examen omf anul ii

Upload: marianapaladi

Post on 02-Mar-2018

320 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    1/49

    1.Chirurgia oro-maxilo-facial ca tiin medical. Obiectul i sarcinileChirurgia oro-maxilo-facial este acea diviziune a medicinii dentare care se ocupde toate afeciunile cavitii orale ce au nevoie de tratament chirurgical. In cadrulacestei specialitati,se studiaza sub toate aspectele anomaliile si afectiunilecongenitale,traumatice,infectioase,tumorale si de alta natura ale teritoriului O-M-.!e studiaza metode de prevenire si combatere a durerii .Cuprinde doua parti "-Chirurgia orala#dento-alveolara,oro-dentara$ studiaza indicatiie si tehnica

    extractiilor dentare,incidentele,accidentele si complicatiile acestora,tratamentulchirurgical al tulburarulor de eruptie dentara,metodele chirurgicale a%utatoaretratamentelor endodontice,tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginalecronice,metode chirurgicale proprotetice ca si alte tratamente chirurgicale aleafectiunilor dento-parodontale si ale cavitatii bucale.-Chirurgia maxilo-facialacuprinde chirurgia tegumentului si orificiilorfetei,chirurgia partilor moi cervico-faciale,a maxilarelor,articulatiilor temporo-mandibulare si glandelor salivare,refacerea morfofunctionala a teritoriului maxilo-facial.2.Formele de asisten stomatologic chirurgical (profilactic planic deurgen! i coninutului lor.ormele de asistenta stomatologica chirurgicala"

    - asistenta stomatologica chirurgicala de urgenta se acorda in primul rand pacientilorcu dureri acute, severe. Include asistenta medicala in limita competentei si a

    posibilitatilor tehnice medicale.- &sistenta planica include" consultatia medicului chirurg, manevre de mica chirurgie,

    prescriere de tratament, recomandare la investigatii paraclinice pentru stabilireadiagnosticului, monitorizarea tratamentului bolnavilor cronici.

    - -asistenta profilactica ' control profilactic anual #consulatie, recomandare pentruinvestigatii$, imunizare, educatie medico-sanitara, depistarea precoce a cancerului,dispensarizarea malformatiilor congenitale(ocumentatia" fisa medicala a pacientului, - )egistru de evidenta zilnica amedicului, - )egistru de operatii - orma statistica #date de nr de pacienti,interventii, etc$*olumul asistentei medicale in sectia OM ' +u.c pacientizi".Cerinele amena#rii de microclim i organi$rii cabinetului (seciei!chirurgical (pereii podeaua ta%anul %entilarea la%uar canali$are geamurietc.!.&sistenta stomatologica chirurgicale se acorda in cadrul policlinicilor de larg profil,stomatologice sau in cadrul spitalului. Cabinetul chirurgical ' amplasat la ultimuleta%/ trebuie sa corespunda normelor igieno-sanitare si rigorilor de protectie a

    muncii, tehnicii de securitate, etc. In cabinetul chirurgical trebuie sa fie obligatoriuasigurata alimentarea centralizata cu apa rece si calda, canalizare, containere cucapac pentru colectarea deseurilor si materialelor contaminate.0rebuie sa fie obligatoriu asigurata alimentarea centralizata cu energie electrica si osursa autonoma de energie electrica.1ol ' 2,3m+pers, min 45m+)egistratura ' min 42m+ #m+functionar$!uprafata cabinetului ' min 46m+ #742m+ pentru fiecare fotoliu adaugator$

    !ectia OM este compusa din" Cabinet chirurgical, !aloanele, 8ostul asistenteimedicale, !ala de pansamente #septicaaseptica$, !ala de proceduri, Cabinetulmedicilor, asist. Med., infirmierelor, !ufrageria #pt bolnavi$, 8odeaua ' tapetata culinoleun, pardosita cu gresie, 0avanul si peretii ' acoperiti cu vopsea lavabila #pastade silicatulei$. Instalatia de apa ' + chiuvete #apa rece si calda $ ' pentru spalareamainilor si pentru instrumente, Inzestrarea cu lampa de cuart, 0rebuie sa existe loculde munca pentru medic, asistenta medicala/ coltisorul anti-1I*, antisoc, frigider

    pentru pastrarea, 9nor substante&luminarea si %entilaias fie conform normelor in vigoare"O buna iluminare ' combinarea iluminatului natural cu cel artificial.

    Iluminarea natural"Optim ' orientarea nordica a ferestrelor si fotoliul orientatspre geam

    Iluminarea artificial s fie asigurat din dou surse "pentru cabinet ' maidifuz/pt. C:mpurile operatorii mai puternic.'entilaia "Natural' prin ferestre sau geamuri de ventilaie

    Artificial' sisteme exhaustive, sisteme care insufl aer din exterior, sau mixte&sigurarea unui microclimat termiccorespunztor #de ++-+6 ;c

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    2/49

    Oasele interne ale feei+Oasele palatale#+$ formeaz podeaua cavitii nazale =i cerul gurii precum =i

    podeaua cavitilor orbitaleOsul vomer formeaz partea din spate =i de %os a septului nazal.Oasele lacrimale sunt dou oase foarte mici

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    3/49

    . 'asculari$area i iner%a ia regiunii oro-maxilo-faciale.

    &)0?)& C&)O0I(F COM9AF- asigur irigaia capului =i g:tului.-O/&0&- drepta 'trunchiul brahiocefalic- s t : n g a ' a r c u l a o r t i c3raiect+-(e la origine se

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    4/49

    'ena =ugularxtern ('=!

    0emporala superficial Muschii osului hioid, laringele, faringelesi glanda tiroida

    &uricular poster Coboara prin spatele urechii si se uneste curetromandibulara.

    &uricular anter Coboar prin faa urechii =i se une=te cutemporala superficial

    )etromandibular Coboara prin spatele mandibulei si se varsa directin %ugulara externa

    Maxilar (reneaza zona obra%ilor, urechilor si a nasului,apoi se uneste cu temporala superficiala pentru aforma retromandibulara.

    Hugular anter !e formeaza sub barbie si coboara in lungulgatului

    pentru a se uni cu %ugulara externa.

    &/'3& /0&7&& O-5-F

    Aervul trigemeneste cel de-al cincilea i cel mai mare ner% cranian i este unner% mixt (motor i sen$iti%!. 4up cum sugerea$ i numele ( tri-trei i

    -geminusgemeni! este alctuit din trei ramuri+ ner%ul oftalmic('1! ner%ulmaxilar('2! i ner%ul mandibular('"!.

    Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte ramuri#n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal$,care se distribuie la globul ocular,mucoasanazala, olfactiva si la pielea fruntii. ?a este formata exclusive din fibre senzitve.

    Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitateacraniana prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri #n. infraorbital, n.zigomatic$ care se distribuie la maxilar #dintii superiori$, palatul moale, mucoaselenazala si respiratorie, precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a

    pleoapei inferioare.

    Ramura mandibularaeste aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. (upa ceparaseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri,anterior si posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri #n. alveolarinferior, n. lingual, n. auriculotemporal etc.$. ibrele senzitive ale aeestui nerv sedistribuie la mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale, parteaanterioara a limbii, la pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii, obra%ilor si

    buzei inferioare. ibrele motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii

    masticatori, la o parte din muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al timpanului sila muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii, nervultrigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.er%ul facial este cel de-al aptelea nerv cranian i este un nerv mixt #motor,senzorial, vegetativ parasimpatic$. Controleaz mi crile mu chilor mimicii #ai expresiei faciale

    $, trimite informa ii senzoriale legate de gust #dou treimi de pemucoasa lingual anterioar$. (e asemenea, con ine fibre vegetative parasimpatice,inerv:nd glandele lacrimale i salivare #submandibulare i sublinguale$ Aervul

    facial are originea

    aparent

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    5/49

    Apofiza condilar este alctuit din cap =i col/ pe faa anterioar a colului se aflfoseta pterigoidianpentru inseria mu=chiului pterigoid lateral.?.natomia maxilei. ;articularitile anatomo-morfologice.

