examen clinic nn

23
EXAMENUL CLINIC AL NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN

Upload: petracam

Post on 02-Aug-2015

61 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Examen clinic NN

EXAMENUL CLINIC AL NOU-NĂSCUTULUI LA

TERMEN

Page 2: Examen clinic NN

EXAMENUL FIZIC

În sala de naştere, evaluarea rapidă, pentru a depista eventualele probleme care necesită intervenţie imediată sau a malformaţiilor congenitale.

Examenul fizic complet se face: în primele 24 de ore, în condiţii de asepsie, comfort termic, timp de 5-10 minute, la 1 oră după masă (sugarul este liniştit), în stare de veghe.

Metode de examinare: inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie.

Page 3: Examen clinic NN

I. SEMNELE VITALE:

temperatura – se evită calea rectală pentru prevenirea traumatismului şi perforaţiei intestinale;

respiraţia – 40-60 resp/min, regulate şi eficiente;

frecvenţa cardiacă – 100-180 bătăi/min în stare de veghe (>80/min în somn)

tensiunea arterială:65/40 mmHg la nn matur, 60/35 mmHg la prematurul<2000 g şi 50/30 mmHg<1000 g.

Page 4: Examen clinic NN

II. DATE ANTROPOMETRICE:

greutatea la naştere (GN) – 2500-4000 g (3500 g în medie);

lungimea (L) – în medie 51 cm (48-54 cm); perimetrul cranian (PC) – circumferinţa craniană

de la occiput la regiunea frontală, deasupra sprâncenelor (valori normale 32-37 cm);

perimetrul toracic (PT) – la nivelul mameloanelor (valori normale 31-35 cm);

perimetrul abdominal (PA) – la nivelul ombilicului; (31-32 cm).

Page 5: Examen clinic NN

INSPECŢIA fără atingerea nou-născutului, de la distanţă:

se observă starea generală, culoarea tegumentelor, efortul respirator, postura, activitatea spontană.

se observă nivelul de conştienţă, reactivitatea pe parcursul examinării; somn profund; somn superficial; treaz, liniştit, cu mişcări mici la extremităţi; treaz cu mişcări active, fără plâns; treaz, cu plâns important.

Inspecţie generală, pentru a aprecia simetria, lungimea membrelor, proporţiile corpului, faţa, eventualele malformaţii ale urechii.

Page 6: Examen clinic NN

TEGUMENTELE vernix caseosa – substanţă grăsoasă, de

culoare cenuşiu-albicioasă, care protejează tegumentele de acţiunea lichidului amniotic. Nu se şterge, se resoarbe în câteva ore;

eritrodermia fiziologică – culoare intens eritematoasă, în prima zi de viaţă, urmată de descuamarea fiziologică (tegumentele devin uscate);

acrocianoza (cianoza extremităţilor, de la câteva ore după naştere – săptămâni) – datorită termoreglării ineficiente;

lanugo – păr fin, lipsit de medulară, mai ales la nivelul frunţii şi al centurii scapulare, dispare în timp.

Page 7: Examen clinic NN

TEGUMENTE II

exantemul alergic al nou-născutului (în primele 3-4 zile) – conţine eozinofile şi nu are semnificaţie patologică;

pata mongoloidă – în regiunea sacrată şi fesieră, la populaţia hiperpigmentată, care dispare în jurul vârstei de 4 ani;

hemangioame sau pete capilare plane – localizate pe faţă, pleoape, frunte regiunea occipitală şi frontală, care dispar în primul an de viaţă, fără tratament.

Page 8: Examen clinic NN

TEGUMENTE -III

milium sebaceu – la nivelul regiunii faciale, mici chiste sebacee de culoare albicioasă – milium – care se resorb în câteva săptămâni;

circulaţia periferică – instabilitate vasomotorie: înroşire în timpul plânsului, paloare în timpul somnului;

edemul benign – la nivelul pleoapelor, suprapubian, pe dosul mâinilor şi picioarelor – dispare în săptămâna 1 de viaţă.

Page 9: Examen clinic NN

MILIUM SEBACEU

Page 10: Examen clinic NN

ŢESUTUL CELULAR SUBCUTANAT, SISTEMUL MUSCULAR, CAPUL

bine reprezentat la nivelul feţei, slab pe trunchi şi abdomen;

Sistemul muscular – slab dezvoltat la naştere; apoi uşoară hipertonie cu predominanţa flexorilor;

Sistemul osos – incomplet osificat, Extremitatea cefalică: forma capului, PC, bosa

sero-sanguinolentă, cefalhematomul, fontanelele (FA, FP), craniotabesul fiziologic, suturile craniene.

Page 11: Examen clinic NN

CEFALHEMATOM GIGANT

Page 12: Examen clinic NN

EXAMENUL OCHILOR:

hemoragii conjunctivale- în cazul naşterilor laborioase;

pupilele – egale, simetrice, reactive la lumină (reflexul de clipire);

mişcările conjugate ale ochilor – nistagmusul şi strabismul pot fi fiziologice;

impermeabilitatea canalului lacrimal – secreţia lacrimală continuă şi ochiul umed; lăcrimarea la plâns apare după 2-4 săptămâni de la naştere.

