exercitii creative

Exerciţiul "Acum sunteți…

Potrivit pentru: clase cu până la 30 de elevi

Durată: 15-20 de minute

Spațiu: exterior sau sala de clasă, cu băncile puse la perete, scaune aranjate în cerc.

Obiective:

Energizare

Destinderea atmosferei

Conștientizarea și conectarea cu propriul corp

Dezvoltarea imaginației

Resurse: fără

Cum se face: Invită elevii să se ridice de pe scaune și să închidă ochii. Roagă-i să respire adânc de 3-4 ori, apoi să ridice mâinile și să-și imagineze că sunt copaci înalți, cu coroane bogate. Începe să bată vântul, iar coroanele se mișcă odată cu acesta. Când observi că elevii au intrat în joc, semnalizează-le ca pot deschide ochii. Invită-i apoi să-și imagineze că sunt copaci mai subțirei, care se arcuiesc mai ușor, apoi vântul bate mai tare... Continuă călătoria, punându-i pe copii în rolul de trestii, flori, albine, păsări, alte animale.

Stimulează elevii folosind un ton jucăuș, invită-i să exagereze mișcările pentru a mima ce li se cere.

Exerciţiul "Facem hârtie reciclată cu seminţe"


Durată: pregătire = 0,5 ore, realizarea propriu-zisă = 3-4 ore în ziua următoare

Spaţiu: sala de clasă sau curtea şcolii; 3-5 mese cu câte un lighean în mijloc

Obiective:

Conectare experienţială cu tema reciclării;

Conectarea emoţională cu scrisul pe hârtie;

Dezvoltarea dexterităţii;

Dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă.

Resurse necesare:

Hârtie folosită (foi scrise, ziare, reviste, prospecte, fluturaşi etc.);

Foarfece pentru mărunţit hârtia;

2 ligheane mari (sau cădiţe de plastic);

3-5 ligheane medii (1 lighean / echipă);

3-5 site (1 sită / echipă, se poate folosi şi un tifon mai rezistent sau plasă de ţânţari);

un număr de bucăţi de material textil prin care trece apa, aproximativ egal cu numărul de coli dorite;

Carioci, creioane colorate, alte instrumente pentru desen (minim 3-4 culori / elev);

1 mixer (va fi folosit doar de către învăţător);

Două plăci de lemn, metal sau gresie pentru a scurge hârtia, sau un tocator mare şi un făcăleţ.

Sfoară şi cârlige pentru a pune foile la uscat;

Seminţe pentru flori, verdeţuri sau alte plante care pot creşte repede în locul ales.

În prima zi, elevii mărunţesc hârtia adunată şi o lasă peste noapte la înmuiat în ligheanele mari, acoperind-o cu apă.

Mărunţiţi hârtia înmuiată cu mâna, astfel incat sa obţineţi o pastă în care fibrele hârtiei sunt separate. Dacă se ajunge greu la consistenţa de pastă, folosiţi un mixer pentru a omogeniza amestecul.

Pasta se transferă echitabil din ligheanele mari în ligheanele echipelor. Adăugaţi apă pentru a dilua amestecul, dacă este nevoie. Este de preferat o pastă mai consistentă, pentru a "prinde" bine seminţele. Adăugaţi seminţele în amestec.

Scufundaţi sita / tifonul / pânza în apă şi ridicaţi-o uşor, astfel încât pe ea să rămână pasta diluată. Daca este nevoie, se întinde pasta uniform pe sită, pentru a lua forma şi dimensiunea unei coli.

Se întinde o bucata de material textil deasupra sitei si se răstoarnă astfel încât să se transfere coala pe material. Materialul ales va da textura foii de hârtie.

Se repetă pasul anterior, astfel încât să se obţina ca un “tort” din straturile de textil şi hârtie. Se presează apoi teancul obţinut între două plăci (metal, lemn, gresie), sau se presează cu un făcăleţ, astfel încât să se scurgă cât mai mult din apa ramasă. Alegeţi un loc uşor de murdărit şi curăţat pentru această operaţiune. Se dau plăcile la o parte şi se separă colile de hârtie de bucăţile de pânză.

Întindeţi sfori şi puneţi colile la uscat atârnându-le cu cârlige, ca pe rufe. Dacă vi se pare că hârtia a ieşit prea subţire şi riscă să se rupă când se separă de material, se poate pune la uscat cu tot cu pânză.

Hârtia va fi gata de scris şi plantat în ziua următoare.

Exerciţiul "Agrafa de birou"


Durată: 0,5 ore

Spațiu: sala de clasă, aranjament "cafenea"

Obiective:


Dezvoltarea gândirii divergente

Dezvoltarea creativității

Facilitarea generării de idei pentru exercițiile ce urmează

Resurse: Agrafe de birou

Cum se face: Oferă-le elevilor câte o agrafă de birou. Explică-le celor mai mici la ce se folosesc în mod obișnuit, apoi întreabă ce alte întrebuințări ar mai putea găsi (pe post de cârlig de rufe, lănțișor dacă folosim mai multe, ghirlandă de brad, steguleț pentru furnici, cârlig pentru pescuit etc.). Încurajează-i să vină cu idei cât mai năstrușnice, să-și închipuie ce ar putea face dacă ar avea mai multe agrafe, dacă le-ar combina și cu alte obiecte etc. Pentru fiecare idee nouă propusă de elevi, trage o liniuță pe tablă, încurajându-i să continue pentru a aduna cât mai multe idei (în mod ideal, numărul de idei este mai mare decât numărul de elevi).

La final, arătând către linuițele de pe tablă, felicită-I pe elevi pentru numărul impresionant de idei. Subliniază că multitudinea de idei este o manifestare creativă și că nu e puțin lucru să te poți gândi cum folosești "altfel" un obiect obișnuit, creat pentru cu totul altceva.

Exerciţiul "Aseamănă și adună"


Durată: 0,5 ore

Spațiu: sala de clasă, orice aranjament Obiective:


Dezvoltarea gândirii divergente

Dezvoltarea creativității

Facilitarea generării de idei pentru exercițiile ce urmează

Resurse: fără

Cum se face: Acest exercițiu ajută la "încălzirea" abilității de a asocia liber, deschizând mintea către idei creative. Se recomandă înainte de exerciții de generare de idei cum ar fi "Norișorul de idei", "Dacă ați fi..." sau "Întreabă, întreabă, întreabă" din secțiunea "Cum se face".

Scrie la tablă 10-15 cuvinte din câmpuri lexicale cât mai diferite (de exemplu: pâine, lună, broască, tun, trandafir, piatră, scaun etc.).

Împarte elevii în grupuri de câte 3, care își vor alege câte 2 cuvinte care nu au aparent nicio legătură de sens între ele. Au 10-15 minute la dispoziție să găsească între 3 (pentru clasele mai mici) și 10 (pentru cei mai mari) asemănări sau puncte comune între cele două cuvinte. Nu au voie să se refere la numărul de litere sau la faptul că cele două cuvinte conțin aceeași literă.

Înainte de a porni cronometrul, ajută-i cu câteva exemple amuzante:

broască și tun: poți trage în cineva cu amândouă

trandafir și scaun: poți sta confortabil pe amândouă, dacă ești o albină

pâine și lună: poți măsura timpul cu amândouă (fazele lunii, ritmul în care se usucă pâinea)

La final, invită elevii să împărtășească cele mai surprinzătoare asocieri pe care le-au găsit. Subliniază că umorul și relaxarea sunt importante în generarea de idei, invitându-i să păstreze acest spirit jucăuș în următoarele exerciții și oridecâte ori se află în impas creativ.

Exerciţiul "Bârfa pozitivă"Potrivit pentru: clase cu până la 30 de elevi

Durată: 0,5 - 1 oră

Spațiu: sala de clasă (mese la perete, scaune aranjate în cerc) sau afară.

http://www.oradecreativitate.ro/articol/excerciiul-inteaba-intreaba-intreaba

http://www.oradecreativitate.ro/articol/norisorul-de-idei

Obiective:

Feedback constructiv;

Întărirea stimei de sine;

Încurajarea exprimării și ascultării părerilor.

