excursie la muzeu - proiect didactic

23
Excursie DATA: 12 martie 2015 CLASA: clasa a III-a A DISCIPLINA: ȘTIINȚE SUBIECTUL: Lecţie - excursie TIPUL LECȚIEI: Recapitularea şi sistematizarea cunoștințelor TEMA: Flora și fauna Republicii Molova LOCUL EXCURSIEI: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău DURATA: 2 ore OBIECTIVE OPERAȚIONALE: - să utilizeze în comunicarea științifică termenii- cheie: muzeu, etnografie, exponate, flora, faună, protecție; - să descopere elementele ce compun mediul înconjurător şi importanţa acestora în viaţa oamenilor; - să cunoască principalele aspecte legate de educaţia ecologică şi să conştientizeze necesitatea ocrotirii, protejării şi conservării naturii; - să realizeze un echilibru de lungă durată între activitățile umane și mediul ambiant; - să identifice tipurile de poluanţi şi sursele de poluare din zona în care locuiesc;

Upload: carolina-macari

Post on 23-Dec-2015

801 views

Category:

Documents


33 download

DESCRIPTION

Clasa III-a

TRANSCRIPT

Page 1: Excursie la muzeu - proiect didactic

Excursie

DATA: 12 martie 2015

CLASA: clasa a III-a A

DISCIPLINA: ȘTIINȚE

SUBIECTUL: Lecţie - excursie

TIPUL LECȚIEI: Recapitularea şi sistematizarea cunoștințelor

TEMA: Flora și fauna Republicii Molova

LOCUL EXCURSIEI: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din

Chișinău

DURATA: 2 ore

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

- să utilizeze în comunicarea științifică termenii-cheie: muzeu, etnografie,

exponate, flora, faună, protecție;

- să descopere elementele ce compun mediul înconjurător şi importanţa acestora

în viaţa oamenilor;

- să cunoască principalele aspecte legate de educaţia ecologică şi să

conştientizeze necesitatea ocrotirii, protejării şi conservării naturii;

- să realizeze un echilibru de lungă durată între activitățile umane şi mediul

ambiant;

- să identifice tipurile de poluanţi şi sursele de poluare din zona în care locuiesc;

- să completeze fişele de lucru cu informaţii obţinute în urma interviului;

- să realizeze o comunicare în baza impresiilor făcute;

RESURSE: a) umane: elevi, cadre didactice, muzeograful de serviciu;

b) materiale: fişe de lucru (pe echipe), exponate ale muzeului;

STRATEGII: expunerea, explicaţia, conversaţia, interviul, observarea, lucrul

pe echipe.

Page 2: Excursie la muzeu - proiect didactic

1. Pregătirea excursiei

- stabilirea locului şi a obiectivelor urmărite;

- vizitarea muzeului în prealabil;

- stabilirea modului de deplasare, cheltuielile de transport și intrare;

- prezentarea regulamentului şi a echipamentului pentru desfăşurarea

vizitei la muzeu;

- pregătirea sarcinilor și materialelor necesare;

2. Desfăşurarea excursiei

- se face prezenţa, se verifică ţinuta;

- se comunică regulile de comportare în muzeu; (Anexa 1)

- elevii vor primi sarcini pe care le vor rezolva anterior, fie independent, fie în

echipă;

- deplasarea din ograda școlii spre muzeu;

Urmează o scurtă povestire despre muzeul Național de Etnografie și Istorie

naturală:

Cel mai vechi muzeu din Moldova a fost fondat înca în octombrie 1889 de către baronul A. Stuard. Fondat inițial ca Muzeu Agricol este cel mai vechi Muzeu din Republica Moldova. Edificiul actual al muzeului a fost construit in 1905 într-un stil oriental, fiind astfel unica clădire de acest fel din Moldova. Muzeul și-a păstrat pe parcursul istoriei sale cele două direcții specifice – studierea naturii și culturii Moldovei, de aceea și s-a numit pe rînd Muzeu Național de Istorie Naturală, Muzeu Regional al Basarabiei, Muzeu Republican de Studiere a Ținutului Natal. 