Page 13: Examen clinic NN

EXAMENUL CAVITĂŢII BUCALE –

chisturi (perle) Ebstein sublingual, care se rezolvă spontan;

dinţi congenitali (1/4000 nn), care se elimină spontan;

amigdale foarte mici; frenul scurt al limbii; saliva în cantitate mică

Page 14: Examen clinic NN

APARATUL RESPIRATOR:

cutia toracică – forma cilindrică, perete toracic subţire, musculatura slab dezvoltată;

stridor congenital - datorat unei laringomalacii (epiglota cade pe orificiul glotei în inspir) – zgomot laringian fără dispnee, în inspir; dispare la un an

glanda mamară – diametru de 1 cm, poate fi asimetrică

frecvenţa respiratorie – variabilă (40-60 resp/min) – respiraţie de tip abdominal (în inspir, abdomenul este destins, în expir se contractă); la prematur, respiraţie neregulată, care alternează cu respiraţia periodică (pauze de <3 secunde);

auscultaţie – raluri umede în primele 24 ore (datorate întârzierii în resorbţia lichidului pulmonar).

Page 15: Examen clinic NN

APARATUL CARDIO-CIRCULATOR

frecvenţa cardiacă – 160 resp/min la 1 săptămână, 120-150 bătăi/min la 1 lună;

sufluri, datorită persistenţei canalului arterial sau orificiului Botalo (se închide la 1 lună)

circulaţia periferică lentă, extremităţi reci, cianotice (Sat O2 normală).

Page 16: Examen clinic NN

APARATUL DIGESTIV

abdomen proeminent, ficatul la 1-2 cm sub rebord,

bontul ombilical - conţine două artere şi o venă (cale de abord în perioada neonatală, hidratare, exsanguino-transfuzie)

mumificare, eliminare în 10-14 zile; poate persista un ţesut de granulaţie –

granulomul ombilical predispoziţia la regurgitaţie; primul scaun este meconiul – în primele 2-3

zile (culoare verde închis, conţine bilă, colesterol, secreţii ale tubului digestiv)

Page 17: Examen clinic NN

APARATUL URO-GENITAL

rinichi – lobulaţie fetală, funcţii renale cu deficienţe tranzitorii –

tendinţa la acidoză şi retenţie hidro-salină urina are aspect tulbure, acidă, hipotonă faţă

de plasmă; există albuminurie fiziologică în primele zile de viaţă;

testiculii – palpabili în scrot, scrot plicaturat, edem scrotal sau hidrocelul pot să apară, fimoza este fiziologică;

la fetiţe, labiile mari nu acoperă labiile mici şi clitorisul, poate apare o secreţie sanguinolentă vaginală.

Page 18: Examen clinic NN

SISTEMUL NERVOS

postura – la nn la termen în prezentaţie craniană – hipertonie fiziologică cu predominenţa flexorilor (imită poziţia intrauterină);

reflexele – nn este o fiinţă subcorticală, lipsit de controlul cortical;

reflexele arhaice traduc imaturitatea cortexului cerebral – dispar la 4-6 luni;

Page 19: Examen clinic NN

REFLEXE ARHAICE

reflexul punctelor cardinale (de căutare a sânului);

reflexul de apucare plantar (de agăţare) – la plasarea degetului examinatorului în palma nn, acesta îl va strânge;

reflexul Bapkin (mano-bucal) – comprimarea simultană a palmelor nn generează tendinţa de flexie capului, deschiderea gurii cu conformarea pentru supt, protruzia limbii;

reflexul automat de mers – sprijinit de axile, plasat pe planul dur al mesei, nn are tendinţa de a face 2-3 paşi,

Page 20: Examen clinic NN

REFLEXE ARHAICE

reflexul Moro (de îmbrăţişare) – dacă se execută o mişcare bruscă de tragere a scutecului plasat sub un nn în decubit dorsal, acesta va efectua abducţia braţelor cu extensia degetelor;

reflexul de încurbare laterală a trunchiului – nn în decubit ventral – dacă se aplică o compresiune fermă cu policele paralel cu coloana vertebrală, se obţine o mişcare de flexie a bazinului spre partea stimulată;

reflexul tonic al cefei (spadasinului) – modificarea poziţiei capului faţă de trunchi, la dreapta sau la stânga va duce la flexia membrului superior spre spate şi al membrului inferior în faţă;

Page 21: Examen clinic NN

REFLEXE ARHAICE

reflexul extensiei încrucişate – prin extensia unui membru inferior şi stimularea regiunii plantare sau pretibiale a aceluisşi picior, se produce flectarea contralaterală a piciorului, cu abducţie şi extensie;

reflexul de redresare a capului – când nn este ridicat în şezut prin tracţionarea braţelor, acesta îşi aduce capul în dreptul umerilor câteva secunde, apoi cade anterior;

reflexul oculo-palpebral (Peiper) – iluminarea bruscă a ochilor la nn produce mioză şi extensia capului, până la opistotonus;

Page 22: Examen clinic NN

REFLEXE ARHAICE

reflexul ascensorului – coborârea bruscă a nn, ţinut sub axile, produce extensia bruscă a membrelor şi deschiderea în evantai a degetelor;

reflexul de redresare verticală: nn este ţinut vertical prin imobilizarea coapselor, cu spatele spre el – trunchiul va cădea anterior, apoi se va redresa vertical.

Page 23: Examen clinic NN

REFLEXE, ORGANE DE SIMŢ

reflexele osteotendionoase sunt mai ample, reflexul Babinski este pozitiv;

activitate motorie spontană – mişcări arhaice, necoordonate;

văzul – sensibilitatea la lumină este prezentă de la naştere, poate avea strabism convergent fiziologic;

auzul este prezent de la naştere; simţul gustativ este prezent de la naştere:

dulce/amar; simţul olfactiv: este prezent de la naştere –

grimase la substanţe puternic odorizante; simţul tactil – ajută la declanşarea reflexelor

arhaice; somnul 17-19 ore/zi (somn liniştit/somn agitat).