Resurse: O pălărie

Cum se face: Invită elevii să se așeze în cerc. Pune-ți pălăria pe cap și exprimă-ți părerea despre un aspect pozitiv al elevului din dreapta ta. Poate fi o părere generală (Îmi place că X râde mult) sau una particulară, despre activitatea pe care tocmai a desfășurat-o (Îmi place desenul lui X pentru că...). Pasează apoi pălăria elevului despre care ți-ai exprimat părerea, invitându-l să facă același lucru pentru elevul din dreapta lui. Se continuă până când cercul este complet, se poate relua în sens invers sau în ordine aleatoare.

Bârfa pozitivă poate fi folosit și ca exercițiu de feedback la sfârșitul zilei sau săptămânii, cel care ține pălăria fiind rugat să-și exprime părerea despre activitățile desfășurate.

ABC: Cum alegem tema pentru Săptămâna Creativă?

Tema este firul roșu care ne ghidează prin experiențele împărțite de-a lungul săptămânii. Poate fi aleasă ca un pretext, slujind drept cadru pentru dobândirea sau dezvoltarea unor abilități utile – lucru în ehipă, abilități de prezentare, capacitate de sinteză, gândire critică. Pe de altă parte, poate să fie o temă-dosar, care să gloseze informații sau practici relevante pentru un domeniu. Evident, împărțirea în aceste categorii, nu este nici definitivă, nici strictă.

Organizarea unei expoziții este mai degrabă o temă-pretext, o ocazie pentru elevi să lucreze împreună, să comunice public, să învețe practic diferența dintre comunicarea vizuală, scrisă și orală, să vadă cum se organizează un eveniment și cât de important este să fii atent la detalii. Această tema le poate prilejui și întâlnirea cu artiști sau galeriști, cu graficieni și jurnaliști, le poate oferi informații despre istoria artei sau despre piața de artă din România, despre domenii mai puțin explicite pentru nivelul lor de vârstă precum PR-ul cultural sau grafica publicitară.

Turismul ecologic este mai degrabă o temă-dosar, care le poate oferi informații despre potențiale meserii sau domenii academice, despre geografia propriului județ sau a României, despre limbile străine, despre perspective în domeniul turismului. Dacă experiențele includ, de exemplu, filmarea unui mic documentar, tema devine un pretext pentru a explora munca în echipă sau importanța documetării în tratarea unui subiect.

Recomandăm acordarea temelor și în funcție de vârstele elevilor sau "personalitatea" clasei, dincolo de împărțirea formală în cicluri de învățământ. Pentru vârste mai mici, recomandăm teme-dosar, sau teme mai generale, acestea devenind din ce în ce mai specifice odată cu înaintarea în vârstă. În perioada preadolescenței, temele-pretext sunt o ocazie bună pentru a fixa comportamente. Iată câteva propuneri în care arătăm cum se pot calibra aceleași două teme în funcție de vârsta elevilor:

6-9 ani

Cum ne protejăm mediul? Ce este ecologia?

Ce înseamnă turismul în orașul nostru?

9-13 ani

Ce înseamnă poluarea? Cum luptăm împotriva ei?

Ce este agro-turismul și de ce este important?

13-16 ani

De ce este important voluntariatul în ecologie? Cine sunt voluntarii și cum pot deveni voluntar?

Turiștii din România și gazdele lor.

16-18 ani

Ecologia ca profesie – mediul și meseriile viitorului.

Cum se construiește un brand de țară? Care este brandul turistic al României?

După cum observați, temele formulate sub formă de întrebare sunt mai deschise, cele formulate ca enunț sunt mai specifice. Puteți experimenta formularea unei teme ca o întrebare sau ca un răspuns la întrebările esențiale:

De ce?

Cum?

Ce?

Cine?

Când?

Unde?

Într-o altă abordare, Săptămâna Atlfel poate fi construită ca o încercare de a răspunde acestei liste de întrebări pe o anumită temă sau subiect. Înainte de a o formula, luați în calcul că o temă generoasă precum ecologia nu poate fi explorată nici în proporție de 1% într-o săptămână, pe când un subiect prea specific precum poluarea industrială s-ar putea să fie prea arid și ușor epuizabil.

Credem cu tărie că temele trebuie să fie alese în concordanță cu interesele elevilor sondate prin chestionare, discuții libere sau chiar prin vot secret. De asemenea, credem că este important ca prin formularea temei profesorul coordonator să aibă o abordare personală sau un interes personal în acest subiect, putând să-l aprofundeze sau dezvolte fără să-și piardă entuziasmul. Dacă interesul elevilor este îndreptat spre domeniul online, de exemplu, iar interesul profesorului spre turism, subiectul turismului online poate capta atenția și energia tuturor părților.

Consultă și "Ghidul de discuții pentru alegerea temei" din secțiunea "Cum se face".

ABC: Cum aranjăm sala pentru creativitate

Sălile de clasă cu rânduri de bănci orientate către catedra și tablă au fost proiectate pentru activitățile de predare clasică, în care au un rol mai degrabă pasiv și foarte puține posibilități de interacțiune. Acest aranjament induce de asemenea ierarhii care afectează dinamica de grup și, în consecință, relațiile dintre elevi (cei mai studioși preferă băncile din față, cei marginalizați lateralele și spatele etc.). Mai mult decât atât, aranjamentul tradițional al clasei restrânge posibilitățile de mișcare ale profesorului, ceea ce îi restrânge opțiunile de a gestiona atenția elevilor. Dacă profesorul petrece majoritatea timpului la catedră, distanța simbolică față de elevi este accentuată, ceea ce poate dăuna experienței de învățare (teamă crescută de eșec, de a pune întrebări, de a cere ajutor etc.).

Pentru că în timpul Săptămânii Altfel veți propune altfel de activități, este ocazia ideală să încercați și altfel de aranjamente ale sălii. Sugestiile de mai jos vă vor ajuta să creșteți gradul de implicare al elevilor, să favorizați lucrul în echipă și interacțiunile dintre elevi care nu au altfel ocazia să lucreze împreună, cât și să îmbunătățiți relația cu clasa, reducând distanța simbolică față de elevi și ușurându-vă accesul în toate zonele sălii.

Pentru următoarele aranjamente, vă propunem să mutați catedra la perete / într-un colț, pentru a reduce distanța simbolică față de elevi.

Brad: creează un culoar care traversează clasa; dacă acesta este "trunchiul", aranjează băncile ca pe "crengile" unui brad, formând un unghi față de culoar, astfel încât elevii dintr-o parte și din alta a sălii să se poată vedea mai ușor.

http://www.oradecreativitate.ro/articol/metoda-ghid-de-discutii-pentru-stabilirea-temelor

Acest aranjament este asemănător cu cel clasic, reducând însă distanța dintre profesor și elevi, favorizând apropierea profesorului de clasă, cât și interacțiunea dintre elevi. Se recomandă pentru activități individuale, dar și pentru discuții libere.

U: băncile și scaunele formează litera "U", cu vârfurile orientate către tablă / spațiul de prezentare

Facilitează interacțiunea dintre audiență și vorbitor, reducând semnificativ distanța dintre aceștia. De asemenea, pune toți elevii pe același nivel și facilitează interacțiunea, permițându-le să se vadă unii pe alții în permanență. Recomandat pentru prezentări și sesiuni de întrebări și răspunsuri.

Cerc: băncile se trag la perete, rămân doar scaunele care se așează în cerc

Acest format este ideal pentru discuții libere, activități de spart gheața sau de feedback și încheiere. Elimină total distanța dintre elevi și profesor, acesta așezându-se în rândul lor, creând astfel un cadru mai relaxat pentru deschidere și conversații sincere. Poate fi recomandat și pentru o discuție cu un invitat, dacă se va pune mai mult accent pe întrebări și răspunsuri decât pe prezentare.

Cafenea: băncile se așează ca mesele dintr-o cafenea, astfel încât elevii să poată forma echipe în jurul lor.

Ideal pentru lucrul în echipe. Aranjamentul "cafenea" favorizează interacțiunea, ușurează accesul profesorului prin întreaga clasă și crează o atmosferă foarte diferită de cea clasică, de predare. Recomandat pentru sesiuni de generare de idei, pentru activități de lucru manual (desen, colaj, proiectare, bricolaj).

Clasic: catedra în fața clasei, băncile aranjate în rânduri

Plasează vorbitorul într-o poziție de putere, creând o distanță fizică dar și simbolică între vorbitor și audiență. Favorizează concentrarea pe activități individuale (studierea unor materiale, documentare, redactare, memorare, lucrări).

