evoluţie logo

8/6/2019 Evoluţie logo

http://slidepdf.com/reader/full/evolutie-logo 1/8

3.Definiti rolul emblemei (logoului) intre reperele identitatii vizuale

ale secolului XXI.

Identitatea vizuală este un sistem de reguli şi recomandări de aplicare şi dezvoltare a elementelor

vizuale fundamentale ale mărcii: semnăturã vizualã (logo + logotip + slogan), culori, fonturi, atitudine

vizuală şi ton. Scopul acestui sistem este de a asigura coerenţa, stabilitatea şi dezvoltarea armonioasã

în timp a imaginii mărcii. Identitatea vizuală se aplică în mediile vizuale specifice mărcii respective:

cărţi de vizită, coli cu antet, plicuri, mape, coală fax, template Word pentru scrisori şi alte documente

de firmã, legitimaţii, facturi personalizate, decorări de maşini, signalistică de interior şi exterior,

salopete, uniforme, reclame în ziare şi reviste, coperţi de publicaţii, afişe, pliante, broşuri, autocolante,standuri, bannere stradale, panotaj stradal, obiecte promoþionale, faţadă de magazin, etc.

Logoul trebuie sa raspunda celor mai importante dintre cerinţele imaginii brandului: exprimarea

personalităţii mărcii (valori, atribute, asociaţii), asigurarea recunoaşterii vizuale facile şi

memorabilitatea ei la nivelul publicului ţintă, diferenţierea pozitivã faţã de competiţie

Atributele logoului

Logoul presupune cultura si sensibilitate din partea autorului si a receptorului. Un atributfundamental al emblemei este ca transmite un mesaj nuanţat prin foarte puţine mijloace. Modul de

alcătuire a emblemelor, cel mai utilizat si în ziua de azi, este acela de a stiliza un desen ilustrativ pana

la o expresie cat se poate de sintetica. Această eficienţă semnificantă se obţine prin folosirea

procedeelor grafice precum rimele plastice strânse, restrângerea traseelor liniare către un număr mic de

tipuri, trasee fluidizate, exagerarea simetriilor.

Alte metode retorice de alcătuire a emblemelor sunt cuplajele sau interpenetrările investite cu

înţelesuri ambigue.

O emblema bine realizată nu se teme de jocul dimensiunilor, fiind obligata de împrejurări să

reziste atât pe o carte de vizită cât si pe clădiri la supradimensionări monumentale, având forţa de

promovare. În conceperea unei embleme trebuie sa se ia în considerare manevrarea ulterioara în

câmpul culorii, de pozitiv-negativ, de mărire sau prelucrare in trei dimensiuni, precum şi agrementarea

altor repere.



Uneori firmele s-au văzut nevoite sa apeleze la retuşări mai subtile sau la reconstruirea emblemei

din temelii pentru a se adapta gustului modern.

La sfârşitul secolului trecut s-a manifesta tendinţa de a miza pe spontaneitate, asemănătoare

caligrafiei chineze, cu atribute estetice, dar sincere, spontane, se remarca si citate din semnele lui

Miro. In Statele Unite abunda exemplele de embleme desenate voit naiv, primitiv, trasate spontan sau

gravate anacronic dar emoţional. Sunt şocante dar evocatoare, cu o prospeţime de necontestat. A fost

un moment de trecere peste rigorile ce au guvernat acest gen multa vreme.

Esenţial rămâne rolul de a de a transmite mesaje publicitare nuanţate, dar neîndoielnice despre

un subiect dat, despre autor, comanditar, receptor, mediu social, nivel de civilizaţie vizuala a locului si

momentului.

Logoul are informaţii despre numele companiei, domeniul de activitate si produsele sale, nivel

de performanţă etc.

Rolul logoului în secolul XXI

Este un oximoron trend in domeniul acesta. Trebuie sa reprezinte un brand pe termen lung,

trebuie sa confere incredere în acesta. În crearea logoului se va lua in considerare bugetul companiei,

funcţionalitatea şi estetica. Mai departe voi analiza modul în care diferite tipuri de embleme răspund

cerinţelor clasice.

