evolu ia pre urilor interne úi interna ionale pentru unele...

Evolu ia pre urilor interne i interna ionale pentru unele materii

prime i produse de baz

dr. Lumini a CHIVU, dr. Constantin CIUTACU, drd. Raluca NEGRU , drd. Petru MAZILESCU

Materiile prime i produsele de baz prezint o importan special pentru întreaga economie na ional deoarece acestea sunt inputuri ini iale al c ror pre de intrare influen eaz performan-ele i echilibrele finale ale sistemului.

În categoria produselor de baz , pe care ne propunem s le analiz m, includem ramurile extractive (c rbune, gaze, petrol, minereuri metalifere), produc ia de energie electric , termic , ap cald , tratarea i distribuirea apei i câteva produse agricole.

Analiza datelor specifice mi c rii pre urilor pentru astfel de produse i activit i nu se poate desprinde de evolu ia unor indicatori agrega i pe ansamblul economiei i al ramurilor implicate direct sau indirect în propagarea fenomenului infla ionist.

1. Mi carea nominal i real a componentelor produc iei

finale brute în economia României

În intervalul 1989 – 2000, macro-agregatele produc ie brut , consum intermediar i valoare ad ugat brut au evoluat sub impactul unei cre teri persistente i galopante a pre urilor (tabelul nr. 1).

Cele mai accentuate cre teri de pre uri se pot remarca în sectorul serviciilor:deflatorul valorii nominale

brute a produc iei a ajuns în anul 2000 la 143.889,7% fa de anul 1989; indicele real al acesteia probeaz o cre tere de numai 12,2% pentru 12 ani; cele dou componente ale produc iei brute din domeniul serviciilor au avut evolu ii divergente: consumul intermediar a crescut în termeni reali cu 32,2% - deflatorul acestuia atingând 103.589,4%, în timp ce valoarea ad ugat brut a sc zut în m rimi comparabile la 99,9%, iar nominal cre terea a ajuns la 188.846,6%.

Se poate spune în concluzie c serviciile au produs deservicii economiei, aspirând – prin cre teri de pre uri situate mult peste media na ional sau a ramurilor – valoarea ad ugat , din alte activit i, sporind pre urile la ie ire .

Sectorul industrial apare cel mai defavorizat de cre terea pre urilor: în termeni reali, produc ia brut a sc zut la 64,9% în anul 2000 fa de anul 1989, consumul intermediar s-a diminuat la 63,4%, asigurând un plus de valoare ad ugat , care în pre uri comparabile (1989) mai reprezenta 70% din nivelul de referin ; deflatorii celor trei indicatori au ajuns respectiv la 76.958,2%, 72.924,3% i 84.901,9% situându-se la aproape jum tate din cre terile pre urilor pentru servicii, care evident c se reg sesc i s-au propagat în valorile produc iei industriale.

76

Tabelul nr. 1 Dinamica nominalã i realã a produc iei, consumului intermediar i

valorii adãugate, în intervalul 1989-2000 -%, 1989 100,0 -

Ramurile Indicatorii Indice nominal

Indice real Deflator

Produc ie 74090,5 78,0 94987,8 Total economie Consum intermediar 61017,7 76,5 79761,7 Valoare adãugatã brutã 98644,4 82,9 118992,0 Agriculturã, Produc ie 77327,0 90,4 85538,7 silviculturã i Consum intermediar 72015,0 88,4 81464,9 pisciculturã Valoare adãugatã brutã 77270,0 87,9 87906,7 Produc ie 49945,9 64,9 76958,2 Industrie Consum intermediar 46234,0 63,4 72924,3 Valoare adãugatã brutã 59431,3 70,0 84901,9 Produc ie 58321,0 86,5 67423,1 Construc ii Consum intermediar 45824,0 80,8 56712,9 Valoare adãugatã brutã 89492,3 103,4 86549,6 Produc ie 161444,2 112,2 143889,7 Servicii Consum intermediar 136937,2 132,2 103583,4 Valoare adãugatã brutã 188657,9 99,9 188846,8

Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, Bucure ti, diferite edi ii.

Construc iile probeaz cea mai

temperat cre tere a pre urilor: 67.423,1% deflatorul produc iei, care în pre uri comparabile reprezenta 86,5% din nivelul anului 1989, 56.712,9% cre tere de pre uri la consumul intermediar, pentru un nivel comparabil de 80,8% fa de anul de referin , iar valoarea ad ugat a crescut în termeni reali cu 3,4%, în timp ce, în pre uri curente a fost cu 86.549,6% mai mare.

În afara turbulen elor generate de ajust rile structurale ale economiei România, trecând la o economie deschis a intrat într-o etap pre-lungit , necesar i dureroas , a convergen ei c tre niveluri similare ale pre urilor cu cele practicate în Europa i pe pie ele deschise.

Cre terea gradului de deschidere i de integrare a economiei române ti în cea european nu se poate realiza prin men inerea vechilor pre uri, la un nivel extrem de redus care erau generate de o economie centralizat i închis .

Convergen a în domeniul produc-tivit ii i a standardelor de via - a a zisa convergen real – implic teoretic câ tiguri suplimentare de productivitate în rile cu pre uri relativ mai reduse; pre urile bunurilor neco-merciale cresc mult mai rapid decât în

rile în care nivelul ini ial a fost mai ridicat. În aceste condi ii, rile cu un nivel ini ial relativ mai redus al pre urilor pot experimenta (subl. ns.) un nivel relativ mai ridicat al infla iei sub impactul integr rii economice.

77

Aceast infla ie poate s se manifeste prin intermediul pre urilor bunurilor comercializabile, al celor necomerciale sau prin intermediul ambelor categorii de pre uri, dar cu intensit i diferite.8

Infla ia se datoreaz atât cauzelor complexe ale convergen ei, cât i a tendin elor de integrare pe produse (directive), fapt ce se cuvine îns delimitat i gestionat în consecin . De i extrem de necesar o asemenea cercetare i delimitare nu s-a încercat în România; infla ia a fost tratat ca o problem care are numai cauze interne, utilizându-se – parc pentru a crea o cât mai perfect confuzie – politici acoperitoare, cum ar fi cursul de schimb, dobânzile, macrostabilizarea i ajustarea structural etc. Într-un mod oarecum suspect, nici în alte ri europene nu s-au efectuat cercet ri în acest sens, fapt pus adesea pe seama limitelor sistemelor statistice de înregistrare i analiz a datelor.

Recunoa terea impactului conver-gen ei impuse de tendin ele de integrare constituie un punct necesar pentru evaluarea costurilor respectivei integr ri, pentru gestionarea corect a politicilor guvernamentale i monetare, care, de i se pretind antiinfla ioniste, ele au cu totul i cu totul alte inte.

2. Evolu ia pre urilor unor

materii prime i produse de bazã în România

În decursul perioadei de tranzi ie întreaga economie româneasc a cunoscut procese de restructurare greu 8 John Rogers – “Price level convergence,

relative prices and inflation in Europe”, Board of Governors of the Federal Reserve System, International Finance Discussion Papers, No. 699, March 2001.

de egalat de o alt ar european în perioada dezvolt rii generate de revolu ia industrial contemporan .

Aceste procese au fost produsul unei reforme care î i propune crearea unor structuri convergente cu cele din

rile comunitare. Motorul restructur rii a avut drept

principal combustibil infla ia. Structurile economice mo tenite au

fost oarecum brutal puse în situa ia de a constata c au r mas f r cerere, i ca urmare produc ia unor ramuri a început s stagneze în stocuri, iar ulterior a intrat pe o pant regresiv tot mai accentuat .

Între acestea, materiile prime i produsele de baz - ale c ror procese tehnologice se derulau prin intermediul unor tehnici în general dep ite, iar dimensiunea capacit ilor de produc ie a fost gândit dup anumite scheme ale logicii economice care nu mai sunt valabile – au avut din ce în ce mai mult de suferit.

În mod normal, într-o economie stabil , în cazul produselor care nu mai au cerere, pre urile nu mai cresc, ci se reduc; în România, pe m sur ce produc ia a sc zut i s-a blocat, pre urile au crescut tot mai accelerat.

Desigur, c nu putem s analiz m materiile prime i produsele de baz f r s le includem în agregatele valorice macroeconomice – produc ie brut pe total economie, în industrie i, respectiv, în ramurile care au ca obiect respectivele bunuri.

În pre uri 1989, pe etape în raport cu anul de referin i cu ciclurile electorale, valoarea produc iei brute în pre uri comparabile este prezentat în tabelul nr. 2, iar cea în pre uri curente în tabelul nr. 3.

În termeni reali, în timp ce produc ia

78

brut pe total economie reprezenta în anul 2000 aproximativ 78% din nivelul anului 1989, produc ia brut din

industrie a sc zut la 65,3% (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 2

Valoarea produc iei brute pe total economie i în ramuri

produc toare de produse de baz

mild. lei pre uri 1989 1989 1990 1992 1996 2000

Total produc ie brutã 2075,5 1768,3 1386,4 1731,0 1625,1 Industrie 1313,0 1039,9 756,3 929,6 857,4 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 16,3 9,4 9,2 10,5 6,6 Extrac ia petrolului i gazelor naturale

17,4 16,0 12,3 11,9 10,2

Extrac ia de produse neenergetice 31,1 17,3 11,4 9,5 9,2 Metalurgie 112,8 78,2 49,0 60,9 48,7 Produc ia i distribu ia de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã

90,2 92,6 69,1 87,1 62,1

Captarea, tratarea i distribu ia apei

3,0 3,1 1,9 2,1 1,7

Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, diverse edi ii.

Tabelul nr. 3

Valoarea produc iei brute pe total economie i în ramuri produc toare de

produse de baz mild. lei, pre uri curente

1989 1990 1992 1996 2000 Total produc ie brutã 2075,5 2091,8 15301 240598,8 1537748,4 Industrie 1313,0 1245,5 8486,0 118096,4 655789,2 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui

16,3 10,3 146,3 2049,5 9080,0

Extrac ia petrolului i gazelor naturale

17,4 30,3 213,1 3401,8 19195,2

Extrac ia de produse neenergetice

31,1 19,1 152,6 1188,8 9112,3

Metalurgie 112,8 96,3 666,9 10484,6 45335,8 Produc ia i distribu ia de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã

90,2 110,5 1371,8 11754,5 96096,0


3,0 3,9 34,1 911,7 6555,2


79

Tabelul nr. 4

Valoarea produc iei brute pe total economie i în ramuri produc toare de produse de baz

% 1989 1990 1992 1996 2000 Total produc ie brutã 100,0 85,2 66,8 83,4 78,3 Industrie 100,0 79,2 57,6 70,8 65,3 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 100,0 57,4 56,5 64,5 40,5 Extrac ia petrolului i gazelor naturale

100,0 91,7 70,5 68,6 58,9


100,0 102,7 76,6 96,6 68,9

Captarea, tratarea i distribu ia apei 100,0 103,4 62,1 71,3 65,8 Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, diverse

edi ii. Dintre ramurile i activit ile produ-

c toare de materii prime i produse de baz , extrac ia produselor neenergetice s-a confruntat cu cea mai sever sc dere a volumului produc iei brute: în pre uri comparabile aceasta mai reprezenta numai 29,6% din nivelul anului 1989.

Extrac ia i prelucrarea c rbunelui este pe locul 2 în ierarhia ramurilor în func ie de sc derea produc iei; aceasta mai realiza în anul 2000 numai 40,5% din nivelul anului de referin .

De i nu se baza decât într-o foarte mic m sur pe sursele interne de materii prime (c rbune pentru cocs i minereuri) metalurgia i-a v zut diminuat produc ia brut pân la 43% din volumul anului 1989.

Extrac ia petrolului i a gazelor naturale, la care produsele nu pot acuza în prezent în nici o ar o lips de cerere, ofer materii prime vitale pentru prezentul i viitorul oric rei economii. Datorit epuiz rii z c -mintelor i diminu rii extraordinare a activit ilor de cercetare i prospec iuni geologice, volumul fizic al produc iei de

i ei i gaze s-a diminuat în anul 2000 pân la aproximativ 59% comparativ cu anul 1989.