    5axilasau maxilarul (superior!este un os pereche i neregulat, situat

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    6/49

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    7/49

    tapele examenului clinic+4. &namneza ' totalitatea datelor ob inute la interogarea pacientului cu privire la

    apari ia, evolu ia, antecedentele bolii. Modalit i de colectare a anamnezei " monolog #asculatere$dialog #interogatoriu$chestionar#comunicare scrisa$?tape " !tabilirea I( # sex v

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    8/49

    !e percep eventual formaiuni patologice

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    9/49

    *. 9iopsiaeste

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    10/49

    nu apare niciun fel de reacie, fapt ce sugereaz lipsa unei alergii fa de substanarespectiv,

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    11/49

    !canarea computer tomografic a organelor interne #ficat, pancreas, inim, plm:ni,rinichi, creier$, a oaselor #coloana vertebral, oasele m:inii, membrelor inferioare,oasele bazinului$, a esuturilor moi #mu=chi, articulaii$ =i a vaselor de s:nge, ofer omai mare claritate comparativ cu examinarea ultrasonografic =i dezvluie detalii

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    12/49

    G4e$infec ia- orice proces fizic sau chimic prin care mio sunt ihibate de pe mediiinerte.G)terili$area-procesul prin care sunt distruse formele vegetative i sporulate alemio patogene prin ac iunea agen ilor fizici i chimici. &storic+&sepsia din grecescul QaQ-fr i QsepsisQ-putrefac ie Mult vreme rolul microorganismelor 5 pune bazele conceptului sterilizrii,

    recomand metodele aseptice de tratament medico-chirurgical care permite evitareacontaminrii organismului cu germenii din afar.n 45J>,Bister public rezultateletratamentului cu fenol

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    13/49

    chimice care ridic punctul de fierbere al apei cu aproximativ 6 grade , bicarbonatede sodiu +E, clorur de calciu sau de sodiu.Q)adia ii ionizante- utilizeaz razele gamma emise de cobalt J2 cu penetrabilitatemare.?ste o metod bun de sterilizare, dar pre ul de cost al instala iei este ridicat, se folose te numai industrial.Q)adia ii neionizante- razele ultraviolet au indica ii reduse, pentru diminuarea numrului de germeni din aerul slilor de opera ie i tratamente i de pe suprafe e expuse, ac iunea lor antibacterian este eficace,dar se execut la distan de cel mult

    un metru.!terilizarea i dezinfec ia prin gaze- se utilizeaz aldehida formic sau formaldehida sub form stabil de formol solu ie apoas 62E sau polimer solid trioximetilenul, semai folose te i oxidul de etilen.iind inflamabil se utilizeaz

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    14/49

    ntisepsia chimic-ex" sulfanilamidele. &c iunea local i general a antisepticului trebuie s fie inofensiv pentru macroorganism i celulele lui i distrugtoare pentru microbi.ntisepsia biologic- reune te un mare grup de preparate ce ac ioneaz nemi%locit asupra celulei microbiene sau toxinelor ei. &ntibioticele, Kacteriofagii, &ntitoxinele-administrate sub form de serntisepsia mixt-ex" prelucrarea primar chirurgical#antisepsia mecanic ichimic$7antisepsia biologic7plasarea de pansament#antisepsia fizic$

    ntisepsia superficial#la suprafa form de praf, unguent, compres,

    splturi$profund#in%ectare, blocare$ntisepsia localHgeneral.

    2?!;articularit ile inter%en iilor de chirurgie oral i maxilo-facial. 4. !e administreaz premedica ia cu o zi

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    15/49

    -se fixeaz data interven iei-bolnavul e

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    16/49

    4556-Villiam 1alsted anesteziaz pe traiectul nervului alveolar45D2-)itzer reu e te sinteza benzocainei 4D23-Chirurgul german 1einrich KraTn prelunge te efectul analgesic prinadministrarea de adrenalin4D26-sinteza de procain realizat de &lfred ?inhorn"*!4efini ia aneste$iei generale.)copurile i sarcinile aneste$iei. neste$ia general- stare de somn narcotic, indus de administrarea unor substan ecu ac iune la nivelul celulelor nervoase encefalice,care suprim con tiin a i senza iile dureroase.!copul anesteziei generale-principal-controlul func iilor vitale ale organismului

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    17/49

    5ecanismul de aciune+ &nestezicele locale nu influeneaz potenialul de repausal mernbranei, dar determin schimbri electrochimice

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    18/49

    - ai acidului 8araaminobenzoic8rocaina #Aovocaina$Clorprocaina8ropoxicaina - ai acidului KenzoicCocainaKenzocaina0etracaina

    Kutacaina1exLlcaina

    BidocainaMepivacainaKupivacaina&rticaina8rilocaina?tidocaina)opivacanina

    *A. %anta#ele i de$a%anta#ele folosirii substanelor %asoconstrictoare naneste$ia local i loco-regional.

    7)esorb ia mai lent a anestezicului

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    19/49

    nepregti i pentru anestezii generale i care nu pot fi monitoriza i postoperator

    . (e aceea, pentru tratamentele de ambulatoriu se practic

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    20/49

    && /0&O61 0roncular periferice la Maxila$ n.incisiv #n.nazopalatin$

    b$ n.infraorbitalc$ tuberozitate #n.alveolar supero-posterior$d$ orificiul palatin mare2 0roncular periferice la Mandibula$ !pina !pix #n.alveolar inf 7 n.lingual$

    b$ n.mandibularc$ n. Mentonierd$ n.bucale$ n.lingual"0roncular bazala$ foramen oval

    b$ foramen rotund

    *,. neste$ia de contact (aplicati%!. &ndicaii tehnica substane utili$ate.!e bazeaz pe permeabilitatea mucoasei pentru o serie de substane anestezice cu

    posibilitatea de a determina insensibilitatea stratului superficial al mucoasei =i aesutului submucos #+-3 mm$.

    Concentraia anestezicului folosit este mai mare dec:t pentru in%ectare.!e folose=te un produs av:nd ca ingredient activ Gilina

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    21/49

    - presiune ft mare- introducerea ft rapida a anesteziculuib!carpule cu substanta aneste$ica- au inscriptionat felul anestezicului, concentratia, vasoconstrictorul asociat,concentratia lui,volumul de substanta si termenul de valabilitatec!trusa de consultatied!comprese sterilee!antiseptic pentru mucoasa*>. neste$ia infiltrati%. &ndicaii tehnica.Cea mai folosita metoda in medicina dentara8resupune introducerea anestezicului in tesut cu a%utorul seringii si dispunerealui in aproprierea terminatiilor nervoase sau l

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    22/49

    mic de soluie anestezic, procedeu care permite extinderea teritoriuluianesteziat.

    Cantitatea de anestezic folosit pentru anestezia plexal este de 4, - 4,> ml.

    &nestezia plexal a incisivilor centrali superiori necesit ca puncia anestezics se efectueze trec:nd cu acul din partea opus prin frenul buzei superioare#anestezie transfrenular$,deoarece permite abordul supraapical direct =i

    blocarea fibrelor nervoase contra laterale.

    Cel mai frecvent utilizat la maxilar. 8resupune in%ectarea anesteziculuisupraperiostal =i difuzarea lui prin canalele haversiene

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    23/49

    X

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    24/49

    8unc ia \ intersectia dintre planul ocluzal superior si baza apofizei coronoide.&cul orientat orizontal, dinspre anterior spre posterior, capul acului a%unge lacomisura bucal opus.!e las depozitul anestezic

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    25/49

    X ruperea aculuiX 4-4DD6$&l trei-lea sef de catedra (umitru !erbatiuc #4DD6-+24+$&l patru-lea sef de catedra *alentin 0opala #+24+-+24$(in +24 pina in prezent Aicolae Chele # in +242 formeaza curs de chirurgie dento-alveolara$

    ,.&nstrumentarul utili$at n Chirurgia O5F #rusa pentru eaminare

    Oglinda stomatologica. - !onda stomatologica. - 8ensa stomatologica - ?xcavatorstomatologic

    /nstrumentar utilizat la etractii

    0e baza -Cleste stomatologic, -?levatoareAuiliar -!indesmotoamele -Chiuretele 'Kisturiul '(ecolatoare -8ense hemostatice-reze chirurgicale -8ense #chirurgicale, stomatologice, anatomice$ -Ciupitor de os ')aspel -Ciocanas si daltita '8ortac 'oarfecele -arabef #dilatatoare de plaga$-(eschizator de gura -Material de suturare # rezorbabile artificiale, in profunzimeP /nerezorbabile monofilamente, crilP$ -8reparate hemostatice. &nstrumentariul special pentru extracia dentar+ clete ele%atoare

    -construcia clasificarea cletelor (dup grupe de dini!.-construcia clasificarea ele%atoarelor

    Clestele este alcatuit din miner, articulatie si falci.Clesti pentru arcada superioara

    1% Pentru dinti cu coroane

    -pentru extractia dintilor frontali #4,+,3$, clestele este drept cu falcileconcave care nu se unesc-pentru premolari, clestele este in forma de ! si falcile nu se unesc-pentru molarul 4 si +, ei se impart pentru cadranul din partea stinga saudreapta, au o falca rotunda si alta ascutita cu un pintene. 8intenele se aplica

    pe partea vestibulara a dintelui ce necesita a fi extras. (aca pintenele estesituat pe falca din dreapta atunci clestele este folosit pentru extractiamolarilor 4,+ din stinga, iar daca pintenele este situat pe falca din stinga,clestele este folosit pentru extractia molarilor 4,+ din dreapta.-pentru extractia molarului 3 falcile clestelui sunt alungite ,minerul drept.

    2% Pentru etractia radacinilor

    -8entru dintii frontali#4,+,3$ clestele este drept cu falcile concave care seunesc.-8entru radacinile premolarilor si molarilor, clestele este in forma de !, sifalcile se unesc-Cleste baioneta #cleste universal pentru extractia tuturor radacinilor de pearcada dentara superioara$

    Clesti pentru arcada inferioara1% Pentru dinti cu coroana

    -8entru extractia incisivilor inferiori- clestele are forma de cioc, indoiate pemuchie, au falcile inguste ce nu se unesc-8entru extractia caninilor si premolarilor- clestele are forma de cioc, falcileinguste ce nu se unesc. !e aseamana cu cel pentru incisive dar aredimensiunile putin mai mari si falcile putin mai groase.

    25

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    26/49

    -8entru molarii 4 si +, au + pinteni, cite unul pe fiecare falca-8entru molarul 3- inclinat pe lat, miner drept2%Pentru etractia radacinilor.