Dacă doriți să stimulați interacțiunea dar modelul băncilor nu permite alt tip de aranjament al sălii, găsiți soluții creative pentru a reduce distanța: dați catedra la perete sau într-un colț și plimbați-vă printre bănci, lipiți coli mari pe un perete pentru a înlocui tabla - privind în altă direcție, poate fi mai ușor pentru elevi să lucreze împreună câte 4 pe o bancă etc.

Alte elemente legate de spațiu ce pot favoriza creativitatea:

Lumina: afectează semnificativ puterea de concentrare și productivitatea. Dacă nu aveți destulă lumină naturală, alegeți becuri puternice sau organizați un atelier de bricolaj prin care să construiți surse alternative de lumină împreună cu elevii (veioze, lămpi cu abajur etc.)

Rezultatele: pereții sălii pot deveni "memoria" clasei. Aveți grijă ca fiecare activitate importantă să fie documentată (poze, fișe, desene etc.) și păstrați aceste rezultate afișându-le în clasă. Pot fi o sursă de inspirație și motivație pentru activități ulterioare.

Identitatea: în mod natural, elevii simt nevoia de a-și lăsa amprenta în spațiul pe care îl folosesc (scrisul pe bănci fiind doar unul dintre exemple). Creați un spațiu dedicat pentru exprimarea identității fiecăruia, de exemplu un panou mare pe un perete, pe care elevii sunt invitați să afișeze periodic ce simt că îi reprezintă. Îi puteți încuraja să-și identifice și să-și reprezinte vizual superputerile și preferințele, stimulându-i să se ajute reciproc și să învețe unii de la alții.

Ideile: provocați periodic elevii să vină cu idei de a îmbunătăți experiența lor în școală. Desemnați un "perete al ideilor" unde aceștia să-și poată afișa propunerile, pentru a le discuta și a alege în cunoștință de cauză pe care să le implementeze.

Resurse: creați o "cutie de resurse" la care toți elevii au acces. Poate conține carioci, markere, foi de diferite dimensiuni și culori, bilețele autoadezive, materiale pentru bricolaj, orice îi poate ajuta să lucreze cu celelalte spații sugerate mai sus.

ABC: Cum stimulezi gândirea vizuală

Gândirea vizuală se referă la procesarea informațiilor folosind imagini mai degrabă decât cuvinte. Unele studii arată că gândirea prin asocierea cuvintelor cu imagini sau serii de imagini este comună în aproximativ 60-65% din populația generală. Într-adevăr, dacă "o imagine face cât o mie de cuvinte", gândirea vizuală ne permite să procesăm mai rapid un volum mare de informații. În contextul în care elevii zilelor noastre sunt inundați de mult mai multă informație decât generațiile anterioare, devine din ce în ce mai important să deprindem noi practici care pot ajuta la filtrarea și integrarea informațiilor importante.

Dintre aceste practici, "facilitarea grafică" este poate cea mai relevantă pentru contextul clasei, referindu-se la folosirea imaginilor mari pentru a însoți un grup către un obiectiv. Inspirată din arhitectură, această disciplină îmbină cunoaștere din domenii foarte diverse, cum ar fi design-ul, programarea, arta și psihologia. Numită la începuturi "Memorie explicită a grupului" de către facilitatorul Geoff Ball, această practică s-a dovedit foarte eficientă în a sprijini învățarea în grup, creând o amintire comună de durată. Practic, a "facilita grafic" înseamnă a "traduce" conceptele esențiale din cuvinte în imagini, reprezentându-le prin schițe minimaliste.

Atenție! Oricine poate deprinde această practică, nu este nevoie să "știi să desenezi". Gândirea vizuală funcționează la fel de bine și în simboluri, nefiind nevoie de imagini elaborate, adâncime sau perspectivă pentru a stimula asocierile respective. Puteți desena orice pornind de la forme simple (linii, cercuri, pătrate, triunghiuri, săgeți etc.) și veți putea crește gradul de complexitate pe măsură ce avansați în practică.

Beneficiile esențiale ale facilitării grafice:

Crește implicarea: cerându-le elevilor să contribuie cu asocieri sau sugestii de ilustrare le va crește implicarea în activitățile de predare care de obicei îi plasează în rol de receptor pasiv.

Crește retenția: pe lângă faptul că implicarea crescută ajută la memorare, gânditul în imagini permite reținerea unui volum mai mare de informații, cât și integrarea lor.

Omogenizează niveluri diferite de înțelegere: practica facilitării grafice aliniază modele mentale și niveluri diferite de înțelegere într-o imagine comună, contribuind astfel la îmbunătățirea rezultatelor.

Cum se face?1. Creează-ți propriul "abecedar vizual"

Gândește-te la cum ai învățat să scrii și să citești - primul pas a fost abecedarul și caietul cu cercuri și bastonașe. Exprimarea vizuală se deprinde în același fel: începe cu un caiet A4 sau un bloc de desen pe care să-ți antrenezi mâna. Îl poți împărți în 3 secțiuni:

Caligrafie: antrenează scrisul cuvintelor în feluri care să "vorbească" despre cuvânt. Cum poți scrie "frică" cu un font sau la o dimensiune înfricoșătoare? Dar "iubire"? În ce caligrafie ai scrie "curiozitate"?

Forme de bază: exersează cât mai multe forme și dimensiuni de cercuri, triunghiuri, pătrate, trapeze, linii, săgeți etc. Pornind de la acestea, poți apoi să îți încerci mâna cu forme mai elaborate (de exemplu: un fulger, un nor, o ancoră, un vapor, o mașină, etc.)

Idei simple: îmbinând forme de bază și caligrafii diferite, alege o idee simplă din programa pe care o predai și încearcă mai multe variante de ilustrare (de exemplu, dacă predai Istorie, cum ai ilustra una dintre bătăliile cheie?).

2. Contextualizează

Odată ce începi să stăpânești ABC-ul, începe să-ți antrenezi abilitatea de a pune în context. Dacă, de exemplu, ai reușit să schițezi arhiducele Franz Ferdinand într-o mașină de epocă - cum vei ilustra contextul asasinatului? Pentru a crea context, instrumentele de bază sunt:

Culorile: folosește-le intuitiv sau documentează-te despre impactul lor psihologic (roșu pentru putere, violență sau pasiune, portocaliu pentru optimism, căldură sau energie, verde pentru natură, albastru pentru încredere sau pace etc.); culorile te pot ajuta pentru transferarea unui simbol sau înțeles prin cadre sau scene diferite.

Mișcare: leagă între ele diverse elemente. Poate fi redată prin săgeți, prin poziția personajelor sau prin linii care sugerează viteza.

Scene: poți împărți un concept în elementele sale esențiale, pe care le poți ilustra ca pe "scene" sau "cadre" individuale, pe care le poți conecta apoi

prin legături logice ilustrate prin linii, săgeți sau poduri, în funcție de natura legăturilor respective.

3. Exersează pe idei mai complexe

Când pașii de mai sus ți-au devenit confortabili, crește nivelul de dificultate trecând la ilustrarea unor idei complexe. Alege secțiuni sau capitole din programa pe care o predai, sau antrenează-te ilustrând alte idei (încearcă, de exemplu, cu filmele sau cărțile din secțiunea "Resurse")

Reguli de aur în dezvoltarea abilității de a te exprima vizual:

1. Inspiră-te, dezvoltă-ți cultura vizuală. La fel cum toți scriitorii buni citesc foarte mult, dacă vrei să-ți dezvolți abilitățile de facilitator grafic consumă cât mai mult conținut vizual, de la benzi desenate și artă de stradă, la fotografii și ilustrații de carte și, mai ales, lucrările altor facilitatori grafici.

2. Sintetizează la maxim. Nu încerca să incluzi toată informația în ilustrație. Privește reprezentările vizuale ca ancore care ajută la fixarea "vaporului" de cunoaștere, nu ca traduceri cuvânt cu cuvânt. Înainte să pui marker-ul pe foaie, întreabă-te care este esența a ceea ce vrei să transmiți, punctul în jurul căruia se articulează restul de detalii.

3. Desfășoară-te. Folosește coli mari (minim A0) sau toată tabla. Oferă cât mai mult spațiu reprezentărilor vizuale, nu doar pentru vizibilitate, ci și pentru claritate și pentru a permite rafinări, sau adăugarea unor detalii importante reieșite din conversația cu elevii.