Organic 3D. In 2008 s-au remarcat noutăţi in crearea logourilor, iar cel mai remarcabil estefolosirea efectelor 3D, evitate in special din cauza lipsei mijloacelor potrivite de a manevra imaginea

conform cerinţelor logoului. Principala cerinţă în privinţa acestora este sa poată fi printate exact aşa

cum apar pe ecran. Folosind acest tip se evita imaginile reci preferate pentru companiile cu caracter

tehnologic, fiind mai prietenoasa şi atrăgând atenţia cu uşurinţă.

Valurile. Sunt folosite de designerii de logouri pentru a oferi flexibilitate, fluiditate desenului.

Pentru a accentua ideea de mişcare se face trecerea de la o culoare la alta.

Logourile “Web 2.0”. În ziua de azi sunt considerate la moda acestea. Se caracterizeaza prin

culori luminoase,, efecte 3D, suprafeţe lucioase, umbre şi reflexe. Fonturile folosite sunt simple, fără

serife şi rotunjite. Dar exista riscul sa nu se ofere suficienta atenţie conceptului în acest caz. Trebuie

recunoscut faptul că acesta este genul de logo Apple. Aceasta companie a uimit când a renunţat la

varianta in culorile curcubeului in favoarea variantei “web 2.0”. Este folosita tehnica 3D, dar

caracterul luminos si cald a contribuit a contribuit la evoluţia logoului şi a felului în care este perceput.

Devenind atât de popular acest tip a ajuns sa fie comun, un lucru de evitat in acest domeniu.



Transparenţele. Ofera posibilitatea combinarea unei varietaţi de elemente , obţinându-se imagini

speciale. Cu ajutorul acestora se creaza perspective dezvoltarii şi a conexiunii . Întradevar aduce o nota

de prospeţime, dar se ia in considerare posibilitatea de printare, de aceea unii considera ca este

folosită in special de incepatori.

Stilul tipografie “Undergraund”- fonturi minimale. Dezavantajul acestora este ca sunt greu

citibile, dar atrag atenţia . Cei care le privesc vor dori sa afle numele companiei, sunt şocaţi de

noutatea imaginii. De multe ori s-a dovdit că are mai mult succes decât cele care respecta regulile

clasice.

Culorile curcubeului. Se mizeaza pe nota pozitiva pe care o conferă curcubeul clasic deşi acesta

nu mai este folosit de mult.

Stilul Tipografic, în particular fonturile “Sci-fi”. De obicei logoul este format din imagine si

text care sustine imaginea, dar este calr ca nu este singura varianta rezistând pe piaţă fără problemeatât cele de imagine cat si cele de litera. Cu privire a logourile tipografice, alegerea tipului de caracter

este critica. Fie că sunt creaţia unor designeri celebrii sau a unor novice ai domeniului important este

ca acestea sa fie memorabile. Folosirea marginilor clare şi a formelor simple funcţionează după

principiul “less is more”. Totuşi acest tip trebuie sa fie folosit in funcţie de specificul brandului şi o

atenţie deosebita trebuie sa fie acordata culorilor.

Frunzele, păsările sau animalele in logo. Poate fi vorba despre atenţia acordată mediului sau

despre o nota de creativitate, originalitate, despre atribute ale elementului din natura folosit. Dacă înanii 60 reprezentarea era fidela modelului, acum sunt folosite stilizările acestora. De exemplu

porumbelul firmei Dove aminteşte de începuturile acesteia, producerea acestuia a început in timpul

războiului , răspunzând nevoilor marinarilor de pe navele de lupta, care aveau pielea foarte uscată din

cauza condiţiilor dure, amintind de simbolul păcii. Dar in general asigura o imagine placuta si

optimista.

Stilul anilor 80 pare sa revină sub forma fascinaţiei grotescului. Acestea sunt şocante prin

culorile tari, de neon, formele geometrice care nu reprezintă ceva concret. Ca puncte pozitive in ceea

ce priveşte cerinţele unui logo menţionez faptul ca fiecare culoare este o explozie de energie şi sunt în

acord cu ritmul actual, mesajul este receptat rapid, fiind destul de brutal şi simplu, nu necesita o

implicare intelectuala, ceea ce ar trebui să dea de gândit in alegerea acestuia întrucât dacă se adresează

unui public mai elevat, poate miza doar pe îndrăzneală de a redefini frumosul.