Singurele ramuri care se situeaz pu in peste media sc derii produc iei industriale totale (65,3%) sunt produc ia i distribu ia de energie electric , termic , gaze i ap cald i captarea, tratarea i distribuirea apei, care s-au confruntat cu diminu ri ale volumului produc iei pân la 68,9% i respectiv 65,8% fa de anul 1989.

Sub impactul cre terilor de pre uri, valoarea produc iei brute exprimat în pre uri curente ale fiec rui an a cunoscut dinamici spectaculoase (tabelul nr. 5).

Dac pe total economie, în intervalul 1989-2000, produc ia brut a crescut valoric de 740,9 ori, iar în industrie dinamica nominal a oferit o cre tere de 499,45 ori, captarea, tratarea i distribuirea apei i-a sporit valoarea de 2185,07 ori, extrac ia de petrol i gaze a crescut valoric de 1103,17 ori, produc ia de energie electric i termic a urcat de 1065,36 ori, în timp ce extrac ia de produse neenergetice a

80

fost mai mare în valori nominale de numai 293 ori. Tabelul nr. 5

Indicii nominali ai produc iei brute pe total economie i pe ramuri produc toare de produse de baz

% 1989 1990 1992 1996 2000

Total produc ie brutã 100,0 100,8 737,2 11592,3 74090,5 Industrie 100,0 94,9 646,3 8994,4 49945,9 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 100,0 63,2 897,5 12573,6 55705,5 Extrac ia petrolului i gazelor naturale

100,0 174,1 1224,7 19550,6 110317,2


100,0 122,5 1520,8 13031,6 106536,6

Captarea, tratarea i distribu ia apei 100,0 1300 1136,7 30390,6 218506,7 Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, diverse

edi ii. Cre terile nominale ale serviciilor i

energiei vin s confirme afirma iile noastre anterioare; aceste activit i au fost împinse mai rapid spre conver-gen a european a pre urilor i prin contribu ia organismelor interna ionale.

Respectivele evolu ii au dus la devastarea structurilor industriale; în fond nici o industrie, din oricare ar

dezvoltat , nu ar fi putut face fa unei asemenea cre teri a pre urilor energiei i apei.

Dinamica adev rat a pre urilor este pus în eviden nu de evolu ia indicelui nominal, ci prin deflatorul indicatorilor valorici, care are în vedere ajustarea cre terilor cu sc derea real a produc iei (tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6 Deflatorul produc iei brute pe total economie i în ramurile produc toare

de produse de baz

1989 1990 1992 1996 2000 Total produc ie brutã 100,0 118,3 1103,6 13899,6 94623,9 Industrie 100,0 119,8 1122,0 12704,0 76486,8 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 100,0 110,1 1588,5 19494,0 137544,4 Extrac ia petrolului i gazelor naturale

100,0 189,9 1737,2 28499,4 187295,8


100,0 119,3 1985,4 13490,3 154625,0


100,0 125,7 1830,4 42622,7 391589,1


81

În timp ce pe total economie, pre urile produc iei brute au crescut de 946,24 ori, în industrie acestea au fost mai mari de 764,87 ori.

Campioana cre terilor de pre uri este apa; în condi iile în care volumul consumului de ap din economie s-a redus la aproximativ 65% pre urile acesteia au sporit de 3.915,9 ori. Aparent, apa chioar a devenit i devine cel mai scump produs al unei economii; nu vom considera apa o resurs derizorie, dar cre terea pre ului acesteia este oricum lipsit de logica mecanismelor de func ionare a pie elor.

Nimeni nu va putea pretinde c apa este cel mai complex produs al economiei noastre de tranzi ie, care înmagazineaz inteligen , crea ie, munc performant , complexitate a produc iei etc. i care se cuvenea s fie remunerate prin pre uri pe m sur .

De altfel, este i mai surprinz tor c acest produs este oferit de serviciile publice, cu pre uri administrate i reglementate.

În lipsa vânz rii altor bunuri pentru care puterea de cump rare s-a diminuat dramatic i cererea a sc zut permanent, pre ul apei, ca factor vital, chiar mai important i mai indispensabil decât hrana, a f cut explozie.

Pe locul urm tor în cre terea de pre uri urmeaz petrolul i gazele naturale, la care tendin a de cre tere accentuat a continuat i în anii 2001-2003 i, probabil, aceste pre uri nu au parcurs înc integral drumul spre con-vergen a european ; aceast cre tere a fost permanent justificat prin cursul de schimb al monedei fa de dolar; când dolarul a sc zut, a crescut euro, iar accizele se calculeaz în aceast moned etc.; indiferent dac pe pia a mondial pre ul petrolului a sc zut, în România a crescut în permanen .

Pre urile produc iei brute la aceste

materii prime de baz au urcat din anul 1989 pân în anul 2000 de circa 1873 ori; la energie, pre urile au crescut de peste 1546 ori, în timp ce metalurgia i extrac ia produselor neenergetice nu i-au putut spori pre urile decât de 930-

990 ori. Cre terile diferen iate i haotice ale

pre urilor au determinat i schimb ri severe în structurile economice na-ionale. Multe dintre aceste repozi ion ri erau f r îndoial dorite i necesare – este vorba de ponderea produc iei industriale în totalul produc iei brute na ionale, de structura de ramur a industriei, de renun area la activit ile energointensive sau care nu aveau nici pia intern sau extern , dar nici resurse interne de cre tere, în fine de mult disputatele tendin e de cre tere a rolului serviciilor etc.

Infla ia îns nu genereaz în mod au-tomat structuri noi, performante, produse competitive, productivit i înalte etc.

Mai degrab prin infla ie persistent i galopant se ajunge adesea la

dispari ia a ceea ce ar fi putut constitui pilonii unei economii durabile, apar activit i speculative, se fragilizeaz i se precarizeaz i ceea ce ar fi fost necesar s se dezvolte.

Datorit schimb rilor de pre uri, pe fondul pr bu irii produc iei industriale, serviciile au câ tigat teren, dar ele sunt mai ales speculative i de subzisten .

În perioada analizat , industria a pierdut 21,7 puncte procentuale din ponderea în produc ia brut total a economiei (tabelul nr. 7).

De asemenea, ramurile extractive, cu excep ia petrolului i gazelor naturale î i reduc greutatea în pro-duc ia brut ; similar se petrec lucrurile cu metalurgia. Pentru ramurile la care

82

pre urile au crescut mult mai accentuat, evident c spore te ponderea în

produc ia na ional – este vorba de energie i de ap .

Tabelul nr. 7 Evolu ia structurii produc iei brute totale i a ponderii materiilor prime i

produselor de baz , în perioada 1989 – 2000 %, total prod. brutã 100,0

1989 1990 1992 1996 2000 Total produc ie brutã 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Industrie 63,3 59,5 55,5 49,1 42,6 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 0,8 0,5 1,0 0,9 0,6 Extrac ia petrolului i a gazelor naturale 0,8 1,4 1,4 1,4 1,2 Extrac ia de produse neenergetice 1,5 0,9 1,0 0,5 0,6 Metalurgie 5,4 4,6 4,4 4,4 2,9 Produc ia i distribu ia de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã

4,3 5,3 9,0 4,9 6,2

Captarea, tratarea i distribu ia apei 0,1 0,2 0,2 0,4 0,4

Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, Bucure ti, diverse edi ii

Evolu iile etapizate ale indicatorilor de produc ie brut i a pre urilor asociate acestora, pe total economie, în industrie i în ramurile produc toare de materii prime i produse de baz au fost urm rite i în func ie de ciclurile electorale: 1990, 1992, 1996 i 2000.

Modific rile valorii reale a produc iei pe total perioad (1989 – 2000) reflect o sc dere variabil : produc ia brut a economiei s-a diminuat cu 21,7 puncte procentuale, iar în industrie, sc derea

a însumat 34,7 puncte. Cea mai mare pr bu ire este

consemnat în ramura extrac iei de produse neenergetice, 70,4 puncte; urmeaz extrac ia c rbunelui cu un minus de 59,5 puncte, metalurgia cu 56,8 puncte, captarea, tratarea i distribuirea apei cu 44,2 puncte, extrac ia de petrol i gaze cu 41,1 puncte i produc ia i distribu ia de energie cu 31,1 puncte (tabelul nr. 8).

Tabelul nr. 8 Modificarea valorii reale a produc iei brute totale i pe ramuri,

în perioada 1989 – 2000 - puncte procentuale -

1989 1990-1989

1992-1990

1996-1992

2000-1996

200-1989

Total produc ie brutã 100,0 -14,8 -18,4 16,6 -5,1 -21,7 Industrie 100,0 -20,8 -21,6 13,2 -5,5 -34,7 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 100,0 -42,6 -0,9 8,0 -24,0 -59,5 Extrac ia petrolului i gazelor naturale 100,0 -8,3 -21,2 -1,9 -9,7 -41,1 Extrac ia de produse neenergetice 100,0 -44,5 -18,8 -6,1 -1,0 -70,4 Metalurgie 100,0 -30,7 -25,9 10,6 -10,8 -56,8 Produc ia i distribu ia de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã

100,0 2,7 -26,1 20,0 -27,7 -31,1

Captarea, tratarea i distribu ia apei 100,0 3,4 -41,3 9,2 -15,5 -44,2

83

Sursa: calcula ii proprii pe baza datelor din Anuarul statistic al României, INS, Bucure ti, diverse edi ii.

Dac vom privi datele din tabelul nr.8 constat m c din cele 40 de c su e cu valori ale modific rilor produc iei brute pe subperioade ale intervalului, numai opt sunt pozitive: în 1990 fa de anul 1989 singurele ramuri la care produc ia a crescut sunt energia (+2,7%) i captarea, tratarea i distribuirea apei (+3,4%). În acest prim an al tranzi iei cele mai mari c deri exprimate în puncte procentuale apar la extrac ia de produse neenergetice (-44,5%), la extrac ia c rbunelui (-42,6) i la metalurgie (-30,7).

În urm torii doi ani (1990-1992) se înregistreaz numai minusuri – cu maxi-me negative pentru captarea i distribui-rea apei (-41,3), energie (-26,1), meta-lurgie (-25,9) i cu sc deri mult mai temperate în extrac ia c rbunelui.

În urm torii patru ani (1992-1996) economia a cunoscut evolu ii pozitive: pe total produc ia brut a crescut cu 16,6 puncte procentuale, industria a marcat plusuri de 13,2 puncte, produc ia i distribu ia de energie a câ tigat 20 de puncte, metalurgia 10,6 puncte, captarea i distribuirea apei

9,2 puncte i extrac ia c rbunelui 8 puncte. Panta negativ a continuat în domeniile extrac iei de produse neenergetice (-6,1 puncte) i la extrac-ia de petrol i gaze (-1,9 puncte).

Dup acest ciclu, în general pozitiv, a urmat o nou etap - de patru ani – cu evolu ii extrem de nefavorabile.

Din anul 1996 pân în anul 2000, pe fondul politicilor de accelerare a refor-melor i de restructurare prin macrosta-bilizare, produc ia brut na ional a mai pierdut 5,1 puncte, iar energia i extrac ia c rbunelui i-au diminuat produc ia cu 27,7 i, respectiv, 24 puncte procentuale.

Pierderi de 10-15 puncte sunt trecute i în contul capt rii, trat rii i distribuirii

apei (-15,5 puncte), metalurgiei (-10,8 puncte), extrac iei de petrol i gaze (-9,7 puncte) etc. Extrac ia de produse neenergetice a sc zut numai cu un punct pentru c oricum, practic nu mai avea de unde s mai cad .