4. Practică, practică, practică. Cu cât te antrenezi mai mult (minim jumătate de oră pe săptămână, ideal 10-15 minute pe zi), cu atât îți va crește flexibilitatea mentală și vei ajunge mai repede de la stadiul în care vii cu desene pregătite de acasă la cel în care poți produce reprezentări grafice pe moment.

ABC: Cum să susții o prezentare antrenantă?

Gândiți-vă la fiecare prezentare din cadrul Săptămânii Creativă ca la un eveniment, cu propriul său ritm și cu propriile sale elemente indispensabile. Indiferent că este vorba despre o vizită pe teren, un moment festiv sau o prezentare cu suport video în fața elevilor, regulile rămân aceleași. Am trecut în revistă mai jos, momentele și componentele unei prezentări de succes, organizate în schema PACP (Premisă-Argumente-Concluzie-Propunere). Ordinea lor este orientativă, putând fi adaptată în funcție de context și nevoi.

http://www.oradecreativitate.ro/articol/carti

http://www.oradecreativitate.ro/articol/resurse-video

Premisă

Este obligatoriu ca toată lumea să știe care este scopul prezentării, care sunt premisele pe care le explorăm sau le demonstrăm. Pentru clarificare, este recomandată o scurtă introducere sau punere în context, care să ajute audiența să se (re)conecteze la aceste premise.

De exemplu, un tur ghidat în care explorăm arhitectura cartierului, poate avea ca premisă fie Orașul nostru este un exemplu de diversitate arhitecturală, fie Casele povestesc istoria mai bine ca manualele.

Premisa este, așadar, firul roșu, propoziția care ne amintește DE CE am ales această activitate și LA CE trebuie să fim atenți.

Argumente

Ascultate sau experimentate direct, argumentele sunt obligatorii pentru a demonstra valoarea unor informații, comportamente sau abilități.

O prezentare despre importanța voluntariatului va oferi argumente legate de dezvoltarea personală și oportunitățile de carieră. Un invitat care vorbește despre antreprenoriat, de exemplu, va explica, printr-o înșiruire de argumente, de ce a ales acest drum (independență financiară, mentalitate, viziune etc.). Turul ghidat prin cartier va demonstra, stradă după stradă, premisa aleasă.

Argumentele nu trebuie confundate cu exemplele, dar trebuie să fie susținute, în mod obligatoriu, de ele. Prezența invitaților, vizitele pe teren sau suportul foto-video, pot constitui argumente vii, cu care audiența poate relaționa direct.

Într-un timp limitat de o oră, este recomandabil să nu vă propuneți mai mult de trei argumente. Dacă subiectul este specific, puteți să vă concentrați pe exemplificarea, în detaliu, a unui singur argument.

Concluzie

Un eveniment trebuie dus până la capăt, iar finalitatea lui este o concluzie. Gazdei prezentării îi revine responsabilitatea să propună o concluzie și să ofere audienței ocazia de a-și exprima propriile sale concluzii. Importanța acestui moment nu trebuie minimizată, iar absența sa face prezentarea ușor de uitat. Ghidul de evaluare disponibil pe site conține mai multe sugestii și metode recomandate.

Propunere

O prezentare de succes nu oferă doar informații sau ocazia de a experimenta abilități, propune și acțiuni ulterioare. Elevilor interesați direct li se oferă, astfel, soluții și direcții în care pot dezvolta, aprofunda sau pune în practică cunoștințele dobândite sau propriile concluzii.

Dacă prezentarea este legată de ecologie sau mediu, de exemplu, propunerea adresată elevilor poate să fie:

Înscrierea ca voluntari într-o asociație,

O listă de filme sau de cărți din care pot afla mai multe despre subiect,

Activități extracuriculare organizate de școală care au legătură cu mediul,

Un concurs de idei și proiecte pe această temă, eventual organizat chiar de către ei.

Propunerea este esențială pentru că ajută elevii să treacă de la concluzie la implicare, să traducă informația în acțiune directă.

Dincolo respectarea structurii logice propuse prin schema PACP, o prezentare are nevoie de câteva ingrediente pentru a deveni memorabilă.

Suport vizual

Chiar și cele mai interesante prezentări au nevoie de ancore vizuale care să permită audienței să fixeze informația în memorie. Dacă prezentarea are loc în sala de clasă, cea mai populară formă de suport vizual pentru prezentări rămân slide-urile de PowerPoint, redate cu ajutorul unui proiector sau unui ecran.

Dacă optați pentru această variantă, sau dacă invitații o preferă, luați în considerare câteva reguli:

Nu aglomerați prezentarea cu text. Fiecare slide ar trebui să conțină 1-2 propoziții. În caz contrar, audiența va prefera să citească în loc să asculte.

Folosiți grafică și elemente vizuale sugestive, evitând clișeele. Dacă imaginile sunt banale sau arhi-cunoscute, efectul asupra privitorului este diminuat drastic.

Calculați numărul de slide-uri în funcție de timpul avut la dispoziție după proporția 3 minute/slide.

Puteți găsi mai multe informații utile pentru prezentări PowerPoint de succes în secțiunea "Cum se face" a site-ului.

Recomandăm cu căldură înlocuirea prezentărilor PowerPoint cu elemente de recuzită: obiecte care pot susține elemente din prezentare, cărți și reviste care pot fi consultate, afișe sau hărți. Nu trebuie ignorată nici ținuta vestimentară: subiectul poate fi sugerat și întărit prin elemente din ținută.

O altă variantă interesantă este proiectarea unui slideshow de fotografii care să ruleze pe fundal în timpul prezentării.

Limbaj non-verbal

În calitate de gazdă sau protagonist al prezentării, veți fi mereu în centrul atenției. Este esențial să transmiteți un mesaj pozitiv și coerent prin limbajul non-verbal.

Sunt de evitat:

Gesturile defensive: mâini încrucișate la piept, gesturi cu mâinile care maschează parțial gura,

Gesticulația excesivă, prea largă, care distrage atenția,

Păstrarea unei distanțe excesive față de audiență (peste 1,5 metri) sau apropierea excesivă de audiență (sub 50 de centimetri).

Poziționarea în lateralul câmpului vizual al audienței.

Este de cultivat:

Baleierea cu privirea la intervale constante de timp a întregii audiențe,

Gesticulatul cu mâinile în spațiul delimitat de umeri, marcând astfel ritmul prezentării,

Folosirea pozițiilor de evaluare (palme care formează un triunghi, mâna care susține bărbia) atunci când vorbește altcineva.

Puteți găsi mai multe resurse despre limbajul nonverbal în secțiunea "Cum se face" a site-ului.

Punct de inflexiune

O prezentare reușită are un moment de singularitate, în care se întâmplă ceva spectaculos și neobișnuit. Poate fi vorba despre o interacțiune cu audiența, o întebare la care răspunsul se dă ridicând mâna, un scurt joc, lansarea unui concurs al cărui premiu va fi primit la final. În egală măsură poate fi vorba despre vizionarea unui filmuleț, despre un moment în care este folosit un fond sonor, despre introducerea unui invitat-surpriză. Folosiți acest moment cu atenție și grijă, este foarte plauzibil ca acest reper să fixeze prezentarea în mintea audienței.

Exerciţiul "Întreabă, întreabă, întreabă"


Durată: 1-3 ore

Spațiu: sala de clasă, aranjament "cafenea" sau "brad"

Obiective:

Generarea unui volum mare de idei;

Dezvoltarea gândirii divergente;

Creșterea flexibilității mentale;

Dezvoltarea creativă a proiectelor.

Resurse necesare:

foi, caiete;

pixuri, creioane, markere, carioci;

coli A1 sau A0;

bilețele autoadezive.

Cum se face: Pregătește și afișează într-un loc vizibil (la tablă / pe o coală mare) următoarea listă cu întrebări: De ce? Cum? Când? Unde? Cât? Cine? Cui?

Anunță cadrul și obiectivele exercițiului: nu există idei bune și idei proaste, orice cuvânt sau idee poate fi scânteia care aprinde soluția. Învingem prin volum: cu cât vă lăsați imaginația să alerge mai mult și mai liber, cu atât veți avea mai multă "materie primă" pentru a modela o soluție.

Împreună cu elevii, formulați cât mai concret ce problemă vreți să rezolvați prin ideile voastre (de exemplu: cum mobilizăm comunitatea împotriva defrișării excesive din vecinătate? Cum învățăm mai ușor pentru bac? Cum îl convingem pe Smiley să ne viziteze școală?)