În prezent deţine un patrimoniu de circa 135 mii de piese. A creat numeroase expoziţii care au pus în valoare lumea animală şi vegetală, bogăţiile naturale ale ţinutului, au reflectat îndeletnicirile populaţiei. Muzeul dispune de o sală de expoziţii temporare în care se etalează diverse expoziţii atît din patrimoniul propriu, cît şi din alte muzee. Printre cele cîteva zeci de mii de piese este și un schelet întreg de Dinoterium Gigantisimus, celebre tezaure arheologice și covoare Basarabene din sec. al XIX-lea etc.

Page 3: Excursie la muzeu - proiect didactic

În continuare, elevii sunt împărțiți în 5 grupe, fiecare grup avînd cîte o fișă cu

însărcinări diferite. Avînd cu ei toate cele necesare, coordonaţi de muzeograful de

serviciu şi de învăţătorul clasei, se desfăşoară lecţia conform scenariului următor:

a. Vizitarea tuturor secţiunilor muzeului, sub îndrumarea muzeografului de

serviciu și învățătorului;

Discursul învățătorului începe la descrierea florei și faunei a RM:

Aşezarea geografică clima şi relieful Republicii Moldova au determinat

formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi negată şi contribuţia

omului la repartizarea vegetaţiei. Moldova se află în două zone naturale: de silvostepă

şi de stepă. Vegetaţia naturală, însă s-a păstrat doar fragmentar. Cealaltă parte a

teritoriului a fost într-atît modificată de activitatea omului, încît savanţii sînt nevoiţi

să reconstituie tabloul fostei vegetaţii conducîndu-se după diverşi factori indirecţi.

Pădurile, spre exemplu, s-au păstrat sub forma a 800 de masive situate izolat şi a unor

sectoare cu suprafaţa de 290 mii de ha, ceea ce constituie, nu mai mult de 1/4 din

suprafaţa pe care o ocupau anterior.

La nordul Moldovei se întinde silvostepa, cu forma unui semicerc lat. În trecut ea

consta din suprafeţe mari de stejar sau din păduri de stejar şi carpen, despărţite de stepe-

lunci cu un înveliş de iarbă bogat şi divers. În pădurile din nord putem întîlni mesteacănul

rar pentru flora Moldovei.

Page 4: Excursie la muzeu - proiect didactic

Stejarul este un arbore, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și

anumite specii de gândaci). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. Lemnul este folosit pentru confecționarea mobilei.

Carpenul este o specie de foioase, sub formă de arbori și arbuști. Rădăcinile trăiesc în simbioză cu diferite ciuperci sau bacterii. Florile sunt grupate în inflorescențe mixte. Fructul carpenului se numește achenă. Creste pana la 20-25 metri, este o specie rezistenta la ger si umbra. Poate creste pe terenuri argiloase. Se întîlnește atît în zonele de cîmpie cît și de deal. Lemnul carpenului este folosit pentru lemne de foc și alte unelte.

Mesteacănul sunt copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică.

Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Mesteacănul reprezintă sursa de hrană pentru un număr mare de larve. Este considerat copac național în Rusia.

Pădurile Moldovei sunt în pericol. Zona pe care o acoperă acestea se reduce

constant din cauza activităţii  omului prin defrișarea lor.

Învelişul de iarbă din poieniţe e dens şi strîns, constă din: hiruşor, golomăţ,

păiuş, rourică; multe specii caracteristice dumbrăvilor de nord − sînziene, cinci-

degete, mierea-ursului.

Page 5: Excursie la muzeu - proiect didactic

Golomăț Păiuș Mierea-ursului

Sînzîene Cinci-degete

Ghiocel

Lăcrămioară Nufăr alb Nufăr galben

În chiar inima Moldovei, pe coline cu relief divizat, se află ocolul silvic

botanic Codrii. Şi acum aici se află cele mai mari păduri de stejar şi carpen din

Moldova, în care se întîlnesc şi fagi.

Page 6: Excursie la muzeu - proiect didactic

Pe timpuri Fagul se întîlnea mult mai des în Codri, acum însă în desişurile pădurilor pe solurile brune putem vedea izolat doar cîte un fag cu vîrsta de 250 ani. Tulpinile sale lustruite sînt asemenea unor coloane, atingînd pînă la 25 de m înălţime. Cel mai înalt fag (27 m) creşte în ocolul silvic Mîndra din raionul Călăraşi; acest gigant este inclus în lista arborilor seculari, protejaţi de către Stat.