    -8entru extractia radacinilor incisivilor inferiori- clestele are forma de cioc,indoiate pe muchie, au falcile inguste ce se unesc-8entru extractia radacinilor caninilor si premolarilor- clestele in forma decioc, falcile putin mai late#comparative cu a incisivilor$ ce se unesc.le%atoarele sunt instrumente de baza in extractia dentilor si radacinilor.!unt formate dintr-o lama lata#partea active$, picior#portiuneaintermmediara$ si miner. Bama poate avea forma de %gheab sau un virfascutit. ?levatoarele pot fi drepte sau curbe. Cele curbe cu partea activaformeaza un ax fata de miner si sunt utilizate pentru extractia de pe arcadainferioara. ?levatoarele curbe sunt in pereche #stinga-dreapta, la sine-de lasine$ la sine-dreapta, de la sine-stinga.

    >. &nstrumentarul accesoriu pentru extrac ia dentar

    (in acest grup de instrumente fac parte"-!indesmotoamele 'Chiuretele 'Kisturiul '(ecolatoare -8ense hemostatice -rezechirurgicale -8ense #chirurgicale, stomatologice, anatomice$ -Ciupitor de os ')aspel

    -Ciocanas si daltita '8ortac 'oarfecele -arabef #dilatatoare de plaga$ -(eschizatorde gura -Material de suturare # rezorbabile artificiale, in profunzimeP /nerezorbabile monofilamente, crilP$ -8reparate hemostatice)indesmotomul- instrument format din miner si parte activa. 8artea active prezintao lama foarte subtire si taioasa care este insinuate intre dinte si marginea gingivalain regiunea coletului dintelui apoi intre radacina si alveola# in spatial periodontal$

    pentru lezarea ligamentului alveolo-dentar #circular al dintelui$Chiuretele- cu a%utorul lor indepartam tesuturile de granulatie din interiorul sau dinregiunea periapicala a alveolei, inlaturam ramasitele de membrana chistica, diferitetipuri de sechestre in caz de osteomielita si aschiile sau sechelele osoase sau de

    provinienta dentara in cazul extractiei atipice.Ciupitorul de os-pentru slefuirea marginilor ascutite a alveolelor in caz de

    extractii multiple, pentru inlaturarea sepurilor intrerradiculare./aspel Iraclator de os, slefuirea surplusului de tesut ososCiocanas si daltita-pentru corectarea grefelor osoase;ortac-instrument asemanator cu un foarfece cu a%utorul caruia se mentine acul

    pentru a suturaFarabeh-dilatator de plaga, indepartarea marginilor plagii9isturiul-#mai des se foloseste lama 4,+2$ pentru efectuarea inciziilor.

    ?.xtracia dentar ca inter%enie chirurgical difiniia'tractia dentara- interventie chirurgicala ce consta in inlaturarea unui dinte ceprovoaca sau intretine procese inflamatoare locale sau generale, ce nu pot filichidate prin tratament conservative.

    ,A.&storicul extraciei dentare

    !e considera a a fi prima interventie de ordin stomatologic efectuata la om. In cadrulmedicinii arhaice era efectuata de preoti, magi, apoi de medicii laici#nomazi$. Indescoperirile arheologice e demostrat ca extractia dentara a aparut cu 3222 ani i.e.n.

    P.Ba inceput in China, Haponia veche, si Mesopotamia se practicau exctractiledentare digital. &poi a inceput sa se foloseasca o serie de instrumente cum ar fi

    8elicanul. &cesta producea distructii considerabile si afectarea tesuturilor. &stfelacesta a fost modificat de &mbroise 8are. Instrumentul cu forma de cioc de pelican afost descoperit de un doctor francez, @uL deChaulie, a fost folosit pana la sfarsitulsecolului al xvIII-lea.(esignul urmatoarei inventii era inspirit de cheie de unde sidenumirea

    cheia dintilor

    ,1.&ndicaiile extraciei dentare+ absolute i relati%e.

    Absolute"4. &tunci cind dupa toate metodele de tip conservativ procesul inflamator din

    periodont nu se linisteste dar se acutizeaza.+. @angrena complicata, in care nu se poate de aplicat tratament endodontic

    simplu sau asociat cu metode chirurgicale a%utatoare.3. (inti ce provoaca si intretin procese inflamatorii acute sau cornice#sinusite,

    adenite, osteomielite$

    6. (inti cu procese patologice periapicale ce provoaca manifestari severe ladistant in cadrul maladiilor de focar.. (inti temporali ce provoaca tulburari severe de eruptiveJ. (inti cu fractura radiculara in treimea superioara a radacinii.>. (inti la care tratamentul endodontic este imposibil5. 8arodontopatii marginale cornice cu mobilitate accentuate de gradul 3

    Relative"

    2

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    27/49

    4. (inti cu distructii corono-radiculare intinse ce nu pot fi restabilite prindiferite procedee terapeutice sau ortopedice

    +. (inti cu fractura radiculara in treimea medie sau inferioara a radacinii3. (inti din focarele de fractura a maxilarelor ce impiedica repozitia

    fragmentelor6. (inti extruzati sau supranumerari. (inti in malpozitie ce provoaca leziuni traumatice ale mucoaseiJ. (inti inclusi ce nu pot sa erupa normal #distopiati, retinati$>. (inti care provoaca iritari cornice locale generind tumori5. In cazuri severe de inghesuire a dintilorD. (inti cu instrumente endodontice fracturate in canalul radicular.

    ,2. Contraindicaiile locale i generale.GContraindicaiile absolute ale extraciei sunt leucemia acut =i infarctul miocardicrecent #mai recent de J luni$.

    GContraindicaiile relati%e sunt legate de unele afeciuni locale sau generale.&cestea implic in unele situaii temporizarea extraciei dentare =i acolo unde estenecesar, aplicarea unui tratament specific pentru afeciunea local sau pentrucompensarea afeciunii generale.

    - Maladii renale# glomerulonefrita acuta$

    - 1epatita infectioasa in stare acuta- Maladii de singe #leucoze, hemofilie$- 1ipoavitaminoza- Maladii infectiase acute #difterie, tuberculoza$- Maladii a !A #meningita, encefalita$- Maladii psihice in acutizare #epilepsia$- @raviditatea #in 4-+, 5-D luna de sarcina$- Koala actinica acuta- !ida, imuno-dificitar dobindit

    GContraindicaiile localeextraciei sunt"X leziuni locale ale mucoasei orale #herpes, stomatite, alte, cheilite, candidoze etc.$/

    X sinuzita maxilar rinogen/X procese supurative acute #pericoronarite acute, celulita acut, abcese periosoase,abcese ale spaiilor fasciale, flegmoane$ ' acesetea impun mai int:i drena%ulcoleciei =i temporizarea extraciei p:n la remiterea fenomenelorinflamatorii acute/X pacieni care urmeaz sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la nivelulextremitii cefalice/ n aceste situaii, la nivel local exist un risc crescut de

    osteoradionecroz declan=at de traumatisrnul local al extraciei dentare/ deasemenea, la pacienii supu=iradio-chimioterapiei, #indiferent de regiuneaafectat$, se vor avea n vedere contraindicaiile =i precauiile legate de stareageneral a pacientului/X tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial, nu se vor practica extracii dentareale unor dini situai intr-o mas tumoral malignS

    GContraindicaiile generale in de terenul pacientului =i necesit de cele mai multeori un abord interdisciplinar. n aceste situaii, este necesar temporizarea extracieidentare p:n la compensarea afeciunii de baz . (e asemenea,in unele afeciuni, se vor avea n vedere precauiile specifice afeciunii generale.

    -3olile cardiovasclare# Infarctul miocardic recent #sub J luni$ este o contraindicaieabsolut a extraciei dentare.-0ratamentele anticoagulante - (iabetul zaharat. - Beucemiile acute -0ulburarilehepatice -Infectia 1iv-!ida 'Imunosupresoarele 'Corticoterapia -)adioterapia lanivelul extrimitatii cefalice -Chimioterapia-!arcina#primele + luni si ultima luna$,". &ndicaii pentru utili$area cletelor n extracia dentar i radicular.

    4.(intii a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa, permitind

    aplicarea corecta la colet a clestelui +.)adacinile dentare care prezinta o portiune extraalveolara sufficient deproieminenta si rezistenta pentru a putea fi prinsa cu clestele 3. )adacinile dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar, osul permitindcrearea cu elevatorul sau cu freza a unui sant periradicular unde sa poata fi insinuatefalcile clestelui, asigurind o prize eficienta pe radacina. ,*. &ndicaii pentru utili$area ele%atoarelor n extracia dentar iradicular(intii cu coroane conice care nu permit o adaptare corecta a falcilor clestelui, precum siradacinile situate sub limita marginii procesului alveolar se extrag cu elevatoarele

    , ;rincipii generale de tehnic n extracia dentar+ etapele de ba$4. Aplicarea clesteluiin axul dintelui.

    +. Insinuarea clestelui sau adaptarea falcilor submucoperiostal.Intii pesuprafata orala, unde vizibilitatea e redusa, apoi vestibular.3. $ixarea clestelui#alcile adaptate in %urul coletului si in axul de implantare a

    radacinilor pentru ca forta de presiune executata pe miner sa fie eliberata de alungul axului vertical, ofera eficienta in dilatarea si expansiunea osuluialveolar.

    2!