Înainte de a porni lucrul în echipe, pregătește o temă conexă pe care să exemplifici pașii de mai jos la tablă, implicând toată clasa.

1. Împarte elevii în echipe de maxim 7 membri. Fiecare echipă primește una dintre întrebări, 2-3 coli mari, bilețele autoadezive, instrumente de scris și colorat.

2. Invită elevii să formuleze cât mai multe întrebări specifice pornind de la întrebarea generică primită. Dacă vrem, de exemplu, să-l invităm pe Smiley la noi în școală și am primit întrebarea generică "Cine?", întrebări specifice ar putea fi: Cine are putere de convingere asupra lui? Cine îi sunt modelele? Cine îi sunt prietenii? Cine are prieteni sau rude în industria muzicală / TV?

Dacă tema este mobilizarea comunității împotriva defrișării excesive și întrebarea generică este "Când?", întrebări specifice pot fi: Când se taie cei mai mulți copaci? Când devine lumea atentă la probleme de mediu? Când ajunge lumea în pădure? Când hotărăște cineva să taie copaci în mod ilegal?

Amintește-le elevilor că nu vă interesează răspunsuri corecte sau greșite, vreți să enumerați cât mai multe răspunsuri.

3. Când fiecare echipă are o listă de minim 5 întrebări specifice, invită elevii să înceapă să răspundă la ele.

Ai grijă ca toți membrii echipelor să aibă ocazia să se exprime. Invită-i, dacă e cazul, să-și completeze unii altora răspunsurile în loc să și le critice.

4. Invită fiecare echipă să-și prezinte pe scurt întrebările și răspunsurile, pentru a alimenta întreaga clasă cu inspirație.

5. Stimulează apoi elevii să genereze idei de rezolvare a temei, pornind de la informațiile pe care le-au adunat în echipă și de la colegi. De exemplu, dacă am răspuns că lumea devine atentă la probleme de mediu "atunci când e prea târziu", putem să imaginăm o campanie eficientă desfășurându-se în locuri aglomerate, la ore de vârf.

6. Invită fiecare echipă să-și prezinte ideile și centralizează-le la tablă. Pentru a alege împreună ideile care merg mai departe, îți recomandăm să folosești "Grila de selecție AER" din secțiunea "Cum se face".

Îți recomandăm să încerci exercițiul de câteva ori înainte de a-l propune elevilor, pentru a te familiariza cu procesul și pentru a-ți "încălzi" propria abilitate de asociere liberă. Pornește de la o întrebare care te preocupă, de exemplu: cum implic elevii neinteresați de materia mea?

Exerciţiul "Ține minte în joacă"Potrivit pentru: clase cu până la 30 de elevi

Durată: 1 - 3 ore

Spațiu: sala de clasă, orice aranjament

Obiective:

Însușirea unui volum important de informații;

Deprinderea unor tehnici creative de memorare;

Dezvoltarea unei abordări personale creative în reținerea informațiilor.

Resurse:

foi sau caiete

pixuri, carioci, creioane etc.

http://www.oradecreativitate.ro/articol/grila-de-selectie-aer

Cum se face:Introdu acest exercițiu după o activitate de documentare care a generat informații pe care elevii trebuie să le rețină (vezi, de exemplu, "Detectivii Jucăuși" din secțiunea "Cum se face").

Dacă nu au făcut-o deja, invită elevii să scrie pe o foaie informațiile pe care le au de reținut. Stimulează-i să folosească culori sau simboluri pentru a ilustra conținutul (vezi "Cum stimulezi gândirea vizuală" în secțiunea "Cum se face").

Pregătește la rândul tău o astfel de fișă, ca exemplu prin care să parcurgi exercițiul împreună cu clasa. Să presupunem o clasă de adolescenți a asistat la discursul unui psiholog, care le-a vorbit despre cum funcționează creierul îndrăgostiților, explicându-le:

cele 3 etape ale îndrăgostirii (dorință, atracție, atașament);

rolurile și cronologia diferitelor tipuri de hormoni (testosteron și estrogen, apoi adrenalină, dopamină și serotonină și, în sfârșit, oxitocină și vasopresină);

cele 4 noțiuni grecești despre dragoste (eros, philia, storge și agape).

Oferă-le următoarele 3 metode mnemotehnice:

1. Camera: invită elevii să-și imagineze o cameră în care fiecare informație esențială este reprezentată printr-un obiect.

Urmărind exemplul cu creierul îndrăgostiților, putem împărți camera în trei spații, care reprezintă cele trei etape:

patul poate reprezenta dorința, o pernă albastră în formă de T poate aminti de testosteron, hormonul masculin, o pernă roșie în formă de E amintește de estrogen, hormonul feminim; pe noptieră este o statuetă reprezentându-l pe Eros, zeul grec asociat cu această etapă;

pentru a ilustra etapa atracției, pe biroul din dreptul geamului avem hârtie și penițe, amintind de scrisorile romanticilor; lângă birou, o minge adiDAS amintește de hormonii corespunzători, regăsiți și în activități sportive (dopamină, adrenalină, serotonină);

atașamentul și informațiile aferente pot fi ilustrate printr-un spațiu care amintește de prietenie și familie (un șemineu cu poze, decorații de Crăciun etc.)

2. Acronim: invită elevii să grupeze informațiile în categorii principale și să combine inițialele punctelor cheie în formule ușor de reținut.

Continuând exemplul de mai sus, etapele se rețin ușor cu ajutorul acronimului DAA, pentru a reține acronimul pentru hormoni (TEDASOV) ne putem gândi la conferințele TED și la orașul Brașov, iar inițialele cuvintelor grecești se pot reține ușor repetând EPSA de câteva ori.

http://www.oradecreativitate.ro/articol/cum-stimulezi-gandirea-vizuala

3. Poezie hip-hop: invită elevii să transforme categoriile principale de informații în strofe și refrenuri și să reformuleze informațiile cheie în versuri.

Obiectivul este să aducă informația de pe fișe într-o formă care poate fi reprodusă cu ajutorul ritmului și a rimelor. Pot îmbunătăți "poezia" pe măsură ce o repetă.

Aceste metode pot fi folosite împreună sau separat, în funcție de preferințele elevilor și natua informației de reținut. Rolul imaginii, acronimului sau poeziei este de a-i ajuta să "traducă" informația în limbajul lor pentru a o putea fixa în memorie cu mai multă ușurință. Încurajează-i să dezvolte și alte metode asemănătoare și să le împărtășească colegilor.

Exerciţiul "Ține ritmul"


Durată: 0,5 ore

Spațiu: se poate desfășura în sala de clasă (orice aranjament) sau afară

Obiective:

Energizare

Sparge gheața

Pauză de energizare în cadrul un exercițiu de lungă durată


Coordonare motrică

Resurse: fără

Cum se face:

Spune-le elevilor că fac parte dintr-o orchestră în care tu ești dirijorul și invită-i să dea un concert. Ca acest lucru să fie posibil, ei vor trebui să țină ritmul cu dirijorul, fiind atenți și coordonându-și mișcările cu ale acestuia. Bate din palme, întâi o dată, apoi de două ori, formând un ritm coerent, pe care elevii să-l poată urma bătând la rândul lor din plame. Poți adăuga bătăi ale picioarelor, voci etc.

Exerciţiul "Biblioteca vie"


Durată: 1,5 - 3 ore

Spațiu: sala de clasă, de sport sau de spectacole

Obiective:

Lărgirea orizontului de interese și opțiuni;

Învățare bazată pe experiențe personale;

Introducerea conceptului de mentorat;

Orientare vocațională.

Resurse:

un număr de spații semnalizate egal cu numărul de invitați (mese în clasă, zone semnalizate prin stegulețe colorate în sala de spectacole etc.);

resurse diverse în funcție de nevoile invitaților (proiector sau plasmă, instrumente de scris etc.).

Cum se face:

Acest format este recomandat pentru un număr mai mare de invitați (între 3 și 5), fără multă experiență în discursuri publice. Pentru pregătirea întâlnirii, consultă "Cum organizezi o întâlnire cu invitat" din secțiunea "Cum se face".

La început, explică-le elevilor cum funcționează o Bibliotecă vie: invitații sunt "cărți de experiențe" pe care le vor putea descoperi pe rând, "răsfoindu-le" după plac în grupuri mici.