Sc derea real a produc iei brute a fost compensat prin cre terile etapi-zate ale pre urilor, puse în eviden prin deflatorii prezenta i în tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9 Modificarea deflatorilor produc iei brute pe etape,

în perioada 1989 – 2000 - puncte procentuale -

1989 1990-1989

1992-1990

1996-1992

2000-1996

200-1989

Total produc ie brutã 100,0 18,3 985,3 12796,0 80724,3 94523,9 Industrie 100,0 19,8 1002,2 11582,0 63782,8 76386,8 Extrac ia i prelucrarea cãrbunelui 100,0 10,1 1478,4 17905,5 118050,4 137444,4 Extrac ia petrolului i gazelor naturale 100,0 89,9 1547,3 26672,2 158796,4 187195,8 Extrac ia de produse neenergetice 100,0 10,6 1243,6 11137,6 86494,7 98886,5 Metalurgie 100,0 23,2 1259,0 15850,6 75786,6 92905,4 Produc ia i distribu ia de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã

100,0 19,3 1866,1 11504,9 141134,7 154525,0

Captarea, tratarea i distribu ia apei 100,0 25,7 1704,7 40792,3 348966,4 391489,1

84


Dup cum se poate constata, cre terile de pre uri s-au accelerat de la o perioad la alta; dac în 1990, fa de anul 1989, cele mai dinamice pre uri s-au înregistrat în domeniul extrac iei de petrol i gaze naturale (89,9 puncte), iar cele mai reduse au fost consemnate pentru extrac ia c rbunelui i a produselor neenergetice, în

urm toarea perioad de doi ani (1990-1992), modificarea pre urilor fa de 1989 a a ezat în prim plan produc ia i distribu ia de energie electric , termic , gaze i ap cald i captarea, tratarea i distribuirea apei.

Pentru perioada 1992 – 1996, în timp ce pe total economie pre urile au crescut de aproximativ 13 ori fa de anul 1992, pentru captarea, tratarea i distribuirea apei, acestea au urcat de 24 ori, iar în extrac ia de petrol i gaze au sporit de 17 ori. Cele mai moderate evolu ii au fost consemnate la pre ul energiei i al extrac iei de produse neenergetice.

În fine, pentru anii 1996 – 2000 pre urile i–au continuat cursa tot mai devastatoare: de i fa de cre terile din etapa anterioar de patru ani (1992-1996), dinamica acestora este mai moderat (pe total produc ie brut în acest interval pre urile au crescut de “numai” 6,3 ori, aceast dinamic este valabil pentru o cre tere anterioar de cca 127 ori; deci cre terea de 127 ori s-a multiplicat de înc 6 ori, rezultând în anul 2000 o sporire de 807,2 ori fa de anul de referin ).

Fa de dinamica produc iei brute pe total economie, energia i captarea apei i-au sporit pre urile de 12 ori i respectiv 9 ori (în anul 2000 relativ la anul 1996).

A a a fost posibil ca în anul 2000,

fa de 1989, pre urile s creasc pe total de 945 ori, la captarea, tratarea i distribuirea apei de 3914,9 ori, pentru extrac ia petrolului i a gazelor de 1872 ori, la energie de 1545 ori etc.

Dac acestea sunt evolu iile pentru pre urile produc iei, în sfera consumului popula iei, pre urile s-au propagat diferen iat: indicele pre urilor de consum relev o cre tere total în intervalul 1989-2000 de 1174,67 ori, din care pentru m rfurile alimentare 1022,7 ori, pentru cele nealimentare 1142,9 ori iar pentru servicii 1876,6 ori.

3. Evolu ia pre urilor unor

produse agricole de baz în România

În perioada 1989-2000, în termeni nominali, valoarea produc iei agricole brute a crescut în România de 773,3 ori – fa de 740,9 ori cu cât a crescut produc ia brut pe total economie.

În termeni reali, produc ia agricol reprezenta în anul 2000 90,4% din nivelul celei a anului 1989; cu alte cuvinte, pre urile produc iei brute agri-cole au sporit de 855,4 ori comparativ cu o cre tere de 950 ori pe total economie.

Fa de anul 1992, produc ia brut total a economiei a crescut în anul 2000 de 102,1 ori, iar pre urile au fost mai mari de 86,9 ori, în timp ce pentru agricultur , produc ia nominal brut a crescut de 76 ori, iar pre urile au sporit de 66,9 ori. Am recurs la aceast baz de calcul – 1992, deoarece în conti-nuare datele statistice referitoare la pre-urile unor produse agricole nu au fost disponibile decât începând cu acest an.

Pentru un num r de zece produse agricole comercializate pe pie ele a 41

85

de aglomer ri urbane, statistica pune la dispozi ie date sistematice privind pre urile.

Aceste produse de baz sunt: grâu, cartofi, ceap , fasole uscat , tomate, mere, carne de porc, lapte de vac ,

brânz de oaie i ou . Pentru a putea aprecia ce rol a avut

oferta unor asemenea produse în mi carea pre urilor, am urm rit evolu ia produc iei fizice anuale raportat statistic (tabelul nr.10).

Tabelul nr. 10 Dinamica produc iei fizice a unor produse agricole

%, 1992=100,0 Produsul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Grâu 100,0 165,9 191,7 238,9 98,0 222,6 161,4 145,1 138,1 240,5 Cartofi 100,0 142,6 113,3 116,1 138,0 123,2 127,6 152,1 133,4 153,6 Ceapã 100,0 101,4 91,6 107,0 90,1 99,3 113,5 118,2 87,3 116,9 Fasole 100,0 117,5 90,8 101,5 102,2 121,8 113,8 115,8 52,9 88,6 Tomate 100,0 96,1 86,2 88,0 82,9 55,8 81,5 85,3 75,7 78,4 Mere 100,0 202,8 67,1 84,5 121,9 122,7 67,4 58,2 90,6 93,8 Carne porc 100,0 96,5 98,3 87,2 90,0 88,0 81,4 78,5 66,3 60,6 Lapte 100,0 106,0 124,0 133,2 135,3 133,9 130,3 125,9 124,2 128,7 Ouã 100,0 91,6 87,8 90,7 94,1 85,4 85,4 91,8 90,6 95,2


Dup cum se poate observa, grâul, cartofii, ceapa i laptele prezint în general plusuri de produc ie fizic ce nu ar fi autorizat cre teri de pre uri, întrucât cererea de consum a avut tendin a de stagnare sau chiar de sc dere, inclusiv datorit reducerii num rului popula iei i diminu rii veniturilor reale.

În practic îns , pre urile acestor produse au crescut în permanen ; pre urile anuale pe produse i pie e.

Indicii pre urilor pentru ase produse vegetale (tabelul nr. 11) relev evolu ii destul de diferen iate.

Pre urile medii pe ar au crescut cel mai mult la fasolea boabe uscat , respectiv de 220,6 ori (s-a pornit cu un pre mediu pe kg de 125,51 lei în anul 1992 i s-a ajuns la 27.691 lei/kg, în medie, în anul 2001); teritorial între nivelul pre ului minim i maxim dife-ren ele au fost oscilante: cea mai mic s-a înregistrat în anul 1996 (1,6:1 între pre ul maxim din ora ul Sfântu Gheorghe i cel minim din ora ul Piatra

Neam ), iar cea mai mare în anul 1993 (2,4:1 între pre ul maxim de la Arad i cel minim de la Târgu Mure ); în anul 1992 raportul între maxim i minim a fost de 2,2:1 (161,64 lei/kg la Craiova i 74,88 lei/kg la Târgu Mure ); în anul 2001, raportul între pre ul maxim i mi-nim a fost de 2:1 (32012 lei pentru 1 kg la Deva i 16.353 lei/kg la Baia Mare).

Pe locul secund în dinamica pre urilor urmeaz tomatele; pre ul mediu pe ar a crescut de la 71,57 lei/kg în anul 1992 la 9.738 lei/kg în anul 2001, deci o cre tere de 136 ori; pre ul minim a evoluat de la 51,78 lei/kg în anul 1992 (Foc ani) la 5.883 lei/kg în anul 2001 (Giurgiu) deci cu o cre tere de 113,6 ori; pre ul maxim a urcat de la 114,07 lei/kg în anul 1992 (Sibiu) la 13.284 lei/kg în anul 2001 (Bra ov), cu o cre tere de 116,4 ori.

Raportul între pre ul maxim i minim a fost de 2,20:1 (respectiv 114,07 : 51,78) în anul 1992 i (respectiv 13.284:5883) 2,25:1 în anul 2001.

Tabe

lul n

r. 11

In

dici

i nom

inal

i ai p

reur

ilor m

edii

ale

prin

cipa

lelo

r pro

duse

veg

etal

e vâ

ndut

e în

pie

ele

agro

alim

enta

re d

in c

entr

ele

urba

ne

%, 1

992

= 10

0,0

G

râu

Car

tofi

Cea

pã

Faso

le u

scat

ã To

mat

e M

ere

m

inim

m

axim

m

edia

m

inim

m

axim

med

iam

inim

max

imm

edia

min

imm

axim

m

edia

min

im

max

imm

edia

min

imm

axim

med

ia

1992

100,

0 10

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0 10

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

1993

588,

7 46

4,0

364,

818

4,2

207,

819

8,1

151,

021

4,4

190,

359

7,7

369,

9 32

0,0

370,

730

7,4

351,

715

2,8

206,

221

3,3

1994

1018

,7

597,

2 55

0,9

310,

943

8,7

374,

312

54,2

1131

,312

67,2

1269

,9

785,

8 74

7,9

742,

173

9,9

814,

235

3,9

730,

061

1,4

1995

1060

,7

557,

2 58

0,5

1001

,197

7,1

1023

,414

06,0

1294

,912

78,5

2094

,9

1296

,3

1347

,810

70,1

1034

,411

78,9

1165

,412

55,7

1250

,7

1996

1913

,3

1235

,0

1279

,112

97,5

1121

,811

54,8

1424

,312

68,6

1431

,735

35,0

21

87,5

23

47,4

1393

,812

77,8

1502

,815

15,5

1399

,614

16,9

1997

4666

,7

2614

,8

2837

,415

18,4

1778

,717

64,8

6603

,444

20,5

5389

,562

49,0

38

67,0

39

95,2

7583

,052

59,4

6642

,528

52,5

2728

,427

17,1

1998

5333

,3

2667

,8

2691

,134

92,3

3241

,634

03,1

6806

,054

05,0

5662

,866

85,0

41

36,8

45

29,1

4625

,539

85,1

4681

,642

87,8

3716

,439

42,9

1999

7573

,3

4526

,5

4162

,638

32,8

3424

,435

83,9

5780

,456

46,7

5816

,910

769,

0 66

64,0

62

96,4

6476

,859

37,8

7339

,499

41,7

8855

,496

97,3

2000

1628

0,0

9335

,7

9067

,844

47,9

4952

,347

45,9

1270

7,9

1025

6,2

1015

4,1

2143

6,0

1326

4,9

1479

0,4

8527

,070

98,2

8472

,196

68,5

1062

3,4

1132

2,6

2001

2182

0,0

1306

0,1

1143

3,6

4237

,750

24,4

4729

,310

322,

010

128,

192

15,1

3201

2,0

1980

9,4

2206

4,5

1135

7,1

1164

2,4

1360

0,6

1040

9,8

1145

0,3

1143

9,2

Sur

sa: c

alcu

laii

prop

rii p

e ba

za d

atel

or d

in A

nuar

ul s

tatis

tic a

l Rom

ânie

i, IN

S, B

ucur

eti,

div

erse

edi

ii.

87

Înclin m s credem c pre urile la aceste dou produse au avut o dina-mic mai sus inut i datorit impor-tului, prin care, produc ia intern ori a sc zut ori s-a confruntat cu o aliniere a pre urilor la produsele venite din afar .

Acela i lucru pare s fie valabil i pentru mere la care pre urile medii pe ar au crescut de 114 ori; în anul

1992, pentru un kg de mere pre ul mediu pe ar a fost de 80,58 lei, iar în anul 2001 acesta a ajuns la 9.220 lei.