Teritoriile de la periferia Codrilor sînt mai vaste. În componenţa lor, în afară

de două tipuri de stejar – pedunculat şi gorun, carpen, se mai întîlnesc teiul argintiu,

ulmul, paltinul, arţarul de Norvegia, cornul, clocotişul, călinul, părul sălbatic; pot fi

întîlniţi şi mulţi arbori, arbuşti, ierburi rare, caracteristice pentru pădurile Europei de

Vest − sorb, salbă, iederă, măceş, dar şi planta comestibilă − leurda sau ceapa

ursului.

Stepele de Sud ale Moldovei, care ies în unghi între Nistru şi Marea Neagră.

În trecut pe aceste teritorii predominau specii de ierburi ca trifoiul roz, de cîmpie şi

panonian, lucerna galbenă şi românească ş.a. Printre plantele sălbatice din Moldova

se numără numeroase plante – decorative, medicinale şi eterice, furajere, dar şi

plante care contribuie la fertilizarea solului. Multe dintre ele sînt studiate şi introduse

în cultură.

Ca urmare a impactului antropic (valorificarea terenurilor înţelenite,

păşunatului intensiv, lucrările de hidroameliorare, colectarea plantelor medicinale şi

decorative) comunităţile native de stepă din Republica Moldova pe teritorii vaste

practic nu s-au păstrat.

Din numărul total de specii de stepă – 18 sunt incluse în Cartea Roşie a

Republicii Moldova, dintre care 9 specii (Astragalus dasyanthus Pall., Belevallia

sarmatica (Georgi) Woronow, Bulbocodium versicolor (Ker.-Gawl.) Spreng.,

Colchicum triphyllum G.Kunze, C. Fominii Bordz., Galanthus elwesii Hook. fil.,

Ornithogalum amphibolum Zahar., O. oreoides Zahar., Stembergia colchiciflora

Waldst. et Kit.) Diminuarea esenţială a viabilităţii populaţiilor specilor rare, mai cu

Page 7: Excursie la muzeu - proiect didactic

seamă a speciilor de celnuşă (Ornithogalum), şofrănel (Crocus), ruşcuţă (Adonis),

ghiocel (Galanthus), zambilă (Hyacinthella), brânduşă (Colchicum), negară (Stipa)

etc. este provocată nu numai de distrugerea biotopurilor prin valorificarea

terenurilor, dar şi de colectarea şi comercializarea de către populaţie a plantelor

decorative de primăvară (efemeroide).

Brîndușa înflorește după ghiocei și înainte de lalele, fiind una dintre cele mai timpurii flori de primavara. Este o plantă cu bulbi care infloresc in lunile friguroase. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate. Braîdușele preferă un sol bine drenat în locurile însorite ale grădinii sau la umbră copacilor și arbuștilor.

Ghiocelul (Galanthus) este un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, plante care înfloresc printre primele la începutul primăverii. Frunze liniare , cu o singură floare în vârf, sub formă de clopot.  Are în jur de 15 cm înălțime și înflorește în ianuarie și februarie în zonele temperate nordice. Există numeroase varietăți de ghiocei, cu flori simple sau duble (Galanthus nivalis  f. pleniflorus 'Flore Pleno'), care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioada de înflorire cu flori duble.

Impactul violent al factorului antropic (defrişarea pădurilor, disecarea bălţilor

şi luncilor inundabile, canalizarea şi îndreptarea albiilor râurilor, păşunatul abuziv

etc.) asupra ecosistemelor acvatice şi palustre reducînd esenţial suprafeţele ocupate

de vegetaţie naturală, inclusiv acvatică şi palustră. Unele plante acvatice incluse în

cartea roșie putem număra nufărul alb și galben etc.

Page 8: Excursie la muzeu - proiect didactic

Nufărul galben și cel alb este o plantă acvatică cu o tulpină grosă, fixat, din care cresc frunze foarte lungi plutitoare. Florile sunt galbene (albe), cu 5 sepale mari, verzui. Nufărul galben înflorește în lunile iunie - august.

Fauna Republicii Moldova este reprezentă prin lumea animală.

