Academia de Studii Econimice în Republica Moldova

RaportPrivind

„ Evoluţia businessului mic şi mijlociu în Republica Moldova”

O dată cu procesul de privatizare, şi pe parcursul anilor tot mai mult se accentuează rolul IMMurilor în cadrul economiei naţionale.Contribuţia vitală a IMM-urilor la creşterea economică este astăzi o realitate unanim recunoscută. Relevarea efectelor lor economice şi sociale benefice au condus la considerarea sectorului IMM-urilor ca un domeniu de interes strategic pentru economie.Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor, în general, într-o economie se concretizează în:  

Îmbunătăţirea mediului concurenţial; prin dimensiunile lor reduse şi prin numărul mare, IMMurile accentuează caracterul de atomicitate a pieţei, diminuând astfel puterea întreprinderilor mari de a o influenţa; astfel, capacitatea IMM-urilor de a stimula concurenţa slăbeşte în general poziţiile de monopol ale marilor întreprinderi, reducând posibilităţile acestora de a creşte preţurile şi de a fi ineficiente în ceea ce priveşte combinarea factorilor de producţie

Individualizarea puternică a produselor şi serviciilor oferite de IMM-uri şi de eficienţaactivităţii desfăşurate ceea ce contribuie la intensificarea caracterului concurenţial al pieţei;

Generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă; IMM-urile creează un numărsemnificativ mai mare de noi locuri de muncă decît cele mari, cu un cost de capital mai scăzut, acţionând ca un amortizor al fluctuaţiilor de pe piaţa muncii şi constituind cea mai importantă alternativă pentru combaterea şomajului;

Receptivitatea sporită la nevoile pieţei datorită contactului nemijlocit cu aceasta; rezultă astfel omai bună adaptare a ofertei lor la cerinţele clienţilor; de altfel, prin flexibilitatea lor specifică, capacitatea de inovare, viteza mare de reacţie, IMM-urile tind să devină singurele întreprinderi compatibile cu un mediu tot mai dinamic şi complex.

La momentu actual, conform datelor ministerului economiei , în 2011 Sectorului IMM deţine circa 97,5 % din numărul total al întreprinderilor din ţară, în raport cu 2011 care constituia 97,5%.Dacă să analizăm în evoluţie, putam observa că numărul IMMurilor s-a desfăşurat în felul următor:

Grafic 1.” Evoluţia numărului ÎMM în anii 2007 – 2011 “

IMMurile crescănd de la 39,1 mii pînă la 47,3.Ca rată a creşterii putem menţiona faptul că în anul 2010, IMM-urile au constituit 45,6 mii, sau cu 1,9 mii întreprinderi (cu 4,3%) mai mult faţă de anul 2009 şi cu 10,2 mii întreprinderi (cu 28,8%) mai mult faţă de anul 2006, cel mai mult crescând numărul întreprinderilor micro, de la 27,3 mii unităţi în anul 2006, la 34,9 mii unităţi în anul 2010, urmate de cele mici cu o creştere de 2,6 mii unităţi sau cu 39,5%.

Analiza în dinamică a evoluţiei sectorului IMM, care în prezent deţine circa 97,7% din numărul total al întreprinderilor din ţară reflectă o creştere stabilă a sectorului, atât datorită îmbunătăţirii mediului de afaceri, în general,  cât şi perfecţionării cadrului regulatoriu ce ţine de activitatea IMM, în particular.Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă generatorul principal de noi locuri de muncă şi de creştere economică a ţării. Guvernul Republicii Moldova, prin acţiunile sale, pune în centrul politicilor de stat problemele micilor întreprinzători. Acest lucru condiţionează evaluarea tuturor iniţiativelor din perspectiva afacerilor mai mici şi garantarea priorităţii dezvoltării  acestora.

Dacă analizăm această perspectivă din cifre putem remarca faptul că ponderea IMMurilor în totalul întreprinderilor a fost un semnificativă pe parcursul anilor 2006-2011, variind doar cu cite o zecime de procente.