Pre ul maxim pentru un kilogram de mere a evoluat de la 108,62 lei (Tulcea) la 12.435 lei în anul 2001 (Miercurea Ciuc), cu o cre tere de 114,5 ori; pre ul minim a urcat de la 54,85 lei/kg în anul 1992 (Bac u) la 5.715 lei în anul 2001 (Cluj Napoca), ceea ce înseamn o cre tere de 104,1 ori.

Urm torul produs agricol extrem de important este grâul.

La acesta, pre ul mediu a crescut de aproximativ 114,3 ori, respectiv de la 36,89 lei/kg în anul 1992 la 4.219 lei în anul 2001. Cele mai mari cre teri s-au produs în anii 1993/1992 (3,6 ori), 1996/1995 (2,2 ori), 1997/1996 (2,22 ori) i în 2000/1999 (2,18 ori).

Pre ul maxim în teritoriu a urcat de la 56,56 lei/kg în anul 1992 (Bra ov) la 7392 lei/kg (Bra ov), adic de 130,7 ori.

Pre ul minim a evoluat de la 15 lei/kg în anul 1992 (Constan a) la 3.273 lei/kg în anul 2001 (Pite ti), cu o cre tere de 218,2 ori. Dac în anul 1992 raportul între nivelul maxim i minim al pre ului a fost 3,8: 1, în anul 1998 acesta a ajuns la 1,9: 1, iar în anul 2001, a urcat din nou la 2,3:1 (ca i în anul 1999).

Corelarea dintre produc ia intern i pre uri pare a nu fi conving toare: cea mai slab recolt de grâu dup anul 1992 a fost în anul 1996 când

produc ia a fost de 98% fa de anul 1992; în anul 1997, produc ia de grâu a fost de 2,22 ori mai mare decât cea din anul 1992, iar pre urile medii anuale au sporit în anul 1997/1996 exact de 2,22 ori, la fel ca produc ia.

Pentru produsul ceap uscat , pre urile medii au avut o evolu ia mai temperat , crescând de 92,15 ori, respectiv de la 68,8 lei/kg în anul 1992, la 6.340 lei în anul 2001; pre urile maxime au evoluat de la 96,8 lei/kg în anul 1992 (Râmnicu Vâlcea) la 9.804 lei/kg în anul 2001 (Slatina) cu o cre tere de 101,3 ori, iar cele minime au crescut de la 46,87 lei/kg (Buz u) la 4.841 lei în anul 2001 (Br ila), adic au urcat de 103,2 ori.

Raportul între nivelul maxim i minim al pre ului a fost de 2,9:1 în anul 1993 (Satu Mare i C l ra i), 1,4:1 în anul 1997 (Miercurea Ciuc i Arad) i 2:1 în anul 2001 (Slatina i Br ila).

În fine, ultimul produs vegetal pentru care am dispus de date este cartoful. Pre urile acestui produs au avut cea mai temperat evolu ie; pre ul mediu a crescut de numai 47,3 ori, respectiv de la 84,6 lei/kg în anul 1992 la 4.001 lei/kg în anul 2001; pre ul maxim a urcat de la 98,48 lei/kg în anul 1992 (Alexandria) la 4.949 lei în anul 2001 (Constan a), cu o cre tere de 50,2 ori; pre ul minim a pornit de la 65,15 lei/kg în anul 1992 (Bistri a N s ud) i a ajuns la 2.763 lei în anul 2001 (Boto ani), cre terea fiind de 42,37 ori. Raportul între nivelul pre ului maxim i minim a fost de 1,5:1 în anul 1992, 2,1:1 în anul 1994, 1,3:1 în anii 1996 i 1999 i 1,8:1 în anul 2001.

Pentru produsele animaliere, diferen ierile în dinamica pre urilor sunt mai reduse fa de produsele vegetale (tabelul nr. 12).

În perioada 1992 – 2001, pre urile

88

medii pe ar au crescut de 177,4 ori la carnea de porc, 147,6 ori la laptele

dulce, 134,8 ori la brânza de oi i 122,1 ori la ou .

Tabelul nr. 12 Indicii nominali ai pre urilor medii ale principalelor produse animaliere

vândute în pie ele agroalimentare din centrele urbane %, 1992 100,0

Carne porc Lapte Brânzã oaie Ouã gãinã minim maxim media minim maxim media minim maxim media minim maxim media

1992 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 1993 360,0 348,5 310,8 263,5 394,9 362,2 337,7 340,0 336,4 356,3 379,5 337,0 1994 964,3 754,9 719,8 1078,9 940,6 902,8 923,6 734,4 804,1 1095,1 719,4 838,3 1995 1548,3 953,0 1039,9 1672,2 1390,8 1234,0 932,3 922,4 945,6 1467,0 793,8 1056,8 1996 2054,4 1484,8 1539,6 2842,8 2058,4 2061,7 1602,8 1615,1 1616,4 3135,9 1426,4 1697,5 1997 5343,2 4953,0 4321,4 6230,8 4066,8 4175,7 3852,7 3458,7 3531,3 5048,5 3275,2 3963,0 1998 8000,0 5996,2 6189,5 8996,7 5684,3 6087,9 6217,3 5617,8 5634,4 6912,6 3941,9 5179,0 1999 8205,6 6381,2 6347,9 10705,7 7154,4 7579,4 6894,7 6309,9 6300,4 8000,0 5151,2 6111,1 2000 10000,0 10244,3 10230,0 14408,0 10632,8 10594,4 5837,9 11760,7 9823,8 11970,9 7876,0 9277,8 2001 22635,2 17422,1 17739,1 21341,1 14267,0 14755,1 13181,3 13013,6 12210,7 17601,9 11527,1 13481,5


Cea mai sus inut cre tere a pre urilor medii se constat la carnea de porc. Pre ul mediu pentru un kg a evoluat de la 505,58 lei în anul 1992 la 89.689 lei în anul 2001.

În ceea ce prive te nivelul maxim al pre ului acesta a crescut de la 634,45 lei în anul 1992 (Bucure ti) la 110.543 lei/kg în anul 2001 (Tulcea) ceea ce corespunde unei sporiri de 174,2 ori; pre ul minim a pornit de la 250 lei/kg (Craiova) i a ajuns la 56.588 lei/kg în anul 2001 (Târgu Jiu), cu o cre tere de 226,4 ori.

Dinamica diferen iat a nivelului pre ului maxim i minim a determinat urm toarele raporturi între aceste pre uri: 2,5:1 i 2,6:1 în anii 1992 i 2000; 1,56:1 în anul 1995 i 1,95:1 în anul 2001. Cele mai mari cre teri de pre uri medii de la un an la altul au fost: 3,1 ori în 1993/1992, 2,3 ori 1994/1993, 2,8 ori în 1997/1996 i 1,7 ori în 2001/2000.

Urm torul produs animalier la care pre urile au avut o evolu ie ascendent îl reprezint laptele dulce. Pre urile

medii au crescut de la 53,47 lei /litru în anul 1992 la 7.894 lei/litru în anul 2001, adic de 147,6 ori. În teritoriu, pre ul maxim a urcat de la 71,85 lei pe litru (1992 – Târgu Jiu) la 10.258 lei pe litru (2001 – Tulcea), cu o cre tere de 142,7 ori; pre ul minim a pornit de la 29,91 lei/litru (1992 – Bistri a) i a ajuns la 6.381 lei/litru (2001 – Satu Mare) crescând de 213,4 ori. i de aceast dat , ca i la carnea de porc, se remarc o tendin de tasare/nivelare a pre urilor prin dinamica mai sus inut a pre urilor minime. Raportul între pre ul maxim i minim avea valori de 2,4:1 i 3,6:1 în anii 1992 i 1993 i de numai 1,6:1 în anul 2001.

Cele mai sus inute cre teri de pre au fost consemnate în anii 1993/1992 (3,6 ori, 1994/1993 (2,49 ori) i 1997/1996 (2,02 ori).

Pentru ou de g in , pre urile medii au crescut de la 16,21 lei în anul 1992 la 2.184 lei/buc. în anul 2001, adic de 134,8 ori; aceste cre teri s-au concentrat în special în anii 1993/1992 (3,37 ori), 1994/1993 (2,48 ori) i 1997/1996 (2,33 ori).

89

Pre ul maxim a crescut de la 25,83 lei în anul 1992 (Satu Mare) la 2.974 lei în anul 2001 (Suceava), respectiv de 115,3 ori, iar cel minim a evoluat de la 10,28 lei (Slobozia) la 1.813 lei (Slobozia), adic de 176 ori. Între pre ul maxim i minim se consemna un raport de 2,66:1 în anul 1993, 1,35:1 în anul 1995, 1,43:1 în 1998 i 1,64-1,65:1 în anii 1994, 1996, 1997, 1999, 2000 i 2001.

În sfâr it, pentru brânza din lapte de oaie, pre urile medii pe ar au crescut de 122,1 ori, respectiv de la 426,7 lei/kg în anul 1992 la 52.103 lei/kg în anul 2001.

Pre urile maxime au sporit de 130,1 ori, evoluând de la 516 lei/kg în 1992 (Ploie ti)la 67.150 lei/kg în anul 2001 (Miercurea Ciuc), iar cele minime au pornit de la 297,34 lei (Târgu Mure ) i au ajuns la 39.188 lei în anul 2001 (Boto ani), cu o cre tere de 131,8 ori. La acest produs se consemneaz cele

mai mici diferen e teritoriale între pre ul maxim i cel minim; raportul a evoluat de la 1,5:1 în 1994, la 1,6 – 1,7:1 în to i ceilal i ani ai perioadei.

Având în vedere evolu ia indicelui mediu anual al pre urilor de consum pentru m rfurile alimentare din perioada 1992-2001, care probeaz o cre tere de 137,84 ori, produsele analizate de noi au cunoscut sporuri de pre uri ce s-au situat peste aceast medie: fasole uscat , 220,6 ori cre tere de pre , carne 177,4 ori i lapte dulce 147,6 ori; sub aceast cre tere s-au situat: cartofii – 47,3 ori cre tere de pre , ceapa uscat – 92,2 ori, grâu – 114,3 ori, mere 114,4 ori, brânz 122,1 ori, ou 134,8 ori i tomate 136 ori.

Dinamica diferen iat a pre urilor produselor agricole vândute pe pie ele agroalimentare din centrele urbane ofer o evolu ie anual a pre urilor medii unitare sintetizate în tabelul nr. 13.

Tabelul nr. 13 Evolu ia pre urilor medii la diferite produse agricole vândute în pie ele

agroalimentare din centrele urbane lei/UM

UM 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Grâu kg 36,89 134,57 203,29 214,2 472 1047 993 1536 3346 4219 Cartofi kg 84,6 167,64 316,66 865,78 977 1493 2879 3032 4015 4001 Ceapã kg 68,8 130,86 871,83 879,58 985 3708 3896 4002 6986 6340 Fasole kg 125,51 401,56 938,59 1691,5 2946 5014 5684 7902 18562 27691 Tomate kg 71,57 251,82 583,01 844,14 1076 4756 3352 5255 6066 9738 Mere kg 80,58 171,89 492,8 1008,13 1142 2190 3178 7816 9126 9220 Carne porc kg 505,58 1571,26 3639,08 5257,48 7784 21849 31294 32095 51723 89689 Lapte dulce

l 53,47 193,78 482,96 660,16 1103 2234 3257 4055 5668 7894

Brânzã oi kg 426,72 1435,4 3431,25 4034,66 6897 15068 24042 26884 41918 52103 Ouã buc. 16,21 54,63 135,77 171,22 275 642 839 990 1503 2184

Sursa: Anuarul statistic al României, INS, Bucure ti, diverse edi ii.

Dimensiunea i dinamica, variabile ale nivelurilor i ale cre terilor de pre uri, modific foarte sensibil pozi ia relativ a diferitelor produse agricole.

Raportul dintre pre ul unui kg de grâu i pre urile unitare ale celorlalte produse prezint astfel evolu ii destul de interesante (tabelul nr. 14).