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    28/49

    6. %uxarea dintelui. )ealizeaza largirea progresiva a alveolei si-n urmareruperea ligamentelor dento-alveolare, in consecinta- mobilizarea dintelui.In functie de grosimea tablei osoase alveolare si rezistenta opusa de os, se vainsista in partea unde table osoasa este mai subtire.-Miscari de rotatie #rasucirea dintelui in axul sau$. !e efectueaza la dintiimonoradiculari cu radacini drepte.-Miscari de basculare oro-vestibilare. 0rebuie sa fie lente, bine dozate pentru

    prevenirea fracturii radiculare si a peretelui alveolar. 'xtractia propriu-zisa#

    (upa mobilizarea suficienta a dintelui, acesta capata un %oc liber in alveola. !eadauga o forta de tractiune in ax la miscari rotative#basculare$ lent-progresivinsistind in sensul in care amplitude mobilitatii e mai mare si osul cedeaza maiusor.? necesar de diri%at forta de tractiune in ax, pentru ca la extractive sa nu izbimdintii arcadei antagoniste.

    ,,.;rincipii generale de tehnic n extracia dentar+ etapele auxiliare-(indesmotomia-sectionarea ligamentului circular pentru insinuarea clestelui. !eefectueaza cu sindesmotomul, netezitorul, bisturiul, elevatorul drept.-C)iuretajul alveolei- Indepartarea tesuturilor patologice restante, tesutului degranulatie periapicale, granuloame, chisturi, sechele dentare]radiculare. Mai are ca

    rol stimularea hemoragiei pentru a umple alveola cu singe din care se formeaza maiapoi cheagul sanguine ce serveste ca un pansament bio si matrice primara larestabilirea osoasa. !e efectueaza cu chiuretele.,. ;articularitile extraciei incisi%ilor superiori (;o$i ia medicului i a

    pacientului tipul de aneste$ie i instrumentariul folosit!.Incisivii centrali maxilari au o rdcin groas conic, de obicei dreapt, )dcinileincisivilor laterali sunt mai lungi =i mai subiri, prezent:nduneori o recurbare distal la nivelul 43 apicale, Osul alveolar prezint o grosimemai redus vestibular, ceea ce va permite dilatareaalveolar in aceast direcie,

    ?xtracia dentar ncepe prin decolarea gingivo-mucoasei de la nivelul coletului

    dentar cu a%utorul elevatoarelor drepte sau a sindesmotoamelor,&ceast decolare are rolul de a mridimensiunile coroanei clinice a dintelui,permi:nd fixarea flcilor cle=telui c:t mai apical posibil, cu obinerea unei prizefoarte bune. !e aplic mai nt:i falca palatinal a cle=telui,dup care se aplic falca vestibular, fr s selezeze gingivomucoasa. Buxareadintelui se realizeaz in sens vestibulo-oral, fiind mai ferm =i mai ampl sprevestibular #unde corticala osoas este mai subire$. (up dilatarea alveolei

    in sens vestibulo-oral se folosesc fore derotaie lente. Mi=carea de rotaie va fiminim in cazul incisivului lateral, n special dac radiologic s-a confirmat prezenarecurbrii distale a rdcinii. (up luxare, dintele va fi tracionat nsens vestibulo-incizal, folosind fore de traciune reduse.8entru extractia incisivilor superiori se foloseste clestele drept, cu falcile dreptecare nu se inchid #in cazul prezentei coroanei$.;o$itia medicului si a pacientului+-otoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umaruluioperatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul

    priveste inainte.-Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.neste$ia locala poate fi asigurata prin urmatoarele merode"4X anestezie plexal vestibular transfrenular,asociat cu anestezie la nivelul guriiincisive/+X anestezia la nivelul gurilor infraorbitare bilateral, asociat cu anestezie la gauraincisiv, nu mai reprezint astzi o opiune practic,

    ,>.;articularitile extraciei caninilor superiori (;o$i ia medicului i a pacientului tipul de aneste$ie i instrumentariul folosit!.

    Caninul superior prezint cea mai lung rdcin =i are o form alungit pe seciune

    transversal =i este dreapt pe seciune longitudinal.)dcina determin apariia unei denivelri la nivelul corticalei vestibularecunoscut sub numele de eminen canin. (e=i corticala vestibular este subire,destul de frecvent extracia caninilor maxilari este mai dificil, datoritlungimii rdcinii.

    (up decolarea gingivo-mucoasei la nivelul coletului dentar cu a%utorul elevatoruluisausindesmotomului drept, se aplic cle=tele c:t mai profund n alveol =i se dilatalveola dentar prin mi=cri de basculare vestibulo-oraI, mi=careafiind mai ampl vestibular unde corticala este mai subire. 8e msur ce se obinedilatarea alveolei, se repoziioneaz cle=tele c:t mai apical.

    (up luxaie, dintele este tracionat u=or pe o direcie vestibulo-incizaI. ?xtraciacaninului poate determina o serie de complicaii legate de fracturarea unei poriunidin corticala vestibular n timpul manevrei de luxare vestibulara.8entru extractia caninilor superiori se foloseste clestele drept, cu falcile drepte carenu se inchid #in cazul prezentei coroanei$.;o$itia medicului si a pacientului+

    2"

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    29/49

    -otoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umaruluioperatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul

    priveste inainte.-Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.3ehnici de aneste$ie local+X anestezie plexal =i anestezie la gaura incisiv/X anestezie la gaura infraorbitar =i la nivelul gurii incisive

    ,?.;articularitile extraciei premolarilor superiori (;o$i ia medicului i a pacientului tipul de aneste$ie i instrumentariul folosit!.;remolarul 1superior are de obicei dou rdcini, =i mai rar o singur rdcin#+-3E dintre cazuri$. Chiar dac are o singur rdcineste posibil ca aceasta s

    prezinte o bifurcaie in 43 apical. )dcinile pot fi foarte subiri =i se pot fracturamai u=or dec:t in cazul altor dinimaxilari/ corticala vestibular este mai subiredec:t cea palatinal.(up decolarea gingivomucoasei de la nivelul coletului cu a%utorul elevatorului sausindesmotomului drept, se aplic cle=tele c:t mai apical, luxarea fiind aplicat nsens vestibulooral. orele sunt relativ reduse n special n sens palatinal pentru aevita fracturarea rdcinii palatine care se descoper mai dificil. Ba aplicareaforelor in sens vestibular, cea mai mare probabilitate de fracturare o are rdcina

    vestibular.0rebuie evitat exercitarea oricrei fore de rotaie. (intele va fi extras prin traciunen sens ocluzal =i u=or vestibular. 8entru extractia ambilor premolari superiorifolosim clestele in forma de !, cu falcile care nu se inchid #in cazul prezenteicoroanei$.;o$itia medicului si a pacientului la ambii premolari-otoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umaruluioperatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul

    priveste inainte. -Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.neste$ia local se poate obine prin+X anestezie plexal 7 infiltraie palatinal/X anestezie plexal 7 gaur incisiv =i palatin

    mare.;remolarul 2 maxilar este un dinte monoradicular cu o rdcin groas, astfel c sefractureaz relativ rar. Osul alveolar este mai subire vestibular, tabla palatinal fiindmai groas.(up decolarea gingivo-mucoasei, se aplic cle=tele sub nivelul coletului, extracianecesit:nd mi=cri relativ puternice de basculare in sens vestibular =i apoi in direcievestibule ocluzal cu fore rotaionale de traciune.

    3ehnici de aneste$ie local+X anestezie plexal asociat cu infiltraie palatinal sau la gaura palatin mare/X anestezie n canalul infraorbital #dup ptrunderea cu acul pe J-5 mm$ asociat cuanestezie in =anul palatinal sau la gaura palatin mare.

    A.;articularitile extraciei molarilor superiori (;o$i ia medicului i a pacientului tipul de aneste$ie i instrumentariul folosit!.5olarul 4 superior prezint 3 rdcini groase =i relativ puternice. )dcinilevestibuIare sunt foarte apropiate n timp ce rdcina palatinal este divergent,orientat spre palatinal. Osul alveolar are o structur spongioas. 0abla vestibular

    prezint o proeminen compacta- creasta zigomato-alveolar.!inusul maxilar poate fi situat

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    30/49

    neste$ia local+X vestibular" anestezie la tuberozitatea maxilar, asociat uneori cu anestezie plexal

    pentrurdcina meziovestibular/X palatinal" anestezie la gaura palatinal mare/

    Morfologia molarului doieste similar cu cea a molarului unu maxilar, insrdcinile sunt mai scurte =i mai puin divergente, dintele fiind extras mai u=or,folosind aceea=i tehnic descris pentru primul molar maxilar.

    Instrumentarul este similar celui utilizat pentru extracia molarului unu superior.

    Molarul trei #erupt pe arcad$&nestezia local"X vestibular" anestezie la tuberozitate sau

    plexal la nivelul molarului trei/X palatinal" anestezie la gaura palatin mare.

    5olarul treimaxilar erupt are de obicei rdcini conice =i este extras cu cle=telespecial

    pentru molari de minte superiori. (e obicei, dintele este eliberat u=or din alveol,deoarece osulvestibular este subire, iar rdcinile pot fi fuzionate.&tunci c:nd molarul trei superior prezint rdcini divergente sau recurbate,

    bascularea vestibulo-palatinal se va practica prin mi=cri de amplitudine redus,pentru aevita fracturarea rdcinilor efilate sau a tuberozitii maxilare(eseori molarul trei erupt poate fi extras doar cu a%utorul elevatoarelor, atunci c:nd

    prezint o singur rdcin, de form conic. !e poate folosi n acest scop elevatoruldrept, saucel curb, cu partea activ orientat spre distal. *:rful elevatorului se vainsera ntre molarul doi =i cel de minte, =i printr-o mi=care de rotaie, se va luxa =iextrage dintele spre n %os =i posterior.