Tabel 1.”Evoluţia ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor în anii 2007-2011 “

Analiza ÎMM ne indică asupra creşterii dimensiunii întreprinderilor din sectorul dat. Astfel veniturile din vînzări în medie pe o întreprindere a constituit 1519,8 mii lei sau cu 88,6 mii lei (cu 6,2%) mai mult faţă de anul 2010. Veniturile din vînzări ale ÎMM în mediu la un salariat constituie 244,3 mii lei sau cu 33,4 mii lei (cu 15,8%) mai mult faţă de anul 2010. Numărul de salariaţi în mediu pe o întreprindere în anul 2011 a constituit 6 persoane, cu o persoană mai puţin faţă de 2010.

Analiza regională a dezvoltării sectorului IMM relevă faptul dezvoltării ne omogene a acestuia  pe parcursul ultimilor 5 ani. Forţa de muncă ocupată în IMM-uri în anul 2010 s-a concentrat în regiunea municipiului Chişinău cu 164,4 mii persoane, urmată de regiunea de Nord cu 58,5 mii persoane, regiunea Centru cu 49,9 mii persoane şi regiunea de SUD şi UTA Găgăuzia cu 40 mii persoane.

Dacă să analizăm repartizarea IMMurilor pe domenii de activitat eputem concluziona faptul că ponderea majoritară o deţine domeniul "Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul” 19,4 mii întreprinderi, urmat de “Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor „cu 7,9 mii întreprinderi.

Tabel 2. „Evoluţia în dinamică a numărului ÎMM pe principale genuri de activitate”

Grafic 2. “Ponderea veniturilor din vînzări a ÎMM în profilul principalelor genuri de activitate ale unităţilor acestui sector în anul 2011”

Conform graficului 2 observăm că ponderea veniturilor aparţien domeniului “comerţ cu ridicata şi amănuntul”.

Tabel 3. “Numărul ÎMM în anul 2011 pe forme de proprietate”

mii unităţi

Forme de proprietate ÎMM - totaldin care:

întreprinderimijlocii

întreprinderimici

întreprinderimicro

Total ÎMM 47,3 1,5 9,2 36,6

proprietatea publică 0,7 0,2 0,3 0,2

proprietatea privată 42,7 1,0 7,9 33,7

proprietatea mixtă (publică şi privată) fără participarea străină

0,2 0,1 0,1 0,0

proprietatea străină 1,9 0,1 0,4 1,3

proprietatea întreprinderilor mixte (cu participarea capitalului străin)

1,9 0,1 0,5 1,3

Analizînd doar anul 2011, prinvind divizarea IMMurilor după forma de proprietate observăm că ponderea o deţine proprietatea privată.

Ponderea persoanelor angajate în cadrul IMM pe forme de proprietate iarăşi aparşine proprietăţii private.

Tabel 4 “Numărul de salariaţi ai ÎMM în anul 2011 pe forme de proprietate”

mii persoane

Forme de proprietate ÎMM - totaldin care:

întreprinderimijlocii

întreprinderimici

întreprinderimicro

Total ÎMM 294,2 91,1 116,2 86,9

proprietatea publică 26,8 19,5 6,2 1,0

proprietatea privată 235,7 56,1 98,9 80,7

proprietatea mixtă (publică şi privată) fără participarea străină

5,2 3,8 1,3 0,2

proprietatea străină 13,6 6,6 4,6 2,4

proprietatea întreprinderilor mixte (cu participarea capitalului străin)

12,8 5,0 5,2 2,6

Reieşind din datele tabelului 5, observăm că cea mai abundentă activitate ale IMM se desfăşoară pe teritoriul Municipiului Chişinău, urmat de Mun. Bălţi.