90

Tabelul nr. 14 Evolu ia raportului dintre pre urile medii unitare la diferite produse agricole

vândute în pie ele agroalimentare din centrele urbane i pre ul unui kg de grâu

pre ul unui kg de grâu 1,0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Grâu 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 Cartofi 2,29 1,25 1,56 4,04 2,07 1,43 2,90 1,97 1,20 0,95 Ceapã 1,87 0,97 4,29 4,11 2,09 3,54 3,92 2,61 2,09 1,50 Fasole 3,40 2,98 4,62 7,90 6,24 4,79 5,72 5,14 5,55 6,56 Tomate 1,94 1,87 2,87 3,94 2,28 4,54 3,38 3,42 1,81 2,31 Mere 2,18 1,28 2,42 4,71 2,42 2,09 3,20 5,09 2,73 2,19 Carne porc 13,71 11,68 17,90 24,54 16,49 20,87 31,51 20,90 15,46 21,26 Lapte dulce 1,45 1,44 2,38 3,08 2,34 2,13 3,28 2,64 1,69 1,87 Brânzã oi 11,57 10,67 16,88 18,84 14,61 14,39 24,21 17,50 12,53 12,35 Ouã 0,44 0,41 0,67 0,80 0,58 0,61 0,84 0,64 0,45 0,52

Sursa: Anuarul statistic al României, INS, Bucure ti, diverse edi ii.

Astfel, în raport cu cartoful, dac în anul 1992, pentru a cump ra 1 kg de cartofi erau necesare 2,29 kg de grâu, iar în anul 1995 reveneau 4,04 kg grâu/1 kg cartofi, în anul 2001 pentru a cump ra un kg de cartofi erau nece-sare numai 950 grame grâu.

Pozi ia grâului s-a îmbun t it i în raport cu ceapa i a r mas aproximativ aceea i fa de pre ul merelor.

Acest produs a pierdut îns în raport cu fasolea uscat – dac în anul 1992 erau necesare 3,4 kg grâu pentru 1 kg fasole, în anul 2001 raportul a fost de 6,56:1.

Evolu ii extrem de oscilante i nefavorabile se observ între pre ul grâului i cel al c rnii de porc: dac în 1992 pentru a cump ra 1 kg de carne trebuia vândute 13,7 kg grâu, în 1993 erau necesare 11,7 kg, în 1998 s-a ajuns la 31,5 :1, iar în anul 2001 raportul a fost de 21,3:1 (de i prin tehnologia industrial de cre tere a porcilor, un kg de carne necesit între 5-10 kg cereale).

Logica pie elor este îns cel mai adesea departe de tehnologie, de

costurile de produc ie etc. Reparti ia resurselor în raport cu semnalele pie ei mai ales în perioade de instabilitate accentuat a pre urilor, poate conduce de multe ori la bulvers ri dramatice ale structurilor economice i tehnologice, cu pierderi greu de reparat în viitor.

Cu toate acestea, nu am putea spune c în România, datorit cre terii pre urilor la carnea de porc în raport cu cerealele, aceast produc ie s-a dezvoltat. În fapt, s-a întâmplat exact invers, de i cerealele s-au ieftinit relativ, complexele de porcine au fost lichidate, acuzându-se lipsa de eficien pentru o produc ie ce bene-ficia de avantajele de scar (prin dimensiune) i de resurse furajere tot mai ieftine, necesarul substituindu-se cu importuri de la vecini.

Dac vom privi i numai în mare, pre urile relative, observ m o tendin de cre tere a dispersiei acestora; dispersia pre urilor este una dintre cauzele iner iei infla iei în economiile în tranzi ie.9

9 Silviu Ionescu, “Impactul modific rii pre urilor

91

4. Pre urile produselor agricole

i ale produselor industriale necesare agriculturii

Trendul diferit al pre urilor pentru produsele variatelor activit i econo-mice reprezint una dintre problemele fundamentale cu care se confrunt teoria, practica i politica economic din diferite ri, în ultimii peste 100 de ani. Dup prima i îndeosebi cea de a doua revolu ie industrial , dezvoltarea i diversificarea continu a unor bunuri

prelucrate a produs o sc dere a interesului, pentru materiile prime de baz , tradi ionale, dar i pentru produ-sele agricole brute care au acuzat a a-numitul foarfece al pre urilor.

Cre terea pre urilor unor bunuri industriale a fost justificat i sus inut de o permanent cercetare i inovare, de apari ia cu o frecven tot mai mare a unor produse noi, modernizate continuu, cu calit i i cu durabilitate sporite. Pe m sur ce au ap rut produse i bunuri tot mai durabile, cercetarea, înnoirea i inovarea reduceau în permanen perioada de via a unui produs; pia a a impus o nou teorie – cea a ciclului de via a produselor.

În raport cu evolu iile din industria prelucr toare, activit ile produc toare de materii prime i agricultura au pierdut continuu din teren chiar i pentru simplul fapt c produsele acestora nu se pot înnoi i nu urmeaz curbele clasice ale ciclului de via a produselor.

Este cât se poate de evident, de pild , c grâul a r mas neschimbat ca produs de mii de ani; chiar dac apare

relative asupra aloc rii resurselor”, Proble-me economice, nr. 28 -29, CIDE, Bucure ti, 2001.

un soi nou, cu calit i mai bune, sau mai bine adaptat condi iilor pedocli-matice dintr-o zon sau alta, gr untele de grâu r mâne în esen i în aparen neschimbat; la fel se întâmpl i cu porumbul, cartoful, floarea-soa-

relui, carnea, laptele, ou le, c rbunele brut, minereurile, lemnul brut etc. la aceste produse numai biologia sau tehnologia pot schimba volumul sau masa produc iei i pot genera, în consecin , în cazul cre terii cantit -ilor, reduceri de pre uri, i nu cre terea

acestora prin înnoire. La produsele industriale se pl te te noutatea i nu neap rat utilitatea; un produs nou va avea un pre nou; psihologic, cump -r torul accept i pl te te mai mult pentru un bun care i-a schimbat înf i area, aspectul, culoarea, greu-tatea, dimensiunea etc.

Asemenea caracteristici au o relevan redus sau chiar nul pentru materiile prime, pentru produsele agricole primare etc.

Este practic vorba de un monopol al nout ii pe care industria îl folose te în mod natural i pe care agricultura nu-l poate utiliza deoarece, tocmai datorit naturii, nu poate da via unor produse noi de la o zi la alta; agricultura se confrunt cu produse vii i cu via a, nu cu produse moarte, care au o anumit perioad de existen .

Aceste constat ri simple reprezint explica ii par iale ale evolu iilor diferen iate pentru pre urile produselor agricole i industriale; desigur c la asemenea fenomene contribuie i al i factori, între care cei lega i de pia , de informare, de scara produc iei, de ato-mizarea produc torilor, de concuren i de capacitatea i puterea de

negociere etc.; to i ace tia joac f r îndoial un rol important.

92

Cre terea general a pre urilor în România dup 1990 a dezavantajat agricultura i numai prin simplul fapt c a avut loc o schimbare radical în num rul de proprietari i de produc tori agricoli; practic am asistat dup anul 1991, la tranzi ia de la 3-4.000 de CAP i IAS la 5-6 milioane de mici produ-

c tori care nu aveau nici capacit i de produc ie de scar i nici puterea i cultura negocierii i a intr rii într-o competi ie impus de concuren a extern profesionist i experimentat .

Pentru a observa foarfecele pre u-rilor i efectul cre terilor diferen iate a acestora în agricultur i industrie vom analiza în continuare, comparativ, evo-lu iile unor pre uri la produsele agricole i la bunurile industriale necesare

agriculturii.10 1. Evolu ia pre urilor de cump rare

la produc tor, pentru principalele produse agricole este destul de diferen iat , atât în interiorul ramurii vegetale i animaliere, cât i pe total, între cele dou sectoare.

Indicii de pre pentru principalele produse vegetale, în anul 2001 fa de anul 1990 (tabelul nr.15) ofer o imagine diferit întrucâtva fa de datele anterioare (referitoare la pre-urile medii de vânzare pe pie ele din

centrele urbane). De aceast dat , este vorba de

pre urile la produc tor i pentru un volum diferit de produc ie luat în calcul în evaluare. Dup cum se poate constata, cea mai mare cre tere a pre urilor la produc tor a fost înre-gistrat la cartofi – 3.921,6 ori, urmat

10 Traian Laz r, “Evolu ia pre urilor produselor

agricole în raport cu evolu ia pre urilor produselor industriale necesare agriculturii. Foarfecele pre urilor în perioada 1990-2001”, Bucure ti, 2002.

de cre terea pre ului la fasole boabe -2.982,5 ori i apoi la distan însemnat de soia (1567,6 ori), sfecl de zah r (1538,5 ori), grâu (1500,0 ori), orz (1315,8 ori), floarea-soarelui (1175 ori) i porumb (1041,7 ori).

Pentru întreaga produc ie vegetal pre urile au crescut de 1.520,5 ori.

La produsele animaliere cre terea total a pre urilor este mai redus – 1.062,4 ori; în frunte se situeaz puii de g in cu o cre tere de 1.350 ori; urmeaz ou le de g in i porcinele cu o cre tere de 1.250 ori, bovinele 1.074,1 ori i în fine, laptele de vac de 666,7 ori.

Pre urile produc iei agricole totale au sporit de 1.239,6 ori; aceste cre teri se repartizeaz pe ani astfel: în 1991/1990 pre urile au crescut de 6,4 ori; în 1992/1991 de 2,2 ori; 1993/1992, 3,2 ori; 1994/1993, 2,2 ori; 1995/1994, 1,3 ori; 1996/1995, 1,5 ori; 1997/96, 1,9 ori; 1998/1997 i 1999/1998, 1,2 ori; 2000/1999 i 2001/2000, aproximativ 1,5 ori.

2. Pre urile produselor industriale necesare agriculturii i pl tite de agri-cultori, prezint cre teri incomparabil mai mari fa de cele ale produselor agricole brute.

Pe grupe de produse – tractoare, ma ini agricole, piese de schimb, îngr minte chimice, carburan i i energie, indicii pre urilor sunt prezenta i în tabelul nr. 16.

Tabe

lul n

r. 15

In

dici

i pre

urilo

r pro

duse

lor a

gric

ole

în p

erio

ada

1990

– 2

001

1990

1

,0

Den

umire

pro

dus

1991

19

92

1993

19

94

1995

19

96

1997

19

98

1999

20

00

2001

G

râu

(lei/t

) 7,

0 20

,0

55,0

11

0,0

120,

0 22

5,0

450,

0 47

5,0

625,

0 1.

250,

0 1.

500,

0 O

rz (l

ei/t)

6,

8 21

,1

55,3

94

,7

100,

0 19

7,4

421,

1 44

7,4

578,

9 1.

052,

6 1.

315,

8 P

orum

b (le

i/t)

6,3

16,7

39

,6

58,3

89

,6

172,

9 29

1,7

312,

5 41

6,7

833,

3 1.

041,

7 Fl

oare

a-so

arel

ui (l

ei/t)

4,

3 12

,5

43,8

87

,5

103,

8 16

2,5

350,

0 46

2,5

550,

0 87

5,0

1.17

5,0

Sfe

clã

de z

ahãr

(lei

/t)

3,8

9,2

43,1

92

,3

107,

7 14

6,2

338,

5 43

0,8

615,

4 1.

307,

7 1.

538,

5 FA

SO

LE b

oabe

(lei

/t)

9,6

13,2

35

,1

105,

3 21

9,3

263,

2 43

8,6

877,

2 1.

052,

6 1.

754,

4 2.

982,

5 S

oia

(lei/t

) 10

,8

16,2

67

,6

148,

6 18

9,2

216,

2 54

0,5

756,

8 81

0,8

945,

9 1.

567,

6 C

arto

fi (le

i/t)

45,1

58

,8

68,6

19

6,1

490,

2 53

9,2

980,

4 1.

