de !unctuatie utili"a#il in interiorul enunturilor, intre cuinte saunumerale re!re"entate cifric.

Aceasta !oate su#stituii 3 !re!o"itii3 e)em!lu3 Legea RRVRRQ con$unctii3 ‘’ teme!entru sesiuni stinti*ceVsim!o"ioane

@.@ Tilda

=emn gra!:ic utili"at in urmatoarele ca"uri3


8/8

• Sac:ea"a su#stituirea unui cuant,se utili"ea"a cu !recadere in dictionare• In indicia de nume' aici su#stiuind numele sau !renumele

K.H. A=TEIXUL

' !oate face trimitere la o nota de su#sol

'daca se aDa in fata unui cuant ne indica fa!tul ca acel cuant nu este atestat

Inc:eiere 3

Claritatea te)tului este data de atingerea unor conditii de claritate,riguro"itate ,corectitudinea gramaticala si a !unctuatiei $ucand un rol im!ortant in descifrareate)tului si transimiterea ideilor catre cititor.

Asa cum am o#serat mai sus orice !unct,irgula, !us gresit !oate sc:im#a intrutotul intelesul fra"ei , facilitand confu"ia . Prin !unctua>ie fra"a c:iar ca!0t0 unsunet anumit d;nd ia>0 mu"icii care ne face ia>a mai u?oar0. &0r0 !unctua>ie nunumai c0 fra"a nu are sens, dar ?i ia>a noastr0 ar * fost una monoton0, li!sit0 de#ucurie ?i frumuse>e !e care le d0 !unctua>ia.

e# gra*e 3 :tt!s3VVde)online.roVarticolVPunctul

:tt!3VVOOO.lim#a'romana.netVlectieVPunctele'de'sus!ensie''!unctuatia'VQV
https://dexonline.ro/articol/Punctulhttps://dexonline.ro/articol/Punctul

exigentele punctuatiei

Documents