Faptul că relieful, dar nici clima, bogăţia şi diversitatea hranei vegetale din

trecut a contribuit la formarea pe teritoriul Moldovei a unei lumi animale la fel de

bogate. Diversitatea lui se datorează situării sale pe teritoriul dintre Nistru şi Prut la

graniţa cu stepele uscate din Rusia de Sud, a pădurilor umede din Carpaţi şi a

configuraţiilor geografice mediteraneene de est.

Componenţa faunei contemporane a Moldovei este predominată de speciile,

caracteristice raioanelor vecine ale Ucrainei, dar sînt şi multe specii caracteristice

zonelor Europei de vest şi celei balcanice. Descoperirile arheologice demonstrează

că cu cîteva mii de ani în urmă, în pădurile şi stepele din Moldova erau populaţii de:

cerbi, zimbri, bouri, căprioare, mistreţi, cai sălbatici, măgari sălbatici mongoli, urşi

de peşteri şi bruni, alte animale mari, care erau vînate de oamenii primitivi.

Cu toate acestea fauna republicii numără mai mult de 400 de specii vertebrate

şi de 4600 nevertebrate. Numai mamifere în Moldova sînt 70 de specii. Cei mai mari

sunt mistreţii.

Mistrețul este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn. Populează Codrii şi plaviile Prutului. Este colorat negru - cafeniu. Scoate sunete foarte asemănătoare celor ale porcilor domestici. Colindă în turmă pădurile și culturile agricole de la marginea acestora. Produce stricăciuni în special în lanurile de porumb și cartofi. Este vânat pentru trofeu și pentru carne. Mistrețul este strămoșul porcului domestic.

Page 9: Excursie la muzeu - proiect didactic

Mult mai răspîndită în Moldova este Căprioara. În păduri pentru ea ajunge hrană, iar populaţia acestor animale creşte. Pe timpuri oamenii se confruntau cu animalele de pradă, în special, cu lupii, astfel ajutînd căprioarele. Apoi vînatul excesiv aproape că a lichidat animalele și au rămas foarte puţine. Au fost luate măsuri extraordinare, vînatul căprioarelor a fost interzis totalmente. Rezultatele nu au întîrziat să apară: acum numărul lor atinge mai mult de 10 000 de capete. În Moldova se întîlesc pretutindeni, dar preferă Codrii, pădurile din preajma Nistrului şi Prutului.

Lupul în Moldova vine

dinspre Ucraiana, acesta este un animal carnivor, hrănîndu-se în special cu căprioare, cerbi, vulpi, iepuri sălbatici și animale domestice. Astfel, populația îl vîna. În Moldova este în jur la 10-20 capete ce teriorozează populația așezată lingă păduri.

Cerbii nobili, care populau cîndva Moldova, au fost exterminaţi în întregime pînă în secolul al XX-lea. În anii 1954-1961, aici au fost aduşi o subspecie a cerbilor nobili. Lor li s-a dat drumul în Codri, odată cu trecerea anilor numărul cerbilor s-a mărit. Prin păduri se găsesc de multe ori coarnele lăsate de ei, iar, toamna în perioada împerecherii, pădurea este străbătută de urletul caracteristic pentru cerbii-masculi. Din Rusia au fost aduşi alţi reprezentanţi ai speciei de cerbi – ciute şi cerbi pătaţi, care niciodată nu au existat în Moldova.

Printre animalele sălbatice ale Moldovei sînt şi animale de pradă, iar numărul

lor este destul de mare pentru ţară. În afară de lupul menţionat mai sus, se întîlneşte

bursucul, jderul, nevăstuica, hermina, dihorul. Toate aceste animale trăiesc în păduri,

au un număr redus şi nu prezintă interes pentru vînat.

Page 10: Excursie la muzeu - proiect didactic

Este mult mai răspîndită Vulpea, care trăieşte şi în păduri şi pe suprafeţe deschise, în păduri și cîmpiile Moldovei sunt foarte numeroase. Anual sînt dobîndite cîteva mii de pieicele de vulpe.

Încă 50 de ani în urmă aproape în toată Basarabia se întîlnea Pisica sălbatică europeană, acum însă acest animal interesant poate fi văzut doar în plăviile Prutului, Nistrului, prin regiunea sud-vest a republicii − prin împrejurimile oraşului Cahul şi satelor raionului, rar în Codri. Aceste feline se aseamănă mult cu pisica de casă.Masculii ajung la masa de 8 kg, femelele − la 6,5 kg. Ele trăiesc în scorburile salviilor bătrîne, printre trestii şi pe plaviile din lunca Prutului şi Nistrului.