960,

8 2.

451,

0 3.

431,

4 3.

921,

6 TO

TAL

prod

use

vege

tale

8,

5 19

,1

47,9

97

,7

133,

6 21

1,9

418,

2 53

1,4

683,

5 1.

226,

0 1.

520,

5 B

ovin

e (le

i/t)

3,7

12,2

37

,0

111,

1 15

2,2

203,

7 35

1,9

361,

1 37

0,4

425,

9 1.

074,

1 P

orci

ne (l

ei/t)

4,

8 9,

4 54

,2

112,

5 12

5,0

187,

5 35

4,2

416,

7 45

8,3

625,

0 1.

250,

0 P

ui d

e gã

inã

(lei/t

) 8,

8 15

,0

60,0

12

0,0

130,

0 20

0,0

450,

0 55

0,0

600,

0 85

0,0

1.35

0,0

Lapt

e de

vac

ã (le

i/hl)

4,2

6,7

25,0

50

,0

75,0

12

5,0

200,

0 26

6,7

333,

3 41

6,7

666,

7 O

uã d

e gã

inã

(lei/b

uc)

8,3

19,2

41

,7

141,

7 15

0,0

291,

7 58

3,3

625,

0 75

0,0

1.00

0,0

1.25

0,0

TOTA

L pr

odus

e an

imal

iere

5,

1 10

,8

41,8

98

,8

120,

9 18

4,9

342,

2 39

5,3

443,

9 57

7,5

1.06

2,4

TOTA

L pr

oduc

ie a

gric

olã

6,4

14,0

44

,1

98,4

12

5,8

195,

4 37

1,6

447,

0 53

6,6

828,

4 1.

239,

6 S

ursa

: Tra

ian

Laz

r, “E

volu

ia p

reur

ilor

prod

usel

or a

gric

ole

în r

apor

t cu

evol

uia

pre

urilo

r pr

odus

elor

indu

stria

le n

eces

are

agric

ultu

rii. F

oarfe

cele

pre

urilo

r în

perio

ada

1990

-200

1, B

ucur

eti,

200

2.

Tabe

lul n

r. 16

In

dici

i pre

urilo

r plã

tite

de a

gric

ulto

ri pe

ntru

pro

duse

le in

dust

riale

19

90

1,0

D

enum

ire p

rodu

s 19

91

1992

19

93

1994

19

95

1996

19

97

1998

19

99

2000

20

01

Tota

l tra

ctoa

re

12,5

21,3

62,2

11

4,5

170,

9 42

8,4

881,

6 1.

119,

8 1.

467,

5 1.

987,

5 2.

696,

2 To

tal m

ain

i agr

icol

e 14

,424

,541

,0

88,9

13

7,8

275,

7 73

1,9

1.05

5,2

1.31

8,9

2.14

5,3

3.31

8,9

Tota

l pie

se d

e sc

him

b 18

,631

,642

,3

96,0

19

9,0

280,

4 72

7,8

1.19

3,4

1.59

5,1

2.46

5,6

3.01

7,9

Tota

l tra

ctoa

re, m

ain

i agr

icol

e,

pies

e de

sch

imb

13

,3

22,5

54

,5

10

5,2

15

9,4

37

2,9

82

7,1

1.

097,

7

1.22

8,0

2.

048,

1

2.91

9,6

Tota

l îng

rããm

inte

chi

mic

e 18

,518

,551

,1

144,

4 18

7,2

209,

8 33

5,3

961,

8 1.

076,

8 1.

615,

6 2.

266,

1 To

tal c

arbu

ran

i i l

ubrif

ian

i 18

,140

,099

,3

137,

3 20

8,6

291,

5 96

1,8

1.28

5,8

2.08

5,2

3.73

0,6

4.38

0,1

Tota

l ene

rgie

ele

ctric

ã i t

erm

icã

18,5

33,1

64,8

15

3,3

190,

2 39

9,5

969,

3 1.

120,

6 1.

430,

3 2.

576,

8 3.

617,

0 To

tal p

rodu

se in

dust

riale

17

,027

,666

,8

134,

3 18

5,4

322,

0 74

2,1

1.10

5,3

1.42

2,1

2.41

6,5

3.20

7,2

Sur

sa: T

raia

n La

zr,

op. c

it.

94

În perioada 1990 – 2001, pe total, produsele industriale necesare agricul-turii i-au sporit pre urile de peste 3.207 ori; cele mai mari cre teri au fost înregistrate de grupa de produse carburan i i lubrefian i, la care pre urile au urcat de peste 4.380 ori; i dac ar fi avut mijloacele tehnice necesare, utilizarea acestora devenea ira ional atâta timp cât plata nominal pentru munc în România a crescut în acela i interval de numai aproximativ 880 de ori.

Prin politicile de pre uri (sau mai exact prin lipsa acestora), agricultura este împins spre necompetitivitate i subzisten .

Suspect apare faptul c orga-nismele interna ionale care au monito-rizat i condi ionat reformele i au

impus macrostabilizarea, nu au acuzat niciodat cre terile prea mari de pre uri la unele produse, ci s-au cramponat în permanen numai de salarii care ar fi infla ioniste; în fapt, f r salarii mari i pe m sura celorlalte pre uri, nu se poate moderniza o economie, întrucât substitu ia muncii prin tehnic este autorizat economic numai atunci când munca este relativ mai scump .

În ierarhia cre terilor de pre uri urmeaz energia, cu o cre tere de 3.617 ori, aceasta devenind necom-petitiv în condi iile energice umane ieftine.

Pentru a avea acces la produsele industriale, agricultorii au fost nevoi i s vând cantit i din ce în ce mai mari de produse agricole brute (tabelul nr. 17).

Tabelul nr. 17 Cantitatea de produse agricole necesarã a fi vândutã

pentru a cumpãra un produs industrial, în condi iile pre urilor aplicate în anii 1990, 1995, 2000 i 2001

Produsul care Produsul care se cumpãrã se vinde Tractor U 650 Combinã C14U Motorinã (mii litri)

1990 1995 2000 2001 1990 1995 2000 2001 1990 1995 2000 2001 Grâu (t) 50,0 77,0 82,0 92,0 175,0 211,0 400,0 500,0 1,3 2,1 3,7 3,6 Porumb (t) 42,0 86,0 103,0 110,0 145,0 236,0 500,0 600,0 1,0 2,3 4,6 4,4 Floarea-soarelui (t) 25,0 45,0 59,0 59,0 87,0 122,0 286,0 319,0 0,6 1,2 2,6 2,3 Lapte de vacã (t) 167,0 411,0 822,0 690,0 582,0 1128,

04000,

03750,

04,2 11,1 37,0 27,3

Carne bovine (t) 3,7 4,5 18,0 9,5 12,9 12,3 87,0 52,0 0,09 0,12 0,80 0,38 Carne porc (t) 4,2 6,2 14,0 9,2 14,5 16,9 67,0 50,0 0,11 0,17 0,62 0,36 Carne pasãre (t) 5,0 7,1 12,0 10,2 17,5 19,5 59,0 56,0 0,13 0,19 0,54 0,40

Sursa: Traian Laz r – op. cit.

Pentru un tractor U650, în anul 2001 era necesar de 1,84 ori mai mult grâu (comparativ cu anul 1990), de 2,62 ori mai mult porumb, de 2,36 ori mai mult floarea-soarelui, de 4,13 ori mai mult lapte sau de 2,57 ori mai mult carne de bovine.

Cu alte cuvinte, pentru a contracara asemenea decalaje de pre uri, ar fi fost

necesar ca agricultorii s realizeze, cu acelea i cheltuieli, de 1,8 ori mai mult grâu /ha, s mulg de la o vac de 4,1 ori mai mult lapte sau s ob in la fiecare animal de 2,57 ori mai mult carne, fapt evident imposibil de realizat într-un interval scurt i cu acela i material biologic sau chiar cu altul mai slab.

95

Compararea sintetic a indicilor pre urilor produselor agricole i industriale (tabelul nr. 18) arat c cea mai bun pozi ie relativ s-a înregistrat în anii 1994 i 1995, când sporul de pre al produselor agricole a acoperit 73,2 i respectiv 67,8% din cre terea pre urilor produselor industriale.

Începând din anul 1995 pozi ia

agricultorilor se deterioreaz constant pân la recordul negativ din anul 2000, când numai 34% din cre terea pre u-rilor produselor industriale era acope-rit prin pre urile produselor agricole.

Efectul negativ al diferen elor de pre uri se manifest atât în fiecare an, cât mai ales cumulativ de la un an la altul.

Tabelul nr. 18 Indicii pre urilor produselor agricole i indicii pre urilor produselor industriale necesare agriculturii, raportul dintre ace tia (foarfecele

pre urilor), în perioada 1991 – 2001 %

Anii Indicii pre urilor produselor

agricole (1990=100)

Indicii pre urilor produselor industriale necesare agriculturii

(1990=100)

Raportul dintre indicele pre urilor produselor agricole i indicele

pre urilor produselor necesare agriculturii (%)

1991 641,9 1.702,2 37,7 1992 1.400,3 2.757,7 50,8 1993 4.414,2 6.680,3 66,1 1994 9.836,1 13.428,4 73,2 1995 12.576,8 18.539,2 67,8 1996 19.535,5 32.197,9 60,7 1997 37.163,9 74.211,3 50,1 1998 44.696,7 110.531,4 40,4 1999 53.655,7 142.205,9 37,7 2000 82.841,5 241.651,1 34,3 2001 123.961,7 320.715,0 38,7

Sursa: dr. Traian Laz r – op. cit.

Cu asemenea evolu ii, agricultura româneasc se situeaz cam în evul mediu sau cel mult la începuturile dezvolt rii capitaliste a economiei agrare europene.

Desigur c aceste procese au fost dictate de pia i de un concept de reform ata at unor turbulen e majore, previzibile.

O economie nu poate genera îns dezvoltare performant f r interven ii i decizii pe m sur pe care, a a cum

o probeaz agricultura noastr , pia a singur nu le poate sus ine.

Infla ia redistribuie întotdeauna

resursele de la cei mai slabi la cei mai puternici; dac dorim totu i hran îndestul toare i la pre uri accesibile sunt necesare atât politici agricole performante, cât i interven ii în întregul sistem economic i industrial nu numai în domeniul monetar.

5. Evolu ia pre urilor

interna ionale la unele materii prime, produse industriale de

bazã i produse agricole În perioada 1990 -2001, pe pie ele

interna ionale, pre urile unor produse

96

de baz – metale, combustibili i alimente - au avut mai degrab tendin e de sc dere, de men inere relativ constant sau de foarte u oare cre teri.

Desigur c aceste evolu ii sunt între altele influen ate atât de stagnarea i chiar recesiunea economic mondial , dar i de noua revolu ie tiin ific i tehnologic generatoare a unor restructur ri substan iale în arhitectura sistemelor i a structurilor industriale.

P trunderea omenirii în societatea informa ional , bazat pe cunoa tere i cuno tin e care se globalizeaz , utiliza-rea unor noi materiale i tehnologii, accentuarea delocaliz rilor industriale i a concuren ei interna ionale, globali-

zarea financiar – monetar i tendin ele de polarizare a puterii economice i de integrare, transform vechile industrii în activit i desuete, banale, de subzis-ten , care mai rezist din iner ie i din teama de a nu se produce ocuri sociale rapide i masive. Fa de cele trei decenii de aur ale cre terii economice - pe care a cunoscut – o nu numai lumea industrial occidental , ci i noile ri industrializate , statele

exsocialiste i cele în curs de dezvoltare, dup cele dou ocuri succesive ale pre ului petrolului (1973, 1978) – începând cu anii 80, omenirea a p truns într-o perioad de ample, profunde i imprevizibile schimb ri. Acestea se asociaz cu tot mai frecvente turbulen e i crize financiare, cu enorme presiuni asupra bugetelor i a sistemelor de protec ie social ce devin nesustenabile, cu noi filosofii în materie de investi ii (preponderen a specula iilor financiare în defavoarea investi iilor materiale i materializate în capital fix necesar descoperirii i valori-fic rii unor resurse de materii prime etc.). În mare acestea ar fi câteva

explica ii ale diminu rii cererii fa de unele materii prime i produse de baz , pentru o economie care tinde tot mai mult s - i schimbe filosofia i modelele de consum tradi ionale, fondate pe valorile tehnico–economice i tiin ifice ale celei de a doua revolu ii industriale, ce pare a- i fi încheiat faza de maturitate i care intr într-o prelungit agonie.