    ?ste foarte important un control perfect al direciei =i forei mi=crii elevatorului,pentru anu mpinge dintele n sinusul maxilar =i pentru a evita fractura tuberozitii maxilare1.;articularitile extraciei incisi%ilor i caninilor inferiori (;o$i ia mediculuii a pacientului tipul de aneste$ie i instrumentariul folosit!.

    Incisivii inferiori au rdcini subiri =i scurte. )dcinile incisivilor pot fi fracturatemai u=or, astfel c,

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    31/49

    mobilizarea dintelui, acesta este ridicat din alveol prin traciune

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    32/49

    .insertia gingiei nu e modificataJ.pacientul poate mentine o igiena orala buna(?^&*&A0&H?4.dimensiuni limitate-acces minim,inconvenient daca leziunea e dificil de localizat+.evaluarea eronata a dimensiunilor-extinderea inciziei3.pot aparea hemoragii intraoperatorii6.insertiile musculare si ale frenurilor-obstacole ce modifica traseul inciziei.din cauza decolarii excesive se delabreaza lamboul la capeteJ.fisura gg,daca inciza e prea aproape de marginea gingivala libera

    >.incizia interesecteaza eminentele radiculare,tesuturile sunt maidestinseYformarea cicatrici patologice5.nu exista punct de refecinta pt.repozitionarea lambouluiYpliu de mucoasa la un

    pol al plagiiD.incizia si sutura intereseaza si MM,pot aparea dureri postoperatorii,si chiarvindecare intarziata cuformare de cicatrici patologice

    2.6amboul intrasulcular triunghiular(J6K!-incizie orizontala practicata in santul gg#intereseaza festonul si papilele$,secontinua pana la +-3 dinti fata de leziune,continua cu o incizie verticala de

    descarcare,in spatiul dintre eminentele radiculare ,lateral deleziune#mezial$.Bamboul va avea baza mai spre fundul de sac vestibular si lateral deleziune.&*&A0&H?4.riscul de intersectare a leziuni e eliminat+.facil chiureta%ul parodontal si alveoloplastia3.dd cu radacini scurte6.repozitionarea lamboului nu ridica plan eul bucal.ofera acces favorabil,pt chirurgia parodontalaJ.irigatia lamboului e maxima(?^&*&A0&H?4.decolarea lamboului e dificila la inceput,tractionarea dificila

    +.decolarea festonului gg si fb parodontale marginale poate duce la formarea uneipungi parodontale dacaapare o dehiscenta3.inciziile trebuie prelungite daca sunt dd cu radacini lungi6.fortele e tractiune in lambou sunt importante si se poate produce delabrarea.daca incizia se extinde,pot aparea dureri postoperatorii,vindecare intarziata,cuformare de cicatrici

    patologiceJ.sutura interdentara e mai dificila>.igiena orala dificil de mentinut5.interesarea prin incizie a festonului gg poate duce la un deficit fizionomic

    ".6amboul intrasulcular trape$oidal-incizie orizontala in santul gingiei completata la cele + extremitati cu + inciziiverticale.Incizia orizontala se face in santul gingiei #papile7 feston$.&poi se facinciziile verticale in spatiul dintre eminetele radiculare la o distanta de 4-+ dinti de

    leziune#M si ($. &cestea converg spre festonul gingiei,a%ungind pana la unghiurile(* ale dintilor.Kaza lamboului mai larga.&*&A0&H?4.accesul chirurgical ff bun+.tensiunea in lambou e minima3.indicat pt abordul mai multor dd sau leziuni6.repozitionarea lamboului nu ridica pb.radacinile dentare sunt vizibile in totalitateJ.sunt facilitate chiureta%ul parodontal si alveoloplastia,daca sunt necesare>.ofera acces favorabil pt chirurgia parodontala5.rad.scurte7lungi

    (?^&*&A0&H?4.decolarea lamboului e dificila la inceput+.vascularizatia e deficitara,existand risc de ischemie si necroza3.decolarea festonului si fb parodontale marginale poate duce la formarea unei pungi

    parodontale dacaapare o dehiscenta6.interesarea prin incizie a festonului duce la un deficit fizionomic.sutura interdentara e mai dificilaJ.igiena orala dificil de mentinut

    *.6amboul gingi%al in plic(abord palatinal!-doar pt abordul palatinal.? format dintr-o incizie orizontala de-a lungul

    M@B#feston,fb parodontalemarginale superficiale si papile interdentare$Y se extinde 6-dd din vecinatateaprocesului patologic-pt abordul chirurgical palatin al grupului lateralYmica incizie dedescarcare#2,cm$,ant. (e canalul

    palatin mare si pot de canalul nazopalatin&*&A0&H?

    32

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    33/49

    4.se poate practica si ggectomia+.insertia gg poate fi modificata dupa necesitati3.repozitionarea lamboului e usoara(?^&*&A0&H?4.decolarea lamboului dificila+.tensiunea asupra lamboului e excesiva3.absenta inciziilor de descarcareYdelabrarea extremitatilor inziciei6.hemoragii.interesarea completa a festonului gg

    J.igiena orala dificil de mentinut>.accesul si vizibilitatea radacinilor e minim

    ,.3ehnici de extracie atipic a dinilor uniradiculari. &nstrumntariul folosit.(upa realizarea trepanarii urmeaza sa creeze cu dalta sau cu freza spatii in %urulradacinilor in care se pot insinua elevatoarele.Buxatia se face cu elevatorul adecvat,introdus fie pe fetele laterale ale radacinilor, fie sub radacina, daca apexul estedeformat, globulos si poate fi extras cu pensa. In timpul trepanarii osoase si alluxatiei radacinilor, se vor evita la maxilar deschiderea sinusului, iar la mandibuladeschiderea canalului mandibular sau lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier.(upa extractia radacinii se controleaza alveola, inlturindu-se cu a%utorul chiuretei

    eventuale tesuturi patologice. !e face apoi regularizarea cu o chiureta ftascutita.8laga se spala apoi cu o solutie de ser fiziologic caldut sau cu apaoxigenata, pt a indeparta eventualele eschile osoase/ se controleaza singerarea plagiiosoase si a plagii mucoase.Instrumentarul folosit"_?levatorul_8ensa-reze.

    .3ehnici de extracie atipic a dinilor multiradiculari. &nstrumentariulfolosit.(upa realizarea trepanarii urmeaza sa creeze cu dalta sau cu freza spatii in %urul

    radacinilor in care se pot insinua elevatoarele.Buxatia se face cu elevatorul adecvat,introdus fie pe fetele laterale ale radacinilor, fie sub radacina, daca apexul estedeformat, globulos.In timpul trepanarii osoase si al luxatiei radacinilor, se vor evitala maxilar deschiderea sinusului, iar lamandibula deschiderea canalului mandibularsau lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier. 8entru dintii pluriradicularieste necesar sa se rezece partial sau in totali tate septul interradicular, pta nuramine portiuni ascutite, proeminente, care se pot necroza sau pot intirzia

    procesul de cicatrizare.(up a ex tr ac ti a rada ci ni i se co nt ro le az a al ve ola,inlturi ndu-se cu a% utorul chiuret ei eventual e te suturi patologice. !e faceapoi regularizarea cu o chiureta ft ascutita. 8laga se spala apoi cu o solutie de serfiziologic caldut sau cu apa oxigenata, pt a indeparta eventualele eschile osoase/ secontroleaza singerarea plagii osoase si a plagii mucoase.

    !eparatia radacinilor este o metoda a%utatoare in extractia dentara a dintilorpluriradiculari, cind nu se poate practica extractia radacinilor in bloc deoarece_radacinile prezinta o convergenta sau o divergenta accentuata

    _&pexurile sunt aproape unite, avind intre ele un sept osos gros, rezistent #dintebarat$_?ste indicata in special in fracturi coronare recent introduse in timpul manoperelorde extractiecu clestele.-examenul radiologic relev prezena unor rdcini divergente - in aceste cazuri se

    poate decide inc de la inceput separaia interradicular, care ba u=ura manevrele deextracie_examenul radiologic relev prezena unei rdcini curbe, foarte divergente, sau cufenomene dehipercementoz sau solidarizare interradiculara, care nu ar permiteextracia in bloc a rdcinilor.Metoda implica sectionarea podelei cameri pulpare intre radacinile respective, dupa

    care se practica extractia separata a fiecarei radacini. Ba molarii mandibulari sepractica sectionarea transversala vestibulo-linguala.Ba molarii maxilari, sectiunea serealizeaza in forma de 0 sau `, fiind formata dintr-o linie longitudinala care separaradacina palatinala de cele + radacini vestibulare si o linie de sectiunetransversala,incompleta, pina la unirea cu prima linie de sectiune, care separaradacinile vestibulare intre ele .!ectionarea podelei camaeri pulapare se realizeazacu instrumentar rotativ-freza sferica si freza cilindrica.rezele realizeaza un sant incare se poate introduce virful unui elevator sau o dalta subtire pt finalizareaseparatiei. ?levatorul sau dalta vor actiona ca o pana prin imprimarea unei miscaride rotatie.8entr a evita producerea leziunilor la nivelul gingivo -mucoasei sau aosului se contraindica realizarea separatiei in totalitate cu"_(iscuri carborund

    _reze(upa ce s-a obtinut separatia radiculara se va extrage separat fiecare radacina cuelevatorul sau cu clestelede radacini.