Invită apoi fiecare invitat să se prezinte pe scurt în fața întregii clase, menționând ariile de interes pe care le poate aborda fiecare dintre ei, în funcție de discuțiile pregătitoare pe care le-ați avut.

Invitații iau apoi loc în spațiile delimitate. Elevii se împart liber în grupuri de discuții, în funcție de interese. Anunță că timpul disponibil este împărțit în 3 runde de discuții în care vor avea ocazia să se mute în celelalte spații, pentru a descoperi și ceilalți invitați. Dacă însă discuțiile se încing și elevii preferă să continue cu același invitat sunt liberi să o facă.

Deși este recomandabil ca invitații să pregătească dinainte câteva teme de discuție, sunt încurajați să-și transmită cunoașterea și experiențele pornind de la întrebările elevilor.

La final, rezervă niște timp pentru a strânge elevii și musafirii într-un cerc și invită-i să împărtășească în câteva cuvinte 1-3 cele mai importante lucruri pe care le-au descoperit în Biblioteca vie.

Exerciţiul "Cadoul"


Durată: 0,5 ore

Spațiu: se poate desfășura în sala de clasă (băncile se mută la perete) sau afară

http://www.oradecreativitate.ro/articol/cum-organizezi-o-discutie-cu-un-invitat

http://www.oradecreativitate.ro/articol/cum-organizezi-o-discutie-cu-un-invitat

Obiective:

Feedback constructiv

Consolidarea informațiilor zilei



Resurse: fără

Cum se face: Invită elevii să stea în cerc și să se gândească la ce anume le-a plăcut cel mai mult la ziua sau săptămâna respectivă (curiozitate, bucurie, natură, lucrul cu în echipă etc.). Apoi, spune-le să își imagineze cum, cu o baghetă magică, materializează acel lucru în palma lor, transformându-l într-un cadou.

Când toți elevii au un "cadou în palmă", se plimbă la întâmplare prin clasă. Bate din palme după un timp, iar la acest semnal toată lumea se oprește. Fiecare este invitat să abordeze cel mai apropiat coleg și să facă schimb de cadouri, verbalizând ce anume oferă. Apoi, fiecare pleacă mai departe cu noul cadou, primit de la coleg, plimbându-se la întâmplare prin clasă.

La următoarea bătaie din palme, se opresc lângă un alt coleg și dau mai departe cadoul primit ultima dată. Repetă de câteva ori această acțiune.

La final, invită elevii să scoată din nou bagheta magică și să creeze o cutiuță în care vor introduce toate cadourile primite în acest joc, pentru a le lua cu ei acasă.

Exerciţiul "Cântă cu mine"Potrivit pentru: clase cu până la 30 de elevi

Durată: 0,5 ore

Spațiu: se poate desfășura în sala de clasă (băncile se mută la perete) sau afară

Obiective:

Energizare

Dezvoltarea abilităților motrice


Lucru în echipă

Cum se face: Invită-I pe elevi să se așeze în cerc și să stea pe jos. Pe rând, propune unuia dintre ei să producă un ritm batând din palme (chiar bătând pe podea sau pe picioare). Acest ritm trebuie să fie repetabil. Când elevul a prins un ritm și poate să-l repete de mai multe ori foarte clar, cere grupului să intre în aceeași cadență, încercând să fie la unison.

Ia-o de la capăt pornind le ritmul altor elevi. La final, îi poți întreba cum s-au simțit mai bine: creând un ritm sau ținând ritmul cu ceilalți? A fost greu pentru cineva să se coordoneze cu restul grupului?

Exerciţiul "Superputerea mea"


Durată: 0,5 - 1 oră

Spațiu: sala de clasă (orice aranjament), sau exterior

Obiective:

Destinderea atmosferei;

Conectarea elevilor;

Exersarea memoriei.

Resurse: fără

Cum se face: Invită elevii să se gândească la ultima săptămână sau lună și la trei activități pe care le-au făcut cu deosebită plăcere. Culege câteva răspunsuri, cât să ai o selecție diversă de activități preferate.

Întreabă-i apoi ce "superputere" personală au folosit cel mai mult. Definește superputerea ca acea abilitate înăscută pe care o folosim cu mare ușurință și plăcere și care ne face să ne simțim confortabili și în largul nostru chiar și în activități mai dificile. De exemplu, atenția la detaliu poate fi superputerea elevului care a asamblat un puzzle sau un joc lego, comunicarea sau relaționarea poate fi superputerea celui care și-a convins prietenii să vadă filmul ales de el, curiozitatea poate fi superputerea celui care a descoperit lucruri surprinzătoare într-o plimbare, călătorie sau conversație etc.

Ajută fiecare elev să-și formuleze o superputere, pornind de la activitățile care l-au făcut să se simtă bine în ultima perioadă.

Propune-le apoi să se plimbe la întâmplare prin clasă, iar la bătaia ta din palme să formeze o pereche cu cel mai apropiat coleg și să-și descrie unul altuia superputerile - care sunt, cum se manifestă, la ce ajută. Bate din palme pentru a îi pune din nou în mișcare, încă o dată pentru a-i invita să formeze noi perechi. Repetă până când observi că se consumă energia grupului.

Încheie invitând elevii să aibă grijă de superputerile lor, să le folosească des și să le dezvolte, cât și să învețe unii din superputerile celorlalți.

Exerciţiul "Trafic"


Durată: 0,5 ore

Spațiu: de preferat afară, sau în sala de sport / spectacole

Obiective:

Energizare


Conștientizarea spațiului comun și a spațiului personal

Încheierea unei activități mai lungi

Resurse: muzică ritmată.

Cum se face:

Invită elevii să se așeze la întâmplare în spațiu, la o distanță cât mai mare unul de altul, astfel încât să nu se încurce reciproc în mișcările pe care le vor avea de efectuat. La semnalul stabilit, fiecare, păstrându-și poziția, va încerca să întindă brațele, picioarele, tot corpul, ținând să acapareze tot spațiul pe care dorește să-l ocupe. Este foarte important să încurajezi elevii să mențină o respirație cât mai ușoară și constantă și să se miște cât mai relaxat. Explică-le că spațiul personal al fiecăruia este ca un balon de săpun care îl înconjoară și nu poate să se lovească de al altcuiva. La început, jocul se va desfășura fără fond muzical, pentru a-i permite fiecăruia să-și urmeze propriul ritm interior (de exemplu, unii de vor mișca încet, alții mai repede, alții într-un ritm moderat etc.). Poți porni muzica odată ce observi că elevii au intrat într-un flux relaxat de mișcare.

Stimulează elevii să se miște din ce în ce mai repede, sau din ce în ce mai încet, în funcție de cum observi dinamica grupului.

Metoda "Cum evaluați proiectul?"

După terminarea Săptămânii Altfel este esențial să puteți evalua cât mai obiectiv proiectul. Pentru a putea avea o vedere de ansamblu, este de dorit să cereți părerea tuturor celor implicați în proiect, fără să vă opriți la beneficiarii direcți, elevii. Pentru a putea să vă îmbunătățiți abilitățile de organizare și proiectare, va trebui să implicați în evaluare și invitații sau partenerii.

De ce este importantă evaluarea?

Evaluarea trebuie văzută ca o parte integrantă din proiect, nu ca pe o corvoadă sau o sarcină opțională. Pentru elevi este o ocazie utilă de a fixa cunoștințe și a înțelege proiectul, pentru a rememora și a interpreta detalii. Pentru invitați și parteneri, dincolo de utilitatea statistică, este un gest de curtoazie și respect, o formă personalizată de contact care pune bazele unei relații de lungă durată.

Care sunt uneltele pe care le puteți folosi?

Formulele cele mai folosite de evaluare sunt:

Chestionarele online. Cea mai simplă aplicație care vă oferă această facilitate este Google Forms (google.com/forms). Este gratuită, ușor de deprins și vă ajută, în câteva minute, să generați un chestionar al cărui link poate fi trimis prin email și postat pe un site sau un blog. Marele avantaj este că răspunsurile vor fi centralizate automat, generarea de rapoarte și grafice fiind extrem de ușoară.

Chestionarele tipărite. Folosind un editor text licențiat sau unul gratuit (vezi Open Office), puteți genera un document-text cu întrebări și variante de răspuns de bifat sau de completat. Marele avantaj al chestionarelor tipărite este că puteți recolta răspunsuri ”la cald”, imediat după terminarea evenimentului sau programului.