1. Sc derea pre urilor la metalele comercializabile pe pie ele mondiale de referin , privit în contextul unor asemenea evolu ii, nu mai apare surprinz toare.

Astfel, fa de nivelul din anul 1990, în 2001, pre ul zincului se situa la 36,9% - 59%, cel al cositorului oscila între 53,5-73,8%, pentru plumb pre ul a sc zut la 58,9% - 98,3%, cuprul se pl tea cu numai 59,4%, nichelul a sc zut la pre cu pân la 67,3%, aurul mai era pl tit cu 70,7%, aluminiul cu 88,2% iar argintul cu 91% (tabelul nr. 19 i graficul nr. 1).

Cre teri de pre uri sunt înregistrate numai la materiile prime necesare produc iei de îngr minte chimice – este vorba de potas – cu o majorare de pre de 20,3% i de rocile fosfatice la care pre urile au urcat cu 3,3%.

Asemenea pre uri au generat i vor genera restructur ri masive nu numai pentru minerit, ci i pentru industriile metalurgice.

Chiar dac în anul 1995 am asistat la o tendin remarcabil de redresare a acestor pre uri, din anul 1996, curba decenal de reducere se reinstaleaz . O dat cu pr bu irea respectivelor pre-uri, vechile convingeri cu privire la bo-g ia unor ri înzestrate cu imense resurse minerale sunt profund tulburate, deoarece aceste z c minte pot produ-ce, cel pu in pentru o perioad , mai ales s r cie, prin pierderile pe care continua-rea activit ilor respective le genereaz .

Tabe

lul n

r. 19

In

dice

le p

reur

ilor l

a pr

inci

pale

le m

etal

e, fo

sfa

i i p

otas

iu

pe p

ieel

e de

refe

rinã

%, 1

990

100

,0

19

90

1991

19

92

1993

19

94

1995

19

96

1997

19

98

1999

20

00

2001

A

lum

iniu

(cen

i US

/livr

ã); d

in o

rice

arã

de o

rigin

e pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

79,5

76,6

69,5

90,0

11

0,1

91,9

97,5

82,8

83,0

94,6

88,2

Cup

ru (c

eni U

S/li

vrã)

; din

Reg

atul

Uni

t pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

87,9

85,9

72,0

86,6

11

0,2

86,2

85,5

62,1

59,1

68,2

59,4

Aur

(dol

ari U

S/u

ncie

); di

n R

egat

ul U

nit p

e pi

aa

din

Lond

ra

100,

094

,489

,593

,810

0,2

100,

210

1,1

86,3

76,7

72,7

72,7

70,7

Min

ereu

de

fier (

dola

ri U

S/to

ne m

etric

e) B

razi

lia

(Por

turil

e de

la M

area

Nor

dulu

i) 10

0,0

108,

010

2,6

91,3

82,7

87

,792

,993

,296

,487

,5..

…

Plu

mb

(cen

i US

/livr

ã); d

in R

egat

ul U

nit p

e pi

aa

din

Lond

ra

100,

068

,967

,150

,367

,8

77,8

95,6

77,0

65,1

62,0

56,1

58,9

Plu

mb

(cen

i US

/livr

ã); d

in S

tate

le U

nite

pe

pia

a di

n N

ew Y

ork

100,

073

,277

,969

,982

,3

95,0

109,

910

5,9

103,

898

,398

,398

,3

Nic

hel (

cen

i US

/livr

ã); d

in R

egat

ul U

nit î

n po

rturil

e no

rd e

urop

ene

100,

092

,179

,159

,969

,2

92,8

84,7

78,1

52,2

67,7

97,4

67,3

Roc

i fos

fatic

e (d

olar

i US

/tone

met

rice)

; din

M

aroc

în p

ortu

rile

din

Cas

abla

nca

100,

010

4,9

103,

181

,581

,5

86,4

96,3

100,

810

6,2

108,

610

8,0

103,

3

Pot

asã

(dol

ari U

S/to

ne m

etric

e); d

in C

anad

a pe

pi

aa

din

Van

couv

er

100,

011

0,9

114,

210

9,5

107,

7 12

0,0

119,

211

8,8

119,

112

4,0

124,

812

0,3

Arg

int (

cen

i US

/unc

ie);

din

Sta

tele

Uni

te p

e pi

aa

din

New

Yor

k 10

0,0

83,8

81,7

89,2

109,

6 10

7,7

107,

510

1,5

114,

810

8,9

103,

791

,0

Cos

itor(

cen

i US

/livr

ã); d

in o

rice

arã

de o

rigin

e pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

92,0

100,

384

,989

,7

101,

810

1,2

92,7

91,0

88,6

89,3

73,8

Cos

itor(

cen

i US

/livr

ã) M

alai

ezia

10

0,0

92,7

16,6

84,4

82,9

97

,797

,584

,6…

…

…

…

C

osito

r(ce

ni U

S/li

vrã)

Bol

ivia

10

0,0

88,3

95,5

86,9

86,3

98

,297

,260

,858

,458

,158

,353

,5C

osito

r(ce

ni U

S/li

vrã)

Tai

land

a 10

0,0

88,8

93,2

82,8

88,6

98

,5…

…

…

…

86

,3…

Zi

nc (c

eni U

S/li

vrã)

; din

Reg

atul

Uni

t pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

73,9

81,8

63,5

65,8

67

,967

,586

,667

,570

,974

,358

,4

Zinc

(cen

i US

/livr

ã); d

in S

tate

le U

nite

pe

pia

a di

n N

ew Y

ork

100,

074

,079

,963

,565

,4

70,0

67,6

85,3

66,9

70,2

73,9

59,0

Zinc

(cen

i US

/livr

ã) B

oliv

ia

100,

074

,082

,265

,366

,4

69,8

68,4

52,4

40,8

42,7

45,5

36,9

Sur

sa: I

nter

natio

nal F

inan

cial

Sta

tistic

s, d

iver

se e

diii.

N

ot: 1

livr

- 0,

453k

g; 1

unci

e - 1

/16

dint

r-o

livr

;1/1

2 di

n liv

ra tr

oy.

98

Graficul nr.1 Evolu ia pre urilor metalelor, fosfa ilor i potasiului comercializabile pe

pie ele mondiale de referin , în perioada 1990 - 2001

99

În afara factorilor enumera i anterior, chiar dac ar fi numai o simpl specula ie, în opinia noastr , c derea valorii metalelor poate fi determinat i de filosofia monetar .

Dac pân în anul 1971, dolarul american era convertibil în aur, acest metal era extrem de pre ios, înainte de toate, pentru c autoriza tip rirea unei anumite cantit i de moned ; aurul era c utat i de celelalte state pentru a- i constitui rezerve care s garanteze o anumit mas monetar . Renun area la aceast func ie a aurului a f cut ca acest metal s devin din ce în ce mai pu in pre ios, iar prin compara ie i referin , s-au diminuat i pre urile pentru celelalte metale i minereuri. A avut loc o treptat tranzi ie spre garantarea monedelor prin rezerve din alte monede, adic , în fapt, hârtiile prezentau o garan ie pentru alte hârtii.

Aparent minor, un asemenea proces a împins economia mondial spre repetate ocuri i crize financiare din pricina banilor care nu mai au acoperire în aur.

Asist m în fapt la o situa ie invers în raport cu cea produs în economia european în secolul XV; atunci, datorit descoperirii Americilor, Europa a primit tot mai însemnate cantit i de metale pre ioase extrase folosind munca scla-vilor transporta i i vându i din Africa.

Aceste metale au permis tip rirea i turnarea de moned în cantit i tot mai mari, fapt care a generat un val infla ionist deosebit, întrucât alte produse pentru schimb nu puteau fi oferite a a rapid.

Ast zi, renun area la aur d frâu liber specula iilor financiar – monetare, care produc crize din ce în ce mai frecvente i tulbur echilibrul pre urilor i al investi iilor materiale.

2. Pre ul combustibililor comercia-

liza i pe pie ele mondiale prezint tendin e divergente: în intervalul 1990-1999, acestea au sc zut, iar în anul 2000 au cunoscut un puseu de cre tere care s-a temperat în 2001 (tabelul nr. 20).

A a de pild , petrolul ofer o varia ie destul de însemnat în evolu ia pre urilor: dup 1990 pân în 1994 pre urile au sc zut permanent; în 1995 – 1996 acestea au manifestat o tendin cresc toare care s-a oprit în anul 1997, când apare din nou semnalul unei reduceri. Cele mai mici pre uri ale deceniului au fost atinse în anul 1998, când pre urile s-au situat la 53 – 59% din nivelul anului 1990. Dup aceast c dere dramatic , în 1999, pre urile se reinflameaz , ajungând în anul 2000 s le dep easc cu 19 – 25% pe cele de la începutul deceniului. În anul 2001 pre urile i-au reluat curba descendent , situându-se totu i cu 3-10% peste nivelul anului de referin . Benzina, urm re te la cote ceva mai reduse pre urile petrolului brut.

Cât prive te c rbunele, din cei 11 ani analiza i numai în doi – 1991 i 1996 nivelul atins al pre ului din anul 1990 a fost dep it cu 2,2 i respectiv 1%.

În fine, în categoria combustibililor includem i lemnul, de i acesta poate fi folosit i ca materie prim pentru alte industrii (mobil , celuloz , chimie).

Acest produs pare s ofere o not aparte comparativ cu produsele analizate pân în prezent.

Este vorba, mai degrab , de o tendin - uneori sus inut – de cre tere a pre urilor care s-a manifestat pân în anul 2000 inclusiv.

Cele mai puternice cre teri de pre uri sunt consemnate în intervalul 1993 – 1995.

Tabe

lul n

r. 20

Indi

cii n

omin

ali a

i pre

urilo

r prin

cipa

lilor

com

bust

ibili

com

erci

aliz

ai

pe p

ieel

e de

refe

rinã

mon

dial

e %

, 199

0 1

00,0

1990

1991

1992

1993

1994

19

9519

9619

9719

9819

9920

0020

01P

etro

l, sp

ot (d

olar

i US

/bar

il); p

reul

med

iu p

etro

l ne

prel

ucra

t 10

0,0

84,3

82,8

73,0

69,4

74

,888

,683

,856

,978

,212

2,8

105,

6

Pet

rol,

spot

(dol

ari U

S/b

aril)

, Dub

ai F

ateh

10

0,0

80,1

82,7

71,9

71,5

77

,889

,487

,358

,382

,412

5,9

109,

6P

etro

l, sp

ot (d

olar

i US

/bar

il), R

egat

ul U

nit B

rent

10

0,0

84,3

81,9

71,7

66,8

72

,086

,380

,653

,674

,711

9,4

103,

0P

etro

l, sp

ot (d

olar

i US

/bar

il), W

est T

exas

In

term

edia

te

100,

087

,783

,875

,370

,1

75,2

90,3

84,0

58,8

78,2

123,

710

5,5

Pet

rol,

spot

(dol

ari U

S/b

aril)

, Ala

ska

de N

ord

100,

083

,382

,474

,471

,5

78,3

…

…

…

…

…

…

Cãr

bune

(dol

ari U

S/to

ne m

etric

e), A

ustra

lia

100,

010

2,2

97,0

92,2

87,4

93

,810

1,0

97,0

87,5

73,7

68,2

77,9

Benz

inã

(cen

i US

/gal

on),

Coa

stel

e U

S d

in z

ona

Gol

furil

or

100,

089

,380

,871

,567

,3

71,6

83,9

82,3

58,1

72,9

117,

210

3,2

Man

gan

(dol

ari U

S/lo

ng to

n); d

in In

dia

în

portu

rile

din

SUA

100,

011

4,6

109,

487

,262

,3

59,4

59,5

59,5

59,5

…

…

…

Lem

n (d

olar

i US

/met

ri cu

bi);

bute

ni le

mn

esen

ã ta

re, M

alai

ezia

, Sar

awak

10

0,0

112,

112

2,7

242,

719

7,4

160,

815

8,3

148,

610

1,6

116,

711

8,6

99,9

Lem

n (d

olar

i US

/met

ri cu

bi);

lem

n es

enã

tare

, M

alai

ezia

10

0,0

101,

511

7,4

146,

615

8,8

143,

114

3,3

128,

193

,611

6,2

115,

994

,4

Lem

n (d

olar

i US

/met

ri cu

bi);

bute

ni le

mn

esen

ã m

oale

, Sta

tele

Uni

te

100,

010

1,7

123,

417

6,4

162,

9 15

6,9

165,

215

0,0

128,

813

3,2

146,

312

7,7

Lem

n (d

olar

i US

/met

ri cu

bi);

lem

n es

enã

moa

le,

Stat

ele

Uni

te

100,

010

4,8

113,

813

4,5

145,

2 14

5,7

150,

314

2,6

135,

714

5,7

138,

113

7,1

Sur

sa: I

nter

natio

nal F

inan

cial

Sta

tistic

s, d

iver

se e

diii.