    >.;atologia erupiei dentare (neinflamatorie!. tiologia. 4efiniia noiunii deretenie semiretenie distopie incla%are.

    33

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    34/49

    0ulburrile erupiei dentare se refer la modificri in ceea ce prive=te vrsta deerupie normal a dinilor pe arcad, ordinea in care erup dinii, ritmul lor de erupiesau poziia in care erup.In ceea ce prive=te vrsta de erupie dentar putem vorbi de o erupie precoce sau oerupie intrziat fa de normal. !e refer att la apariia dinilor temporari, ct =i laa celor permaneni, cu consecine diferite asupra dinamicii =i funcionalitiiaparatului dento-maxilar.Intrzierile in erupia dentar pot fi de cauze fiziologice sau patologice.Cauzele fiziologice pot fi reprezentate de persistena dinilor temporari peste vrsta

    normal de erupie a celor definitivi.Intrzierile de natur patologic au fie cauze locale #obstacole in calea erupieidintelui$, fie cauze generale, .Cauzele locale #obstacolele$ sunt fie gingivale, tumorale, dentare sau osoase. ?letrebuie depistate =i indeprtate ct mai devreme, pentru o bun dezvoltare a dinteluiin sistemul dento-alveolar. *or fi urmrite cu cea mai mare atenie obstacolelegingivale #esuturi cicatriceale gingivale posttraumatice sau postoperatorii la nivelulrebordului alveolar, fibromatoza gingival, mririle de volum ale gingiilor de cauzmedicamentoas in tratamentul epilepsiilor, hipertrofia frenurilor$, obstacoleletumorale #chisturi de erupie ale dinilor temporari, chisturile pericoronare aledinilor permaneni, tumori de natur dentar, tumorile benigne =i maligne ale

    prilor moi$, obstacolele dentare #devierea poziiei mugurilor dentari printraumatism sau prin cre=terea anormal a dinilor vecini, malformaia germenilordentari sau calitatea proast a acestora, ce determin pierderea potenialului deerupie, persistena dinilor temporari traumatizai in antecedente =i care pot realizao anchiloz dento-alveolar, dinii supranumerari mai ales produc intrzieri inerupia incisivului central superior permanent$ =i obstacolele osoase #in diverseosteopatii-osteoscleroze, osteodistrofii, osteopetroz, disostoz cleido-cranian$.(intre cauzele generale care provoac intrzieri in erupie putem enumera cauzelegenetice #trisomia +4 - boala (oTn$, carene in vitamina & sau K, hipotiroidism,hipofuncia glandelor suprarenale sau a gonadelor #glandele sexuale$.0ulburrile in ordinea de erupie dentar pot fi direct legate de tulburrile in vrstade erupie. i ordinea de erupie va fi influenat de cauze locale #cu efect asupra

    unui grup restrns de dini$ sau de cauze generale #cu afectare extins la nivelularcadelor$. Manifestrile cele mai frecvente =i deran%ante se intlnesc la nivelulsectorului frontal al arcadelor dentare.0ulburrile legate de poziia de erupie a dinilor recunosc o etiologie divers, attde cauze generale, ct =i locale, ce provoac lips de spaiu pe arcadele dentare,determin obstacole in erupie sau persistena dinilor temporari. (intre tulburrilede poziie, amintim malpoziiile #presupun apariia dintelui in poziie modificat pe

    arcad, dar in apropiere de locul normal de erupie$, transpoziiile dentare #presupuninversarea poziiei intre doi dini vecini ca locuri pe arcad cu consecinedefavorabile estetice dac apar la nivel incisiv-canin sau canin-premolar$ =iheterotopiile #se refer la prezena dintelui la distan mare de locul normal deerupie$. 0oate aceste tulburri de poziie necesit tratament chirurgical, eventualasociat cu un tratament ortodontic corect condus./etentie-)emiretentie-4istopie-anomalie in care dintele e situat in afara sau inauntrul#entopia$ liniei

    arcadei dentare.&ncla%are-dinte care nu a erupt in cavitatea bucala dar este obstructionat de un altdinte.

    ?.&ndicaiile i contraindicaiile extraciei dinilor inclui.(intii inclusi sunt dintii care au ramas blocati in interiorul masei osoase maxilaresau mandibulare, si care nu mai pot erupe din cauze predefinite. &cesti dinti necesitaa%utor pentru a erupe #cand pozitia sa mai poate fi recuperata$ sau extrasi atuncicand dintele este considerat irecuperabil.&ndicatii+- - (inti inclusi care nu mai pot erupe si provoaca inghesuiri ale dintilorvecini, sau impiedica eruptia altor dinti precum si dinti aflati in pozitii vicioase

    #inclinati$.-8rocese inflamatorii repetate"pericoronarita,abcese,procese patologice pulpare siperiapicale netratate.-Cind se afla la linia de fractura si impiedica repozitionarea fragmentelor.-In ortodontie pentru prevenirea inghesuirilor dentare in zona frontala.Contraindicatii"-Au a erupt sau sunt inclusi dar exista posibilitatea de eruptie cu succes-8acienti cu diverse patologii locale si sistemice decompensate-Cind indicatia catre extractie are mai putine beneficii pentru sanatate si mai multeriscuri pentru bolnav.

    >A.;articularitile extraciei molarului de minte inclus superior. 3ehnici

    instrumentariul.CB&!IIC&)?& IACB9^I?I(upa angulatie "- incluzie verticala- incluzie disto-angulara- incluzie mezio-angulara- transversala

    34

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    35/49

    - orizontala- inversa(upa adancimea incluziei "- clasa & ' suprafata ocluzala a M3 sup la acelas nivel cu fata ocluzala a M+ sup- clasa K ' suprafata ocluzala a M3 sup intre planul ocluzal si linia cervicala a M+- clasa C ' M3 sup inclus sub nivelul liniei cervicale e M+O4O3C3O5& 5" )7;/&O/Incizia "- in baionetaP ' cu lambou in BP la nivelul tuberozitatii si in incizie de descarcare

    indreptul M4 sau M+- In plicP ' acces limitat la substratul osos- In 0P ' cu + lamborui in BP #unul * si unul 8$(ecolarea "- cu decolator sau compresa cu ser fiziologic0repanarea ' instrumentar rotativBuxarea ' cu elevatorul drept in sens (-*/ atentie la sinusul maxilar si tuberozitate- se indeparteaza eschilele osoase si sacul pericoronar!utura&CCI(?A0? !I COM8BIC&0II &B? ?G0)&C0I?I M3 !98?)IO)&ccidente intraoperatorii "- fractura radacinilor M3- luxarea sau fracturarea M+- fractura tuberozitatii maxilare- comunicarea oro-sinusala post-extractionala- impingerea M3 in sinusul maxialar- impingerea M3 in spatiul pterigomaxilarComplicatii postoperatorii- durere, edem, trismus- hemoragie postextractionala- complicatii infectioase- vindecare intarziata

    - comunicare oro-sinusala cronica

    >1.;articularitile extraciei molarului de minte inclus inferior. 3ehniciinstrumentariul.MOB&)9B (? MIA0? IA?)IO)Malpozitia M3 inferior ' cauze care tin de cresterea mandibulara "

    - spatiul insuficient intre M+ si ramul ascendant

    - incurbarea spre distal a radacinilor M3- deplasarea M3 sub coletul M+

    4. &ngularea " a$ in plan sagital "

    - incluzie mezio angulara ' odontectomie usoara- incluzia orizontala ' odontectomie dificila- incluzia verticala ' odontectomie dificila- incluzia disto angulara ' f dificila

    b$ in plan transversal "

    - M inclus in spatele M+- M inclus deviat spre B sau *

    +. )elatia cu ramul mandibular "- Clasa 4 - diametrul M-( al coroanei este complet liber fata de marginea

    anterioara a ramului mandibular- Clasa + ' %umatatea ( a coroanei e acoperita de marginea anterioara a

    ramului mandibular- Clasa 3 ' coroana total acoperita de ramul mandibular

    3. )elatia cu planul ocluzal "- Clasa & ' M3 la nivelul planului ocluzal al M+- Clasa K ' fata ocluzala a M3 intre planul ocluzal si linia cervicala a M+- Clasa C ' fata ocluzala a m3 sub linia cervicala a M+

    6. Morfologia radacinii ' dificultatea extractiei M3 depindede "

    - lungimea radacinii- curbura radacinilor- directia curburii radacinilor- dimensiunea M-( a radacinilor- !patiul periodontal

    O4O3C3O5& 5" &F/&O/8rincipii de baza "- expunerea dintelui inclus ' lambou- ostectomia

    - separatia corono-radiculara- irigarea plagii cu solutie antiseptica 7 indepartarea eschilelor osoase, fragmentedentarerestante 7 sac pericoronar- sutura0impii operatori "- incizia si decolarea