Rozătoare se întîlnesc într-o cantitate foarte mare, în special: veveriţa,

hîrciogul de livadă şi de pădure, grivanul, ţîncul-pămîntului, şoarecii de pădure şi cel

gulerat, şobolanul de apă.

Iepurele-de-cîmp, la fel ca şi duşmanul său din

totdeauna – vulpea, se întîlnesc pretutindeni şi sînt

destul de numeroşi. În republică anual sînt obţinute de

la 30 pînă la 70 mii de pielicele de iepure.

În Anul 1947 a fost adus Guzganul de mosc − un animal preţios pentru blana sa frumoasă. Pentru început au fost eliberate în lunca mlăştinoasă a Răutului 320 de animale, în apropierea oraşului Orhei. Apoi, cînd au reuşit să se adapteze cu bine, arealul lor a fost lărgit. Acum numărul guzganilor de mosc depăşeşte 100 mii de capete. Colectarea pielicelelor de guzgan de mosc constituie 15-16 mii de bucăţi pe an.

În Moldova se cunosc 257 de specii de păsări sedentare şi migratoare. Mai

multe păsări sînt pe plavii şi pe lacuri; suprafeţele de cîmpie ocupă o poziţie

intermediară. Nu puţine păsări se întîlnesc în oraşe şi sate.

Page 11: Excursie la muzeu - proiect didactic

Dintre cele 75 de specii de păsări, descoperite în păduri, cele mai răspîndite

sînt: ciocîrlia, gaiţa, mierla sură (gulerată) şi brebenacul, uliul – eretele şi uliul-

găinilor.

O pasăre foarte folositoare e Cucuveua, care stîrpeşte rozătoarele − dăunează pădurilor şi suprafeţelor de teren agricol: şoarecii, inclusiv şi acei de cîmp, şobolanii-de-apă; o cucuvea poate nimici într-o zi 3-4 şoareci.

Bufniţa este o pasăre sedentară. Această pasăre cu un penaj foarte frumos este numită „regina nopţilor”. Cînd se lasă întunericul bufniţa merge la vînătoarea de rozătoare dăunătoare, de potîrnichi, poate chiar să atace un guzgan de mosc.

În Moldova din România a venit şi s-a stabilit Ciocănitoarea, iar de pe

Peninsula Balcanică – Turturica. Multe păsări mari – vulturul pleşuv sur, vulturul

negru – se întîlnesc acum foarte rar în Moldova şi ele trebuie păzite cu mare grijă.

Vultur pleșuv sur Vultur negru

Dropia

Cocorul

Deşi stepele sînt desţelenite, pe teritoriile deschise în trecut, mai puteau fi

întîlnite păsările caracteristice stepelor – vulturul-de-stepă, prepeliţa, potîrnichea,

Page 12: Excursie la muzeu - proiect didactic

ciocîrlia de stepă, foarte rar − Dropia. Încă nu demult în nordul republicii putea fi

întîlnit Cocorul.

Lumea păsărilor e mai bogată în luncile rîurilor. Pe plaviile de pe cursul

inferior al Nistrului şi Prutului îşi fac cuib circa 80 de specii de păsări migratoare −

gîsca cenuşie, diverse găinuşe-de-apă, lişiţa, raţa-cu-frigare, raţa pestriţă, raţa roşie,

lopătarul, raţa fluierătoare, bîtlanul, raţa mică, buhaiul de baltă, eretele de stuf. În

pădurile din preajma luncilor se întîlneşte Vulturul auriu. Din păcate, această pasăre

folositoare este extrem de rară: conform ultimelor date, în toată Moldova sînt nu mai mult de zece

perechi de vulturi aurii. În trecere migrează prin zona cursului inferior al Prutului păsări de o rară

frumuseţe: lebedele – lebăda de iarnă şi lebăda mută, pelicanul — alb-roz şi cel creţ. Lîngă satul

Copanca în lunca Nistrului a fost adus fazanul: acum el s-a înmulţit şi a ajuns în sus pe Nistru pînă

la Rîbniţa.