Discuții de grup. Sunt mai dificil de gestionat, necesitând abilități de mediere și moderare, dar pot produce rezultate interesante și nuanțate. Sunt recomandate dacă doriți să notați expresii recurente, formule de exprimare sau concluzii personale. Recomandăm folosirea unui reportofon pentru a documenta discuția. Atenție, discuțiile de grup pot contamina valoarea răspunsurilor din cauza efectului bandwagoon.

Discuții unu-la-unu. Sunt recomandate pentru evaluările în care sunt implicați partenerii și invitații. Luați în calcul că primele zece minute de dialog sunt, de obicei, folosite pentru ”încălzire”, așa că nu vă așteptați și nici nu solicitați răspunsuri esențiale în acest interval.

În cazul chestionarelor, tipărite sau online, recomandăm folosirea chestionarelor anonime, pentru a nu influența sinceritatea sau autenticitatea răspunsurilor.

Cum formulați întrebările?

V-a plăcut? Vi s-a părut interesant? A fost bine? sunt ceea ce jurnaliștii numesc ”întrebări cu răspuns plătit”, fără utilitate în evaluarea succesului sau impactului unui proiect. De aceea, este de dorit să le oferim elevilor, dar și invitaților posibilitatea de a răspunde la întrebări folosind o scală de evaluare. Formula cea mai uzitată este scala de la 1 (ex. nesatisfăcător/deloc/neinteresant) la 5 (ex. extrem de satisfăcător/foarte mult/foarte interesant). Este recomandat să alternați întrebările care oferă o scală de interes/satisfacție cu întrebări deschise sau întrebări cu variante de răspuns.

Am inclus mai jos cele mai frecvente teme incluse într-o evaluare, precum și o listă orientativă cu exemple de întrebări pe care le puteți folosi.

Condiții/spațiu

Ex. 1

Au fost sălile alese pentru evenimente potrivite?

Alegeți nota dela 1 la 5 care corespunde răspunsului dumneavostră

(Deloc potrivite) 1 2 3 4 5 (Foarte potrivite)

Ex. 2

http://www.openoffice.org/ro/

http://www.google.com/forms

http://en.wikipedia.org/wiki/Bandwagon_effect

A fost ieșirea în parc relevantă?


(Deloc relevantă) 1 2 3 4 5 (Extrem de relevantă)

Ex. 3

Dacă ați putea organiza același eveniment anul viitor, unde l-ați organiza?

Activități / Invitați

Ex. 1

S-a potrivit prezentarea invitatului cu tema aleasă?


(Deloc) 1 2 3 4 5 (Foarte)

Ex. 2

Care dintre cele 5 activități vi s-a părut mai antrenantă?

Alegeți una din lista de mai jos

o Ziua 1

o Ziua 2

o Ziua 3

o Ziua 4

o Ziua 5

Impact la nivel personal

Ex. 1

Au fost activitățile utile?



Ex. 2

Au corespuns activitățile așteptărilor tale?



Ex. 3

Ai aflat lucruri noi?


(Nu) 1 2 3 4 5 (Foarte multe)

Poți folosi ce ai învățat la cursuri sau în alte activități?


(Deloc) 1 2 3 4 5 (Cu siguranță)

Îți vor folosi lucrurile pe care le-ai învățat pe termen lung?


(Deloc) 1 2 3 4 5 (Cu siguranță)

Spune-ne, în câteva cuvinte, ce ți-a rămas în minte după această săptămână

Exerciţiul "Poezia "


Durată: 0,5 ore

Spațiu: în clasă (orice aranjament)

Obiective:

Stimularea și încurajarea creativității



Încheierea unei activități de lungă durată

Resurse: o foaie A3

Cum se face: Scrie pe foaia A3 un vers inventat de tine și oferă-i-o primului elev. Acesta va scrie un vers care să rimeze cu cel primit. Apoi, înainte ca foaia să fie pasată următorului, o va plia în dreptul primului vers, astfel încât să rămână vizibil doar ultimul vers scris. Se procedeaza la fel în continuare, fiecare elev scriind un vers care să rimeze cu cel dinainte, fără să vadă restul poeziei.

La sfârșit, după ce toată lumea a contribuit cu câte un vers, citește poezia rezultată. Dacă elevilor le-a plăcut această activitate, poți relua cu o alta poezie, începând de data aceasta cu ultimul elev care a primit foaia.

Variantă: poți scrie primul vers pe mai multe foi, care să pornească de la elevi diferiți, păstrând aceeași mecanică de împăturire, subliniând la final cum creativitatea ne permite să obținem rezultate diferite de le același punct de pornire.

Exerciţiul "Pânza poveștilor"


Durată: 1 oră

Spațiu: sala de clasă, cu băncile puse la perete, scaune aranjate în cerc.

Obiective:

Introducerea copiilor în universul poveștilor și personajelor de poveste, într-un mod jucăuș și accesibil

Conectare cu colegii

Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă

Resurse:

ghem de sfoară, foarfece

bilețele auto-adezive (post-it) sau bilețele colorate și pioneze / lipici.

opțional: un placaj / carton mare

Cum se face: Copiii stau în cerc, iar unuia dintre ei i se oferă un ghem mare de sfoară. Este rugat să spună care e povestea lui preferată (poate fi și un desen animat), personajul preferat și de ce îi place. În acest timp, notează pe un bilețel numele elevului și personajul pe un al doilea. După ce primul termină de vorbit, îi dă cuvântul urmatorului coleg din cerc, la alegere, aruncându-i ghemul, strigându-i numele și păstrând în mână capătul sforii. Astfel, după ce toți copiii au vorbit, se va crea o pânză de păianjen - pânza poveștilor - având un număr de colțuri egal cu numărul de elevi. Împreună cu copiii, lipește pânza poveștilor pe placaj sau carton și bilețelele cu nume. Dacă nu ai acest suport, lipiți împreună post-it-urile / bilețelele pe perete.

Apoi, invită-i în noi călătorii pentru a descoperi noi personaje și poveștie lor.

Exerciţiul "Sculptați-vă"

Potrivit pentru: toate clasele

Durată: 1 oră

Spațiu: se poate desfășura în sala de clasă (orice aranjament) sau afară

Obiective:

Conștientizarea emoțiilor și dezvoltarea empatiei

Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă

Îmbunătățirea comunicării între elevi


Resurse:

Bilețele scrise cu diverse emoții (furie, frică, bucurie, entuziasm etc.)

O cutie de carton

Cum se face: Invită elevii să aleagă doi coechipieri cu care vor desfășura acest exercițiu. Apoi, cheamă prima echipă în fața celorlalți și roagă unul din elevi să tragă la sorți un bilețel din cutia de carton. Cel care a tras la sorți, fără a le spune colegilor ce scrie pe bilet, îl "sculptează" pe unul dintre colegii săi aranjându-i mâinile, picioarele, expresia feței astfel încât să oglindească cât mai bine emoția înscrisă pe bilet. Al treilea elev trebuie să ghicească despre ce emoție este vorba.

Odată ce prima echipă a ilustrat cum se face exercițiul, toate celelalte echipe pot trage câte un bilet și începe "sculpturile". După ce primul elev a ghicit, se schimbă rolurile în cadrul echipelor și se trage la sorți un nou bilețel.

La final, poți purta o discuție liberă cu elevii în care să dezbateți care au fost emoțiile cel mai greu și cel mai ușor de sculptat, de ce și la ce ne ajută să fim atenți în a "citi" emoțiile colegilor.

Exerciţiul "Serviți feedback"


Durată: 1 - 2 ore

Spațiu: sala de clasă, aranjament "cafenea" sau "brad".

Obiective:

Feedback constructiv;

Dezvoltarea ideilor;

Încurajarea exprimării și ascultării părerilor.

Resurse: coli, bilețele autoadezive, instrumente de scris / colorat

Cum se face: Acest exercițiu poate completa o activitate de generare de idei (vezi "Norișorul de idei", "Dacă ați fi..." sau "Întreabă, întreabă, întreabă" în secțiunea "Cum se face") sau orice altă activitate practică în urma căreia elevii își pot îmbunătăți rezultatele primind feedback de la colegi (vezi, de exemplu, orarul "Viața după școală" pentru clasele IX-XII, tema "carieră și antreprenoriat").