    35

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    36/49

    a$ incizia in plicP ' de la papila gingivala M a M4 pana la unghiul (-* al M+,posterior si lateral pe marginea anterioara a ramului ascendentb$ incizia in baioneta ' verticala, de-a lungul marginii anterioare a ramuluimandibular pana in trigonul retromolar si incon%oara fata ( a M+c$ incizia cu decolarea unui lambou cu 3 laturi ' idem incizia in baioneta, daranterior pana la radacina ( a M4- trepanarea corticalei osoase- evidntierea coroanei- dega%area coroanei de tesut osos

    - sectionarea corono-radiculara- luxarea si extractia- indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicularIngri%iri postoperatorii "- tamponament supraalveolar 4-+h- posibil trismus moderat- alimentatie semilichida la temp camerei +6 - 65h- peria% dentar normal, evitand zona de interventie, apa de gura cu C1- analgetice si antiinflamatoare

    >2.Memosta$a. 3ehnica efecturii. 5aterialul folosit.!e curata intii cavitatea bucala de cheaguri.&poi se curata plaga alveolara prinspalare cu apa oxigenata sau ser fiziologic,stabilinduse forma si locul singerarii.Incazul hemoragiilor marginale din plaga gingivomucoasa se va face o apropiere citmai strinsa a partilor moi peste alveola dupa care de la caz la caz se recurge la suturasau se aplica un tamponament compresiv supraalveolar.!utura nu este indicata incazurile cind mucoasa este inflamata,tumefiata sau cind exista procese septiceevolutive endoalveolare.&ceasta metoda poate duce pentru un moment la oprireasingerarii.In cazul hemoragiilor in masa cind singerarea se produce atit din gingivomucoasacit si din os hemostaza se va face prin tamponament compresiv in felul urmator"securata alveola de cheaguri alterate si eventualele tesuturi patologice.(aca existaciocuri osoase proeminente care in mod evident erita mucoasa se va face

    regularizarea cu a%utorul unei chiurete.Marginile gingivomucoasei se aplica cit maiintim pe os si daca e posibil se pun 4-+ fire de sutura.!e aplica apoi un tamponamentcompresiv supraalveolar ,cautind ca marginile gingivomucoasei sa fie adunate pestecreasta.0amponamentul compresiv intraalveolar va fi folosit doar excetional in cazulcind exista hemoragii abundente profunde care nu pot fi oprite prin tamponamentsupraalveolar.0amponamentul compresiv este o metoda de necesitate prin care serealizeaza hemostaza si nu poate fi mentinut mai mult de 65->+ ore deoarece prin

    presiunea pe care o exercita asupra tesuturilor si ischemia consecutiva poatedetermina aparitia unor leziuni de tip necrotic favorizind complicatiile septice siintirziind cicatrizarea cit mai rapida.(e asemenea sub tamponament compresiv

    prelungit se produce fibrinolizina care dizolva cheagul reaparind hemoragia.

    >".)uturarea plgii postextracionale. &ndicaii contraindicaii.!uturarea plagii postextractionalla favorizeaza formarea unui bun cheagintraalveolar prote%eaza plaga de mediul septic bucal si de iritatiile mecanice sichimice,impiedicind infectarea si dezorganizarea cheagului.(upa sutura ,durere

    postextractionala e mai redusa cicatrizarea mucoasei si vindecarea osului mairapide. !utura nu este indicata in cazurile cind mucoasa este inflamata,tumefiata saucind exista procese septice evolutive endoalveolare.!e sutureaza in cazul uneiextractii laborioase pentru a stopa hemoragia.8rincipii de suturare"-&cul trebuie sa intre in tesuturi perpendicular pe suprafata mucoasei.!a treaca printesuturi de-a lungul curbei sale.-!utura trebuie sa fie plasata la o adincime si distanta egala de la incizie pe ambele

    parti.-0esuturile nu trebuie sa fie inchise in tensiune-Aodul nu trebuie sa fie plasat pe linia de incizie-!uturile intraorale sunt inlaturate in >-42 zile.

    >*./ecomendaii postextracionale.(up extracia dentar simpl, se recomand aplicarea unui pansamentsupraalveolar#o compres peste alveola postextracionaI$. Au se va aplica pansamentintraalveolar, deoareceacesta constituie un corp strin, put:nd fi cauza unei alveolite postextracionaleR!e recomand pacientului urmtoarele"X se menine pansamentul supraalveolar timp de o or/ dac hemoragia persist dupndeprtarea pansamentului, se recomand ca pacientul s revin de urgen ncabinet/

    X dieta se va relua dup ndeprtarea pansamentului, darn ziua interveniei aceastava fisemilichid, la temperatura camereiR ?ste recomandat masticaia alimentelor pehemiarcadaopus, pentru a evita lezarea plgii postextracionale sau ptrunderea alimentelor nalveol/

    3

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    37/49

    X se va evita cltirea gurii, precum =i consumul de buturi carbo-gazoase n primelezile dupextracie, pentru a nu disloca cheagul format la nivelul alveolei postextracionale#cauz dehemoragie postextracionaI$/X se pot face cltiri u=oare cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin, dup +6 deore de laextracie/ preferabile sunt spraL-urile bucale cu soluie antiseptic/X splatul dinilor este permis doar ncep:nd cu dimineaa urmtoare dup ziua

    extraciei, mena%:nd ns zona plgii postextracionale. 8acientul va fi avertizat =iasupra fenomenelorinerente reaciei inflamatorii postextracionale"X edemul postoperator - poate dura 3-J zile =i poate fi redus folosind un pri=ni receaplicat

    pe obraz, n dreptul zonei extraciei/X durerea postextracional - este n general moderat, dar se coreleaz de obicei cugradulde dificultate al extraciei =i pierderea de substan osoas rezultat/ poate ficombtut cuantiinflamatorii =i antialgice uzuale/X trismusul moderat - poate fi prezent n cazul extraciei laborioase a molarilorinferiori, =i nspecial a celor de minte/ severitatea sa evolueaz de obicei n paralel cu edemul =idurereaR(in punct de vedere al interveniei locale, antibioterapia nu este necesar n cazulextraciilor!imple.0otu=i, n cazul unor alveolotomii laborioase, cu pierderi semnificative desubstan osoas, dup extracii multiple, sau la pacieni cu afeciuni asociate esterecomandatantibioterapia.!e recomand de asemenea controlul pacientului a doua zi dup extracii laborioase,

    pentru a evalua prezena unui eventual hematomR

    irele de sutur neresorbabile vor fi suprimate la >-42 zile de la extracie.

    >.tapele cicatri$rii plgii postextracionale.ndeprtarea unui dinte iniiaz aceea=i secven de inflamaie, epitelizare, fibrozare=i remodelare, care apare n cazul leziunilor tisulare.8rocesul de vindecare al alveolei se realizeaz prin granulaie secundar, fiindnecesar

    un interval prelungit p:n la finalizarea lui.&lveola postextracional va conine oscortical #lamina dura$, acoperit de ligamente parodontale rupte =i de o band demucoas fixla marginea acesteia. &lveola se umple cu s:nge =i formeaz un cheag ce o va izolade mediul septicoral.?tapa inflamatorie, desf=urat pe parcursul primei sptm:ni, va consta napariia fibroblastelor =i dezvoltarea capilarelor de neoformaie.?piteliul format va migra de-a lungul peretelui alveolar p:n a%unge n contact cuepiteliul

    bucal de pe cellalt versant al alveolei postextracionale.(ac sub cheagul sanguinexist esut de granulaie, epiteliul bucal va migra peste el.n primele J-> zile postextracional se acumuleaz n final osteoclaste de-a lungulcorticaleiosoase. n sptm:na a +-a se produce o cantitate considerabil de esut degranulaie, care vaocupa alveola n totalitate. (e-a lungul osului alveolar se depune esut osteoid, carelimiteazdimensiunile alveolei postextracionale. 8rocesul continu n urmtoarele +sptm:ni #a 3-a =i a 6-a$, epitelizarea fiind complet la sf:r=itul acestui interval, ncare seiniiaz =i depunerea de esut trabecular nou pefundul alveolei.Corticala osoas va fi resorbit complet abia dup 6-J sptm:ni de la extracie,c:ndradiologic nu mai este vizibil lamina dura. 8e msur ce alveola este ocupat de os,epiteliulse deplaseaz superior, spre creast, =i poate a%unge la acela=i nivel cu mucoasa fixadiacent.!ingurul semn vizibil la nivelul alveolei la un an de la extracie este o band de esutfibrosslab vascularizat #cicatricea$ situat la nivelul crestei alveolare edentate.

    >,. Clasificarea accidentelor i complica iilor locale (imediate si tardi%e!.

    &ccidente loca" -immediate -tardiveccidentele locale immediate(apar in timpul aneste$iei!+-4urerea-inteparea trunchiului nervos-Ba introducerea acului sau in timpulin%ectarii anestezicului poate sa apara o durere intensa produsa de intepareatrunchiului nervos sau a tecii acestuia# la anestezia n.infraorbital$

    3!