LebedePelicanul

Fazanul Rațe

Dintre păsările acvatice înotătoare putem menţiona, cîteva: raţa mare, raţa

roşie, dar şi lişiţa. Mai rar vînătorii pot împuşca o raţă-cu-frigare şi raţe fluierătoare,

carnea cărora e deosebit de gustoasă.

Amfibii şi reptile comparativ nu sînt multe, însă în păduri, stepe şi lunci sînt 12 specii de

amfibii, 4 specii de şopîrle, 9 specii de şerpi şi o specie de broaşte-ţestoase.

Page 13: Excursie la muzeu - proiect didactic

Șopîrlă Șerpi Broască-țestoasă

În lacuri şi lacurile de acumulare ale Moldovei se întîlnesc mai mult 80 de

specii de peşti, dintre ele 20 de specii au menire industrială. Cele mai preţioase

exemplare din familia nisetrilor sînt – păstruga, morunul, nisetrul, cega. Din păcate,

la pescuit procentul lor e de unu la sută.

Prutul nu se deosebeşte mult de Nistru în ce priveşte componenţa speciilor de

peşti care se întîlnesc aici. Baza gospodăriei piscicole este crapul şi carasul argintiu,

ei sînt crescuţi, hrăniţi pentru consum.

Pentru păstrarea faunei terestre a fost complet interzis sau limitat vînatul mai

multor animale. Se organizează teritorii cu rezervaţii cu protecţia totală a lumii

vegetale şi animale şi a întregii configuraţii geografice.

b. Vizitarea în amănunt a secţiunii vizate:

- interviuri luate de elevi muzeografului și învățătorului (pe

echipe);

- completarea fişelor de lucru cu informaţiile aflate; (Anexa 2)

3. Sistematizarea excursiei

În urma excursiei realizate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie

Naturală s-au purtat discuții pe baza celor înregistrate pe fișe. Pe baza unor

întrebari ajutatoare, s-a realizat un dialog care a surprins entuziasmul și

dragostea de natură a copiilor în urma acestei experiențe.

Unde am fost?

Page 14: Excursie la muzeu - proiect didactic

Ce aţi văzut la muzeu?

Ce v-a plăcut mai mult? De ce?

3. Tema pentru acasă

Realizează o comunicare de maxim 10 rânduri despre vizita de astăzi, în

care să precizezi ce lucruri (vechi, noi sau deosebite) te-au impresionat, ce

mesaj au transmis acestea, cum poți să protejezi și consevezi natura şi ce

impresie ţi-a lăsat vizitarea muzeului.

Anexa 1

Reguli de Comportament Pentru Vizita La Muzeu

- Nu atinge exponatele!

- Ascultă ghidul!

- Nu păși pe coridoarele interzise!

- Nu deranja vizitatorii muzeului!

- Nu manca în muzeu!

- Bărbații trebuie să își scoată pălăria la intrare!

- Nu rîde în hohote!

- Nu comenta cu voce tare ceea ce vezi!

- Nu ne împingem pe parcursul drumului spre muzeu;

- Rămînem grupaţi şi ascultăm sfaturile doamnelor învățătoare;

- Să se comporte respectuos cu cei din jur;

- La coborâre şi urcare să fie atenţi şi să respecte recomandările

conducătorilor de grup;

- Orice situaţie ivită să fie adusă la cunoştinţa conducătorilor de grup;

- Respectarea programului excursiei;

- Respectarea regulilor privind circulaţia pe drumurile publice;

- Se va circula numai pe trotuar, iar acolo unde nu există, circulaţia se face pe

partea stângă a drumului;

Page 15: Excursie la muzeu - proiect didactic

- Traversările se vor face numai pe locuri marcate, sau pe la colţul străzilor şi

numai după o bună asigurare.

Anexa 2

Echipa I

- Relatați despre istoria Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală?

Echipa II

- Ce ați aflat despre flora Republicii Moldova?

- Propuneți măsuri de ocrotire a ei.

Echipa III

- Ce ați aflat despre fauna Republicii Moldova?

- Propuneți măsuri de ocrotire a ei.

Echipa IV

- Ce impacte negative ale omului pot afecta flora și fauna Republicii

Moldova?

- Propuneți măsuri de prevenire a acestora.

-

Echipa V

- Ce puteți relata despre exponatele din muzeu?

- Ce reprezintă? Cum sunt păstrate și conservate?

Page 16: Excursie la muzeu - proiect didactic