exam oprisescu

8/16/2019 Exam Oprisescu

http://slidepdf.com/reader/full/exam-oprisescu 1/28

Curs 1 Abdomenul (OBSTETRICA)Este partea trunchiului interpusă între torace i pelvis, anterior de coloana lomarăș

El con ine cav! adominală unde sunt situate cea mai mare parte a "aparatului di#estiv, urinar ț

vase san#uine, lim$atice, nervi%eretele adominal& roluri 'en ine or#anele interne în cavitatea adominalăț %roteeaă or#anele interne

'en ine poi ia anatomică a or#anelor contra $or ei #ravita ionaleț ț ț ț Intervine în e*pirul $or at împin#+nd în sus or#anele intraadominaleț

Este implicat în orice ac iune în care este necesară cre terea presiunii intraadominale (tuse,ț ș

varsătură, de$eca ie, na tere)ț ș

Anatomia topo#ra$ică a peretelui adominal Repere osoase palpaile"

reordul costal procesul *i$oidian creasta iliacă spina iliacă anterosuperioară

mar#inea ramurii superioare a puisului sim$ia puiană Relie$uri cutanate"

an ul median (in dreptul liniei ale)ș ț

omilicul (în dreptul -&.) mar#inea laterală a mu chiului drept adominalș

an ul in#hinalș ț

Caracteristici anatomo$unc ionale ale peretelui adominal"ț Este compus din"1. Regiunea anterolaterală" între reordul costal i mar#inea superioară a ainului ososș

/! Re#iunea postero&laterală" imite" coasta a 0/&a , creasta iliaca mu chiul pătratul lomelor ș

partea anterioară a re#iunii rahidiene lomare %or iunea anteroin$erioară a peretelui adominal (înț 1 in$erioară a distan eiț

omilic&sim$iă) este suprasolicitată prin #reutatea or#anelor interne Con$i#ura ia peretelui este adaptată acestei presiuni hidrostatice crescute prin"ț

2nirea 3 su linia arcuată & a celor - aponevroe a mu chilor adominali (olic e*tern,ș

olic intern, transvers), anterior de mu chiul drept adominal $orm+nd o structurăș

aponevrotică reistentă Aponevroele anterioare ale mu chilor adominali se întretaie pe linia mediană $orm+nd unș

ra$eu $iros care se întinde de la apendicele *i$oid p+nă la sim$ia puiană4 linia albă (linea

alba)→ ”sternul fibros al abdomenului” 5rosimea ei este determinată individual, dar este mai #roasă deasupra omilicului

dec+t su el*Rafeu = linie mediană, formată din încruci area fibrelor ce provin din structuri anatomice simetrice.ș

'u chii adominali i aponevroele lor $ormeaă o re ea care permiteș ș ț , at+t în repaus c+t iș

c+nd e*ercită presă adominală, ca presiunea asupra or#anelor interne să $ie una uni$ormă! 6e asemenea împiedică alunecarea or#anelor spre anterior 'usculatura adominală"

este anta#onistul activ al mu chilor autohtoni ai spatelui (erectori ai trunchiului)ș

$lecteaă toracele pe ain, iar c+nd toracele este $i*at $ac $le*ia ainului

Ac iune principală în rota ia coloanei dorsale i înclinarea laterală la nivelul coloaneiț ț șdorsale i lomareș

'u chiul transvers adominal, care atunci c+nd se contractă ac ioneaă ca o centură,ș ț

intervine în e*pirul $or at i e*ecută presa adominalăț ș

1

6atorită inerva iei se#mentare a mu chilor adominali ace tia preintă o particularitate care nuț ș ș

se înt+lne te de e*emplu la musculatura memrelor"ș

7n mod voluntar se pot contracta pe se#mente 3 por iunea superioară separat $a ă de ceaț ț

in$erioară ( i invers)ș

stratigrafie %eretele lateral" %iele

%lan sucutanat 3 strat variail de esut sucutanatț 8ascia super$icială ($ascia su ire care acoperă m! olic e*tern)ț

'! olic e*tern9intern, transvers adominal 8ascia pro$undă ($ascia transversalis) 5răsime e*traperitoneală %eritoneul parietal Strati#ra$ia peretelui adominal antero&lateralPeretele paramedian (deasupra linei arcuate9semicirculare96ou#las& marcheaă limita in$erioarăa tecii posterioare a m! drept adominal)%iele

%lan sucutanat 3 strat variail de esut sucutanatț

8ascia super$icială Aponevroa m! olic e*tern Teaca anterioară (super$icială) a aponevroei m! olic intern '! drept adominal Teaca posterioară (pro$undă) a m! olic intern Aponevroa m! transvers adominal 8ascia pro$undă (transversalis) 5răsime e*traperitoneală %eritoneul parietal

Peretele paramedian (su linia arcuată9semicirculară) piele,Strat sucutanat 8ascia super$icială Toate aponevroele mu chilor olici i transver iș ș ș

'! drept adominal 8ascia pro$undă, %eritoneul parietalA. Peretele antero-lateral : muschi" 'u chi verticali" /, situa i aproape de linia mediană"ș ț

'! drept adominal (marele drept al adomenului) '! %iramidal, '! transvers 'u chi la i" -, situa i lateral"ș ț ț

'! olic e*tern (marele olic)9 olic intern (micul olic)!A. Peretele antero-lateral 1. Marele drept al abdomenului (m! rectus adominis) 2n mu chi lun# împăr it în / de linia alăș ț

7ntretăiat de -&. intersec ii tendinoaseț

Origine cartilaele coastelor a ;&a, a ;I&a ia trunchiului" & în 66 realieaă $le*ia activă a trunchiului, urmată de accentuarea ci$oei dorsale <i

reducerea lordoei lomare=

2

& în ortostatism $le*ia trunchiului este asi#urată ini>ial de #ravita>ie (mi<care des$ă<urată însens #ravita>ional, deci pasiv) pentru ca mu<chii drep>i adominali să intervină la s$+r<itulcursei de mi<care, c+nd cooară coastele!

când ia punct fix pe torace produce" & $le*ia coapsei pe ain cu retroversia ainului!alte acţiuni " $i*eaă toracele în timpul $le*iei capului i mu<chi adominali ?presa adominală@! Stailieaă ainul în timpul mersului2. M. piramidal mic, triun#hiular& aa pe puis, var$ul pe linia ală stailieaă linia ală3. Muc!iul oblic extern "marele oblic# obli$uus externus abdominis este cel mai super$icial a e*ternă a coastelor :&0/! 6e la aceste inser>ii

$irele musculare se îndreaptă in$eromedial Inser ie:ț

• se termină pe ua e*ternă a crestei iliace unde prin li#amentul in#hinal (limita dintreadomen i coapsă) se inseră pe puisș

• pe linia ală, constituind peretele anterior al tecii dreptului adominal Acţiuni:

în contrac>ie unilaterală produc" $le*ia trunchiului cu înclinare homolaterală= rota>ia păr>ii superioare a trunchiului de partea opusă!

în contrac>ie bilaterală: c+nd iau punct $i* pe coaste realieaă $le*ia trunchiului pe ain= c+nd iau punct $i* pe ain cooară coastele (intervin în e*pira>ie) ia $irelor superomedială, perpendiculare pe cele aleolicului e*tern!

Origine:• pe treimea e*ternă a li#amentului in#hinal, pe creasta iliacă, aponevroa lomodorsală,

apo$ia spinoasă a verterei :! Inser ie:ț 2ltimele -&. coaste

•

%rintr&o aponevroă lar#ă pe linia ală Acţiuni: în contrac>ie ilaterală"• c+nd ia punct $i* la nivelul inser>iilor in$erioare, cooară coastele (e*pirator) iune (are ac>iune

inversă cu cea a olicului e*tern de aceea<i parte, este deci anta#onistul acestuia a anterioară a adomenului de partea opusă!• m! olic intern9e*tern 3 ac iț uni

Alte acţiuni " cre<te presiunea intraadominală!3

'.Muc!iul trans(ers al abdomenului- m. trans(ersus abdomini-cel mai pro$und mu<chi al peretelui adominalSe compune din"

• dintr&o por>iune musculară milocie=• două aponevroe de inser>ie (posterioară a internă a ultimelor <ase cartilae costale=• apo$iele transverse ale verterelor lomare=• ua internă a crestei iliace=• treimea e*ternă a li#amentului in#hinal!

Inserţie) printr&o aponevroă lată pe linia ală (locul unde $irele musculare se continuă cuaponevroa $ormeaă o linie cură numită linea semilunaris)

aponevroa participă la $ormarea tecii mu<chiului drept adominal ast$el" /9- superioare $ormeaă cu $oi>a posterioară a olicului intern, lama posterioară a teciimu<chiului drept adominal=09- in$erioară trece anterior mu<chiului drept adominal contriuind la $ormarea lameianterioare a tecii!Cele mai in$erioare $ire care se desprind de pe li#amentul in#hinal se unesc cu cele aleolicului intern ia lor scapă controlului voluntar secomportă ca ni<te mu<chi netei, str+n#+nd spontan <i puternic centura adominală (în timpulstrănutului sau vomei)=

) $ormeaă stratul cel mai pro$und la nivelul adomenului superior i mu<chi ai peretelui antero&lateral al adomenului $avorieaă compresia

viscerală e$ort evacuator cel mai important muşchi al presei abdominale.• apropie coastele de linia mediană a corpului str+n#+nd toracele ca un r+u=• are rol e*pirator, coor+nd coastele!ac>iunea m! transveriunea" m! %lanseiului pelvin, dia$ra#m, m multi$ii

*. Peretele posterior 1. Muc!iul pătrat lombar ( / planuri)

Origine:& $irele posterioare&creasta iliacă <i li#amentul iliolomar=& $irele anterioare&coasta a II&a!

Inserţie:& coasta a II&a=& apo$iele transverse ale primelor patru vertere lomare!

Acţiuni: c+nd ia punct $i* pe ain"• înclină coloana lomară de aceeaie $or>ată 3 prin $irele posterioare!• c+nd ia punct $i* pe torace" înclină ainul de aceeainerea trunchiului în rectitudine!• 7mpăr irea topo#ra$ică a adomenuluiț în re#iuni,• iniile conven>ionale"

/ verticale" medioclaviculare

/ oriontale"linia cranială" aa toracelui, une teș e*tremită>ile anterioare ale coastelor !linia caudală" une<te punctele cele mai ridicate ale crestelor iliace!