101

Graficul nr. 2 Evolu ia pre ului principalelor combustibili

comercializa i pe pie ele mondiale

102

În anul 1998, pe fondul crizei financiare asiatice asist m la pr bu-irea pre ului pentru bu tenii i lemnul

de esen tare din Malayezia (pre urile au c zut de la 242,7% în anul 1993, la 101,6% în anul 1998 pentru bu teni i, respectiv, de la 158,8% în anul 1994, la 93,6% pentru lemnul de esen tare). Dup redresarea u oar din anii 1999 -2000, în anul 2001, lemnul malaezian i –a redus iar i pre ul, ceea ce nu s-a

întâmplat pentru bu tenii i lemnul de esen moale din SUA.

3. Pre urile m rfurilor alimentare probeaz o tendin general de recul, dar mai moderat în compara ie cu pre urile metalelor.

În anul 2001, pre urile au crescut pentru carnea de vit din Argentina, care valora cu 26,7% mai mult decât în anul 1990. i de aceast dat vom semnala faptul c , în urma crizei finan-ciare din Argentina, pre ul c rnii de vit a sc zut mult în anul 2001, fa de nivelul record atins în anul 1993 – 231,5% cre tere în raport cu anul 1990. De altfel, pentru întreaga perioa-d , pre ul la acest produs a fost superior nivelului din anul 1990.

Un alt produs cu pre uri mai mari în raport cu anul de referin îl reprezint carnea de miel din Noua Zeeland (tabelul nr. 21).

Pentru toate celelalte produse agricole, în anul 2001, pre urile se situau sub nivelul celor din anul 1990.

Unul dintre produsele la care pre urile au o evolu ia mai oscilant – în func ie de origine i pia – este zah rul. A a de pild , zah rul importat de UE, i-a men inut pre urile u or peste cele din anul 1990 pân în anul 1999; în anii 2000 i 2001 pre ul acestuia scade la 95,1 i, respectiv, 90,3%.

Zah rul de import SUA prezint un

pre situat permanent sub cel din anul 1990, cu 1-9%, cu o sc dere mai mare în anul 2000 (pân la 83,4%), în timp ce zah rul din Brazilia i Caraibe (din trestie de zah r) se confrunt cu sc deri de pre uri permanente pân la 56-66% în anul 2001.

La grâu, vârful de pre s-a înregistrat în anul 1996, când cel american a atins un record al cre terii fa de 1990, pân la 152,8%, cel argentinian a crescut la 139%, grâul australian i-a majorat pre ul la 137%, (cel de la Sydney i-a sporit pre ul cu 17%). În continuare îns pre urile au sc zut la 79-84% în anul 2000 i 85-93% în anul 2001.

Porumbul tailandez prezint oscila ii majore ale pre ului: 102,4% în 1993, 213,8% în 1997, 109,6% în 1998 i 239% fa de 1990 în anul 2000; porumbul american a cunoscut pre uri maxime în anul 1996 (150-156%), ajungând la 78-82% din nivelul de referin în anul 2001.

La acest produs este posibil ca pre ul s fi fost influen at i de campania dus în rile din UE, împotriva modific rilor genetice, a a cum probabil acelea i explica ii pot fi valabile i pentru soia de aceea i provenien , la care pre urile au sc zut dup vârful din anul 1996 (123,4%) pân la 79% din anul 2001.

Tendin e de sc dere au i pre urile la bunurile destinate industrializ rii – lân , piei i tutun; pre ul la lân a sc zut în anul 2001 la 59-97%, la piei s-a ajuns la 92% iar la tutun la 88%.

Analizând aceste evolu ii divergente în raport cu cele din România, nu putem s concluzion m decât c pre urile române ti sufer de conver-gen , varia ii în func ie de cursul de schimb al monedei i de lipsa institu-iilor care s reglementeze pie ele.

Tabe

lul n

r. 21

In

dici

i nom

inal

i ai p

reur

ilor m

rfur

ilor a

limen

tare

com

erci

aliz

ate

pe

pie

ele

de re

ferin

mon

dial

e %

, 199

0 1

00,0

1990

1991

1992

19

93

1994

19

95

1996

19

97

1998

19

99

2000

20

01

Car

ne d

e vi

tã (c

eni U

S/li

vrã)

; din

Aus

tra-

lia -

Nou

a Ze

elan

dã în

por

turil

e S

UA

10

0,0

103,

995

,810

2,1

91,0

74

,469

,672

,467

,371

,575

,583

,0

Car

ne d

e vi

tã (c

eni U

S/li

vrã)

; din

Sta

tele

U

nite

pe

pia

a di

n N

ew Y

ork

100,

095

,995

,699

,192

,0

89,1

90,0

91,2

…

94,9

…

…

Car

ne d

e vi

tã (c

onge

latã

) (ce

ni U

S/li

vrã)

; Ar

gent

ina

10

0,0

148,

719

4,0

231,

517

5,3

160,

912

9,1

138,

117

9,9

158,

115

6,0

126,

7

Unt

(cen

i US/

livrã

); di

n N

oua

Zeel

andã

pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

95,2

101,

795

,395

,0

111,

2..

99,9

97,8

89,6

.. ..

Unt

(cen

i US/

livrã

); N

oua

Zeel

andã

10

0,0

89,8

104,

893

,596

,7

113,

611

8,1

98,7

100,

385

,977

,077

,6Pi

ei d

e an

imal

e (c

eni U

S/li

vrã)

; din

St

atel

e U

nite

pe

pia

a di

n C

hica

go

100,

086

,182

,386

,894

,1

95,6

94,7

95,7

83,2

78,2

87,0

91,7

Car

ne d

e m

iel (

cen

i US

/livr

ã); d

in N

oua

Zeel

andã

pe

pia

a di

n Lo

ndra

10

0,0

86,6

95,3

102,

510

3,7

93,5

120,

112

4,1

95,8

95,6

93,2

107,

5

Car

ne d

e m

iel (

cen

i US

/livr

ã); N

oua

Zeel

andã

10

0,0

89,2

93,6

113,

811

0,6

113,

613

5,9

143,

512

2,4

127,

512

1,6

134,

5

Por

umb

(dol

ari U

S/1

bus

hel);

din

Sta

tele

U

nite

pe

pia

a di

n C

hica

go

100,

095

,995

,091

,799

,2

107,

915

6,6

109,

190

,977

,375

,678

,1

Por

umb

(dol

ari U

S/1

bus

hel);

din

Sta

tele

U

nite

în p

ortu

rile

SU

A

100,

098

,295

,393

,298

,6

112,

915

0,4

107,

292

,882

,480

,682

,0

Por

umb

(dol

ari U

S/1

bus

hel);

Tai

land

a 10

0,0

95,2

110,

510

2,4

124,

0 15

4,1

…

213,

811

8,0

109,

623

9,0

…

Boa

be d

e so

ia (d

olar

i US

/tone

met

rice)

; di

n St

atel

e U

nite

pe

pia

a di

n R

oter

dam

10

0,0

97,1

95,4

103,

410

2,5

105,

112

3,4

119,

799

,580

,985

,679

,2

Zahã

r (ce

ni U

S/li

vrã)

; Pre

uri d

e im

port

UE

10

0,0

105,

010

7,7

106,

210

6,6

118,

011

7,8

107,

310

2,6

101,

595

,190

,3

Zahã

r (ce

ni U

S/li

vrã)

; din

Car

aibe

pe

pia

a di

n N

ew Y

ork

100,

071

,872

,580

,196

,8

106,

295

,691

,171

,350

,164

,665

,8

Zahã

r (ce

ni U

S/li

vrã)

; pre

urile

de

impo

rt S

UA

10

0,0

92,7

91,6

92,9

94,8

99

,296

,294

,394

,990

,983

,491

,8

19

9019

9119

92

1993

19

94

1995

19

96

1997

19

98

1999

20

00

2001

Za

hãr (

cen

i US

/livr

ã); B

razi

lia

100,

074

,569

,872

,882

,4

86,3

82,2

77,4

65,1

42,3

49,9

56,2

Zahã

r (ce

ni U

S/li

vrã)

; Filip

ine

100,

092

,792

,969

,475

,5

96,9

94,8

86,8

91,5

102,

586

,486

,9Tu

tun

(dol

ari U

S/to

ne m

etric

e); d

in S

atel

e U

nite

pe

toat

e pi

eel

e 10

0,0

103,

210

1,4

79,5

77,9

77

,990

,110

4,1

98,3

91,4

88,1

88,1

Grâ

u (d

olar

i US

/bus

hel);

din

Aus

tralia

pe

pia

a di

n Si

dney

10

0,0

67,9

102,

379

,483

,4

101,

711

7,0

96,4

79,8

…

…

…

Grâ

u (d

olar

i US

/bus

hel);

Aus

tralia

10

0,0

68,5

96,9

87,5

82,4

12

1,6

137,

210

8,0

92,9

82,8

79,8

92,2

Grâ

u (d

olar

i US

/bus

hel);

din

Sta

tele

U

nite

în to

ate

portu

rile

100,

094

,911

1,4

103,

511

0,6

130,

615

2,8

117,

993

,082

,784

,093

,5

Grâ

u (d

olar

i US

/bus

hel);

Arg

entin

a 10

0,0

62,1

83,2

90,8

90,8

11

3,7

138,

910

9,4

85,2

80,9

79,6

85,2

Lânã

(cen

i US

/kg)

; din

Aus

tralia

i N

oua

Zeel

andã

pe

pia

a di

n R

egat

ul U

nit-

48s

100,

076

,579

,374

,311

6,4

144,

812

4,9

129,

098

,080

,581

,896

,8

Lânã

(cen

i US

/kg)

; din

Aus

tralia

i N

oua

Zeel

andã

pe

pia

a di

n R

egat

ul U

nit-

64s

100,

068

,861

,747

,692

,3

96,0

80,7

94,1

68,4

76,7

90,8

77,2

Lânã

(cen

i US/

kg);

Nou

a Ze

elan

dã

100,

073

,071

,168

,684

,3

104,

310

2,0

91,3

69,3

68,0

64,0

58,8

Sur

sa: I

nter

natio

nal F

inan

cial

Sta

tistic

s, d

iver

se e

diii.

105

Graficul nr. 3 Pre urile m rfurilor alimentare comercializate

pe pie ele mondiale de referin

evolu ia pre urilor interne úi interna ionale pentru unele...

Documents