Tabel 5. “Rezultatele activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii în profil teritorial în anul 2011”

Numărul de unităţi Numărul de salariaţiVenituri din vînzări

(cifra de afaceri)Profit pînă la impozitare

mii unităţi

în % faţă de total UAT

mii persoane

în % faţă de total UAT

mil. leiîn % faţă de total

UATmil. lei

A 1 2 3 4 5 6 7

REPUBLICA MOLDOVA 47,3 97,5 294,2 57,7 71887,6 34,6 5180,2

Municipiul Chisinau 31,3 97,4 162,7 53,5 45618,6 30,3 3234,0

REGIUNEA DE NORD 5,7 97,7 51,0 57,6 10805,3 42,1 908,4

Mun.Balţi 2,2 97,7 14,4 44,9 3533,2 31,1 179,9

R-nul Briceni 0,3 98,4 3,5 77,4 655,0 91,6 99,1

R-nul Dondiuseni 0,2 97,6 1,7 51,7 389,4 35,9 60,4

R-nul Drocia 0,4 97,2 3,4 53,3 851,9 28,3 74,1

R-nul Edineti 0,3 96,4 3,8 63,6 861,7 42,2 143,9

R-nul Falesti 0,3 97,1 3,3 65,2 672,3 80,5 44,0

R-nul Floresti 0,2 96,4 3,5 56,8 817,3 49,7 80,2

R-nul Glodeni 0,3 97,7 3,0 79,6 413,4 70,2 34,3

R-nul Ocnita 0,2 98,0 2,3 71,9 427,0 65,6 35,1

R-nul Riscani 0,4 98,5 3,5 76,6 568,6 65,4 61,5

R-nul Singerei 0,3 99,1 3,8 79,7 710,0 90,2 45,0

R-nul Soroca 0,6 97,3 4,7 54,0 905,5 43,8 50,9REGIUNEA DE CENTRU 6,6 97,9 46,6 70,0 9349,9 45,7 546,2

R-nul Anenii noi 0,6 96,9 4,6 70,0 1016,0 40,0 43,2

R-nul Calarasi 0,3 98,3 3,5 76,4 721,4 68,8 38,8

R-nul Criuleni 0,4 98,5 2,9 73,5 534,3 67,7 34,7

R-nul Dubasari 0,2 98,9 1,6 78,2 183,1 77,2 17,2

R-nul Hincesti 0,6 97,2 4,1 64,6 834,4 43,4 48,2

R-nul Ialoveni 0,9 97,6 4,9 63,3 1305,8 39,6 100,1

R-nul Nisporeni 0,3 97,8 2,1 64,4 400,2 48,1 25,9

R-nul Orhei 1,1 98,1 6,6 69,6 1203,6 38,5 53,4

R-nul Rezina 0,3 97,4 2,7 85,7 483,1 28,8 21,2

R-nul Straseni 0,7 98,0 4,4 71,0 1260,9 62,7 80,4

R-nul Soldanesti 0,1 100,0 1,7 100,0 237,7 100,0 14,1

R-nul Telenesti 0,2 98,5 2,3 88,4 350,5 70,8 14,8

R-nul Ungheni 0,9 98,3 5,2 58,1 818,9 36,4 54,2

REGIUNEA DE SUD 2,4 97,4 23,1 66,2 3922,5 54,3 331,1

R-nul Basarabeasca 0,1 98,3 1,2 78,4 164,9 88,3 12,2

R-nul Cahul 0,7 97,2 6,1 58,7 1119,9 57,9 73,6

R-nul Cantemir 0,1 93,8 1,3 36,9 249,4 41,7 30,0

R-nul Causeni 0,5 98,1 3,6 72,6 766,8 55,6 79,2

R-nul Cimislia 0,3 97,6 3,2 76,2 439,3 36,1 38,2

R-nul Leova 0,1 99,1 1,9 99,5 284,1 99,6 13,9

R-nul Stefan-Voda 0,3 97,4 2,9 62,7 398,9 64,9 57,3

R-nul Taraclia 0,3 97,2 2,9 76,0 499,2 49,7 26,7

UTA Gagauzia 1,3 97,6 10,7 67,1 2191,3 54,7 160,5

Conluzie: putem afirma faptul că sectorul IMMurilor a înregistrat o evoluţie bună la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul, în întregul său, este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului national, crearea locurilor de muncă, acoperirea nişelor economice libere şi menţinerea concurenţei care ajută performaţei permanente.