4

Curs / *A+,/ 00 pelvisul ransmite greutatea corpului de la coloană spre membrele inferioare Proteează organele interne de la acest ni(el 0feră locuri de inser ie puternice pentru musculatura articula iei oldului4 care laț ț ș

om permit sta iunea bipedăț

Este împăr it de un plan imainar, care trece prin linea terminalis (sau linia nenumită)ț "

pelvisul mare ! con ine oranele abd.i inferiorț (intestinul su ire i #ros 3 $ară rect)ț ș pelvisul mic = obstetrical de el depinde mecanica na teriiș

con ine or#anele micului ain (rectul, veica urinară,uterul, ovarele, va#inul iț ș

respectiv prostata la ăra iț

*azinul osos sau pel(isul se compune din" / oase co*ale= / am$itroe, 0 sincroa osul sacru cu coccisul si osul co*al

Este $ormat la adult prn sinostoa oaselor" ilion, ischion, puisa copil, p+nă la v+rsta de D 0. ani, cele - oase sunt separate prin cartila hialin Toate cele - oase participă la $ormarea cavită ii acetaulareț

Radio#ra$ie de ain "copil A& ilion, B&puis, C&ischionAdult %rin osul co*al se transmite #reutatea trunchiului de la sacru spre $emur!6in acest motiv osul este în#ro at pornid de la promontoriu (sacru) spre cavitatea acetaularăș

El preintă pe supra$a a interioară unț relie$ osos circular & linia terminală sau linia nenumită ea delimiteaă str+mtoarea superioară a pelvisului delimiteaă ainul mare de cel mic %reintă spre sacru $a a articulară auricularăț

%reintă în#ro ări i e*cre cen e i mar#ini care servesc drept liacă ori#ini pentru mu chi iș ș ș ț ș ș ș

tendoane" mar#inea crestei iliace, spina iliacă anterosuperioară, tueroitatea ischiatică etc!acrul) 8ormat din sudarea celor : vertere sacrale

%reintă o conve*itate orientată posterior (cifo"a sacrală)'ar#inea anterioară a primei vertere, care se #ăse te le nivelul liniei terminale proemină spre miculș

ain, în#ust+ndu&l (promontoriu)5ocisul" .&: vertere sudate, se deplaseaă posterior în timpul na terii mărind diametrul sa#ital alș

str+mtorii in$erioareArticula iiț

Sim$ia puiană Este articula ia dintre $e ele articulare ale puisului! Ele sunt acoperite de cartila hialinț ț

i între ele se interpune un $irocartila în interiorul căruia se #ăse te o cavitateș ș

articulară a cărei dimensiune variaă în $unc ie de v+rstă!ț

Sunt posiile mici mi cări deș forfecare Capsula este întărită de li#! puian superior i li#! arcuat al puelui 3 datorită rela*ăriiș

lor în sarcină poate să apară disfunc ia simfi"ei pubieneț (durere diastaa sim$iei)Articula ia sacroiliacă (am$iartroă)ț

7ntre $e ele auriculare ale sacrului i osului iliac, unite între ele prin li#amentele sacroiliaceț ș

interosoase Capsula este întărită de li#amentele sacroliace anterioare i posterioare, li#! sacrospios iș ș

sacro&tueros Au loc mi cări $oarte reduse de asculare înainte i înapoi importante în na tere, modi$ic+ndș ș ș

diametrele pelvisuluiBainul osos 3 în ansamlu"are $orma unui trunchi de con, orientat cu aa mare superior"

supra$a>a e*terioară= supra$a>a interioară= circum$erin>a in$erioară (baza mică numită <i str+mtoarea in$erioară)!

5

6imensiunile ainului $orma acestuia se determină prin" pelvimetrie, eco#ra$ie%elvimetria măsoară distan a dintre puncte $i*e conven ionale situate pe"ț ț

$a a e*ternă 4 pelvimetrie e*ternăț

$a a internă 4 pelvimetrie internăț

%elvimetria e*ternă se realieaă cu autorul" pelvimetrului (compas) pelvimetria internă se e$ectueaă prin"

e*amen eco#ra$ic tu eu va#inal manualș

reonan ă ma#netică (contraindica ie relativă la #ravide)ț ț

5ircumferin&a superioară are $ormă ovală= repreintă planul de an#aare al $ătului i este $ormată de"ș

aa sacrului= creasta iliacă= mar#inea anterioară a co*alului= mar#inea superioară a sim$iei puiene!

%elvimetria e*ternă"1. 6iametrul bicret (transversal ma*im)sau

con#uata transversă a marelui ba"in

distantia cristarum D /F cm între iliocristalia 9 iliocristalia2. 6iametrul bispinos 4 /.&/: cm

con#uata transversă a micului ba"in $istantia spinarum&&& /.&/: cm 7ntre iliospinale anterior 7ntre 0! ă de peste / cm alt$el" ain plat rahitic

3. 6iametrul bitro!anterian distantia troc%anterica -0&-/ cm se măsoară cu coapsele adduse ie e*ternă Se preseaă u<or compasul

'. 6iametrul antero-posterior 4 con#uata e&terna ('audeloue) 0&/G cm se măsoară de la sHm$ision (mar#inea superioară a sim$iei puiene) la $oseta lomară

mediană superioară dacă este" 0F cm ain în#ust

7. 6iametrul biisc!iatic 00 3 0/,: cm între ischiadicale în poi>ie #inecolo#ică mai #reu de determinat apar>ine micului ain

uprafa&a exterioară a ainului3 preintă elementele anatomice de pe $e>ele laterale ale celor douăoase co*ale ele dorsale ale sacrului <i coccisului 8a a dorsală" mu chii $esieri (e*tensori ai coapsei)ț ș

%e mar#inea caudală a micului ain, în semicerc se întind spre coapsă mu chi adductori,ș

$le*ori i e*tensori ai coapseiș

uprafa&a interioară %reintă un relie$ osos circular& linia terminală sau linia nenumită

delimiteaă str+mtoarea superioară a pelvisului Este căptu ită de mu chii iliopsoas"ș ș

are contribuie la men inerea lordo"ei lombareț

el mai puternic fle&or al coapsei, fiind considerat mu c%iul care este responsabil deș

mers i urcatul treptelor i care alături de dreptul femural determină lunimea pasuluiș ș

trâmtoarea superioară preintă diametre sa#itale, transversale <i olice!

Diametrele sagitale

6

promonto&suprapuian (conu#ata anatomică)&de la promontoriu p+nă la mar#inea superioară asim$iei puiene 4 00 cm= mic<orarea lui este patolo#ică $actor de risc în mecanismul na<terii= nu poate $i măsurat direct (prin tu<eu va#inal), ci numai prin e*amen radiolo#ic,

reonan ă ma#neticăț

promonto&retropuian (conu#ata vera, conu#ata ostetricală, diametrul util al lui %inard) & de

la promontoriu la $a>a posterioară a sim$iei puiene" 40G,: cm repreintă cea mai în#ustă onă a str+mtorii superioare nu poate $i măsurat direct

promonto&supuian 3 de la promontoriu la mar#inea in$erioară a sim$iei puiene poate $i măsurat direct (pelvimetrie internă), prin tu<eu va#inal 0/ cm

Diametrele transversale 0- cm transversal ma*im 3 une<te punctele cele mai îndepărtate ale liniei arcuate 4 0-,: cm! transversal clinic 3 întretaie diametrul promonto&retropuian la milocul lui

este utiliat de ovoidul $etal în timpul na<terii!(ovoid $etal4$orma $ătului în uter= lun#imea lui este apro*! 1 din lun#imea $ătului)

Diametrele oblice (dr, st), 0/ cm se întind de la art! sacroiliacă dintr&o parte la eminen>a iliopuiană de partea opusă= constituie diametrul de intrare (an#aare) a ovoidului $etal în pelvisul mic!

trâmtoarea inferioară (circum$erin>a in$erioară sau aa mică a pelvisului osos) mar#inea in$erioară a sim$iei puiene 3 anterior= v+r$ul coccisului 3 posterior= / tueroită>i ischiatice 3 lateral preintă diametre sa#itale, transversale ie, deplasarea var$ului coccisului 3 se măre<te p+nă la 0/,: cm!

Diametrele transversale) iischiatic (vei pelvimetria e*ternă)

Diametrele oblice:2, !2 cm unesc milocul li#amentului sacro&spinos cu milocul ramurii ischio&puiene de partea

opusă 0R8A9/9 89,A/9 ,9R9 :9M,,9 o(are4 cai genitale "trompe4 uter4

(agin#O;AREE " sunt #landele #enitale $eminine= determină caracterele se*uale primare

ocali"are" situate în pelvis, intraperitoneal, su i$urca>ia arterei iliace comune +ormă: ovoidă două $e>e 3 laterală iile ovarului, comprimă nervul oturator a

medială a coapsei! faa medială sau $a>a tuară este acoperită de tua uterină

este în raport" cu anse intestinale cu colonul si#moidian în st+n#a

7

cu cecul <i apendicele în dreapta posiilitatea con$uiei unei apendicite cu o ane*ită! -olul superior vine în raport cu"

li#amentul suspensor al ovarului (li#ament lomo&ovarian) li#amentul tuo&ovarian $ranul sau $imria ovariană!

-olul inferior este le#at de uter prin li#! utero&ovarian sau li#amentul propriu al ovarului!

arinea posterioară sau lieră vine în raport cu ansele intestinale! arinea anterioară a ovarului&de ea se inseră meoovarul (plica peritoneala care se întinde

de la mar#inea anterioară a ovarului i p+nă la $a a posterioară a li#amentului lar# al uterului)ș ț

6imensiunile ovarului 4 -9/90 cm 5& J&F #tructură Ovarul este acoperit de un epiteliu erminativ su care se a$lă două one"

"ona corticală în care se #ăsesc $orma iuni veiculare numite $oliculi ovarieni înț

di$erite $ae de evolu>ie, corpul #alen esut conunctiv=repreintă ona $unc ională (intervine în $unc ia se*uală, de reproducere i menstruală)!ț ț ș

"ona medulară, $ormată din >esut conunctiv, vase, nervi etc!& $ără importan ăț

$unc ionalăț +ona corticală ;foliculii o(arieni con>in• celule $oliculare care secretă"

foliculină (hormon estro#en ce imprimă caracterele se*uale secundare $eminine)• celula de reproducere $eminină" ovulul • 8oliculii ovarieni (ovulele i celulele $oliculare) su$erăș trans$ormări succesive p+nă la

elierarea unui ovul matur din $oliculul matur ovulaie!0(ula&ia " 3< !#

se produce ciclic D în iua a 0.&a a ciclului menstrual=se caracterieaă printr&un v+r$ al secre iei de hormoni estro#eniț

perioada ovula iei se determină prin măsurarea temperaturii aaleț ( G,.&G,:KC)începe după instalarea puertă>ii a ovula>iei cicluri anovulatorii!