Logoul de tip “New crest” este o combinaţie de simbolism medieval şi elemente grafice ale

culturii urbane . Procesul principal din spatele acestora este colajul. Este preferat de companiile



producătoare de echipamente pentru sporturi extreme, din industria muzicii şi care se adresează

tinerilor. Pentru a nu cădea in derizoriu este necesara experienţa înainte de crearea unui logo in acest

stil.

Arabescurile dau o nota de unicitate, reprezentând o combinţie între caligrafia araba veche şi

caracterele moderne fără serife. Calitatea principala este ca se adresează maselor prin candoarea lor.

Acest decorativism tinde sa ocupe mai mult din ceea ce era destinat publicităţii. Provocarea constă în a

nu se cădea în kitsch. Un exemplu în acest sens este cel al companiei Unilevel, promovează produse de

îngrijire şi curăţare. De remarcat faptul ca este un gust oriental (sigla a devenit aceasta după ce a fost

preluata de proprietarii ruşi). Tot aici putem încadra şi exuberantele logouri gen puzzle care în loc să

fie reduse la esenţial descriu, evoca întregul brand. Este un gen indisciplinat faţă de ruda sa prezentată

mai devreme. Încearcă sa transmită un mesaj mai personal, ca dezavantaje prin aceasta nesupunere

faţa de regulile generale in crearea emblemelor este costul printării acestora la diferite nivele, potrivit pentru o categorie bine definite, folosirea în afara acesteia de dragul drăgălăşeniei poate fi hilară.

Logoul cu fundal psihedenic îşi propune să creeze o imagine emoţionala ce induce o anumita

stare, este pregnant conceptual, esenţa, nu complexitatea. Însă apar probleme când trebuie sa fie

printat.

Designul logoului nu trebuie sa fie doar un obiect sau o imagine, un process de amestecare de

culori şi forme, ci şi unul de rezolvare a problemelor. Pictogramele sunt coloana vertebrala a

comunicarii nonverbale a valorilor brandului. Acestea pun mai puţina presiune asupra privitorului îndescifrarea mesajului, iar designerii trebuie sa aiba în vedere caracterul estetic, originalitatea şi

atemporalitatea.

Modernismul calsic reprezintă metoda sigura de creare a logourilor. Formele fundamentale

raporturile inteligente plin-gol, culorile şi formele minimale, dar puternice, transmit senzatia de

securitate , de pragmatism. Un alt avantaj este identificarea si memorarea usoara.

Studii de caz:

Emblema companiei de asigurari Allianz a suferit transformări, dar a fost

vorba despre transformări ale celei iniţiale din 1890, a coat of arms. În 1923 s-a

dezvoltat intr-o reprezentare grafica a acesteia. Mai târziu a fost simplificat mai

departe în trei linii simple ce reprezinta vulturii in acelaşi mod.



Paul Rand era un adept al acestui stil, a realizat logo-uri petru

companii precum: IBM, UPS, Westinghouse si ABC. Iniţial a fost

influenţat de stilul german Sachplakat ( poster de obiect). In 1965 a recreat

emblema pentru American Broadcasting Company reducând la o imagine

memorabila si simpla. Moştenire a şcolii Bauhaus şi a alfabetului universal

al lui Herbert Bayer, fiecare litera fiind redusa la trasăturile sale esenţiale.

Cand Peter Behrens (1868-1940) a devenit director artistic al companiei

AEG în 1907, a impus într-un timp relativ scurt o noua imagine a brand-ului.

Pana in 1914, cat a activat in cadrul AEG, a devenit lider in branding şi

marketing industrial adresat maselor. Logoul hexagonal initial a fost temporal

şi înlocuit in 1908 de logoul format din numele companiei în majuscule roşii .Stilul suedez este un stil garafic ce s-a impus in anii ‘50 ce presupunea

claritate a liniei, obiectivitate si lizibilitate. Mărcile stilului sunt asimetriile,

literelor fără serife, grilajul, textul aliniat la dreapta. De asemenea sunt

preferate fotografiile in defavoarea ilustratiilor.