Împarte elevii la mese, în echipe de câte 3-6, în funcție de mărimea clasei. Anunță regulile pentru feedback constructiv:

creativitatea este un sport de echipă;

când un coleg prezintă o idee, ne concentrăm pe aspectele pozitive;

oferim completări, adăugări, sugestii de îmbunătățire, nu criticăm / negăm / deconstruim;

ascultăm sugestiile și completările cu deschidere și curiozitate;

mulțumim pentru feedback-ul primit.

Împarte timpul disponibil în 2-3 runde, în funcție de mărimea echipelor. Fiecare elev de la masă își prezintă pe scurt ideea și primește feedback de la ceilalți colegi. În runda următoare, invită elevii să se mute la altă masă, pentru a primi feedback de la alți colegi.

La final, invită să vorbească elevii care vor să împărtășească pe scurt cum și-au îmbunătățit ideile cu ajutorul colegilor.

Exerciţiul "Norișorul de idei"Potrivit pentru: clase cu până la 30 de elevi

Durată: 1-3 ore

Spațiu: sala de clasă, aranjament "cafenea" sau "brad"

Obiective:

Generarea unui volum mare de idei;

Dezvoltarea gândirii divergente;

Creșterea flexibilității mentale;

Dezvoltarea creativă a proiectelor.

Resurse necesare:

foi, caiete;

pixuri, creioane, markere, carioci;

coli A1 sau A0;

bilețele autoadezive.

Cum se face: Anunță cadrul și obiectivele exercițiului: nu există idei bune și idei proaste, orice cuvânt sau idee poate fi scânteia care aprinde soluția. Învingem prin volum: cu cât vă lăsați imaginația să alerge mai mult și mai liber, cu atât veți avea mai multă "materie primă" pentru a modela o soluție.

1. Împarte elevii în echipe de maxim 7 membri. Fiecare echipă are pe masă 4 coli mari, instrumente de scris și colorat, preferabil și bilețele autoadezive, cât și o temă de pornire pentru generarea de idei (de exemplu: ce scriem în rubrica de modă a revistei clasei? Ce fel de carieră ar putea alege cei pasionați de tehnologie? Cum motivăm autoritățile să ia măsuri pentru ecologizarea zonei X?)

Înainte de a porni lucrul în echipe, pregătește o temă conexă pe care să exemplifici pașii de mai jos la tablă, implicând toată clasa.

2. Ajută fiecare echipă să aleagă cuvântul cheie pentru soluția pe care o caută ("Modă" pentru exemplul cu revista, "tehnologie" pentru exemplul cu cariera, "motivație" pentru exemplul de mediu. Invită elevii să scrie cuvântul respectiv în mijlocul unei coli, într-un norișor.

3. Invită echipele să uite de problema care vor să o rezolve și să se concentreze exclusiv pe cuvântul central. Cere-le elevilor să "verse" pe coală toate cuvintele care le vin în minte atunci când se gândesc la cuvântul din norișor. Ajută-i să asocieze liber pentru a explora un câmp lexical cât mai larg (de exemplu: "Motivație" ne poate duce cu gândul la recompensă, acțiune, obiectiv, premiu, hotărâre, ambiție dar și ciocolată, recunoaștere, concurs, frică etc.).

Obiectivul este să umple coala cu cât mai multe cuvinte, cât mai diverse, îndepărtându-se de problema inițială.

4. Unul dintre cuvintele astfel generate este notat într-un norișor pe următoarea coală. Se alege cuvântul care are potențialul de a stimula cât mai multe noi asocieri (continuând exemplul de mai sus, se poate alege "premiu"). Invită elevii să uite de prima parte a exercițiului și să se concentreze pe noul cuvânt,

notând pe coală asocierile care le vin în minte (de exemplu: "Premiu" poate duce la competiție, podium, punctaj, joc, cupă, medalie, campion, consolare, diplomă, festivitate, aplauze, spectatori, emisiune etc.).

3. Pe a treia coală, invită elevii să aleagă un cuvânt (din prima sau din a doua listă) și să repete procesul. Amintește-le că e important să se îndepărteze de tema de pornire, să se concentreze pe cuvânt și asocieri cât mai libere (se poate de exemplu alege "amenințare", care ne poate duce la pericol, dușman, lovitură, armă, alarmă, sfârșit, răufăcător, accident etc.).

4. Felicită elevii pentru efort și anunță-i că toate cuvintele găsite sunt "materia primă" sau "ingredientele" pentru construcția ideilor. Următorul pas este să se reconecteze la tema inițială și să încerce să combine câte 3, 4 sau 5 cuvinte pentru a genera idei. Pentru a motiva autoritățile să ia măsuri în probleme de mediu, pot de exemplu să creeze un format de emisiune pe internet, în care cetățenii semnalează pericolele la care sunt expuși și le cer autoritățile să ia măsuri împotriva accidentelor de mediu. Sau pot să-și imagineze o "cupă a funcționarilor", propunând un format de concurs cu premiipentru autoritățile care iau măsuri în probleme de mediu.

5. Invită fiecare echipă să-și prezinte ideile și centralizează-le la tablă. Pentru a alege împreună ideile care merg mai departe, îți recomandăm să folosești "Grila de selecție AER" din secțiunea "Cum se face".

Îți recomandăm să încerci exercițiul de câteva ori înainte de a-l propune elevilor, pentru a te familiariza cu procesul și pentru a-ți "încălzi" propria abilitate de asociere liberă. Pornește de la o întrebare care te preocupă, de exemplu: cum stârnesc interesul elevilor pentru literatură?

Exerciţiul "Marșul orb"

Potrivit pentru: toate clasele

Durată: 2 ore

Spațiu: în aer liber, într-un spațiu verde din apropierea școlii (dacă nu este posibil, exercițiul se poate desfășura și în curtea școlii)

Obiective:


Cultivarea încrederii și lucrului în echipă

Descoperirea unor laturi ale personalității (preferă să dețină controlul sau să se lase conduși)

Dezvoltarea imaginației și a empatiei

Resurse: însoțitori, dacă spațiul și numărul de elevi o cere.

Cum se face: Doi câte doi, ieșiți într-un spațiu verde / spațiu public fără trafic din apropierea școlii. Odată ajunși la destinație, delimitează clar zona în care se desfășoară exercițiul, astfel încât elevii să nu se îndepărteze prea mult, dar să aibă loc de explorare. Apoi explică exercițiul: în perechi, vor învăța să vadă lumea prin ochii unui coleg de echipă. În fiecare pereche, un elev va închide ochii și îi va acoperi cu palmele; al doilea elev îl va ține de umeri și îl va plimba prin spațiu, descriind cu cât mai multe amănunte ce vede, ce se întâmplă în jur ('acum mergem pe iarbă, în stânga avem niște copaci, soarele e în dreapta, sub un nor în formă de urs, în fața noastră cineva îi aruncă mingea unui câine pufos, o să urcăm trei trepte...' etc.). Se începe, după +/- 10 minute, elevii fac schimb, cel care a condus închide ochii, iar cel care a avut ochii închiși conduce și descrie decorul.

La final, strânge elevii în cerc și ghidează o discuție de zece minute despre exercițiu:

Ce v-a plăcut mai mult, să conduceți sau să fiți conduși? De ce?

Cum a fost să nu vedeți?

Ce a fost cel mai greu? Dar cel mai ușor?

Ce v-a plăcut cel mai mult la coechipierul vostru?

Exerciţiul "Dacă azi ar fi..."


Durată: 0,5 ore

Spațiu: sala de clasă (de preferat cu scaune în cerc) sau afară.

Obiective:

Consolidarea informațiilor zilei



Facilitarea procesului de asociere liberă

Resurse: fără

Cum se face:La sfârșitul zilei, formează un grup de discuție. Invită elevii să ofere feedback despre ziua respectivă, completând următoarele fraze:

Dacă azi ar fi o culoare, care ar fi aceasta? De ce?

Dacă azi ar fi un animal, care ar fi acesta? De ce?

Dacă azi ar fi o mâncare, care ar fi aceasta? De ce?

Dacă azi ar fi o plantă, care ar fi aceasta? De ce?

Pentru clasele mai mari, continuă cu asocieri cu un grad mai avansat de dificultate (dacă azi ar fi un gadget, o marcă, o emisiune etc.).

Discutați pe scurt alegerea fiecăruia.

exercitii creative

Documents