• 6upă ovula>ie în cavitatea $oliculară apare corpul galben, a cărui evolu>ie di$eră după cumovulul a $ost sau nu $ecundat"

0! dacă ovulul a $ost $ecundat se $ormeaă corpul galben de sarcină "gestati(#, care se devoltă p+năîn luna a III&a după care involueaă, $unc>iile lui $iind preluate de placentă!/! dacă ovulul nu a $ost $ecundat se $ormeaă corpul galben periodic! Acesta are o evolu>ie de 0G&0/ile, perioadă în care secretă pro#esteron ie endocrină" foliculul ovarian are dublă funcie" producerea ovulelor hormonului se*ual $eminin&$oliculina=

corpul alben are numai funcie endocrină" produce pro#esteronul 4 @hormonul maternită>ii@ are rol în pre#ătirea uterului pentru

nida>ie!/! 6ev! a hormonilor hipo$iari i" estro#eni <i pro#esteron!

8

5ăile genitale 3 tuele uterine (salpin#ele)sunt / conducte musculo&memranoase, peristaltice, 0G&0/ cmse întind de la coarnele uterine p+nă la ovarelocaliare" intraperitoneal sunt $ormate din patru se#mente"

infundibulul (pavilionul) poriunea ampulară

istmul poriunea uterină ,nfundibulul tubei (pavilionul sau e*tremitatea laterală) este se#mentul incipient al trompei uterine are $orma unei p+lnii cu mar#inea $estonată, $ormată din 0G&0: $ranuri, între care se a$lă unul

mai lun# numit fimbria ovariană care aun#e p+nă la polul superior al ovarului de care aderă! Por&iunea ampulară = 7 cm

este mai lar#ă spre in$undiul ă $ermă pătrunde în cornul uterului! Por&iunea uterină sau intersti&ial străate peretele uterului

se deschide în cavitatea uterină prin ostiul uterin!

Trompele uterine au / ori$icii" ostiul abdominal & în centrul in$undiulului <i se deschide în cavitatea peritoneală ostiul uterin prin care trompa uterină are comunicare cu uterul!

:unc iile trompelor uterineț "captarea ovulului& realiată de $imria ovarica$ertiliarea ($ecundarea) ovulului& se produce în L laterală a trompei uterine, unde se produc primelediviiuni ale oului! epiteliul trompelor&prevăut cu cili 3 transportă oul spre cavitatea uterină ovoimplanta iaț terul " or#an cavitar, nepereche situat mediande consisten a cartilaului v+r$ului nasului (în a$ara sarcinii)ț

acoperit, pe amele $e>e, de peritoneu (e*traperitoneal)

are $ormă de pară care stă pe codi ăț se descriu următoarele păr i"ț

e*tremitatea superioară" fundul uterului (M,:9: cm)e*tremitatea in$erioară,mai str+mtă" colul uterin (cervi&ul), pe care se inseră va#ina!

între cele / e*tremită>i" corpul uterin " $ormă triun#hiulară , 0&/ cm #rosimetructura uterului seroasa4 musculara "miometru# mucoasă (endometrul)& trans$ormări ciclice cu $iecare ovula>ie"

dacă ovulul nu a $ost $ecundat" mucoasa se elimină constituind menstra. dacă ovulul a $ost $ecundat" cre teș #rosimea mucoasei se nume teș decidu"!

6imensiunile uterului mai mari la multipare dec+t la nulipare ($emei care nu au născut)

lun#imea medie"M,: cm, latime : cm, #rosime 0&/ cmAxele uterului între a*ele lon#itudinale ale corpului <i colului uterin →un#hi de $le*ie, deschis spre sim$ia

puiană, cu valoare de" 0GG&00GN uter în anteflexie! între a*ele lon#itudinale ale colului uterin agina &canal cilindric musculo&memranos (lun#ime"J&cm), e*tensiil <i elastic cu rol de"

copulare (depunere a spermatooiilor în apropierea colului uterin) trecere a $ătului <i ane*elor sale în timpul na<terii se trans$ormă în ?canal de na<tere@

(diametru 0G cm)un perete anterior: în raport cu veica urinară <i uretra=un perete posterior: în raport cu rectul

9

o e&tremitate superioară prin care se inseră de colul uterin & determină $unduri de sac unde sedepoiteaă spermao e&tremitate inferioară (por>iunea perineală)&se termină cu orificiul vainal , care se deschideîn vestiulul va#inei (spa>iul dintre laiile mici)!

Ori$iciul va#inal este acoperit de o memrană transversală, care îl închide incomplet 4 himen! %rincontact se*ual sau uneori aia după prima na<tere, himenul este s$+<iat, iar resturile lui nodularealcătuiesc ?carunculele %imeniale@!:ecunda iaț & se produce la niv! tuei uterine în por>! ampulară sau la onc>iunea ampulo&istmică în urma $ecunda>iei reultă "iotul/ după /. ore începe diviiunia mitotică i#otul su$eră <i $enomenul de miraie (transport) & p+nă în cavitatea uterină : ile în "iua a 0/a i#otul (care a su$erit între timp multiple diviiuni mitotice) pătrunde în cavitatea

uterină i în /. ore se produceș implantaţia (ovoimplanta>ia, nida>ia)0>0,MP/AA?,A totalitatea proc! iolo#ice (mor$ostructurale ia se încheie după 0/&0- ile de la $ecunda>ie!

ida ia patolo#icăț

anomalii enetice ale i#otului, topo#ra$ice modificări calitative ale endometrului modificări toporafice/c+nd nida>ia se poate produce" în cavitatea uterină, dar e*centric, respectiv"

în apropierea ori$iciului uterin cervical intern, c+nd se realieaă condi>ii pentrudevoltarea placentei praevia=

su ori$iciul intern al colului 4 sarcină cervicală → avort în a$ara cavită>ii uterine4sarcină ectopică sau e*trauterină" cav ad, ovar, port tuei uter %lacenta praevia

P/A59A & or#an tranitoriu al #esta>iei• asi#ură inter$a>a dintre mamă e între cele două

sisteme circulatorii (matern <i $etal)!elemente de ori#ine ovulară,care se trans$ormă în vilo"ităi placentare care vin în contact direct cus+n#ele matern

• elemente provenite din trans$ormarea endometrului!• este complet $ormată la s$+r<itul lunii a I;&a de sarcină!• la termen are aspectul unui or#an cărnos, de $ormă circular&ovoidală, cu o #rosime de -&J cm

e"

• fetală netedă, căptu<ită de amnios, care delimiteaă ca(itatea amniotică în care se devoltă$ătul

• maternă, care preintă o serie de <an>uri ce delimiteaă loi!• Amniosul este una dintre memranele $etale! Acestea participă activ la procesele de trans$er

dintre mamă&$ăt <i placentă, schimuri realiate prin vasele omilicale situate su amnios!cordonul ombilical • este $ormat dintr&o venă iile pelviene

%rea lun# peste MG cmcirculară de cordon, prolaps de cordon, noduri Cordonul omilical

(avitatea amniotic" este plină cu lichid amniotic secretat de" memranele $etale, placentă!

10

Rolul lichidului amniotic"• asi#ură protec>ia mecanică ia $ătului• $avorieaă pro#resia $ătului în canalul na<terii, în momentul travaliului• Secre>ia de lichid are o evolu>ie ondulantă"

cre<te treptat în primele două trimestre de sarcină,

cre<tere rapid (la circa /G săptăm+ni) scade la termen volumul mediu -GG&FGG ml!

• Analia lichidului amniotic (recoltat prin amniocenteă) $urnieaă in$orma>ii privind cre<tereaie ie= secre>ie hormonală=

protec>ie imunolo#ică (prin anticorpi materni) arieră <i trans$er (no*e,microi,medicamente)

• este traversată de"

viru<i (al rueolei,QI;)= alcool, vitamine anumite medicamente= anticorpi anti Rh, care produc ioimuniare $etală cu anemie hemolitică

0R8A9/9 89,A/9 9@9R9 :9M,,9 ;ulva situată la capătul e*tern al va#inei! delimitată lateral de două cute mari de #răsime acoperite de te#ument (care con>ine

$oliculi pilo<i, #lande seacee <i sudoripare) numite labii mari <i superior de muntele1enus!

intern de laiile mari se #ăsesc alte două cute mai mici, numite labii miciClitorisul

este or#anul erectil al $emeii, similar penisului, dar de dimensiuni reduse (măsoarăcirca /&- cm)!

este situat anterior meatului uretral6ia$ra#ma pelviperineală

%elvisul este închis în partea in$erioară de dia$ra#ma pelviperineală, care are o $ormă de p+lnierăsturnată'u chii perineului sunt ni te mu chi de sus inere, care nu deservesc nicio articula ieș ș ș ț ț

Cavitatea adominală se continuă cu cea pelviană, ea $iind delimitată numai virtual printr&un plan ima#inar care trece prin str+mtoarea superioarăEl sus ine în ortostatism par ial or#anele interne adominale i din micul ain!"ț ț ș

primar de $or ele de adeiune transmise $icatului i stomacului de trac iuneaț ș ț

dia$ra#mului de către structura elastică a plam+nului! de musculatura adominală

7n timpul na terii, capul $etal comprimă i deplaseaă mu chii perineali unul $a ă de celălalt!ș ș ș ț

• In caul unor na teri succesive care nu permit re$acerea musculaturii, aceasta nu& i mai poateș ș

îndeplini rolul de sus inere a or#anelor din ain ceea ce poate determina prolaps anal sau deț

uter, incontinen ă urinară ulterioarăț

• Cea mai ună pro$ila*ie a acestor complica ii este toni$ierea acestor mu chi înainte deț ș

sarcină9na tere (e*! după Arnold e#el i altele& Ho#a, %ilates, masa)ș ș

P9R,9/• este o $orma>iune musculo&aponevrotică romoidală, delimitată topo#ra$ic de patru puncte

(repere osoase) după cum urmeaă"• & 0 dorsal (posterior) & v+r$ul coccisului=• & 0 ventral (anterior) & sim$ia puiană=

11

• & / puncte laterale&tueroită>ile ischiatice!%rin unirea punctelor laterale, se delimiteaă două triun#hiuri perineale"

• & triun#hiul posterior 4 reiunea anală, străătută de rect=• &triun#hiul anterior 4 reiunea uroenitală, străătută de uretră i va#in!ș

%erineu mu<chii perineului• dispu<i în două planuri"

2uperficial preent numai în re#iunea uro&#enitală, numit dia$ra#ma sau tri#onul uro#enital=

-rofund închide cu adevărat caudal pelvisul, numit dia$ra#ma pelvină!

6iafragma urogenitală • 'u chi pro$uni"ș

'! transvers al perineului&contriuie la $ormarea unui rafeu fibros median ! numitcentru tendinos al perineului=

'! s$incter al uretrei memranoase!• 'u<chii super$iciali" '! ulo&spon#ios= '! ischio&cavernos=

'! transvers super$icial al perineului= '! s$incter al va#inului!• 6iafragma pel(iană " m! ridicator anal, cocci#ian, s$incter anal e*tern

Bn timpul naterii = se pot produce rupturi ale muc!ilor care alcătuiesc planeul pel(ian. %rolaps4căderea, deplasarea în os a unui or#an%rolaps uterin prolapsul veicii urinare 4 cistocel prolapsul rectului 4 rectocel $recvent coe*istă 4 cisto/rectocel !%ta evita aceste complica>ii se provoacă lăr#irea canalului na<terii printr&o inciie a peretelui post!sau postero&lateral al va#inului <i a peretelui adiacent 4 epiziotomie (perineotomie)!Epiiotomie& muc!iului ridicător anal crete această ruptură i4 ca urmare4 se poate produce

un prolaps gra( uterin. Bn cazuri mai gra(e4 se poate produce c!iar prolapsul o(arelor4(ezicii urinare i rectului

C2RS - M06,:,5CR,/9 PR069 69 AR5,C APRA 0R8A,M/, MA9RStarea de #esta ie (sarcina)ț 4 @totalitatea $enomenelor iolo#ice care coopereaă în cadrulor#anismului matern la realiarea unui echiliru $unc ional corespunător acceptării, cre tereii iț ș ș

devoltării oului!@• Sarcina produce multiple modi$icări" anatom, $iio, psiho, iochimice

copul acestor modi$icări este"& de a protea mama pe parcursul sarcinii i na teriiș ș

& de a det! cre terea $ătului ($aciliteaă trans$erul de #ae 3 O/9CO/& i nutrien i de la mamă la $ăt)ș ș ț

• modificări neuro-psi!ice) iritab4 anziet4 tulb de caracter.tulurări ale somnului" insomnia, hipersomnie

• Modificări !ormonale) la ni( !ipofizei4 corticosuprarenalei apari ia corpuluiț #alen de sarcină ie de STQ, TSQ, ACTQ=

• hipersecre>ia de TSQ va stimula sintea de tiro*ină #landa tiroidă se măre<te cu :G!cre te secre>ia de prolactinăș care are o"

- activitatea lacto#enică (declan<area secre>iei lactate)

- activitatea #alactopoetică (men>inerea produc>iei de lapte)!5orticosuprarenala cre teș secre>ia de aldosteronspre s$+r<itul sarcinii, aldosteronul cre<te de /&- ori inerea desodiu <i apă 4edemele!

12

placenta secretă" estro#eni, pro#esteron• rela*ină (v+r$ul de secre>ie este între săptăm+na 0/&0.), hormon implicat în"0! rela*area li#amentelor pelviene, a sim$iei puiene ii uterului #ravid alături de pro#esterone-! ?înmuierea@ tuturor articula>iilor ia unor modi$icări de

postură speci$ice sarcinii!

.! #onadotropina corionică umană (QC5), poate $i numit i hormon de sarcină!șeste sintetiat încep+nd din iua a :&a de sarcină de celule ale lastocistului apoi de placentă$avorieaă nida ia ouluiStimuleaă corpul #alen să secrete pro#esteronț , testele de sarcinăsemnalieaă preen a hormonului în urinăț

*lastocistul corespunde unui stadiu de devoltare ce precede emrionul & $aa initiala de devoltare(intre : si M ile de la momentul conceptiei)! Blastocistul este $ormat dintr&o masa de celule interne 3emriolastul, din care se va devolta emrionul si un strat e*tern 3 tro$olastul, din care se va $orma

placenta)Blastocist 'i#ra ia tuară a oului i devoltarea sa pană la nida ieț ș ț

'od! metaolice intereseaă toate metaolismele" hidroelectrolic, proteic, #lucidic, lipidicAparatul cardio(ascular este cel mai solicitat

• $recven a cardiacăț cre<te pro#resiv încep+nd cu săptăm+nile F&0G de sarcină valoareama*imă în săptăm+nile -/&-.=

• cre<terea medie 4 0: (de la JG&MG ătăi9minut la FG&G ătăi9minut)• U deitul cardiac (6C) & valori ma*ime în săpt! /G&-G (cu peste -G&.G $a>ă de normal),• U volumul san#uin cu 0&/ litri, din care se pierd V în momentul na<terii!• W TA cu cca! J&0G mmQ# (cea mai mare scădere se înre#istreaă între săptăm+nile /G&/.)= spre

s$+r<itul sarcinii tensiunea arterială cre<te, revenind practic la valorile anterioare concep>iei!• -resiunea arterială sistolică normală în sarcină nu va depă3i 456 mm7, iar diastolica va

atine cel mult 86 mm 7.• U presiunea la nivelul venei cave in$erioare ilor veno iș $av! apari iaț varicelor de la nivelul memrelor in$erioare

(mai ales st+n#) $actor de risc pentru producerea tromoemoliilor!Aparatul respirator

• ascensionarea diaframului cu cca! . cm la s$+r itul sarciniiș conduce la"• apari>ia unor modi$icări adaptative ale cutiei toracice care pot provoca"• dureri la nivelul omopla>ilor care iradiaă pe $a>a anterioară a toracelui,• cre<terea diametrelor toracelui, oriontaliarea coastelor

'odi$icări $unc ionale"ț

• cre<terea $recven>ei respiratorii cu circa 0G• apare o u<oară insu$icien>ă respiratorie care impune învă>area ie în timpul na<terii!Aparatul renal

• cre<terea diureei (0:GG&0FGG ml9i)=• uterul #ravid det! staă urinară urmată de in$ec>ii urinare după luna a ;&a de sarcină!

Aparatul digesti(e Simptome"• modi$icări ale #ustului ie de salivă)=• cre<terea apetitului (po$te anormale, dorin>e pentru anumite m+ncăruri <i ăuturi= apetit

capricios)=• pirois (arsuri epi#astrice)!

Aparatul locomotor• în ortostatism centrul principal de #reutate al corpului se deplaseaă anterior datorită"

13

#reută>ii uterului iilor interverterale <i sacroiliace,• compensare printr&o lordoare pro#resivă a coloanei lomare urmată de o ci$oare a

coloanei dorsale!• suprasolicitare musculo&li#amentară dureri la nivelul coloanei cervicale i lomareș

• ordoarea coloanei lomare în sarcină• Adaptarea $ilo#enetică a coloanei lomare la $emeie

6i$eren e $a ă de ăra i"ț ț ț

• ;erterele au o supra$a ă totală mai mareț

• a lordoă participă mai multe vertere dec+t la ăra i (ultimele - $a ă de ultimele / laț ț

ăra i)ț

• Articula iile interverterale sunt mai mari i mai distan ate (să evite uura)ț ș ț

• a primate nu e*istă di$eren e între se*eț

6acă nu s&ar $i produs aceste modi$icări sarcina ar $i determinat"

- dureri lomare mari

- imposiilitatea ortostatismului= poi iile posiile" decuit, patrupedieț

-accentuarea lordoei lomare iilor ainului&sim$ia puiană devine dureroasă ? sindrom de simfi"ă@=durerea este calmată de repaus=

- decalci$ieri pentru satis$acerea necesarului $ătului scăderea reisten>ei >esutului osos predispoi>ie pentru $racturi=

- aplatiarea ol>ii plantare!egumentele i esutul celular subcutanatș ț

hiperpi#menta>ie , ver#eturi& localiate pe adomen, s+ni, coapse datorită" modi$icărilor hormonale (hipersecre ie de corticoii)ț , cre<terii ru<te în #reutate <i

distensiei rapide a peretelui adominal ruperea $irelor elastice <i de cola#en din derm= culoare violacee la început ii aundente=

piloitatea se accentueaă= in$iltra>ia edematoasă a dermului esutului celular sucutanat care con$eră te#umentului un

aspect lucios, cati$elat!istemul muscular %e măsură ce sarcina cre<te, linia ală (punct de minimă reisten>ă a mu<chilor) cedeaă

produc+ndu&se separarea st+n#a&dreapta a musculaturii peretelui adominal, reali+nddiasta"is!

%rintr&un pro#ram corect de e*erci>ii, diastais&ul se reolvă, de oicei, în J&F săptăm+ni, $ără anecesita corec>ie chirur#icală!

6iastasis

Curs . " %RE5ATIREA 8IXICA I SARCIA

PR98C,R9A :,+,5C B R,M9R , 69 AR5,C E$ort m mic dec+t anterior sarcinii în primele 0J săpt! e$ortul $iic cauă de avortspontan

14

- #ravidele sportive îiile de $or>ă, săriturile, contrac>iile musculare ru<te, suprasolicitările psihice!

obiecti(e)0! con<tientiarea posturii corporale normale deoarece pe măsura devoltării sarcinii, centrul de

#reutate se va deplasa anterior accentu+nd lordoa lomară & autocontrol în o#lindă/! cre<terea moilită>ii articulare 3 e*erci ii analiticeț

-! cre<terea elasticită>ii musculare & stretchin#.! men>inerea tonusului muscular al peretelui adominal 3 #imnastică adominală:! reed! resp! 3 trecerea de la o resp! de tip toracic sup! la cea de tip toracic in$! i adominalș

J! autocontrolul ii corporale!

%ro#ramul de pre#ătire $iică în trimestrul II (săptăm+na 0- 3/.)• se accentueaă lordoa lomară se aplatieaă olta plantară datorită" cre terii ponderale (.&:Y#)ș

•

hiperla*itatea li#amentară de cauă endocrină! apar edemeleobiecti(e"0! toni$ierea musculaturii ol>ii plantare=/! $avoriarea întoarcerii venoase &pro$ila*ia edemelor de staă, tromoelor -! cre<terea moilită>ii articula>iilor (co*o$emurale)=.! atenuarea crampelor musculare=:! diminuarea atitudinii lordotice, sursă de dureri lomare ii musculareM! reeducarea respira>iei=F! toni$ierea plan<eului pelvin! .)oni$ierea musculaturii bolţii plantare

e*erci>ii în care musculatura plantară lucreaă în condi>ii de scurtare (ca la piciorul plat) 2.*avori&area %ntoarcerii venoase

mers de mai multe ori9i= repaus cu memrele in$erioare ridicate la -GN $a>ă de supra$a>a de spriin= moiliări active ale art! memrelor in$erioare e*ecutate analitic, se va insista pe circumduc>ii= mi<cări de pedalare= e*erci>ii de stretchin#= masa" neteiri lun#i, centripete, masa pneumatic purtarea de ciorapi elastici!+.(reşterea mobilit"ţii articulaţiilor co'o$emurale şi ampli$icarea mişc"rilor de nutaţie şicontranutaţie"

moiliări active ale articula>iilor co*o$emurale=e*erci>ii pentru moiliarea articula>iilor centurii pelvine!din decuit dorsal"

• mi<c!de contranuta&ie se prod! c+nd coapsele sunt orientate spre e*t! (rota>ie e*ternă), ischioanele seapropie, iar aripile oaselor iliace se depărteaă!

• mi<carea de nuta&ie se o>ine c+nd coapsele se orienteaă intern (rota>ie internă), ischioanele sedepărteaă ie arterială• e*erci>ii care cresc deitul circulator arterial•

#imnastică BZr#er=• administrarea de vitamina B0/, calciu (la indica ia medicului)ț

5.Diminuarea atitudinii lordotice dacă #ravida acuă lomal#ii" masa antial#ic, Yt activa (scoala spatelui)

15

pentru odihna & decuitul lateral (0-:N) cu capul spriinit pe o pernă mică, memrul in$erior de partea decuitului se va e*tinde, iar cel de deasupra se $lecteaă din <old <i #enunchi <i se spriină pe o pernă (poi ia Sims)ț

-.(reşterea elasticit"ţii musculare stretchin#. Autocontrolul i toni$ierea musculaturii planşeului pelvin ș #imnastica adominală

eutonia & metodă de rela*are care vieaă unitatea psiho&corporală"• din decuit lateral st+n# se e*ecută tapotări u3oare la nivelul pelvisului & aută #ravida să delimitee

mental ona• din poi>ia a<eat pe un alon, picioarele spriinite pe sol #ravida se leaănă posiilitatea de a

resim i toată supra$a>a perineului!ț

PR98A,R9A :,+,5C B R,M9R/ ,,, 69 AR5,C "pregătirea tardi(ă# luna a ;II& na<tere oiectivele trimestrului anterior sunt valaile <i în această perioadă! Cap! de e$ort scade scaderea treptată a amplitudinii, densită ii i ritmului e*erci iilor ț ș ț

0biecti(e speciale inducerea stării de rela*are #enerală"•

metodele [acoson area tipurilor de respira>ie iilor de \împin#ere@ utiliate în travaliu!• învă>area poi>iilor ostetricaleaterea i respira&ia./espiraţia lent" şi liniştit" • se util! c+nd contr! uterine apar la un interval de : minute ie intermediară, între respira>ia pro$undă <i cea de repaus, <i constă în"• inspir pe nas" .&: secunde=• apnee" - secunde=• e*pir lent, pe #ură" F&0G s (uele u or apropiate sau cu emiterea unor sunete" aaaahh, ooohh)ș

8recven ă" individualiată i nu dictată]ț ș7n timpul unui antrenament se practică de 0/ ori!• 2./espiraţia super$icial" (numită ie a colului uterin de circa : cm, la milocul stadiului I, c+nd precedentul

tip de respira>ie devine ine$icient!• este o respira ie de tip toracic superior <i permite rela*area peretelui adominal <i a colului uterin!ț

a începutul unei contrac&ii uterine parturienta (parturi ie4na tereț ș )" inspiră pro$und i iei uterine! revine la respira ia lini tităț ș

Această respira>ie super$icială supune dia$ra#mul unui e$ort minim, urmat de scăderea presiunii peuter, ceea ce atenueaă percep>ia dureroasă a contrac>iei uterine!

+./espiraţia su$lant" se utilieaă c+nd"• dilata>ia colului este aproape completă,• preenta>ia este pe plan<eul perineal, apasă rectul ie de screamăt (de

împin#ere a $ătului) înso>ită de o sena>ie de de$eca>ie!• -arturienta ; are voie să se screamă acum, deoarece dilatarea incompletă a colului poate

produce ruptura acestuia.&inspir re$le*&e*pir prelun#it (ca atunci c+nd stin#em o lum+nare)Respira ie su$lantăț

./espiraţia blocat"

16

• c+nd dilatarea colului este completă ia voluntară a mu<chilor peretului adominal

6in poi>ie ostetricală e*pir pro$und, inspir, locarea toracelui prin închiderea #lotei,

$le*ia capului, tra#erea cu m+inile de suporturile laterale ale mesei #inecolo#ice9#enunchi screamăt iș

împin#ere & prin contrac ia mu chilor adominali, rela*area perineuluiț ș

nu treuie inspirat prea pro$und deoarece presiunea se va resim i mai mult la nivelul capuluiț

Se urmeaă indica iile ostetricianului" @inspiră&pune aria în piept&împin#e]@ț

5./espiraţia pro$und" (#+$+ită, haletantă pro$undă) %ermite"• rela*area musculaturii peretelui adominal• u<ureaă de#aarea $ătului• limitarea riscul apari>iei rupturilor perineale %arturienta nu se mai screme, revine cu capul la nivelul mesei #inecolo#ice, se rela*eaă <i respiră

pro$und cu #ura închisă!Avantaele $ormelor de respira ie"ț

0! u ureaă na tereaș ș

/! asi#ură o*i#enarea $ătului i mamei pe durata na teriiș ș

%osturi ostetricale & în perioada de dilata ie %oi ii în care parturienta se simte c+t mai ine]ț ț

ortostatism spriinit, picioarele departate• a eat" călare pe un scaun, mi cări de alansare a ainului $avorieaă an#aarea, poi ieș ș ț

delordoantă 9 în $otoliu spriinit cu perne• în pat" @turce te@, cu #enunchii $lecta iș ț

%osturi în perioada de dilata ieț

• patrupedie, mi cări ale ainului atenueaă durerile, decuit lateralș

Posturi %n perioada expulziei Se ale# ast$el înc+t toate $or ele care aută la e*pulia $ătului să poată ac iona simultan9optim"ț ț

0! #ravita iaț

/! contrac iile uterineț

-! contrac ia e$icientă a musculaturii adominaleț

Tălpile spriinite de un suport $erm, old,#enunchi $lecta i, capul $lectat, m+inile se prind de"ș ț

#enunchi, m+nere, partener, s$oară etc! semi e+nd (trunchi la .:&:Gș K), #enunchi $lecta i i în aduc ie pe masa ostetricalăț ș ț

e+nd& scaun sau tauret ostetricalș

patrupedie, decuit lateral, #hemuit spriinit

Ale#erea poi iei depinde de" evolu ia na terii, dorin ele parturienteiechipa care asistă na terea,ț ț ș ț ș

dotările spitalului

/e!uzia 4 perioada în care se produce retrocedarea modi$icărilor #enerale ie cu revenirea la starea mor$o$iiolo#ică premer#ătoare acesteia! - $ae"

1. /ăuzia imediată & /. de ore după na<tere stare marcată de ooseală datorată e$ortului $iic ii, somnolen>ă, bradicardie! 7n travaliile lun#i temperatura corporală cre<te cu G,: #rade, apare $risonul $iiolo#ic cu

radicardie (în cauri patolo#ice $risonul se înso>e<te de tahicardie)!2./ăuzia propriu-zisă (secundară) ! dureaă p+nă în iua 0G&0/ de la naștere

•

în primele -&: ile pot apare cre3teri ale temperaturii, care au la ba"ă instalarea secreiei lactate (\$uria laptelui@)!

17

• după e*pulia placentei, nivelul hormonilor estro#eni iei !

3. /ăuzia tardi(ă & modi$icări lente, pro#resive la nivelul sistemelor endocrin <i metaolic=are o durată ma*imă de 0/ săptăm+ni <i o medie de .&J săptăm+ni! Modificări produse %n perioada de le!uzie

după eliminarea placentei, prin va#in se elimină timp de 0G ile, p+nă la J săptăm+ni, lo%iile de

culoare ro<ie, apoi #alen&ală! ohiile sunt compuse din chea#uri de s+n#e, din resturile de memrane (^caduca uterina^) sidintr&un e*udat al plă#ilor va#inului si colului uterin!

involu>ia uterină începe la 0&/ ile după na<tere= la apro*imativ 0G ile uterul redevine or#an pelvian

re$acerea completă a colului se produce în cca! /&. săptăm+ni! la $emeile care nu alăpteaă menstrua>ia revine la cca! J săptăm+ni după na<tere, iar la cele

care alăpteaă la cca! /G&-G săptăm+ni!

/acta&ia0! Secre>ia lactată este dependentă de prolactină, hormon secretat de hipo$ia anterioară!

/! ivelul prolactinei este re#lat de hipotalamus, care produce hormoni de elierare (prolactinrealisin# hormon) sau de inhii>ie (prolactin inhiitor hormon)!

-! 5landa mamară tr sensiiliată de către estro#eni, pro#esteron i hormoni (#lucocorticoii,tiro*ină, insulină, hormonul de cre<tere) pt ca prolactina să crească secre>ia lactată!

.! E&pul"ia placentei antrenea"ă la na3tere scăderea bruscă a nivelului estroenilor, proesteronului 3i a %ormonului lactoen placentar, urmată de cre3terea nivelului prolactineicu efect stimulant al secreiei de lapte.

:! %rolactina ioneaă siner#ic în devoltarea #landei mamare în timpul sarciniiJ! Estro#enii se opun e$ectului stimulant al prolactinei asupra secre>iei lacatte!M! <ntreinerea secreiei 3i e#ecia laptelui din landa mamară se produc printr/un mecanism

neuro%ormonal declan3at de supt. E&citaiile mecanice stimulea"ă secreia de ocitocină 3i prolactină (scade secre>ia prolactin inhiitor hormon)!

Ocitocina este secretată de hipo$ia posterioară ia laptelui! Secre>ia ia laptelui constituie lacta>ia! aptele este stocat la nivelul alveolelor mamare! Capacitatea de stocare variaă între FG&JGGml! 9Cantitatea de lapte secretată9i 4 MGG&FGGml!• %rimul lapte produs după na<tere se nume<te colostru are o culoare portocaliu&#ăluie, este

dulcea# <i o#at în anticorpi! 6upă cca! /. de ore începe să devină al!

• a apro*! .F de ore după na<tere" #landa mamară se tume$iaă,• lehua acuă ce$alee, $risoane, scăderea apetitului, scur#erea lohiilor =

se produce a<a&numita \$urie ($eră) a laptelui@!Avantaele alăptării

Avanta0e pentru copil • asi#ură protec>ie imediată împotriva unor in$ec>ii datorită imuno#loulinelor din colostru ilor antimicroiene ale laptelui matern=• stimuleaă $ormarea iilor uterine de către ocitocina secretată la

$iecare supt=• scade riscul de cancer ovarian a $racturilor de col $emural după menopauă, avanta economic

18

Reguli de igienăde e(itat) consum de acool4 fumat4 cofeina4 contact sexual " E-F sapt#• %re#ătirea $iică în perioada de lehuie&& %rimele ile repaus activ la patOiective"

• Stim! circula iei de întoarcere (posturări, masa, #imnastică respiratorie, moiliări active)ț

• Toni$ierea musculaturii memrelor in$erioare

• Toni$ierea musculaturii plan eului pelvin (cel pu in J săptăm+nitoată via a)ș ț ț

C2RS : EERCITI2 8IXIC I SARCIAE*erci iul $iic9sportul în timpul sarcinii %ro#rame de e*eci ii $iiceț ț

pot $i e*ecutate individual sau în #rup (mai avantaos) de -ori9săptăm+nă, cu o durată de .:&JG minute 7not & cel pu>in 0dată9săptăm+nă! 5ontraindica&iile exerci&iilor fizice (Cole#iul American de Ostetrică a cardiacă= tromo$leite, emolie pulmonara recenta

• s+n#erare uterină sau ruptură prematură de memrane=• incontinen>ă cervico&istmică=

înt+rieri ale cre<terii intrauterine ale $ătului=• hipertensiune arterială severă= sarcina multipla

suspiciune de su$erin>ă $etală= placenta praevia• adomen cicatriceal recent!

5ontraindica&ii relati(e anemie sau alte oli de s+n#e= sarcina multipla hipertensiune arterială stadiul II (moderată" 0JG&0M90GG&0G)= a$ec>iuni ale tiroidei= diaete aharat, sedentarismo in antecedente,

e*ces sau de$icit ponderal sever=Monitorizarea gra(idei %n timpul efortului fizic temperatura corpului" nu peste -FN C în timpul e*ecutării e*erci>iilor $recven>a cardiacă de e$ort" JG&MG din $recven a cardiacă ma*imă teoretică raportată la v+rstăț

$ormula lui 1strand 8C ma* 4 //G 3 v+rsta (ani)! Să nu depă ească 0.G&0.: ătăi9minutș

tensiunea arterială & este moderat scăută în timpul e$, datorită scăderii reis! vasculare peri$ericeSe recomandă întreruperea pro#ramelor de e*erci>ii"• dureri (în diverse re#iuni)• discom$ort după e$ectuarea unui pro#ram de e*erci>ii=• di$icultă>i la mers sau mi<care în timpul sau după e$ectuarea unui pro#ram de e*erci>ii=• contrac>ii uterine la interval de 0: minute (sau mai pu>in),percepute uneori su $orma unor crampe

adominale9lomal#ii=• s+n#erări va#inale= tulurări de au sau vedere=• #re>uri sau vărsături (edem cereral)• reducerea #reută>ii corporale sau cre<teri $oarte mici ale acesteia=• paresteii cu diverse localiări (spasme vasculare)

Recomandări pri(ind efortul fizic %n sarcină• costumul de #imnastică treuie adaptat v+rstei sarcinii (în ultimele luni de sarcină& sus inătoareț

adominale)= sala ine aerisita• în trimestru I se evită supraîncălirea or#anismului prin utiliarea de îmrăcăminte inadecvată=• se evită sauna (relativ&pentru $emeile oi nuite cu sauna)ș

• ăile $ierin i= se evita poitiile instaileț

19

• se $ac cu o oră înainte de masă sau la / ore după=Sportive de per$orman ă"ț pot continua în primele - luni de sarcină"• antrenamentele , activitatea competi>ională!>or e(ita) e*erci>iile de $or>ă, săriturile,

contrac>iile musculare ru<te suprasolicitările psihice!6upă - luni se reduc antrenamentele speci$ice, iar activitatea competi>ională va $i limitată doar la

competi>ii $ară miă importantă! porturi contraindicate) sporturile care solicită intens perineul" o##in#= tenis= volei= echitatie, schi nautic

a acestea se adau#ă" para<utism= înot suacvatic'I[OACE IETICE 2TIIXATE 7SARCI_• 'iloace speci$ice" e*erci>iul $iic posturare masa• 'iloace nespeci$ice" $actori $iici naturali (termoterapie, hidroterapie) miloace psihice dieta

• 'iloace comple*e 3 asocieri între miloacele speci$ice ionale, evolu>iei sarcinii, #radului de antrenament al $emeii!

• pro#ramul de e*erci>ii va $i structurat pe - etape corespunătoare celor - trimestre• în perioada de lăuie ii de lucru" comode, rela*ante, cu aă mare de sus>inere,• pe măsura cre<terii v+rstei #esta>ionale centrul princ!de #reutate se va apropia de aa de sus>inere!%oi ii "ț în trimestrul I" se pot utilia toate po"iiile fundamentale în trim! II i IIIș " 2 at9rnat =•

poi>ia a3e"at derivate" a3e"at re"emata e"at cu membrele inferioare depărtateș >rumente" în poi>ia at+rnat"• centrul principal de #reutate este situat su aa de sus>inere,• necesită e$ort mare, respiratia e locata in inspir • circula>ia se realieaă cu di$icultate,• presiunea intraadominală cre<te risc de avort spontan!• a3e"at & în lunile mari de sarcină st+nene<te mi<cările dia$ra#mului prin cre<terea presiunii

intraadominale se utilieaă mult drivatele"• a e"at re"emat,ș

• a e"at cu membrele inferioare depărtateș

• după săptăm+na /G 3 evitarea decubitului dorsal datorită compresiei uterului pe vena cavăin$erioară urmată de scăderea circula>iei de întoarcere instalarea unei hipotensiuni mani$estată

prin" verti, ame>eli!Repercursiunile iș asupra circula>iei $etale! sindromul de compresie a venei cave inferioare 8,MA,5A A*60M,A/C

?deal / tonusul peretelui abdominal să fie bun înainte de sarcină deoarece:Qipotonia musculară" prelun#e<te na tereaș =intensi$ică durerile apar su$erin>e $etale sau indica>ii de interven>ie chirur#icală!• clasic & toni$ierea musculaturii adominale se $ace prin e*erci ii de"ț

trunchi pe memre in$erioare& contraindicate la #ravidă (peste luna a ;&a) cap pe trunchi& contraindicate la #ravidă (peste luna a ;&a) memre in$erioare pe trunchi& indicate la #ravidă, dar numai cele alternative

20

• încep+nd cu luna a ;III&a se întrerupe acest tip de #imnastică adominală datorită pericoluluideclan<ării unei na<teri premature

tonifierea mu3c%iului transvers abdominal • E&erciț iile de tonifiere ale mu3c%iului transvers (intervine 3i în e&pul"ia fătului) sunt sinurele

lipsite de riscuri pe toată perioada sarcinii!Se lucreaă din patrupedie"•

poi>ie cu centrul de #reutate coor+t• aă mare de sus>inere amelioreaă lomal#iile <i pelvial#iile• induce o stare de rela*are! 8,MA,5A R9P,RA0R,9 @rice proram de e&erciii fi"ice trebuie să conină e&erciii de respiraie deoarece"

• pe măsura cre<terii $ătului (iei adominale• în inspira>ie" musculatura peretelui adominal se rela*eaă,

cu omarea adomenului, ceea ce u<ureaă coor+rea dia$ra#mului=• în e*pira>ie" musculatura peretelui adominal se contractă (adomenul se deprimă) cre<te presiunea intraadominală ia, rela*area ia mu<chiului sau #rupei musculare se men>ine 0G&-G secunde=• rela*area dureaă /&- secunde=

• întinderea se men>ine un timp echivalent cu contrac>ia• strechin#&ul se va aplica pe r+nd musculaturii a#oniste ia ini>ială va $i comodă, rela*antă=• în timpul stretchin#&ului se respiră lini<tit=• dacă #ravida acuă dureri lomare, contrac>iile ii speciale= are durată scurtă=

poate $i practicat i deș sedentare!9fecte"• devoltă elasticitatea musculară= creste mo articulara!

E*erci>iile de stretchin# se e$ectueaă ilnic sau la două ile!MAAG/ 'asaul clasic ionale care apar în sarcină!'asă de masa pentru #ravide

'asaul clasic & e$ecte

- asupra sistemului circulator

- $av!circula>ia de întoarcere venoasă <i lim$atică prevenind apari ia varicelor <i edemelor de staă!ț

neteiri simultane ii, rulat, cernut

21

asupra sistemului muscular: e$ectele stimulante se induc prin manevre de $răm+ntat e*ecutate cuintensitate pro#resiv crescătoare• e$ectele rela*ante" manevre lun#i, l+nde ii iuni e*ecutate cu v+r$ul de#etelor (masa uscat sau umed prin utiliarea unor creme)!Masaul sânilor & se practică în ultimele luni de sarcină & pre#ătirea pentru alăptat!

- se aplică manevre l+nde de neteire înso>ite de u<oare trac>iuni ale mameloanelor!

- se pot utilia creme emoliente o#ate în vitaminele A ia venoasă ionale!•

decuitului lateral cu #enunchii $lecta>i- de pre$erat pe partea st+n#ă 3 o*i#enare mai ună la nivelul placentei (v! cavă trece la dreapta

coloanei verterale) & poi ie recomandată în timpul somnuluiț

- poi>ie care determină retroversia ainului iei corporale"

- cre<te volumul anumitor or#ane,

- se creeaă or#ane noi (placenta), , cre<te masa #rasă!• consumul ener#etic cre<te propor>ional cu masa corporală• re#imul alimentar treuie să asi#ure" crest coresp a $atului, ment!starii de sanatate a mamei

ecesarul de calorii Cre<te cu /G&-G comparativ cu starea anterioară (/GGGYcal9i), ceea ce presupuneo suplimentare a aportului cu"

- 0GG Ycal9i în primul trimestru (/0:G Ycal9i)=

- /:G Ycal9i în trimestrele II ie la pericolul cre<terii #ravidei în #reutate, peste limita normală (sporul ponderal în sarcină estede apro*! 0G&0/ Y#)Cre terea in #reutate în sarcină se produce prin"ș

Cre terea ponderală recomandată în $unc ie de B'I anterior sarciniiș ț Alăptarea solicită un consum ener#etic suplimentar (cu cca /G) datorită secre>iei lactate esut adipos! necesarul ener#etic suplimentar pentru alăptare este de apro*! JGG Ycal9i (alăptarea

$avorieaă scăderea ponderală după na<tere)!#ravidelesupraponderale ra>ia calorică nu se reduce în perioada sarcinii i nu se in cure de slăire ]]]ș ț

• Re#imul alimentar va $i variat, echilirat ele (uneoricapriciile) #ravidei

ecesar principii alimentare în sarcină Sustan>ele minerale! Aportul mineral este oli#atoriu în perioada de sarcină! cele mai

importante minerale sunt" calciul, $os$orul, $ierul, iodul, sodiul, clorul! ;itaminele & necesarul cre<te semni$icativ! 6acă re#imul alimentar este o#at în produse

proaspete i, nu se recomandă administrarea de vitamine sintetice!

22

;itamina 6- poate $i prescrisă încep+nd cu luna a ;I 3a de sarcină pentru pro$ila*iahipocalcemiei neonatale!

;itamina B (acidul $olic) intervine în devoltarea sistemului nervos a produce prematuritate ii! ecesarul (dulu în sarcină) poate $i asi#urat princonsumul de le#ume <i $ructe proaspete!

• Apa" /l9i! Se limiteaă consumul ăuturilor dulci (produc alonare)!

Re#imul alimentar va $i desodat (0G&0: # de aCl9i în a$ara sarc, :&0G # în a doua umătate a sarcinii)! Este interis consumul de" crustacee, pe<te a$umat sau crud, carne crudă, rană din laptenepasteuriat, v+nat, viscere, meeluri, c+rna>i, ouă crude (pot con ine acterii, virusuri, parai i)ț ț !

se interice consumul de alcool, tutun, dro#uri ale căror e$ecte nocive au $ost demonstrate"na<tere prematură, avort spontan, mal$orma>ii ale $ătului, retard de cre<tere, retard mental(sindromul alcoolismului $etal)!

Curs J 6ia#n de sarcină" se staile te pe aa unor"simpt, semen clin, e*am laor!ș

6urata sarcinii& se e*primă în" sapt sarcina (- sapt), sapt amenoree săptăm9ni de amenoree ! numărul

săptăm+nilor de la ultima menstră este cu / săptăm+ni mai mare dec+t termenul în săptăm+ni de sarcină (.0 săptăm+ni de

amenoree corespund celor - săptăm+ni de sarcină la care se adau#ă / săptăm+ni,interval cuprins între prima i a menstrei ie)=

luni de sarcină ()& diviate în trei perioade de c+te - luni numite trimestre!Xile /JM ile p!c!& post conceptionem

/F0 ile p!m!& post menstruationem (de la prima i a ultimei menstrua ii la o menstră deț

/F ile)6in moti(e con(en&ionale exprimarea se face %n săptămâni de amenoree.

5oresponden&a duratelor sarcinii normale

1. imptome Stailesc un dia#nostic proail de sarcină, sunt neconcludente "

#re>uri, con#estie mamară, sena>ie de ooseală ine*plicailă, #reutate în memrele in$erioare!

treuie corelate cu semne clinice de sarcină!emne clinice preumtive de proailitate= de certitudine!A. emne prezumti(eH Amenoreea 4 neconcludentă (poate apare ăovariană sau tiroidiană)!H Cre<terea temperaturii ` -MKC inerea ei timp de 0J ile (după ovula>ie temperatura scade su-MKC)!;ărsături uri = matinale

provocate de anumite mirosuri 9 alimente= mai $recvente la primi#este su -: de ani! dispar în trimestrul II de sarcină (săptăm+nile 0/&/. de amenoree),!

H 'odi$icările la nivelul s+nilor mărirea de volum, hiperpi#mentarea mameloanelor ia re>elei venoase super$iciale (Qaller), apari ia tuerculilor 'ont#omerH (ț 4 #lande sudoripare modi$icate) apari ia secre>iei de colostru (lichid #ălui la e*primarea s+nilor)!ț

'odi$icări de colora>ie ale te#umentului ei 4 ?mască de sarcină@ sau cloasma

23

apare din luna a -&a la :G&MG dintre $emei= pete pi#mentare simetrice pe $runte, t+mple, pome>i, orai! dispare la c+teva luni după na<tere!

pi#mentarea liniei ale, a vulvei <i va#inului!Cloasma, Cre<terea constantă în #reutate surplus ponderal de 0G&0/ Y# la termen, repartiat ast$el"

/ Y# în primul trimestru c+te .&: Y# în trimestrul II i IIIș

;aria ii individualeț

W ponderală în caul #ravidelor care preintă vărsături $recvente la începutul sarcinii! Tulurări de mic>iune

polaYiurie4 urinări $recvente cu scăderea cantită ii de urină9mic iuneț ț (datorităcompresiei e*ercitate de distensia uterină)!

Apari>ia contrac>iilor uterine din săptăm+na a J&a de sarcină! %erceperea mi<cărilor $ătului în săptăm+nile 0J&0F de sarcină!

2ltimele două semne preumtive pot $i considerate ie de"

v+rsta sarcinii, cantitatea de lichid amniotic, numărul $e>ilor (sarcină unică sau multiplă) i #reutatea acestora etc!ș

se apreciaă prin măsurarea perimetrului abdominal 'edicul specialist ostetrician poate sus>ine dia#nosticul de sarcină ă ie" deasupra

sim$iei puiene din trimestrul III localiarea $ocarului de ausculta>ie este variailă (depinde de poi>ia

$ătului în uter) Ritmul cardiac fetal: 4A6/4B6 bătăiminut !

%erceperea mi<cărilor $ătului prin palparea peretelui adominal este posiilă încep+nd cu a /J&a săptăm+nă de sarcină=

Cre<terea înăl>imii $undului uterului &se apreciaă în raport cu sim$ia puiană!din luna a /&a, înăl>imea uterului cre<te în medie cu cca. ' cmIlună!

la 0/ săptăm+ni $undul uterin este la nivelul sim$iei puiene la /G de săptăm+ni aun#e la omilic la termen&-/ cm de la sim$iă

9c!ografia uterină 3 staile te"ș

dia#nosticul de sarcină în primele J&F săptăm+ni! dimensiunile emrionului9$ătului (lun#ime, diametre, circum$erin>e), tipul preenta>iei, localiarea placentei, nr $etilor aspecte patolo#ice ale sarcinii (moarte $etală, mal$orma>ii, preenta>ii distocice)!

Curs M i#iena sarcinii,giena corporală i (estimentară4 vestimentatie leera, coresp cu temp mediului• să evite compresia adominală=

24

• încăl>ăminte comodă, $ără toc sau cu un toc lat, de înăl>ime moderată!,giena sânului " purtarea sutienului, masaul mamelonului• 7n#riirea i între inerea te#umentuluiș ț

,giena dentară " spălarea pe din>i după $iecare masă principală• masarea #in#iilor cel pu>in /&- minute9i pentru $iecare arcadă dentară!9(acuarea ritmică a colonului

• constipa>ia cronică sau de sarcină predispune la apari>ia in$ec>iilor urinare!• consumul ilnic de alimente o#ate în $ire ve#etale ia&a sexulă"• activitatea se*uală decur#e normal în primele două trimester= se reduce mult în trimestrul III=• în ultimele / luni este indicat să $ie complet evitată!• <n ca"ul unor antecedente obstetricale se recomandă încetarea activităii se&uale încep9nd cu

trimestrul ?? de sarcină.5ălătoriile"• se evită călătoriile lun#i cu ma<ina, mai ales în ultimele două luni de sarcină, datorită men>inerii

prelun#ite a poi>iei a<eat (limiteaă mi<cările dia$ra#mului)

• nu este contrain! centura de si#uran>ă cu cond! ca aceasta să nu $ie peste adomen, ci peste coapse!• sunt permise deplasările cu trenul, vaporul <i orurile, dar se recomandă evitarea acestora în

ultimele săptăm+ni de sarcină!• Xorul la o sarcină normală teoretic este permis p+nă în săptam+na -J, dar unele companii nu mai

acceptă pasa#ere cu sarcină de peste /F săpt! datorită riscului de na tere prematură sau se solicităș

adeverin ă de la medicț

Alte indica&ii"• se evită a#lomera>iile datorită riscului crescut de conta#iune pentru oli in$ec ioaseț !• 5ravida treuie menaată de stres, emo>ii care au ca e$ect stimularea contractilită>ii uterine• Este permisă cura heliomarină, inclusiv ăile în apa de mare (apa să nu $ie rece)

• 7notul în piscină încălită este indicat= dacă e$ortul nu va depă<i capacitatea cardiacă <i nu va produce dureri articulare, e$ectul este rela*ant= înotul $ace parte din pre#ătirea na<terii!

C2RS F ASTEREABIO'ECAICA AbTERII• a<terea 4 complicat proces iomecanic supus le#ilor mecanicii, dar modelat de le#i iolo#ice!• Componenta mecanică a na<terii 4 interac>iunea dintre moilul $etal <i filiera pelvienitală, pe

care acesta treuie să o străată!• :iliera pel(igenitală se compune din"elemente distensiile" musculo&memranoase

elemente ri#ide" osoase0! elemente distensiile, musculo&memranoase• canalul utero/vainal care preintă / dia$ra#me"

• superioară, cervicose#mentară perineală!/! elemente ri#ide• Osoase &canalul pelvian & a căror ri#iditate este redusă de"

• structurile aponevrotice 3 au rol de amortior pentru moilul $etal=• hormonii de sarcină (estro#enii, pro#esteronul ii

articula>iilor sacroiliace <i sim$iei puiene cre<terea amplitudinii mi<cărilor de contranutaie <inutaie!

5ontranuta&ia 4 mi<carea de asculare posterioară a aei sacrului, cu îndepărtarea aripilor iliace cre terea diametrului str+mtorii superioare a ainului este $avoriatăș ana#area pre"entaiei ladeutul travaliului!

25

uta&ia 4 mi<carea de asculare anterioară <i in$erioară a aei sacrului cu îndepărtarea v+r$uluisacrului i a ischioanelor ș ast$el este favori"ată dea#area fătului în timpul e*puliei!Mobilul fetal parcur#e $iliera pelvi#enitală prin mi<cări" active

• pasive determinate de" contrac>iile uterine de cre<terea moilită>ii articula>iilor sacroiliace iile $eto&materne constituie elemente de distocie ie de na<tere

prin interven>ie chirur#icală (ceariană) sau de aplica ie de $orcepsț

• 6imensiunile i preenta ia $ătului se apreciaă prin" palpare, tuseu va#inal, eco#ra$ieș ț

6pvd dimensional, cel mai important element anatomic este capul (V din lun#imea $ătului)

- 8ontanelele (mare i mică)ș <i suturile incomplete permit adapt dimensională a craniului!

- Celelalte se#mente anatomice" umerii, trunchiul iu se raporteaă la puncte $i*e ale ainului matern codi$icateostetrical ast$el" preentatie, poitie, variatie de poitie

0! TI%2RI 6E %REXETAIE• Prezenta&ia 4 partea fătului care ia prima contact cu str9mtoarea superioară a ba"inului pentru a

se an#aa ii"A. longitudinale - în care a*ele lon#itudinale ale $ătului <i uterului coincid" p craniana, p pelviana*. trans(ersale i obliceș - în care a*ul lon#itudinal al $ătului este perpendicular sau oic pe a*ullon#itudinal al uterului%reenta ie lon#itudinală i transversalăț ș

2. Pozi&ia & raportul dintre un el (reper) al corpului fetal (de obicei spate) 3i faa internă a uterului=• st+n#ă 3 c+nd spatele este orientat spre st+n#a=• dreaptă 3 spatele spre dreapta=• anterioară (ventrală) spatele orientat anterior=• posterioară (dorsală) spatele este orientat posterior

%oi ie anterioară %oi ie posterioară %oi ie st+n#ăț ț ț

3. >arietatea de pozi&ie &repreintă raportul dintre un element obstetrical convenional (speci$ic$iecărui tip de preenta>ie) <i puncte de reper ale #umătăii drepte sau st9ni a ba"inului • E*emplu" OIA6&preenta ie occipitoiliacă dreaptă& este cea mai $recventăț

ROA4ri#ht occiput anterior

ipuri de prezenta&ie-longitudinale1.Prezenta&ia craniană este cea mai $recventă (.)

- partea care ia prima contact cu str+mtoarea superioară a ainului este capul!

- în raport cu #radul de $le*ie al capului $a>ă de coloana verterală preenta>ii craniene" +lectate sau occipitale =

- deflectate 3 sunt distocice& nu se pot na te pe căi naturaleș

- re#matică, $rontal, $aciala%reenta ii cranieneț

2. Prezenta&ia pel(iană are o $recven>ă de .&:

partea corp $etal care ia prima contact cu str+mt superioară a ainului matern este pelvisul fetal =• elementul de reper pentru stailirea varietă>ii de poi>ie este creasta sacrală!• 7n raport cu #radul de $le*ie al memrelor in$erioare sunt preenta>ii pelviene"complete, imcomp

26

a#Prezenta&iile pel(iene complete

- memrele in$erioare sunt $lectate la nivelul tuturor articula>iilor lor (#lenă, #enunchi, coapse)cresc dimensiunile $ătului=

- în contact cu str+mtoarea superioară a ainului vin ie a ?a3e"ării rece3ti \

• %re! 8ranY (modul $eselor) :G&MG3 old $lectat, #en! în e*tensie, picioarele în dreptul capuluiș

- 8avorailă na terii pe căi naturale ou născut din preenta ie 8ranY ș ț

b# Prezenta&iile pel(iene incomplete &$unc>ie de articula>iile memrelor in$erioare a$late în $le*ie"

- modul enunc%ilor & numai #enunchii sunt $lecta iț =

- modul picioarelor & doar articula>iile #lenelor sunt $lectate!

- -re"entaiile pelviene sunt considerate la limita între eutocic 3i distocicC repre"intă na3teri cu risccrescut→ce"ariană7n preenta iile pelviene nu se produceț culbuta (răsturnarea)

- 2terul #ravid preintă o onă " 'ai încăpătoare" $undul uterului 'ai str+mtă" se#mentul in$erior

8ătul are" în primele J luni partea cea mai voluminoasă" capul în ultimele - luni partea cea mai voluminoasă" pelvisul

- schimarea raportului de volum determină culuta (le#ea acomodării supra$e elor %aot)ț

• 'odi$icarea $ormei adomenului după culutăc#Prezenta&iile trans(ersale 8recven ă"ț 0&0,:

• str+mtoarea superioară a ainului matern se situeaă trunc%iul fetal • preenta>iile olice" la str+mtoarea superioară a ainului matern este situat umărul

%reenta>iile transversale sunt distocice na<terea pe căi naturale este imposiilă interven>iachirur#icală (ceariana)! preenta ie transversală propriu&isă preenta ie transversală olicăț ț

'ECAIS'2 AbTERIIaterea J eliminarea spontan"4 natural" sau arti$icial" "prin inter(en&ii obstetricale sau princezariană# a fătului i anexelor sale.• na3terea începe odată cu declan3area travaliului ale cărui caue sunt incomplet elucidate• 6eutul travaliului" eliminarea dopului #elatinos, $ormat din mucus cu striuri san#uinolente (este

un semn valoros, dar inconstant)=• omarea memranelor ia contrac>iilor uterine sistematiate= <ter#erea iei= coor+rea preenta>iei=

- contractilitatea uterină= starea cordului $etal (BC8)=

- starea memranelor= aspectul lichidului amniotic!Travaliul se des$ă<oară în trei stadii ($ae)" tadiul , "faza ,# & caracteristici apari>ia contrac>iilor uterine dureroase, sistematiate, <ter#erea iei

Evolu ia contrac iilor uterineț ț 6urata stadiului I este dependentă de paritate! la primipare" J&0/ ore, la multipare" /&0G ore!

a s$+r<itul stadiului dilata>ia colului uterin măsoară" F&0G cm! tadiul ,, "faza ,,# corespunde expulziei "naterii# fătului i se desfă oară %n 3 timpiș ș

principali=

27

- impul 1 - repreintă anga0area 4 trecerea pre"entaiei prin str9mtoarea superioară a ba"inului

- impul 2 = r coborrea <i constă în pro#resia capului $etal de la str+mtoarea sup!la cea in$erioară,

- impul 3 3 repreintă dega0area, respectiv momentul în care capul $etal trece succesiv prin"

str+mtoarea in$erioară a ainului

#heaul ventro&dorsal al ridicătorilor anali 4 ori$iciul vulvar!

Apoi, aceia i timpi ai na terii sunt parcur i de umeri&trunchi&ainul i memrele in$erioare se de#aăș ș ș ș

u or ș , E*pulia $ătului se realieaă prin ac>iunea cominată a"• contrac>iilor uterine involuntare,• cu cele voluntare ale musculaturii adominale!

efortul e&pul"iv trebuie coordonat cu fa"ele mecanicii respiratorii 3i cu utili"area presei abdominale. 7ntre contrac>ii treuie să se rela*ee!tadiul ,, 6ureaă"4 0&- ore la primipare /G minute &0 oră la multipare!• Contrac>iile uterine apar la 0&/ minute <i dureaă :G&JG secunde!tadiul ,,, /G&-G min, incepe la 0:&/G min dupa nasterea $atului

Are loc delipirea ii uterine rare, dar dureroase! Complica ie" hemora#ie #ravă & importantă esteț %emosta"a uterină Stadiile na terii"ș 9piziotomia

- este o mică inciie a perineului (are /&- cm), practicată pentru"• a reduce riscul ruperii perineului si a permite o na<tere mai u<oară!

- 7n principiu este indoloră, deoarece se practică în momentul unei contrac>ii uterine care comprimănervul ă locheaă durerea!

- <n aproape 06D ca"uri se recure la acest est, dar se consideră că epi"iotomia ar fi necesarădoar în 6D din ca"uri.

,ndica iile epiziotomiei )ț $ăt cu #reutate mare la na<tere= tesuturi $ra#ile• cre<terea ponderală importantă a mamei în timpul sarcinii=• perineu cu un tonus crescut, situa>ie înt+lnită la sportivele de per$orman>ă=

nu e*istă nici o rela>ie între epiiotomie a urinară!5ezariana repreintă na<terea pe cale chirur#icală

?ndicaii" placentă os inserată (situată la onc>iunea dintre col <i uter, ceea ce produce o arieră= na<terea pe

cale naturală ar putea produce hemora#ie masivă)= incompatiilitate între dimensiunile $ătului ii vicioase= diverse a$ec>iuni ale mamei" hipertensiune arterială, diaet aharat, oli cardiace etc!5omplica iț i" in$ectii uterine, hemora#ii, tromoa, leiuni chirur#icale, traume ale copiluluitromoa (tromoemolism) imaturitate pulmonara a noului nascut (dacă s&a #re it data na terii)ș ș

] a o sarcină ulterioară" ruperea cicatricei uterine (ruperea uterină)placenta praevia etc!

exam oprisescu

Documents