Recent postul Animal Planet si-a revizuit logoul, a renunţat la elefantul

care susţinea globul pământesc, in favoarea reprezentării animalice prin jocul

de litere de diferite dimensiuni, raporturi, in 3 tonuri

de verde. Ar fi trebuit sa reprezinte schimbările intervenite la nivelul

conducerii postului, dar nu a fost considerat o reuşita de către mulţi membrii

ai departamentului de creaţie din companie, deşi intenţia de reînnoire este

apreciata. Intenţia era de a atrage mai mulţi privitori adulţi. Noua identitate a

fost creata de către Dunning Eley Jones si alte companii de specialitate-

Lipsync, Duke si Milton Mordue. Trebuia sa reprezinte valorile canalului tv:

jucăuş, emoţional, instinctiv, amuzant.



Batman este unul dintre cei mai importanţi eroi ai secolului al XX-lea. Emblema Batman aduce

alături, simbolic, toate atributele eroului. Iniţial era un liliac negru pe fond gri,

apoi in 1990 s-a trecut la liliacul negru stilizat intr-o elipsa galbena. Ideea a

fost oferita de autorul volumului “The dark night” specifică faptul ca astfel va

atrage atenţia eroul asupra blindajului.

Inţial, emblema reprezenta un mar de dimensiuni mici într-un copac, iar

peisajul era încadrat de o panglica inscripţionata cu numele “Apple computer

Co”. Această prima variantă era prea complicata, era greu citibila si nu avea

forta de a reprezenta compania, nu suporta nici supradimensionări nicimicşorări, era mult prea romantica pentru specificul domeniului in care activa.

Drept urmare Regis Mckenna a lucrat la logo ajungând la un mar in varianta

monocroma, adecvat domeniului, având forţa de reprezentare şi rezistând la

orice dimensiune. Ulterior s-a trecut la varianta în culorile curcubeului,

amintind de fructul cunoaşterii din mitul biblic al lui Adam si al Evei. Aceasta

abordare a avut ca efect creşterea vânzărilor si crearea imaginii brandului de

succes Apple. În prezent se foloseşte varianta aceleiaşi forme de mar, dar inalbastru metalic, întărind ideea de tehnologie avansată.

Sigla origianala a companiei Burger King a fost creată in 1965 şi a

reprezentat compania până in 1990. Cea din ’90 a folosit un font mai cald, cu

margini rotunjite, fără serife. Ambele se bazau pe jumataţile de chifla, între

care era numele scris cu roşu. In 1999 s-a trecut la o imagine mai

contemporana, numele companiei a luat proporţii faţă de chifla şi o linie

albastra încadra ovoidal forma, astfel s-a adus o nota de prospeţime fata de

simplitatea celei iniţiale.



Conform lui Michel Burns următoarele elemente au contribuit la

succesul mărcii Coca-Cola: literele albe pe fundal roşu, literele

cursive şi limba c-lui care străbate textul, si nu trebuie uitata forma

sticlei.

Logo-ul companiei Chase Manhatten Bank este compus din forme

geometrice unghiulare ce se rotesc in jurul centrului pătrat, având ca forma

exterioara un octogon. Este o forma abstracta, lipsind elementele

pictografice, alfabetice sau figurative. Demonstrează ca o forma abstracta

poate funcţiona ca un identificator de succes al unei organizaţii de nivelînalt. Tom Geismar a observat ca un simbol trebuie sa fie memorabil si sa

aibă acel ceva ce-l face să rămână prins in mintea ta („some barb to it that

will make it stick in your mind”). În acelaşi timp trebuie să fie atractiv,

plăcut şi potrivit. Provocarea este sa combini toate aceste lucruri in ceva

simplu. S-a luat in considerare si mediul in care va apărea emblema, astfel

încât sa fie uşor de recunoscut si reperat între alte imagini ce inunda

câmpul vizual. De asemenea tipul de font folosit a fost cel cu serife pentrua se armoniza cu emblema si a da nota de seriozitate.

Bibliografie

Mihail Mănescu - „Emblema, reper fundamental in în programul de identitate vizuala”

www.logoorange.com

www.t-e-a.ro

www.grapefruit.ro

http://www.logoorange.com/

http://www.t-e-a.ro/

http://www.grapefruit.ro/


http://www.logoorange.com/

http://www.t-e-a.ro/




UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTE BUCURESTI

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, SECTIA GRAFICA

Definiti rolul emblemei (logoului) intre reperele identitatii

vizuale ale secolului XXI.

MASTERAND MARICA ELIZA

GRAFICA AN I

evoluţie logo

Documents