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    38/49

    -3raumati$area tesurutilor moi-Orice punctie produce traumatism.8unctiilerepetate sau folosirea unor ace cu bizoul turtit vor creste posibilitatea de dilacerare afibrelor musculare provocind durere in momentul in%ectarii sau retragerii acului.-4istensia tesuturilor-in%ectarea cu presiune sau introducerea unor cantitati cuexces de anestezic duce la distensia brusca a tesuturilor moi care se manifesta prindurere vie in timpul in%ectarii.!e produce in zonele cu tesuturi inextensibile,aderentede planul osos.-&n#ectiile in tesuturile inflamate Iin%ectia e destul de dureroasa insa aceastadurere creste in cazul cind tesuturile sint de%a distinse din cauza edemului

    inflamator.-6e$iuni %asculare-;are$e-!e produce in timpul anesteziei la !pina !pix cind in%ectarea se face

    profund astfel substanta anestezica poate patrunde in glanda parotida si infiltreazaramurile terminale ale n.facial-anesteziindule.-/uperea acului- in cazul penetrarii profunde a tesuturilor moi ex.la spina spix sautuberozitate.n mod didactic accidentele datorate extraciei dentare pot fi clasificate astfel"

    leziuni dentare. leziuni ale prilor moi perimaxialre. leziuni osoase

    accidente sinusale. mpingerea dinilorn spaiile perimaxilare. leziuni nervoase. luxaia &0M.

    CO5;6&C:&&6

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    39/49

    a. ractura coroanei sau a rdcinii dintelui de extras este accidentul cel maifrecvent produs, ca urmare a proceselor carioase extinse, a obturaiilor voluminoase,a rdcinilor foarte convergente sau divergente =i a deformrilor radiculare apicale

    prin procese de hipercementoz. &cest accident poate fi produs =i ca urmare a uneitehnici incorecte prin priza gre=it a cle=telui sau manevre intempestive. (acaccidentul s-a produs, se continu extracia printr-o tehnic adecvat.

    b. Buxaia dinilor vecini apare ca urmare a folosirii incorecte a instrumentarului deextracie, fapt favorizat de

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    40/49

    Ca urmare apare o hemoragie important, continu, datorat lezrii vaselor dinplexul venos pterigoidian.0ratamentul variaz

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    41/49

    b. 6e$area ner%ului mentonier i al%eolar inferios prin elongare ca urmare adecolrii unui lambou, conduce la anestezie sau parestezie a hemibuzei de aceea=i

    parte =i a poriunii corespunztoare de menton.Aervul alveolar inferior, mpreun cu pachetul vascular adiacent, trece pe subapexurile premolarilor =i molarilor inferiori =i la o oarecare distan de acesta.?xtracia prin alveolotomie a premolarilor inferiori necesit atenie sporit

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    42/49

    8acienii cu coagulopati cunoscute sau la care se suspicioneaz o afeciune de acesttip, trebuie evaluai preoperator pentru a preveni sau minimaliza o eventualcomplicaie.8rofilaxia hemoragiei postextracionale se realizeaz prin urmtoarele mi%loace"-intervenie c:t mai puin traumatizant,-incizii nete, decolare corect, fr dilacerare tisular,-netezirea proeminenelor osoase,-

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    43/49

    (urerea este manifestarea dominant, apare la 3-6 zile postextracional,este spontan, de intensitate mare, lancinant, mai ales la alveolita uscat, iradiaz

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    44/49

    /eactii ale aparatului respirator+ -criza de astm bronsic/-aspiratie de corp strain-aspiratie continut gastric-stop respirat/eactii sNstem endocrin+ -hipoglicemica-hiperglicemicaQQQ 1.;sihogene# pt multi pacienti vizita la stomatolog produce un stress mental ce

    poate duce la " transpiratii reci, palpitatii,anxietate,neliniste,emotii.$ 2.3oxice# trecerea prea rapida a anest. In circulatia generala/ de supradozare$0oxicitatea se manifesta la nivelul !AC, sist cardiovascular si respirator avind +faze" de stimulare si de depresiune.

    *4#$actorii favorizan!i 3i determinan!i 5n apari!ia complica!iilor generale#

    n producerea accidentelor generale un rol important

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    45/49

    X stabilirea unei linii venoase =i instalarea unei perfuziiX solicitarea unei uniti de transport specializat pentru transportul de urgen nserviciulde terapie intensiv.

    (up criza de convulsii, dac pacientul devine con=tient, se va supraveghea timp deo or, dup care poate prsi unitatea numai asistat.

    n cazul n care pacientul rm:ne incon=tient, crizele se repet ca n Nstatus

    epilepticusN,se stabile=te o linie venoas, se monteaz o perfuzie, se administreaz diazepam saumidazolam =i se transfer la o unitate de tratament specializat.

    **# (incopa" formele, tabloul clinic, tratamentul#)incopa %aso-%agala!Lncope #grec$ a tia. ?ste vorba despre o disoluie brutal a vieii psihice, a vieiide relaie #funcii senzoriale =i motorii$ =i a vieti i vegetative,cu revenire rapid dupa=ezarea pacientului in poziie decliv.QQ#!e poate prezenta sub forma sincopa albastra# respiratorie$ cu cianoza provocatade oprirea respiratiei, inima continuind sa bata,puls imperceptibil, sau sincopaalba# cardiaca$ caracteriz prin oprirea brusca a inimii,absenta pulsului si zgomotelorcardiace, scaderea 0&, paloare generala ,cianoza a patului capilar.$QQ)eprezint cel mai frecvent accident care const in pierderea con=tienei de scurtdurat #n medie 4-+ minute$ =i se manifest printr-o slbiciune general muscular,cu pierderea tonusului postural =i incapacitatea pacientului de a se menine nortostatism. iziopatologic este o sincop vasodepresiv neurogen determinat de oischemie cerebral acut, n special la nivelul trunchiului cerebral #centrii bulbo-

    pontini =i substana reticulat$.&tacul de criz vaso-vagal este precedat de stare de ru general, ameeli, alterriale percepiei vizuale, parestezii ale extremitilor, paloare, transpiraii, greuri, darexcepional de vrsturi.lnvestigaia anamnestic privind acest accident general esteobligatorie.!incopa vaso-vagal apare frecvent la adolesceni =i copii, la pacienii fr boli

    organice,la persoane cu labilitate neuro -vegetativ,la stress #anxietate, emoii,insomnii, oboseli$.!e declan=eaz uneori n poziie ortostatic. !e previne prin cunoa=terea =i evitareafactorilor precipitani. Au are tratament specific.xamenul clinic8resupune recunoasterea a dou stadii"

    presincopal+ X paloare facialX diaforezaX greaX cscatX hiperventilaieXtahicardie urmat de hipotensiune arterial =ibradicardiesincopat+ X pierderea brusc =i tranzitorie a strii decon=tienX ventilaieneregulat, diminuat sau absentX secu se musculare cu aspect de spasme cloniceXhipotensiune arterial =i bradicardie.3ratamentul8ierderea cuno=tinei, comun =i altor accidente,este manifestarea clinic a hipoxieicerebrale acute determinat de scderea debitului circulator cerebral si a hipoxieiconsecutive. Conduita terapeutic va avea astfel ca obiectiv imbuntirea p:n la

    normalizare a irigaiei =i oxigenrii cerebrale prin"X ntreruperea interveniei terapeuticeX a=ezarea pacientului n decubit dorsal, sau pozitia de astronaut, cu ridicareamembrelor inferioare,X

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    46/49

    )eaciile alergice sunt reacii imunologice celulare sau umorale la un antigenmediate de Ig? cu form de manifestare local sau sistemic, de gravitatediferit.

    (up severitatea manifestrilor clinice se descriu forme uoaren care reaciategumentar #eritem, erupii cutanate nsoite de prurit sau angio-edem$ este singuraform clinic de manifestare,care se poate remite fr urmri, sau reprezint doarfaza iniial a altor reacii mai severe.Formele mediicu hipotensiune =i edem de mucoas, localizat ndeosebi la nivelultractului respirator, care poate produce grade diferite de obstrucie respiratorie, de la

    o simpl dispnee, la obstrucie respiratorie sever superioar #edem glotic curespiraie =uiertoare$ sau inferioar #bronhospasm, crize de astm bron=ic$,cuinsuficien respiratorie acut grav, cu potenialletal.nformele gra%e, care apar de la

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    47/49

    au caracter cardiodepresor, cu bradicardie, hipotensiune =i

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    48/49

    .Klocarea locului de afectare cu sol epinefrina# sol adrenalina$ 2,45E 2,4- 2,3ml din sol 4 ml de 4"4222 #4 ml4,5+ mg$J.!ol epinefrina#adrenalina$

    +9 =ocul anafilactic"defini ie,clasificare, etiologie#=ocul anafilactic"simptomatologie, formele clinice#ocul anafilactic' reacie de hipersensibilitate imediat brutala, dramatica, cu

    prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organisma oricarei substante, mai ales proteice, care provoaca eliberarea de mediatori

    chimici.tiologie

    )eacia anafilactic #ocul anafilactic$" un sindrom clinic reprezentat de o reaciealergica sever, brutal, acuta, Ig? mediat sau nu, care se declan=eaz defactorii etiologici multipli =i apare imediat,

  • 7/26/2019 Examen OMF Anul II

    49/49

    9nele accidente sint inevitabile si se datoresc in special unor factori morfopatologicilocali/ in aceste cazuri este bine ca bolnavul sa fie prevenit asupra eventualitatii

    producerii lor.

    +97# >rofilaxia complica iilor alergice postanestezice#8rofilaxia accidentelor alergice este esentiala si consta intr-o anamneza minutioasaurmata de testari biologice prin care se constata posibila existenta a uneisensibilizari alergice.0estele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat