evanghelii apocrife - apocalipsa lui ilie

of 25/25
Apocalipsa lui Ilie 1 APOCALIPSA LUI ILIE Viaţa profetului Ilie este o demonstraţie vie a tensiunilor existente între profeţi şi regii lui Israel, atunci când monarhia nu era fidelă Domnului. Numele lui Ilie înseamnă: „Domnul meu este Iahve". 1 Faptele cele mai semnificative ale activităţii şi experienţei lui Ilie cuprind lupta sa împotriva proorocilor lui Baal, fuga sa la muntele Horeb, unde aude glasul Domnului „în adiere de vânt lin" (l R. 19,12 b), şi urcarea sa „în vârtej de vânt la cer" (2 R. 2,11 b). Istoria lui Ilie o găsim în relatările privitoare la regii lui Israel şi Iuda (l R. 17 până la 2 R. 2). a. Ilie, omul lui Dumnezeu Relatarea biblică a vieţii lui Ilie începe cu momentul în care profetul îi declară regelui Ahab 2 că Dumnezeu nu va pune capăt secetei, ce bântuia ţara, decât atunci când va vorbi prin intermediarul său. Dumnezeu îi dă lui Ilie următoarea poruncă: „Du-te de aici ... Apă vei bea din pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!" (l R. 17,4). Când pârâul Cherit va seca, Ilie va pleca la Sarepta Sidonului, unde va fi îngrijit de o văduvă, ale cărei provizii erau înmulţite în chip miraculos (l R. 17,14). Văduva nu-1 va recunoaşte pe Ilie ca „omul lui Dumnezeu", decât atunci când îi va învia fiul decedat (l R. 17,24). b. Contextul istoric al activităţii lui Ilie „Ilie Tesviteanul, este proroc din Tesba Galaadului" (l R. 17,1). Regiunea Galaadului se găsea în partea de nord a Israelului, la răsărit de Iordan, în afară de această referire, nu mai avem aici o altă informaţie, cu privire la originea sa. Iosif Flaviu pare să fie de acord că Tesba ar fi fost o localitate din Galaad 3 , identificată, în mod tradiţional ca un loc situat la aproximativ 13 Km N de râul Iaboc. 4 Ilie este trimis la regele lui Israel, regatul de Nord, ca reprezentant al lui Dumnezeu. Regii şi preoţii erau consacraţi, prin ungere, să fie reprezentanţii oficiali ai lui Dumnezeu, regele cel mare al lui Israel. Ei erau însărcinaţi cu conducerea poporului lui Dumnezeu pe calea fidelităţii Domnului, însă regatul de Nord îl părăseşte pe Dumnezeu şi legămintele sale, începând cu regele Ieroboam (931-910 î.d.H.). Cultul lui Baal îl va înlocui, încet, încet, pe cel al lui Iahve. Cărţile Regilor ne arată cum profetul Ilie (şi mai târziu Elisei) devin reprezentanţii lui Dumnezeu, în locul regelui şi al preotului. Ni se pun în lumină numeroase paralele între slujirea profeţilor şi cea a lui Moise. Seceta din vremea lui Ahab nu este numai o judecată divină asupra unei naţiuni devenită idolatră. Ea subliniază incapacitatea totală a lui Baal - zeul fertilităţii şi al furtunii - de a aduce ploaia. 5 Episodul cu via lui Nabot insistă asupra unui principiu inviolabil în Israel. Contrar obiceiurilor regilor canaaniţi, care confiscă fără menajamente terenurile care le conveneau,

Post on 07-Mar-2016

571 views

Category:

Documents

105 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

"El va porni plin de mânie împotriva ţării şi va căuta să păcătuiască împotriva poporului. El va prigoni pe toţi sfinţii şi-i va aduce legaţi fedeleş, împreună cu preoţii din ţară.

TRANSCRIPT

  • Apocalipsa lui Ilie

    1

    APOCALIPSA LUI ILIE

    Viaa profetului Ilie este o demonstraie vie a tensiunilor existente ntre profei i regii lui Israel, atunci cnd monarhia nu era fidel Domnului.

    Numele lui Ilie nseamn: Domnul meu este Iahve".1 Faptele cele mai semnificative ale activitii i experienei lui Ilie cuprind lupta sa mpotriva proorocilor lui Baal, fuga sa la muntele Horeb, unde aude glasul Domnului n adiere de vnt lin" (l R. 19,12 b), i urcarea sa n vrtej de vnt la cer" (2 R. 2,11 b).

    Istoria lui Ilie o gsim n relatrile privitoare la regii lui Israel i Iuda (l R. 17 pn la 2 R. 2).

    a. Ilie, omul lui Dumnezeu

    Relatarea biblic a vieii lui Ilie ncepe cu momentul n care profetul i declar regelui Ahab

    2 c Dumnezeu nu va pune capt secetei, ce bntuia ara, dect atunci cnd va vorbi prin

    intermediarul su. Dumnezeu i d lui Ilie urmtoarea porunc: Du-te de aici ... Ap vei bea din pru, iar mncare am poruncit corbilor s-i aduc acolo!" (l R. 17,4). Cnd prul Cherit va seca, Ilie va pleca la Sarepta Sidonului, unde va fi ngrijit de o vduv, ale crei provizii erau nmulite n chip miraculos (l R. 17,14). Vduva nu-1 va recunoate pe Ilie ca omul lui Dumnezeu", dect atunci cnd i va nvia fiul decedat (l R. 17,24).

    b. Contextul istoric al activitii lui Ilie

    Ilie Tesviteanul, este proroc din Tesba Galaadului" (l R. 17,1). Regiunea Galaadului se gsea n partea de nord a Israelului, la rsrit de Iordan, n afar de aceast referire, nu mai avem aici o alt informaie, cu privire la originea sa. Iosif Flaviu pare s fie de acord c Tesba ar fi fost o localitate din Galaad

    3, identificat, n mod tradiional ca un loc situat la aproximativ 13 Km N de rul Iaboc.

    4

    Ilie este trimis la regele lui Israel, regatul de Nord, ca reprezentant al lui Dumnezeu.

    Regii i preoii erau consacrai, prin ungere, s fie reprezentanii oficiali ai lui Dumnezeu, regele cel mare al lui Israel. Ei erau nsrcinai cu conducerea poporului lui Dumnezeu pe calea fidelitii Domnului, ns regatul de Nord l prsete pe Dumnezeu i legmintele sale, ncepnd cu regele Ieroboam (931-910 .d.H.).

    Cultul lui Baal l va nlocui, ncet, ncet, pe cel al lui Iahve. Crile Regilor ne arat cum profetul Ilie (i mai trziu Elisei) devin reprezentanii lui Dumnezeu, n locul regelui i al preotului. Ni se pun n lumin numeroase paralele ntre slujirea profeilor i cea a lui Moise.

    Seceta din vremea lui Ahab nu este numai o judecat divin asupra unei naiuni devenit idolatr. Ea subliniaz incapacitatea total a lui Baal - zeul fertilitii i al furtunii - de a aduce ploaia.

    5

    Episodul cu via lui Nabot insist asupra unui principiu inviolabil n Israel. Contrar obiceiurilor regilor canaanii, care confisc fr menajamente terenurile care le conveneau,

  • Apocalipsa lui Ilie

    2

    regii israelii trebuie s se conformeze Legii lui Moise, dup care, terenurile motenite de o familie, erau un dar al lui Dumnezeu i nu puteau fi vndute.

    De-a lungul ntregii relatri Ilie pune n valoare calitile etice ale credinei n Dumnezeu cel unic.

    Experiena lui Ilie pe muntele Horeb dovedete c dezndejdea lui nu este justificat. Prin adierea de vnt lin" Dumnezeu i arat voina de a interveni mereu n favoarea poporului su. Ilie trebuie s i continue misiunea fa de Dumnezeu, iar Elisei o va continua pentru generaiile urmtoare.

    ____________________________________ 1

    v. Pr. Teodor Baba, Profetul Ilie n lumina izvoarelor biblice i patristice, Altarul Banatului I (40), 1990, nr. 7-8, p. 40.

    2 Ahab (874-853 .d.H.) a fost cel mai important rege al dinastiei Omri. Motenitor al unui

    regat ce beneficiase de o politic favorabil fa de popoarele vecine, Ahab a reuit s extind interesele politice i comerciale ale Israelului, n timpul celor douzeci i doi de ani de domnie. Cstorindu-se cu Izabela din Sidon, Ahab a ncurajat relaiile economice cu fenicienii. Comerul nfloritor dintre cele dou ri reprezenta o ameninare serioas la adresa intereselor comerciale active ale Siriei. Dei este posibil ca Omri (885-874 .d.H.) s-1 fi introdus n Israel pe Baal, zeul Tirului, Ahab este cel care a ncurajat i susinut cultul acestui idol. El a construit un templu pentru Baal, n marea lui capital Samaria (l R. 16,30-33). Sute de preoi au fost adui n Israel, pentru a face din cultul lui Baal religia poporului israelit. De aceea Ahab i-a ctigat reputaia de a fi cel mai pctos dintre toi regii care au domnit n Israel (v. Samuel J. Schultz, Cltorie prin Vechiul Testament Oradea, 2001, p. 226-227).

    3 Flavius Josephus, Antichiti iudaice, VIII, XIII, 2, Hasefer, Bucureti, 1999.

    4 v. Dicionar biblic, Oradea, 1995, p. 568.

    5 J. Bowker, Le Grand Livre de la Bible, Cerf, Paris, 1999, p. 139.

    c. Proorocii lui Baal

    La captul celor trei ani de secet Ahab l va acuza pe Ilie c este cel ce aduce nenorociri peste Israel" (l R. 18,17). Ilie ns l face rspunztor pe Ahab: Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israel; ci tu i casa tatlui tu, pentru c ai prsit poruncile Domnului i mergei dup baali" (l R. 18,18), i i cere s adune pe toi proorocii lui Baal pe muntele Crmei. Ilie le va cere acestora s ridice un altar, s-i pregteasc jertfa i apoi s-i cear lui Baal s-o aprind. La fel va face i Ilie, ns el va chema numele Domnului Dumnezeu (l R. 18,24). i Dumnezeul care va rspunde cu foc, Acela este Dumnezeu", va concluziona Ilie. Proorocii pgni vor invoca numele lui Baal timp de cteva ore, srind n jurul jertfelnicului i nepndu-se cu sbii i cu lnci pn ce curgea snge" (IR. 18,28), fr ns s obin vreun rezultat. Ilie va lua atunci dousprezece pietre, dup numrul seminiilor fiilor lui Israel i va chema numele Domnului. Atunci s-a pogort foc de la Domnul i a mistuit arderea de tot i lemnele i pietrele i rna i a mistuit i toat apa care era n an" (IR. 18,38).

    Proorocii lui Baal vor fi prini i njunghiai la prul Chionului, iar ploaia mult rvnit va veni.6 Ahab va trebui s recunoasc acum c Dumnezeu i nu Baal poate s pun capt secetei.

  • Apocalipsa lui Ilie

    3

    d. Vedenia Iui Ilie

    Izabela, soia lui Ahab, dorete mult s-1 fac s piar pe Ilie. Acesta fuge ns n pustie, dorindu-i moartea: mi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul c nu sunt eu mai bun dect prinii mei!" (l R. 19,4 b). Un nger al Domnului l va hrni, ntrit Ilie se va duce la muntele Horeb, acolo unde Moise a primit Legea de la Dumnezeu, n mijlocul tunetelor i al fulgerelor. Experiena lui Ilie aici va fi ns diferit: crezndu-se singurul profet fidel, el face cunoscut Domnului dezndejdea sa. Un vnt nprasnic, un cutremur de pmnt i un foc se vor produce lng petera unde se gsea Ilie. Dumnezeu nu va fi ns n nici una din aceste manifestri, ci i se va adresa lui Ilie n adiere de vnt lin" (l R. 19,11-12). Aici el are o revelaie divin, prin care este asigurat c n Israel mai exist apte mii de brbai, care n-au acceptat cultul lui Baal, i primete o tripl nsrcinare: s-1 ung pe Hazael rege al Siriei, pe Iehu rege al Israelului i s-1 aleag pe Elisei ca succesor al su.7

    e. Via lui Nabot

    Ciocnirea final dintre Ilie i Ahab a avut loc n via lui Nabot (l R. 21,1-29). Dezamgirea lui Ahab, care era necjit din cauza nereuitei sale de a achiziiona aceast vie, a fost repede observat de soia lui, Izabela. Nendurtoarea Izabela nu avea nici un respect pentru legea israelit i nu i-a psat de refuzul lui Nabot de a-i vinde proprietatea pe care o motenise - nici chiar unui rege. Regina i va pune pe nite mincinoi s-1 acuze pe Nabot de blasfemie, aa nct acesta va fi condamnat de btrni i ucis cu pietre.8 Ahab nu se va bucura prea mult de proprietatea rvnit, deoarece l va ntlni curnd pe Ilie. Acest purttor de cuvnt al lui Dumnezeu 1-a acuzat, cu ndrzneal, pe Ahab, pentru c a vrsat snge nevinovat. Pentru aceast nedreptate izbitoare, dinastia lui Omri era condamnat la distrugere: Aa zice Domnul: Iata voi aduce peste tine necazuri i te voi mtura i voi strpi din ai lui Ahab pe cei de parte brbteasc, fie rob, fie slobod, n Israel" (l R. 21,21). i peste Izabela va veni blestemul Domnului. Cu toata pocina lui Ahab (Cnd a auzit Ahab toate cuvintele acestea, a nceput s plng, i a rupt hainele sale, s-a mbrcat peste trupul su cu sac, a postit i a dormit n sac i a umblat trist" l R. 21,27), judecata a fost doar uurat, prin faptul c a fost amnat pn dup moartea lui.9

    __________________________________ 6 v. Le prophete Elie, n John Bowker, Le Grand Livre ..., p. 138.

    7 SJ. Schultz, op.cit., p. 228.

    8 J. Bowker, op.cit., p. 139.

    9 S.J. Schultz, op.cit., p. 230.

    f. nlarea lui Ilie (2 R. 2,1-15)

    Aceast istorisire aparine momentului transmiterii puterii lui Ilie succesorului su, Elisei.

    10 Acesta cere i primete, din partea lui Ilie, dou pri din duhul profetului, adic

  • Apocalipsa lui Ilie

    4

    partea rezervat primului nscut, dup Legea mozaic (Deut. 21,17). Ilie, care cunoate timpul plecrii sale din aceast lume, ncearc s-1 conving pe Elisei s nu-1 urmeze n drumul su. Acesta ns l urmeaz pas cu pas i fac mpreun, n sens invers, drumul pe care poporul ales 1-a parcurs, la intrarea sa n pmntul fgduinei.11

    Ora despririi se apropie. La intervenia Domnului Ilie dispare n mijlocul unui vrtej de vnt (2 R. 2,1 cf. Iov 38,1). Aceast scen evoc teofaniile Dumnezeului lui Israel. El a aprut, mai nti, triburilor israelite, ca stpnul rzboiului i al furtunii.12

    Elisei, mai degrab trist dect nfricoat, atunci cnd i strig stpnul: Printe, printe", pare s caracterizeze ntreaga activitate a lui Ilie alturi de poporul ales. Expresia: carul lui Israel i caii lui" (2 R. 2,12) se refer, n special, la activitatea celor doi profei ai Domnului, care au purtat mpotriva lui Baal i a slujitorilor lui un adevrat rzboi sfnt. 13

    Ilie este rpit la cer ntr-un car de foc, tras de cai de foc (2 R. 2,11). Aceste detalii sunt semnificative. Ele amintesc de mitul soarelui ce parcurge vzduhul pentru a lumina lumea. Israel se pare c nu a ignorat ntru totul acest mit, din moment ce, la Ierusalim, regii lui Iuda i-au consacrat acestui astru care i clrei (cf. 2 R. 23,11: A nimicit caii pe care regii lui Israel i aezaser n cinstea soarelui naintea intrrii templului Domnului... iar carul soarelui l-a ars").

    nlarea lui Ilie vrea s arate c profetul s-a suit n mod glorios spre lcaurile cereti, de unde va continua lupta, pe care a dus-o pe pmnt, pentru Dumnezeul Otirilor; nlarea sa este pe msura activitii sale pmnteti.14

    Ilie este, dup anumite tradiii, profetul-tip. El este cel care apare, mpreun cu Mntuitorul Hristos, pe muntele Taborului (Mc. 9,4 u.).

    Rvna sa, luptele sale, suferina sa, au fost recompensate de nlarea sa la cer. El este un model al lupttorului pentru legea Dumnezeului lui Israel (cf. l Mac. 2,58: Ilie, arznd de rvna legii, a fost ridicat la cer").

    Ilie a jucat un mare rol n rndul poporului lui Dumnezeu. Vechiul Testament anun rentoarcerea sa (cf. Mal. 3,23: Iat c Eu v trimit pe Ilie proorocul, nainte de a veni ziua Domnului cea mare i nfricotoare), iar Noul Testament vede n el pe naintemergtorul lui Hristos.

    15 Pentru iudaismul postbiblic Ilie este ntotdeauna predecesorul lui Mesia, sau al lui

    Iahve nsui, avnd misiunea de a restabili Israelul i de a-1 judeca; el este marele preot care trebuie s purifice poporul.16

    Trebuie s reinem faptul c ntoarcerea profetului, la sfritul lumii, pare s fie mai important, att pentru Biserica primar ct i pentru iudaismul postbiblic, dect nlarea sa. Ilie apare n faa ochilor lor naintea dramei apocaliptice; el nu mai este cel care nva pe credincioi calea nemuririi.

    Vechiul Testament nu cunoate dect nlrile la cer ale lui Enoh i Ilie, ns dup unele tradiii, ce provin din iudaismul elenistic, i Moise ar fi scpat de moarte. Dup Deuteronom (34,5) Moise a murit, dar nimeni nu tie locul unde a fost ngropat, pentru c Dumnezeu singur a prezidat ngroparea sa. Interpretnd Deut. 18,15,18 iudeii din Alexandria

    vestesc rentoarcerea sa. Ei credeau c, precum Ilie, Moise a fost nlat la cer, sau cel puin sufletul su a urcat la cer.17

    Crile intertestamentare, sau pseudoepigrafe, vorbesc i ele despre nlarea Fiului Omului (l Enoh 71,1,14; 90,31; 4 Ezdra 13,3 etc.), lui Ezdra (4 Ezdra 14,9,13 u.; 49), lui

    Baruh (Apocalipsa siriac a lui Baruh 13,3), lui Melchisedec (Legenda ebraic a lui Melchisedec).

    18

    Cu toate acestea, nlarea la cer, a lui Enoh i Ilie, rmne un privilegiu

  • Apocalipsa lui Ilie

    5

    aristocratic"19, implicnd o ruptur n ordinea obinuit a destinului omenesc, dar introducnd o posibilitate n soarta final a omenirii.20 Dei acest destin este posibil pentru unii privilegiai, totui, meditnd la soarta lui Enoh i Ilie, credincioii pot spera c, dup moarte, nu vor fi privai de prezena Domnului lor. Cei care au vieuit aici pe pmnt, n comuniune cu El, vor rmne n aceeai comuniune i dup ncheierea existenei lor pmnteti, ntr-o manier pe care doar Domnul o cunoate. Pentru toi credincioii Enoh i Ilie rmn martori fideli ai ultimelor clipe din istoria omenirii, deoarece Dumnezeu i-a iniiat n tainele nelepciunii sale.

    __________________________ 10

    W. Vischer, L'Ancien Testament tmoin du Christ, tome 2, Les premiers prophtes (dit

    fr.), Paris, 1951, p. 462 u. 11

    v. J. Jrmias, n Theologisches Wrterbuch zumN.T.", tome 2, Stuttgart, 1935, p. 930-943.

    12 v. Robert Martin-Achard, De la mort la resurection dapres lAncien Testament,

    Neuchtel-Paris, 1955, p. 60. 13

    Acest titlu este o aluzie evident la faptul c regele Siriei n-a mai permis n Israel dect o otire format din cincizeci de clrei, zece care de rzboi i zece mii de pedestrai (2 R. 13,7). Profetul, cu puterea divin ce slluia n persoana sa, suplinea cu uurin aceast inferioritate militar (cf. Ps. 19,8: Unii se laud cu cruele lor, alii cu caii lor, iar noi ne ludm cu numele Domnului Dumnezeului nostru), ntr-un alt pasaj, acest titlu este atribuit lui Elisei (cf. 2 R. 13,14 b:

    Atunci a venit la Elisei Ioa, regele lui Israel i, plngnd deasupra lui a zis: Printe, printe, carul lui Israel i clreul lui"). v. E. Jacob, La tradition historique en Israel, n Etudes thologiques et religieusses, Montpellier, 1946, p. 126.

    14 R.M-Achard, De la mort..., p. 60.

    15 Ilie apare cu numele de 28 de ori n Noul Testament: de ex. Mt. 11,14; 16,14; Le. 1,17;

    Ioan 1,21 etc.

    16 Unele tradiii, mai recente, i atribuie lui Ilie un rol important n nvierea morilor. Iudei i

    cretini cunosc un Ilie suferind, un opozant al lui Antichrist (cf. Ap. 11,34: i voi da putere celor doi martori ai mei (Enoh i Ilie) i vor prooroci... Acetia sunt cei doi mslini i cele dou sfenice care stau naintea Domnului pmntului"). Tertulian vorbete de o tradiie iudaic a martiriului lui Ilie i Enoh, care, dup interpretarea teologului cretin, prin sngele lor au zdrobit pe Antichrist" (De anima 50; cf. J. Jeremias, op.cit, p. 930 u.).

    17 cf. J. Jeremias, n The W.N.T., tome 4, Stuttgart, 1942, p. 852 i 878.

    18 v. La Bible. crits intertestamentaires, Bibliothque de la Pliade, Paris, Gallimard, 1987,

    p. 465, 1395, 1473, 423 etc. 19

    E. Sellin, Theologie des Alten Testament, Leipzig, 1936, p. 263.

    20 R.M.-Achard, op.cit, p. 60-61.

    g. Ilie n Tradiie

    n profeia lui Maleahi, Dumnezeu declar: Iat c Eu v trimit pe Ilie proorocul, nainte de a veni ziua Domnului cea mare i nfricotoare" (Mal. 3,23). Acest Ilie va ajuta la convertirea poporului i-1 va pregti pentru primirea mpriei lui Dumnezeu, n literatura rabinic, att n Halaha 21, ct i n Hagada 22, Ilie ocup un loc important. El este cel care va veni la sfritul veacurilor, pentru a hotr asupra tuturor problemelor lsate n suspans de Legea iudaic.23 Ei cred, de asemenea, c el va veni s anune sosirea lui Mesia, i exprim

  • Apocalipsa lui Ilie

    6

    aceast nvtur i n ritualul lor de Pati, iar apariia lui Ilie nu e altceva dect proclamarea venirii iminente a lui Mesia.

    24

    Cum profetul sare n ajutorul celor aflai la nevoie, de multe ori cnd este pomenit numele lui, se adaug: Fie s ne amintim de el la bine!", n sensul c Ilie va fi vestitorul binelui ,n vremea care va s vin. De aceea, n binecuvntrile de dup mas, se spune: Dumnezeul Cel Milostiv ni-1 va trimite pe profetul Ilie, fie s ne amintim de el de bine, i el ne va aduce veti bune, ajutor i mngiere".25

    n legendele iudaice multe istorisiri despre Ilie descriu intervenia sa n favoarea celor sraci i nedreptii, precum i a celor ce sunt n pericol.26

    Un loc special i este rezervat lui Ilie la ceremonialul de tiere mprejur, la care el trebuie s asiste, deoarece orice copil poate fi viitorul Mesia.27

    n Evanghelii, Mntuitorul Iisus Hristos declar c Ioan Boteztorul este Ilie cel ce va s vin" (Mt. 11,14; 27,10-13; Mc. 9,12). Cnd Domnul Iisus s-a schimbat la fa, naintea ucenicilor si: iat, Moise i Ilie s-a artat lor, vorbind cu El" (Mt. 17,3; cf. Mc. 9,2-10; Le. 9,28-36).

    ______________________________ 21

    Halaha - jurisprudena rabinic. Termenul se folosete n sensul de opinie admis i autorizat asupra unei probleme n dubiu, dar i ca denumire generic pentru aspectele juridice ale tradiiei evreieti (v. Dicionar Enciclopedic de Iudaism, Hasefer, Bucureti, 2001, p. 287-293).

    22 Hagada - partea nejuridic a tratatelor rabinice clasice. Hagadaua aparine exclusiv

    perioadei rabinice clasice i este cuprins n aceste dou texte: Talmudul i Midraul (v. Dicionar Enciclopedic ..., p. 282-283).

    23 n Talmud, multe asemenea ntrebri nerezolvate se ncheie prin cuvntul tecu", care

    nseamn, n aramaic (aceasta) va rmne". Cuvntul este ns interpretat i ca un 2 acronim al propoziiei Ilie Tesviteanul va rezolva ntrebrile", pornind de la credina c, ntr-un viitor eshatologic, Ilie va aduce pacea n lume i mpcarea ntre prini i copii.

    24 n epoca talmudic se spunea c Ilie sta la sfat cu nelepii i-i nva i c astfel s-ar fi

    nscut crile care i poart numele: Midra Eliahu Raba (Marele Midra al lui Ilie") i Midra Eliahu zuta ("Micul Midra al lui Ilie).

    25 Dicionar Enciclopedic ..., p. 357.

    26 J. Bowker, op.cit, p. 139.

    27 Ibidem.

    h. Apocalipsa lui Ilie - o apocrifa intertes-tamentar

    Ilie este una dintre figurile cele mai reprezentative ale Vechiului Testament. Am

    prezentat aici cteva date eseniale din biografia sa, oferite de crile Regilor. Fiind o personalitate remarcabil el a fost i eroul unor scrieri apocrife. Una dintre acestea o prezentm aici. Vom vedea c nu exist nici o legtur cu activitatea istoric a eroului nostru, n afar poate de nume.

    Apostolul Pavel citeaz n l Corinteni 2,9 (Ci precum este scris: Cele ce ochiul n-a vzut i urechea n-a auzit i la inima omului nu s-a suit, pe acestea le-a gtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El") ca pasaj din Scriptur, un cuvnt care nu se gsete n Vechiul Testament, dar care, dup mrturia lui Origen, l putem gsi n Secretele lui Ilie", i, dup Ambrosiaster, n Apocalipsa lui Ilie".28

  • Apocalipsa lui Ilie

    7

    Acest pasaj nu figureaz ns n nici una din cele dou Apocalipse a lui Ilie pe care le cunoatem, una pstrat n copt, cealalt n ebraic.29

    Dac atribuirea citatului paulin Apocalipsei lui Ilie nu este eronat sau fantezist, ar trebui s admitem existena unei a treia Apocalipse a lui Ilie" distinct de cea copt i ebraic.

    Apocalipsa lui Ilie n copt ne-a fost transmis prin manuscrise sahidice i akhmimice. n aceast limb Apocalipsa nu este dect o traducere dintr-un text grecesc, din care s-a gsit un mic fragment pe un papirus.30

    Lucrarea se mparte n trei pri, corespunzndu-i fiecreia cte un capitol, fr o legtur organic ntre ele. Prezena dubletelor arat c Apocalipsa lui Ilie a fost obiectul unei importante munci redacionale, ceea ce face i mai dificil problema datrii crii (cf. Apoc. lui Ilie 1,3 i 1,6; 2,9 i 2,42 i n general 2,5-11 i 2,40-45; 3,16 i 3,25; 3,20 i 3,31; 3,23 i 3,34).

    Capitolul nti ncepe cu un preambul asupra vocaiei profetului: Domnul mi s-a adresat cu aceste cuvinte" (Apoc. lui Ilie 1,1). Formula este tradiional i o gsim n Vechiul Testament (Ier. 1,4,11,13; Iez. 18,1; Iona 1,1; Agheu 1,3; Zah. 1,1 etc.). Profetul primete nsrcinarea de a cere poporului s pun capt pcatelor (Apoc. lui Ilie 1,1-11). El i amenin pe falii doctori, care susin c postul n-a fost creat de Dumnezeu (Apoc. lui Ilie 1,12-26).

    n capitolul al doilea, de cuprins apocaliptic", autorul e preocupat de amintiri ce pot avea legturi cu evenimentele cunoscute din vise, fr vreo legtur aparent cu Istoria, n rzboiul ce va izbucni ntre Asirieni i Peri, drepii n-au a se teme de ceva. Conflictul va opune doi mprai, pe regele Nelegiuirii (Apoc. lui Ilie 2,2), venit din nord i pe regele Pcii, venit de la apus (Apoc. lui Ilie 2,5). Regele Pcii l va ucide pe regele Nedreptii (Apoc. lui Ilie 2,6). El se va rzbuna pe Egipt (Apoc. lui Ilie 2,7), va avea bunvoin fa de Iudei (Apoc. lui Ilie 2,9) i va lua msuri mpotriva capitilor idoleti i a preoilor acestora (Apoc. lui Ilie 2,1 lb-12).

    Nenorocirile rzboiului evocate de vers. 17-21, fac dovada unei ostiliti fa de Egipt. Acesta ne amintete de unele pasaje din Oracolele sibiline (V, 52-112; 179-199). Se vorbete despre intervenia a trei regi peri contra a patru regi asirieni. Versetele 37-40 menioneaz cetile Kos i Memfis precum i Nilul care se transform n snge. Aceste precizri geografice confirm cadrul egiptean al acestei a doua pri a crii.

    A treia parte are ca obiectiv apariia lui Antichrist. Fiul Nelegiuirii va svri toate minunile pe care Cel Uns le-a fcut, dar va fi neputincios cnd e vorba de nvierea morilor (Apoc. lui Ilie 3,5-10). Avem aici un portret destul de pitoresc i ncrcat al acestui personaj demonic (Apoc, lui Ilie 3,12-15). Antichristul se va lovi de trei apariii succesive: a fecioarei Tavita (Apoc. lui Ilie 3,16-24), a lui Ilie i a lui Enoh (Apoc. lui Ilie 3,25-39), a celor aizeci de drepi (Apoc. lui Ilie 3,51-55). Cea de-a treia parte a crii se ncheie cu o evocare a judecii i a domniei Unsului care va dura o mie de ani (Apoc. lui Ilie 3,82-96).

    Aceast a treia seciune a crii are ca loc de desfurare a ostilitilor Ierusalimul i Iudeea, dei avem i aici o precizare de origine egiptean, cea despre cele aisprezece revrsri ale Nilului (Apoc. lui Ilie 3,71; cf. Oracolele sibiline V,57).

    Datarea Apocalipsei lui Ilie n sec. III d.H. se bazeaz pe identificare incert, n 2,39, a oraului Soarelui" cu Palmira. Singurele aluzii istorice, ct de ct sigure, sunt cele referitoare la Regele Nelegiuirii i la Regele Pcii. Primul ar trebui s fie Marc Antoniu, care s-a cstorit cu Cleopatra i a impus astfel n Orient o politic egiptean. Al doilea este, fr

  • Apocalipsa lui Ilie

    8

    ndoial, Octavian August, cel care a luat msuri favorabile Imperiului i i-a tratat cu bunvoin pe Iudei.31

    Conflictul dintre cei trei regi persani i cei patru regi asirieni nu corespunde nici unei situaii istorice cunoscute.

    Apocalipsa lui Ilie este un ansamblaj de materiale eterogene. Primul capitol, unde

    avem o omilie despre post, este, fr ndoial, de origine iudaic. Autorul capitolului doi s-a inspirat din apocaliptica egiptean, iar asemnrile cu Oracolul olarului" sunt evidente. Capitolul al treilea arat o cunoatere precis a doctrinei anghelologice iudaice. Amintim, apoi, existena interpolrilor sau returilor cretine n 1,6 i 3,38. Nu se impune n mod necesar identificarea fecioarei Tavita cu omonima sa din cartea Faptele Apostolilor (9,36,40).

    Istoria lui Ilie i a lui Enoh este, fr ndoial, independent de a celor doi martori citai n Apocalipsa lui Ioan (l 1,3).

    Natura heteroclit a Apocalipsei lui Ilie nu permite dect concluzii limitate: scrierea este de origine iudaic i a fost remaniat de un redactor cretin, la o dat imprecis, situat ntre sec. II i III al erei cretine.32

    _____________________________ 28

    Apelativul Ambrosiaster" a fost dat unui anonim, autor al unui Comentariu la epistolele lui Pavel. (v. Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii cretine vechi greceti i latine, II/1, Polirom, Iai, 2004, p. 319 u.).

    29 v. Apocalypse d'EIie, n La Bible. Ecrits intertestamentaires", Paris, Gallimard,

    1987, p. CXLIV. 30

    v. Apocalypse d'lie, n La Bible. ..." p. CXLIV. 31

    v. J. Schwartz, n Chronique d'Egypte, 51,1976, p. 219-222. 32

    v. Apocalypse d'Elie, n La Bible..., p. CXLIV.

    i. Istoria crii

    Apocalipsa lui Ilie" a fost scris n limba greac. Nu ne-au rmas dect resturile a ase linii, de la sfritul textului (3,90 b-92 a), pe un fragment de papirus de aproximativ 6,5 cm

    2, din sec. IV (Papiri Greci e Latini, I, Firenze, 1912, nr. 7, p. 16-17).

    33

    Din greac ea a fost tradus n copt, n dialectul ahmimic pe de o parte, apoi n cel sahidic, (probabil prin intermediul celui ahmimic, pierdut), puin mai trziu. S-a pstrat un singur manuscris, incomplet, din versiunea ahmimic, i trei manuscrise, tot incomplete din cea sahidic; nici un manuscris nu ne d textul complet al Apocalipsei lui Ilie.

    Manuscrisul ahmimic din prima jumtate a sec. IV a fost publicat mpreun cu mrturia sahidic (Sa I, a doua jumtate a sec. IV) de G. Steindorff, Die Apokalypse des Elias (Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur, 17,3 a),

    Leipzig, 1899.34

    A doua mrturie sahidic (Sa 2, aprox. 350) a fost publicat de C. Schmidt, Der Kolophon des Ms. Orient. 7594 des Britischen Museums", Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften, Philosophisch-Historische Klasse, Berlin, 1925,

    p. 312-321.35

    Trei contribuii importante au permis mbuntirea textului: O. Von Lemm, Kleine Koptische Studien, X,4-6 i XXVI, 13-18, Bulletin de lAcadmie impriale des sciences de Saint-Ptersbourg, 5

    e srie, 13,1900, p. 11-28 i 21,1904, p. 45-50, W. Till,

    Bemerkungen und Ergnzungen zu den achmmischen Textausgaben", Zeitschrift fr gyptische Sprache und Altertumskunde, 63,1928, p. 90-91, P. Lacau, Remarques sur le

  • Apocalipsa lui Ilie

    9

    manuscrit akhmimique des Apocalypses de Sophonie et d'lie", Journal asiatique, 254, 1966,

    p. 169-195.36 A treia mrturie sahidic (Sa 3, sfritul sec. IV) a fost publicat de A.

    Pietersma, S. Turner Comstock i W. Attridge, The Apocalypse of Elyah based on P. Chester Beatty 2018 (Texts and Translation 19, Pseudepigraphe Series 9), Ann Arbor, 1981.

    37 Vom

    gsi aici cteva remarci asupra acestei ultime ediii la J.M. Rosenstiehl, L'Apocalypse d'lie", Le Museon, XCV, 1982, p. 269-283.

    Textul lui Jean-Marc Rosenstiehl (Apocalypse d'lie, din La Bible. crits inter-testamentaires", Paris, 1987, pp. 1803-1824) se bazeaz pe toate aceste materiale, i n special pe mrturiile sahidice care au fost folosite de la nceput pn la 3,84. De la 3,85, s-a folosit varianta ahmimic, deoarece cea sahidic s-a pierdut.

    ______________________________ 33

    v. Jean-Marc Rosenstiehl, v. Apocalypse d'lie, n La Bible...", p. 1799. 34

    Ibidem. 35

    Ibidem. 36

    Ibidem, p. 1799-1800. 37

    Ibidem, p. 1800.

    Indicaii bibliografice

    Jean-Marc Rosenstiehl, v. Apocalypse d'lie, n La Bible. crits intertestamentaires", Paris, Gallimard, 1987, pp. 1799-1824.

    Idem, Un sobriquet essnien dans l'Apocalypse copte d'lie, Semitica, XV, 1965, p. 97-99.

    Idem, Le Portrait de l'Antichrist, n Pseudpigraphes de lAncien Testament et manuscrits de la mer Morte, I, Paris, 1967, p. 47-60.

    Idem, L'Apocalypse de'lie, Paris, Geuthner, 1972.

    W. Schrage, Die Elia - Apokalypse, Gutersloh, 1980.

    O.S. Wintermute, ,Apocalypse of Elijah, n J.H. Charlesworth, The Old Testament

    Pseudepigrapha, I, London, 1983, p. 721-753.

    K.H. Kuhn, The Apocalypse of Elijah, n H.F.D. Sparks, The Apocryphal Old Testament,

    Oxford, 1984, p. 753-773.

    APOCALIPSA LUI ILIE

    1

    Chemarea profetului i ndemnuri ctre popor

    1.1. Fost-a cuvntul Domnului ctre mine i mi-a zis: Fiul omului spune acestui popor: De ce pctuii voi i la pcatele voastre adugai alte pcate, mniind astfel pe Domnul Dumnezeu care v-a fcut?1,1

    2. Nu iubii lumea, nici cele ce sunt n lume, cci mndria lumii este lucrul

  • Apocalipsa lui Ilie

    10

    Diavolului, la fel ca i nimicirea pe care o aduce.1,2 3. Amintii-v c Domnul Slavei, care a fcut toate lucrurile, a fost milostiv fa de

    voi ca s v mntuiasc din robia acestui veac. 4. Cci Diavolul, deseori, a dorit s mpiedice soarele s rsar peste pmnt, ca

    acesta s nu-i poat da road sa; 5. el a vrut s-i nghit pe oameni, precum un foc alergnd prin paie, s-i nghit ca pe

    ap.1,4-5 6. De aceea Dumnezeul Slavei a fost milostiv fa de voi: El 1-a trimis pe Fiul su n

    lume ca s ne scape din robie.1,6 7. El nu ne-a ntiinat printr-un nger atunci cnd a venit la noi, nici printr-un

    arhanghel, sau printr-un nceptor, ci s-a fcut om, atunci cnd a venit s ne mntuiasc.1,7 8. Fii deci pentru el copii asculttori, aa precum este el pentru voi un tat bun.1,8 9. Amintii-v c el v-a pregtit n cer tronuri i coroane: toi cei care vor asculta de

    glasul su vor primi tronuri i coroane. Celor care sunt ai mei, zice Domnul, le voi scrie Numele meu pe frunte i voi pune pecetea mea pe mna lor dreapt;1,9

    10. ei nu vor rbda nici de foame, nici de sete, iar Fiul Nelegiuirii nu va avea nici o putere asupra lor; tronurile nu-i vor atrage, ci ei vor merge ca ngerii pn n oraul meu".1,10

    11. Cei pctoi, n schimb, vor fi ruinai; ei nu vor merge departe de tronuri, ci tronurile Morii i vor reine i le vor fi stpni, cci ngerii nu le dau crezare i astfel vor rmne strini de Locaurile Lui.1,11

    _________________________________ 1,1

    Acest verset l regsim la nceputul Istoriei captivitii babilonice i al Apocalipsei apocrife a lui Pavel". Fost-a cuvntul Domnului ctre mine" - este o expresie obinuit, care arat vocaia profetului, v. Ier. 1,4,11,13; 2,1; 13,3; 18,5; Iez. 18,1, 24,20; Iona 1,1; Agheu 1,3; 2,1; 10,20; Zaharia l,1,7; 7,1, 4,8; 8,1, 18.

    Fiul omului": formul prin care Iezechiel este interpelat de Dumnezeu de mai mult de patruzeci de ori n cartea sa. A aduga pcate peste pcate": aceeai expresie n Isaia 30,1; nelep. lui Isus Sirah 3,26; Ps. lui Solomon 3,10.

    1,2 Nu iubii lumea": asemntor cu l Ioan 2,15-17 i Iacov 4,4; aceast viziune pesimist

    este atestat n l Enoh 48,7; 108,8. Mndria lumii" sau slava (deart)": asemntor cu 4 Ezdra 7,112; dup l Enoh 108,8 i Cartea antichitilor biblice 35,5 este vorba de bogii. Lucrul Diavolului": asemntor cu l Ioan 3,8,12.

    1,4-5 Aceast dorin a Diavolului nu s-a mplinit, datorit sfinilor; v. 3,76-77; proiect similar

    al Diavolului n Testamentul lui Adam 2,10; 4,11-12. A nghii": aluzie la pedepsele aplicate celor ri n l Enoh 48,9. Focul ce alearg prin paie": expresie ntlnit n nelepciunea lui Solomon 3,7.

    1,6 Dumnezeul Slavei": v. Ps. 28,3. Fiul Su": reinem c n 1,3 Dumnezeu este cel care i-a eliberat din robie; Dumnezeu i Mesia apar adeseori unul n locul celuilalt, v. 1,9 i 3,58; 1,1 i 3,66; 3,85 i 3,90. A scpa din robie": asemntor cu Testamentul lui Zabulon 9,8; Test. lui Dan 5,11.

    1,7 Acest verset se bazeaz pe Isaia 63,9, la fel ca i Epistola lui Diognet 7,2. Nici nger, nici

    arhanghel, nici nceptor": nceputul unei ierarhii ngereti, ca n Testamentul lui Avraam, B, 13,10; Test. lui Adam 4; nlarea lui Isaia 2,40; 2 Enoh 20,1; Test. lui Levi 3,8; compar cu Rom. 8,38; Efes. 1,21 i 3,10; 6,12; Coloseni 1,16 i 2,15; l Petru 3,22. S-a fcut om": n legtur cu venirea lui Dumnezeu pe pmnt (l Enoh 25,3; Jubilee 1,26; Test. lui Dan 5,13; Test. lui Neftali 8,3; se aseamn cu venirea nelepciunii, Baruh 3,35-37; l Enoh 42,2). Gsim ideea c Dumnezeu se manifest ca un om" n Test. lui Simeon 6,5; Test. lui Aer 7,3; Test. Lui Veniamin 10,7; 4 Ezdra 6,1. n ceea ce privete ideea de transformare" v. nlarea lui Isaia 8,10 i 10,9-10,14,18-31; compar cu Apocalipsa lui Sofonie 6,15-16; aceast raiune se apropie de Filipeni 2,6-7, Apoc. lui

  • Apocalipsa lui Ilie

    11

    Ilie 3,28-29, unde Fiul Nelegiuirii se transform", cznd din cer. 1,8

    Aceast promisiune a drepilor (v. 8-10), repetat n 3,49-50, se realizeaz n 3,60-61. Imaginea Tat-copii caracterizeaz legturile dintre Dumnezeu i popor n timpul exodului (Deut. 1,31; 14,1; 32,6; Ieire 4,22-23; Isus Sirah 36,11; Osea 11,1); ea se regsete n tot Vechiul Testament (2 Samuel 7,14; Isaia 1,2; 63,16; Ieremia 3,19; 31,9), n pseudoepigrafe (Jubilee

    1,25; Paralipomena lui Ieremia 7,24; Cartea Antichitilor biblice 16,5; Imne 9,34-36) i n Noul Testament (2 Corint. 6,18). Ideea c drepii particip la guvernarea lumii viitoare este veche n literatura apocaliptic (Daniel 7,18). Imaginea drepilor cu coroane pe cap o regsim n iudaism (Test. lui Iov 40,3; 43,14; 5 Ezdra 2,43-46; Regula Comunitii 4,7-8) i n Noul Testament (l Cor. 9,25; Filip. 4,1; l es. 2,19; 2 Tim. 4,8; Iac. 1,12; l P. 5,4; Apoc, 2,10) i n tradiiile rabinice (Talmudul babilonian, Berakot 17 a); mai puin frecvent este menionarea tronurilor (l Enoh 108,12; Test. lui Iov 33,3,5,7; 41,4; Test. lui Isac 1,5; Apoc. lui Ioan 3,21; 20,4; nelep. Lui Solomon 5,16 reunete regalitatea i diadema, iar Apoc. Lui Ioan 4,4 tronurile i coroanele; la acestea se adaug, frecvent, vemintele albe (de care va fi vorba mai jos, n 3,60); v. nlarea lui Isaia 7,22; 8,26; 9,18; 11,40.

    1,9 Aceste remarci aparin vocabularului din Exod (Ieire 13,9,16: Deut. 6,8; 11,18); compar

    cu nsemnele pe care Fiara le impune adepilor si n Apocalips 13,16; 14,9; 20,4. 1,10

    Nici de foame, nici de sete": acestea sunt cuvintele cu care Neemia 9,15 rezum Ieirea 16 i 17; foamea i setea sunt pedepse curente (Deut. 28,47-48). Fiul Nelegiuirii" este una din numirile lui Antihrist din aceast apocalips. Tronuri": ca n 3,26; e vorba aici de o ceat ngereasc (v. Test. lui Levi 3,8). Oraul meu": ilustrat n Testamentul lui Iacov 8,7: El mi va arta locul n care se gsesc Prinii mei Avraam i Isac, un loc strlucitor; i ei erau fericii i se bucurau n mpria cerurilor, n oraul prea-iubit. i el mi va arta toate locurile de odihn i toate cele pregtite pentru drepi i pe care ochiul nu le-a vzut" (l Cor. 2,9); acest ora - v. Test. lui Iov 18,6-7; Filip. 3,20; Evrei 11,10,16) nu este altul dect Ierusalimul ceresc (2 Baruh 4,1-6; Paralipomena lui

    Ieremia 5,34; Evrei 12,22; Apoc. 21-22). 1,11 Tronuri": funcia de tronuri ale Morii" evoc pe cea a Vameilor" din literatura

    patristic gnostic sau magic.

    ndemnuri ctre nelepi: post i rugciune

    12. Ascultai, voi cei ageri la minte din ar, n legtur cu nvtorii mincinoi, care vor fi muli la sfritul veacurilor:1,12

    13. ei nu vor avea, ntr-adevr, nvturi, care sunt de la Dumnezeu; vor respinge Legea Domnului, ei crora pntecele le este dumnezeu, zicnd: Postul nu exist i nu Dumnezeu 1-a instituit!.1,13

    14. Ei se arat strini de legmntul lui Dumnezeu, se dezbrac de promisiunile pline de slav, ei, care nu au, nicicnd, rdcini ntr-o credin puternic. Nu v lsai nelai!1,14

    15. Aducei-v aminte c Domnul a fcut postul, atunci cnd a creat cerurile, pentru binele oamenilor, din cauza patimilor i a plcerilor cu care v rzboii, ca s nu v nghit diavolul,

    1,15

    16. Cci post sfnt a rnduit el. 17. Domnul zice: Cel care postete nu pctuiete vreodat, chiar dac invidia i

    zavistia este ntru el.1,17

    18. Cci doar cel sfnt postete. 19. Dimpotriv, cel care postete i nu este sfnt aduce asupra lui mnia

    Domnului i a ngerilor i-i pgubete sufletul; mai mult, el i adun mnie n ziua

  • Apocalipsa lui Ilie

    12

    Judecii".1,19 20. Acesta este un post sfnt pentru c Domnul l-a rnduit, cu inim sfnt i cu

    mnie sfnt.1,20 21. ntr-adevr, postul sfnt terge pcatele, vindec pe cei bolnavi, alung demonii,

    urc plin de putere pn la tronul lui Dumnezeu, precum grsimea jertfelor, sau o tmie, o iertare de pcate printr-o rugciune sfnt.1,21

    22. Care dintre voi ar iei la cmp ca s-i ctige faim din ndemnarea sa fr ca s ia cu el o unealt? Sau cine ar merge la rzboi fr s-i mbrace platoa?

    23. Dac va fi descoperit, nu va fi el ucis pentru c a desconsiderat slujba regelui?1,22-23

    24. n acelai fel, nu-i este ngduit nimnui s intre n locul cel sfnt avnd o inim ndoielnic.1,24

    25. Pentru cel cu inima ndoielnic i rugciunea este ntuneric, iar ngerii n-au ncredere n el.

    26. Avei deci o inim bun, n toat vremea, pentru Domnul, fii nelepi n orice clip, pentru ca astfel s cunoatei tot lucrul bun.1,26

    ______________________________ 1,12

    Anunarea venirii nvtorilor eretici este un fapt comun n literatura apocaliptic (v. l Tim. 4,1; 2 Tim. 3,1; 2 P. 2,1; 3,3; l Ioan 2,18; Iuda 18).

    1,13 Respingerea postului este o caracteristic a pctoilor (l Enoh 102,9); compar cu cei

    care pentru pntece au clcat poruncile cele dumnezeieti" (3 Mac. 7,11). ntr-un context diferit, Sf. Pavel reproeaz filipenilor c i-au fcut din pntece dumnezeu (Filip. 3,19); se aseamn cu Rom. 16,18.

    1,14 Nu v lsai nelai": compar cu Deut. 11,16; Mt. 24,4-5; Mc. 13,5,23; Le. 2l',8.

    1,15 Se aseamn cu s. 58,1-12; aici ns accentul e pus pe sntate. Domnul a creat postul":

    e vorba, poate, de o veche tradiie asupra instituirii postului n prima zi a Creaiei. Plcerile cu care v rzboii": se aseamn cu Iac. 4,1; l P. 2,11.

    1,17 Se inspir din Isaia 58,4. Invidia i zavistia": aceeai asociere n Iac. 3,14.

    1,19 A-i pregti sufletul": expresie din Prov. 8,36; se aseamn cu Ps. lui Solomon 9,5. Ziua

    Judecii, sau a mniei" vine din Sofonie 1,14-18. 1,20

    Legtur dintre post i rugciune ca n Tobit 12,8; Judit (Vulgata) 4,11-14; Test. lui Iosif 4,8; 10,1-2; Test. lui Iacov 13,1; v. de asemenea Mt. 17,21 i Mc. 9,29.

    1,21 Ca o grsime, ca o tmie": postul i rugciunea puse pe acelai plan cu grsimea animalelor i cu tmia, adic cu jertfele (Numeri 18,17; Iudit 16,16; Jubilee 6,3; 7,4-5; Test. lui Le vi 3,6).

    1,22-23 Aluzie la mercenarul i la ranul regesc ptolemaic.

    1,24 Inima ndoielnic": expresie vechitestamentar (Ps. 11,3; I. Sirah 1,7) desemnnd

    ndoiala, familiar autorilor esenieni (l Enoh 91,4; Imne 4,14). Se aseamn culac, l,8; 4,8. 1, 26

    A cunoate tot": se aseamn cu 1 Ioan 3,20.

    2

    Suferina Egiptului. Regele Nedreptii i regele Pcii

    2,l.2,1-45

    Cel dintre regii asirieni i din nimicirea cerului i a pmntului, nu va avea

  • Apocalipsa lui Ilie

    13

    putere asupra celor ce sunt ai mei, zice Domnul, iar acetia nu se vor nfricoa n vreme de rzboi.2,1

    2. i cnd vor vedea un rege ce vine de la Miaznoapte, vor chema pe regele asirienilor i pe regele Nelegiuirii.2,2

    3. El va nmuli rzboaiele i rzmeriele sale n Egipt; ara ntreag va suspina pentru c ei v vor rpi copiii.

    4. n zilele acelea muli i vor dori moartea; [dar moartea va fugi de ei].2,4 5. Apoi se va ridica un rege de la Apus, pe care-1 vor nunii regele Pcii. 6. El va alerga pe mare, rcnind ca un leu i-1 va ucide pe regele Nelegiuirii. 7. El se va rzbuna pe Egipt prin rzboi i snge mult.2,5-7 8. El va sosi n acele zile, aducnd pacea, ncepnd cu Egiptul, cruia i-a fcut un dar

    zadarnic.

    9. El va drui pace celor sfini i se va pregti s le spun: Unul este Numele lui Dumnezeu.

    10. El i va cinsti pe preoii Domnului i va recldi locurile sfinte. 11. Va face daruri pompoase Casei lui Dumnezeu.

    2,8-11

    ______________________________ 2,1-45

    Prima parte a capitolului (2,1-31) se inspir din istoria roman, ncepnd cu Marc Antoniu; ea se ncheie cu descrierea unei perioade de suferine cumplite, unde gsim reluate numeroase materiale apocaliptice. Partea a doua (2,32-45), vorbete despre intervenia perilor i reflect, fr ndoial, speranele iudeilor din Egipt.

    2,1 Nu se vor nfricoa": se aseamn cu Mt. 24,6; Mc. 13,7; Le. 21,9. 2,2

    Marc Antoniu motenete aici trsturile lui Antioh Epifanes, regele asirian (adic sirian) care vine de la Miaznoapte (asemntor cu Daniel 11,40) i ale lui Pompei, regele Nelegiuirii (Nedreptul" din Ps. lui Solomon 17,11).

    2,4 v. 2,24-25. Aceeai formul, dar ntr-un context diferit, n Apoc. 9,6. n vremurile de mari

    catastrofe dorina de a muri (v. Ierem. 8,3) este obinuit n relatrile istorice (Iosif Flaviu, Istoria rzboiului iudeilor mpotriva romanilor, IV, VI,l,2, Bucureti, Hasefer, 1997, p. 478, 481) i n literatura apocaliptic.

    2,5-7 Octavian Augustus vine, din Apus, pentru a-1 ucide pe Marc Antoniu.

    2,8-11 Octavian instaureaz pacea n Imperiu i se arat favorabil iudeilor, lund msuri pentru

    reorganizarea clerului i a cultului.

    De la pace la nenorocirile rzboiului.

    El se va ndeprta de oraele Egiptului, prin vicleug, fr ca ele s tie. 12. Va numra locurile sfinte, va cntri idolii pgnilor, va socoti bogiile lor i va

    rndui preoi pentru ele. 13. El va porunci s-i prind pe nelepii rii i pe mai marii poporului i s-i aduc

    n capital, la rmul mrii, zicnd: Exist [ ] !.2,13 14. i cnd vei auzi: Pace i bucurie [ ].2,14 15. Cci iat eu v voi arta semnele lui, aa ca voi s le cunoatei: el are, ntr-

    adevr, doi fii, unul de-a dreapta i altul de-a stnga sa. i cel din dreapta va lua nfiarea Diavolului: el se va mpotrivi Numelui lui Dumnezeu. Din el vor iei, ntr-adevr, patru regi.

    2,15

  • Apocalipsa lui Ilie

    14

    16.i n anul al treizecilea va veni la Memfis i va ridica, aici, un templu, n zilele acelea.

    17. Propriul su fiu se va ridica mpotriva lui i-1 va ucide. ara ntreag va fi tulburat.2,15-17

    18. n zilele acelea el va da o lege, n toat ara, pentru ca s fie prini preoii din ar i toi cei sfini i s le zic: Toate darurile pe care tatl meu vi le-a fcut i toate bunurile mi le vei da napoi ndoit.

    19. El va nchide locurile sfinte; le va lua Casa lor. Pe copiii lor i va lua prizonieri i-i va duce n robie.

    20. Va porunci s se aduc jertfe nelegiuite n toat ara i multe alte amrciuni va face. El se va manifesta n zilele acelea precum Soarele i Luna.2,18-20

    21. Preoii din ar i vor sfia vemintele lor. 22. Vai vou, prini ai Egiptului, n zilele acelea, cci vremea voastr a trecut! Relele

    fcute sracilor se vor ntoarce mpotriva voastr i fiii votri vor fi luai ca prad. 23. Oraele Egiptului vor suspina n vremea aceea i nu se vor mai auzi atunci nici

    glasul cumprtorului, nici al vnztorului.2,22-23 24. Pieele din oraele Egiptului se vor acoperi de praf. Locuitorii Egiptului vor

    plnge, i vor dori moartea, dar ea va fugi de ei. 25. Se vor sui pe stnci i se vor arunca de acolo zicnd: Cdei peste noi!" i nu vor

    muri, cci moartea va fugi de ei.2,25 26. mpilarea se va ntei i se va ntinde peste toat ara n zilele acelea. 27. Regele va porunci ca toate femeile care alpteaz s fie prinse i aduse legate

    fedele, ca s dea snul lor dragonilor - care le vor suge sngele din piept 28. ca s obin otrav pentru sgei. 29. Din cauza asprimii rzboaielor, care vor avea loc, el va porunci s fie prini toi

    bieii de doisprezece ani i mai n jos i s nvee s arunce cu sgeile. 30. Femeia neleapt din ara sa va plnge n vremea aceea, iar cea care a nscut i

    va ridica ochii spre Cer i va zice: De ce m-am aezat eu pe crmid ca s aduc copii pe lume?2,30-31

    31. Femeia stearp ca i fecioara se vor bucura, zicnd: Este vremea noastr, ca noi s ne bucurm, deoarece noi nu avem copii pe pmnt, cci copii notri sunt n cer!.2,31

    ______________________________ 2,13

    Aluzie, probabil, ca n Midraul Elyahu Rabba 18, la adunarea lui Israel n Delta Nilului, sub Alexandru Tiberiu (secolul I al e.n.). Sfritul versetului: Exist o singur cuvntare", nu are nici un sens; ne amintete ns de 2,9.

    2,14 Versetul se termin printr-o linie lacunar. Pace i bucurie": aceast expresie

    vechitestamentar (v. 2,33) a devenit proverbial nainte de Exil: un asemenea optimism venea, atunci, de la falii profei, n vreme ce Ieremia (6,14) i Iezechiel (13,10,16) predicau robia i foametea.

    2,15 nceputul versetului este reluat n 3,12.

    2,15-17 Cei patru regi evoc cele patru regate din Daniel 2,39-40; 7,17; 8,21-22.

    2,18-20 Acest rege va interzice tot ce a aprobat n 2,9-11.

    2,22-23 Violena i foametea caracterizeaz sfritul, n Iezechiel 7,10-13.

    2,25 Osea 10,8 (citat, de asemenea, n Luca 23,30 i Apoc. 6,16; 9,6).

    2,30-31 Ca i dorina de a muri (2,4; 24-25), constatarea inutilitii procrerii este obinuit n

    perioada marilor calamiti.

  • Apocalipsa lui Ilie

    15

    2,31 v. Isaia 54,1; 2 Baruh 10,13; Galat. 4,27.

    Intervenia perilor: vreme de odihn

    32. n vremea aceea se vor ridica trei regi din neamul perilor. Ei i vor face prizonieri pe Iudeii din Egipt, i vor aduce la Ierusalim i se vor stabili aici definitiv.2,32

    33. Dac vei auzi atunci: Ierusalimul este n pace i n linite, sfiai-v vemintele, preoi din ar, cci nu va ntrzia s apar Fiul Pierzrii!2,33-34

    34. Nelegiuitul se va arta i n locurile sfinte n zilele acelea. 35. Regii Perilor vor fi nerbdtori n zilele acelea: ei se vor duce s se bat cu regii

    Asirieni.2,34-35

    36. Patru regi vor lupta mpotriva a trei regi. Ei vor rmne trei ani n acest loc, pn ce vor pune mna pe tezaurul templului de aici.

    37. n zilele acelea sngele va curge de la Kos pn la Memfis; fluviul Egiptului se va schimba n snge, n aa fel nct, timp de trei zile, nimeni nu va putea bea ap din el.2,37

    38. Vai Egiptului i locuitorilor si!2,38 39. n zilele acelea se va ridica un rege din oraul ce se cheam al soarelui". ara

    ntreag va fi tulburat. El va fugi la Memfis.2,39 40. n al aselea an al regilor persani, el va folosi un iretlic, la Memfis; i va ucide pe

    regii asirieni. Perii se vor rzbuna pe ar. El va da porunc s fie ucii toi pgnii i toi cei nelegiuii,2,40-45

    41. i va da dispoziie s fie distruse toate templele pgne, iar preoii lor s fie omori i va porunci s fie reconstruite templele sfinte, i va face daruri multe Casei lui Dumnezeu.

    42. El va zice: Unul este Numele lui Dumnezeu!. 43. Toate rile i vor cinsti pe Peri. De asemenea i cei rmai, cei care n-au murit

    sub lovituri, vor zice: Un rege drept ne-a trimis nou Domnul, aa ca ara s nu ajung pustie.2,43

    44. El va porunci ca ,vreme de trei ani i jumtate, s nu se ncaseze nici un impozit pentru rege. ara se va umplea de bunuri i nc din belug.2,44

    45. Cei vii vor merge la morminte i vor zice celor de acolo: Sculai-v i venii alturi de noi s v bucurai de pace.

    ______________________________ 2,32

    Aceast rentoarcere reflect speranele Iudeilor din Egipt. 2,33-34

    v. 2,14. Cf. l es. 5,3. Aceste versete anun 3,1,5. Fiul Pierzrii": acest titlu care-1 desemneaz i pe Antihrist, n Ioan 17,12 i 2 es. 2,3, este produsul speculaiilor iudeo-elenistice asupra puterilor demonice menionate n Vechiul Testament (Iov 28,22; cf. Pilde 15,11; 27,20). Nelegiuitul": alt denumire, a crei origine este mai puin semnificativ (s. 1,4; 57,3-4), aplicat lui Pompei n Ps. lui Solomon 17,11, i lui Antihrist n 2 Tes. 2,8. Aceste dou denumiri nu sunt folosite dect aici, n aceast apocalips.

    2,34-35 Aceast intervenie a Perilor nu corespunde nici unei date istorice. Ar putea fi vorba de

    o transpunere n viitor a amintirii rolului jucat de Cyrus n eliberarea evreilor din captivitatea

    babilonian. 2,37

    Nilul se schimb n snge n Ieire 7,17-21; nelep. Lui Solomon 11,6; Ps. 104,28 i n literatura apocaliptic pgn din Egipt (Asclepios 24).

  • Apocalipsa lui Ilie

    16

    2,38 Expresii asemntoare gsim n apocaliptica pgn din Egipt (Asclepios 24; Proorocia

    Olarului). 2,39

    Oraul soarelui": desemneaz Heliopolisul din Egipt, sau poate Palmira. 2,40-45

    Aceste evenimente comport trsturi specifice descrierii sfritului lumii: biruina asupra regelui Nelegiuirii, pgnilor i nelegiuiilor, apoi restaurarea locurilor sfinte i n sfrit stabilirea, sub puterea unui rege mesianic, a unei mprii paradisiace, unde sunt adunai cu cei vii, morii renviai.

    2,43 Cei ce n-au murit": se aseamn cu Apoc. lui Ioan 9,20. Un rege drept": ca urmare a

    speranei vechitestamentare (Isaia 9,6; 11,5; Ier. 23,5; Zah. 9,9) acest titlu a fost dat regelui - Mesia (Ps. lui Solomon 17,32).

    2,44 Asemenea scutiri de impozit sunt atestate n istorie (Iosif Flaviu, Antichiti iudaice, XII,

    11,3, Hasefer, Bucureti, 2001, p. 64-65); ele au devenit semne ale vrstei de aur ateptate.

    3

    Legenda Iui Antihrist. Artarea sa. 3,1.

    3 n al patrulea an al domniei acestui rege se va arta Fiul Nelegiuirii i-i va zice:

    Eu sunt Unsul, chiar dac nu este aa.3,1 2. S nu credei n el! 3. Cnd, ntr-adevr, va veni Cel Uns, el va veni ca un zbor de porumbei; o cunun de

    porumbei l va nconjura. El va merge pe norii cerului i semnul crucii va merge naintea lui.

    3,3

    4. Lumea ntreag l va vedea, precum soarele ce strlucete de la Rsrit pn la Apus. n acest chip va veni el, nconjurat de toi ngerii si.3,4

    5. Fiul Nelegiuirii se va pregti din nou s se aeze n locul cel sfnt. El va zice Soarelui s apun i el va apune.5, 5b-9

    6. Apoi va zice Strlucete! i el va strluci din nou; va zice F s fie ntuneric i el aa va face.

    7. Va zice ctre lun F-te ca sngele i ea aa se va face. Va merge mpreun cu ele pe cer.

    3,5b-7

    8. Va umbla pe mri i ruri ca pe pmnt uscat. Va face pe cei paralizai s umble, pe cei surzi s aud, pe cei mui s vorbeasc, pe cei orbi s vad, i va face curai pe cei leproi,8a

    9. i va nsntoi pe cei bolnavi; pe cei demonizai i va elibera. El va nmuli semnele i minunile sale n faa oriicui.3,8b-9a

    10. Va face lucruri pe care le-a fcut Cel Uns, n afar de nvierea morilor.3,10 11. Prin aceasta vei cunoate c el este Fiul Nelegiuirii, pentru c nu are putere

    asupra sufletului.3,11

    12. Cci v spun despre aceste semne ca s le cunoatei: 13. este un mic Peleg, tnr, cu picioare subiri; pe frunte are un smoc de pr alb ca a

    unui pleuv; sprncenele-i ajung pn la urechi; pe mini are pete de leprij.3,13 14. El se va preschimba n faa voastr: cnd btrn cnd copil; el se va schimba n

    ntregime, n afar de cap, care nu se va putea transforma.3,14 15. Prin aceasta vei cunoate c el este Fiul Nelegiuirii.

  • Apocalipsa lui Ilie

    17

    ____________________________ 3 Toate evenimentele relatate n acest capitol sunt plasate la sfritul lumii. Dar unele detalii

    arat c e vorba de proiectarea n viitor a unor date istorice contemporane autorului crii. Astfel, n spatele figurii lui Antihrist se profileaz modelul unor regi din perioada hasmonee sau irodian. Prin adugarea unor trsturi mprumutate de la Cel Potrivnic i de la ngerul czut, acest personaj capt o dimensiune mitic. Pasajul de la figura istoric a regelui nelegiuit, persecutor i uzurpator, la cea eshatologic a lui Antihrist, s-a compus, fr ndoial, ntr-un mediu esenian, din epoca hasmonee.

    3,1 Fiul Nelegiuirii": acest titlu revine de treisprezece ori n aceast apocalips (v. alte

    denumiri n 2,33,34; 3,16,26); un titlu asemntor se gsete n Ps. 88,22, Fiul frdelegii", sau n 2 es. 2,3, omul nelegiuirii" (asemntor regelui nelegiuirii" din nlarea lui Isaia" 4,2). Probabil c aceast denumire este o copie a celei despre Fiul lui Belial" (Belial" este uneori tradus n versiunea Septuagintei prin frdelege" sau nelegiuit": n pseudoepigrafe - v. Test. lui Ruben 4,7 - i n textele de la Qumran, Belial personific pe eful puterilor rului i devine un sinonim al Diavolului, al lui Satan). Eu sunt Unsul": prezentarea obinuit a falilor mesia n literatura apocaliptic (Mt. 24,5; Mc. 13,5,6; Le. 21,8); 2 es. 2,4) arat c trebuie cutat originea acestei teme vechitestamentare n pcatul pcatelor, adic a voi s fii Dumnezeu sau egal cu Dumnezeu (Is. 14,14; Iezechiel 28,29; Daniel 11,36).

    3,3 Versetele 3 i 4 ntrerup relatarea. Compar cu Apocalips lui Petru L Zbor de porumbei":

    aceast expresie este, fr ndoial, rezultatul unei deformri, cuvntul din lb. copt, semnificnd fulger", a fost nlocuit cu altul asemntor i care nseamn porumbel"; imaginea fulgerului n Luca 17,24 red mai bine caracterul neateptat i brusc al venirii Unsului, i face parte din vocabularul teofaniilor (Zaharia 9,14). Pe norii cerului": amintete de Daniel 7,13, i e folosit n mod tradiional pentru a descrie sosirea lui Mesia (Mt. 24,30; 26,64; Mc. 13,26; 14,62; Le. 21,27; Apoc. 1,7; 4 Ezdra 13,3).

    3,4 Precum soarele": simbol mesianic (Maleahi 3,20; Test. lui Iuda 24,1); imaginea semnific aici, precum cea a fulgerului n Mt. 24,27, c venirea lui Mesia nu va fi secret, nconjurat de toi ngerii si": trstur obinuit n descrierile venirii lui Dumnezeu (Zah. 14,5; l Enoh 1,9; Iuda 14-15; nal. Lui Isaia 4,14) sau a lui Mesia (Mt. 16,27; 25,31; Mc. 8,38; Le. 9,26; 2 es. 1,7).

    3,5 A se aeza n locul cel sfnt": Fiul Nelegiuirii este aici personificarea Urciunii Pustiirii"

    din Daniel 9,27; 11,31; 12,11; l Mac. 1,54. Se aseamn cu Mt. 24,15; Mc. 13,14; 2 Tesal. 2,4. 3,5b-9

    Semnele i minunile sunt modaliti de a se face recunoscut. Aceast tem clasic urc pn la semnul cu care se autentific adevratul profet (Deut. 13,2; v. Mt. 12,38; In. 6,30). Falii profei, ca de altfel falii mesia, au puterea de a face astfel de semne prin magie (Ieire 7,11,22; 8,3; Cartea Antichitilor biblice 34,1-4; Mt. 24,24; Mc. 13,22; 2 es. 2,9; Oracolele sibiline, 2, 166-167).

    3,5b-7 Semnele cereti (Ioil 3,3) anun iminena zilei Domnului (Is. 13,9-10; Iez. 32,7-8; Ioil

    2,10; 4,15; Amos 8,9; 4 Ezdra 5,4-5; Oracolele sibiline 3,801-803; Le. 21,11); n Noul Testament

    sunt cteva dedublri: aceste semne anun (Mt. 24,3) venirea Celui Uns i a sfritului lumii (Mt. 24,29-30; Mc. 13,24-25; Le. 21,25-27); semnele din cer sunt atribuite lui Antihrist Veliar n nlarea lui Isaia 4,5; Oracolele sibiline 3,64 (se aseamn cu Apoc. 13,13). ntunecrile soarelui i transformarea lunii n snge sunt mprumutate din Ioil 3,4 (F.Ap. 2,20) i le regsim n Test. lui Moise 10,4-5; Apoc. 6,12.

    3,8a A merge pe ap ca pe pmnt este un semn mesianic (v. Teudas n Iosif Flaviu, Antichiti

    iudaice XX,V,l, trad. rom., Hasefer, Bucureti, 2001, p. 558); se aseamn cu Mt. 14,25-26; Mc. 6,48-49; Ioan 6,19. Tema ar putea fi mprumutat din Ieire 14,16 i Iosua 3,13,17. Acest motiv al temei despre

    Antihrist se aseamn cu condamnarea trufiei regeti din 2 Mac. 5,21; 9,8, i se aseamn cu 2 Regi 19,24; Isaia 37,25.

    3,8b-9a Noua list de semne mesianice, aplicat lui Antihrist, se inspir din Isaia 35,5-6; Test.

    lui Adam 3,2-3; Mt. 11,5; Le. 7,22.

  • Apocalipsa lui Ilie

    18

    3,10 Cel Uns se face recunoscut prin semne, cf. F.Ap. 2,22 i Ioan 20,30-31. Cu excepia

    nvierilor din mori" se explic prin versetul urmtor; n Oracolele sibiline 3,66, dimpotriv, Antihrist Veliar va nvia morii.

    3,11 E vorba de puterea de a da i a lua viaa.

    3,13 Asemenea portrete sunt frecvente n apocaliptica iudaic i cretin; ele sunt mpodobite

    cu amintiri biblice, cum ar fi de exemplu smocul alb ce amintete de lepra de pe fruntea lui Ozia (2 Paralip. 26,19-20). Peleg": acest cuvnt necunoscut, de origine copt, ar putea desemna o caracteristic fizic; am putea vedea aici transcrierea numelui biblic Peleg, cu sensul pe care acesta l avea n textele de la Qumran (Scrierea din Damasc, B, 2,22, Coment. la Naum 5,1).

    3,14 Asemenea transformri se refer, n literatura apocaliptic, att la Hristos ct i la

    Antihrist.

    Prima mpotrivire fa de Antihrist: fecioara Tavita.

    16. Fecioara, al crei nume este Tavita, va auzi c Neruinatul se va arta n locul cel sfnt.

    3,16

    17. Ea i va mbrca rochia sa de in i va alerga n Iudeea. 18. Ea l va blestema pn la Ierusalim, zicndu-i: 19. O, Neruinatule i Fiu al Nelegiuirii, o Potrivnice al Sfinilor!".3,19 20. Atunci Neruinatul se va nfuria mpotriva fecioarei i o va urmri pn n

    regiunile Apusului,

    21. el i va sorbi sngele, n ceas de sear, i-1 va arunca peste Templu 22. i astfel va deveni mntuire pentru popor.3,21-22 23. Ea se va ridica dis-de-diminea, va fi vie, i-1 va blestema zicnd: Neruinatule,

    tu n-ai putere asupra sufletului i nici a trupului meu, deoarece eu vieuiesc n Domnul, n toat vremea.3,23

    24. i apoi: Tu ai aruncat sngele meu peste Templu i el s-a fcut mntuire pentru popor".

    3,24

    ______________________________ 3,16

    Tavita: nume propriu bine atestat, care a slujit la desemnarea pmntului lui Israel, apoi a locuitorilor si i care ar putea nsemna aici figura rmiei credincioase; n legendele iudaice, pstrate n Egipt, se arat c, pe lng Enoh i Ilie, dou personaje feminine sunt prevzute s intervin n vremurile de apoi: Sibila i Tavita; de altfel, se tie c pe lng Enoh alte dou persoane au urcat cu trupul la cer: Ilie i Tavita; n-ar fi imposibil ca Tavita (?) s fi fost considerat un fel de copie a lui Ilie, iar Sibila o copie i sosie a lui Enoh. Neruinat": literal, cel ce n-are ruine: un nou titlu al lui Antihrist, destul de frecvent n limba copt i care i gsete explicaia n 3,25.

    3,19 Blestemul este sobru n comparaie cu cel rostit de Ilie i Enoh (3,25-30) i de cei aizeci

    de drepi (3,52-53). Duman al sfinilor": cf. 3,26-27, 36. 3,21-22

    cf.3,24. 3,23

    Distincia ntre puterea asupra sufletului (3,H) i cea asupra trupului este lmurit, dup Iov 2,6, n Test. lui Iov 20,3; cf. Mt. 10,28; Lc. 12,4-5. Triesc n Domnul": cf. 3,34,36.

    3,24 Sngele rspndit peste Templu evoc jertfele de ispire. Rolul vicarial al Tavitei este

    precizat prin faptul c sngele su devine mntuire pentru popor (asemntor cu 4 Macabei 6,28-29; 17,22 i probabil Test. lui Moise 9,7).

  • Apocalipsa lui Ilie

    19

    A doua mpotrivire fat de Antihrist: Ilie i Enoh.

    25.3,25-39

    Atunci Ilie i Enoh, auzind c Neruinatul s-a artat n locul cel sfnt, s-au pogort s se lupte cu el, i i-au zis: Nu-i este ruine s te asemeni sfinilor, cnd de fapt tu eti un Strin n toat vremea?3,25

    26. Te-ai fcut Potrivnic al celor cereti i a celor pmnteti. Ai devenit Duman al tronurilor i al ngerilor. Tu eti Strin, oriunde te-ai afla.3,26

    28. Ai czut din cer precum stelele de diminea. 29. Tu te-ai schimbat, iar neamul tu s-a fcut ntuneric.28-29 30. Nu-i este ruine s te asemeni lui Dumnezeu, cnd eti un Diavol?.3,30 31. Neruinatul va auzi i se va mnia i va porni la lupt mpotriva lor, n piaa

    oraului celui mare. Vreme de apte zile se vor lupta, apoi el i va ucide.3,31-32 33. Morii vor rmne trei zile i jumtate n pia i ntreg poporal i va vedea.3,33-36 34. Dar a patra zi ei vor nvia i l vor blestema, zicnd: O, Neruinatule, o Fiu al

    Nelegiuirii, nu i-e ruine s mini poporal lui Dumnezeu, pentru care n-ai suferit deloc? 34. Nu tii tu oare c noi trim n Domnul, pentru a te blestema ori de cte ori zici:

    Eu stpnesc peste acetia? 35. Noi vom reface aa cum au fost aceste trupuri i te vom omor, fr ca tu s mai

    poi spune ceva n acele zile. 36. Cci noi trim n Domnul n toat vremea, pe cnd tu eti Vrjmaul n toat

    vremea. 37. Nelegiuitul va auzi, se va mnia i va porni mpotriva lor; oraul ntreg ns va fi

    alturi de ei. 38. n vremea aceea ei vor nla spre cer strigte de bucurie, vor strluci i lumea

    ntreag i va vedea.3,37-38

    39. Fiul Nelegiuirii nu va mai avea putere asupra lor.

    ______________________________ 3,25-39

    Ateptarea revenirii lui Ilie i Enoh este clasic n literatura apocaliptic. Persoanele a cror ntoarcere este ateptat sunt cele care n-au gustat moartea (4 Ezdra 6,26), n principal Ilie (2 Regi 2,1-11; l Enoh 89,52) i Enoh (Fac. 5,24; Jubilee 4,23; nelep. lui Solomon 4,10; I. Sirah 44,16; l Enoh 70,1-2). Venirea din nou a lui Ilie este fundamentat pe Maleahi 3,23, iar cea a lui Enoh pe l Enoh 90,31. Avem reflectat aceast tradiie i pe rentoarcerea celor doi martori din Apoc. 11.

    3,25 v. 4 Macabei 11,8; Ps. lui Solomon 17,13 b; nlarea lui Isaia 11,19.

    3,26 Potrivnic : titlu dat lui Antihrist, ca n 3,19,36 i n Viaa greac a lui Adam i Eva 2,4;

    7,2; 15,1; 25,4; 28,3; Viaa latin a lui Adam i Eva 11,3; 17,1; Test. lui Dan 6,3; Test lui Iov 7,11; 47,10; 3 Baruh 13,2; Iosif i Asineta 12,8; Le. 10,19. Acest titlu provine, fr ndoial, din Ps. 88,22 unde Potrivnicul este asociat cu Fiul Nelegiuirii.

    3,28-29 Fiul Nelegiuirii este identificat aici cu eful ngerilor czui din tradiia iudaic (Viaa

    latin a lui Adam i Eva 12-16; 2 Enoh 29,4, dezvoltnd ideea din Isaia 14,12-15). Neamul tu": text mai puin sigur; poate aici, e o aluzie la faa ngerului czut, care s-a ntunecat dup ce i-a pierdut slava sa.

    3,30 A te asemna lui Dumnezeu": expresie vechitestamentar ce desemneaz alipirea sau

    ataamentul fa de Dumnezeu (Deut. 10,20; 11,22; 13,5; 30,20; 2 Regi 18,6; Ps. 62,8; 72,27; L Sirah 2,3; l Cor. 6,17).

    3,31-32 Marele ora" este Ierusalimul. Cf. Apocalipsa lui Ioan 11,7-8.

    3,33-36 Asemntor cu intervenia Tavitei (3,23). N-ai suferit pentru popor": adevratul Uns

    (Mesia) trebuie, deci, s sufere pentru popor (cf. F.Ap. 3,18).

  • Apocalipsa lui Ilie

    20

    3,37-38 Aceste versete anticipeaz rentoarcerea i lupta final pe care le regsim n 3,91-96.

    Va strluci": se vor mbrca ntru Slav (cf. Daniel 12,3; nelep. lui Solomon 3,7, Mt. 13,43).

    Persecuia sfinilor.

    40. El va porni plin de mnie mpotriva rii i va cuta s pctuiasc mpotriva poporului.

    41. [El va prigoni pe toi sfinii i-i va aduce legai fedele, mpreun cu preoii din ar.

    42. i va omor i-i va face s piar;] 43. va porunci ca ochii s le fie ari cu o forj de fier, s le trag pielea de pe cap, iar

    unghiile s le fie smulse una cte una. 44. Va da porunc s le toarne n nas oet i var.3,43-44 45. Cei care nu vor putea suporta caznele acestui rege i vor lua aurul lor i vor fugi

    la vaduri, zicnd: Ajut-ne s trecem prin vaduri, spre pustie!".3,45-48 46. Ei vor adormi, dar nu de tot, ci aa ca o aipire. 47. Domnul va culege duhul i sufletul lor; trupul lor se va face ca de piatr; nici o

    fiar slbatic nu-i va mnca, pn n ziua cea de pe urm, a judecii celei mari.3,46-47 48. Ei se vor scula i vor primi un loc de odihn; dar ei nu vor fi cu Cel Uns precum

    cei care au rbdat.3,48 49. Cci pe cei care au rbdat, zice Domnul, i voi aeza de-a dreapta mea; [ei vor

    primi harul naintea celorlali;] 50. ei l vor nvinge pe Fiul Nelegiuirii, vor vedea nimicirea cerului i a pmntului

    i vor primi tronurile de slav i coroanele.3,49-50

    ______________________________ 3,43-44

    Aceste replici se bazeaz, n parte, pe Vechiul Testament (Judectori 16,21; 2 Regi 25,7; Miheea 3,2-3; Zaharia 11,16); ele vor deveni clasice n relatrile despre martiri i n descrierile pedepselor gheenei. Ochii s le fie ari": se aseamn cu 4 Macabei 18,21. S le scoat pielea de pe cap": se aseamn cu 2 Mac. 7,7 i 4 Mac. 9,28. Unghiile s le fie smulse": se aseamn cu 4 Macabei 10,7. A le turna oet n nas": se aseamn cu 4 Mac. 6,25.

    3,45-48 Ieire provizorie, rezervat celor care nu suport chinurile pn la capt. Dup modelul

    exodului (fuga dinaintea Faraonului i venirea Domnului n Sinai), tema fugii n pustie va deveni un loc comun al literaturii apocaliptice.

    3,46-47 Nu e vorba de moarte, ci de o stare intermediar, un fel de aipire sau toropeal (Fac.

    2,21). Trupul lor se va face ca de piatr": imagine utilizat pentru a descrie starea dintre via i moarte (l am. 25,37), sau extazul vizionarului (Apoc. lui Avraam 10,2 i Paralipomena lui Ieremia 9,25). Nici o fiar slbatic nu-i va mnca: ei vor scpa de moartea infamant care-i ateapt pe pctoi (Deut. 28,26).

    3,48 Aceast categorie de sfini nu va fi n primul rnd, dar va intra totui n locul de odihn -

    Pmntul promis (Deut. 12,9; l Regi 8,56; Ps. 94,11). 3,49-50

    Soarta rezervat celor care suport chinurile decurge din speculaiile asupra lui Dan 12,12, despre care gsim urme n literatura apocaliptic (Mt. 10,22; 24,13; Mc. 13,13).

  • Apocalipsa lui Ilie

    21

    A treia mpotrivire fat de Antihrist: aizeci de drepi.

    51. n vremea aceea, aizeci de drepi, pregtii pentru acest ceas, vor auzi toate acestea; ei se vor narma cu platoa lui Dumnezeu i vor alerga la Ierusalim; vor lupta mpotriva Neruinatului, zicnd:3,51

    52. Toate minunile pe care profeii le-au svrit i tu le-ai fcut. Dar tu n-ai putut s nviezi vreun mort, cci n-ai putere asupra sufletului.3,52

    53. Prin aceasta noi am tiut c tu eti Fiul Nelegiuirii.3,53 54. Neruinatul va auzi i se va mnia; el va porunci s-i lege pe drepi, s-i duc pe

    altare i s-i ard. 55. n vremea aceea inima multora va fi zdrobit; ei se vor ndeprta de el zicnd:

    Acesta nu-i Unsul! Cel Uns nu omoar drepii, nu persecut pe cei adevrai, ci el caut s-i conving prin semne i minuni.

    ______________________________ 3,51

    Este imposibil de precizat cine sunt cei aizeci de drepi. Ar putea fi vorba de o cifr rotund (precum cei aizeci de pioi asasinai de marele Preot Alchimos n l Mac. 7,16). Platoa lui Dumnezeu": expresie rar, asemntoare cu platoa dreptii (Isaia 59,17; ntelep. lui Solomon 5,17-18; Efes. 6,14; l es. 5,8), sau armura lui Dumnezeu (Efes. 6,11,13).

    3,52 v. notele de la 3,5b-9, 3,10; 3,11.

    3,53 v. 3,12,15.

    Ocrotirea drepilor n rai.

    56. n vremea aceea Cel Uns va fi cu mult milostivire fa de cei ce sunt ai lui. El va trimite din cer ngerii si, n numr de aizeci i patru de mii, fiecare avnd cte ase aripi.3,56

    57. Glasul lor va cltina cerul i pmntul, atunci cnd vor luda i vor aduce slav.3,57

    58. Cei pe fruntea crora este scris numele Unsului i pe a cror dreapt se afl pecetea,

    3,58

    59. de la cel mai mic pn la cel mai mare, vor fi luai pe aripile lor i vor fi dui departe de mnia sa.

    3,59

    60. Atunci Gavriil i Uriel vor forma o dr luminoas i vor merge naintea lor pn ce vor ajunge n ara sfnt; i le vor da s mnnce roade din pomul vieii i i vor mbrca n haine albe.

    3,60

    61. ngerii vor veghea asupra lor; nu vor suferi nici de foame, nici de sete, Iar Fiul

    Nelegiuirii nu va avea nici o putere asupra lor.3,61

    ______________________________ 3,56

    Prima apariie a Celui Uns poruncind intervenia ngerilor; abia n 3,97 el va veni n persoan; ase aripi"; e vorba de Serafimi (Is. 6,2; Apoc. lui Avraam 18,6; 2 Enoh 16,7; 19,6; 21,2, Viaa greac a lui Adam i Eva, 37,3).

    3,57 Precum n l Enoh 61,9-11, proslvirea fiinelor cereti marcheaz venirea lui Mesia

    (Unsului). 3,58

    cf. 1,9 unde e vorba de Numele Domnului. 3,59

    De la cel mai mic la cel mai mare: expresie biblic desemnnd totalitatea, toi (Ier.

  • Apocalipsa lui Ilie

    22

    31,34; 42,1; Baruh 1,4; Ps. 95,12). i vor lua pe aripile lor: originea acestei expresii o gsim n Ieire 19,4; Deut. 32,11. Ea este aplicat ngerilor n 2 Enoh 3,1.

    3,60 Gavriil i Uriel fac parte din vrful ierarhiei ngereti iudaice, constituit nc din epoca

    persan, ca o tetrad (Mihail, Gavriil, Sariel-Uriel, Rafail), v. l Enoh 9,1; Regula Rzboiului 9,15. Dra luminoas: arat c acest cortegiu este format dup modelul Exodului. ara sfnt": expresie ce desemneaz aceeai realitate ca i oraul meu" din 1,10 i locul de odihn" din 3,48. A mnca roade din pomul vieii: expresia este mprumutat din Fac. 3,22; o regsim n Test. lui Levi 18,11; Viaa greac a lui Adam i Eva 28,2-4; cf. l Enoh 25,2-5,

    3,61 Nici de foame, nici de sete": cf. 1,10 aceasta este rsplata pentru cel drept n Isaia 33,15-

    16. Nu va avea putere": v. 3,23,39.

    Semne prevestitoare ale sfritului.

    62. n zilele acelea pmntul se va cutremura, soarele se va ntuneca. Pacea se va ndeprta de pe pmnt i din cer. Pomii vor fi smuli din rdcin i vor cdea jos. Fiarele slbatice i animalele domestice vor muri n cutremur.

    63. Psrile vor cdea moarte pe pmnt; pmntul se va usca, mrile vor seca.

    Ultima tresrire a lui Antihrist.

    64. Pctoii vor suspina pe pmnt, zicnd: Ce ne-ai fcut, Fiule al Nelegiuirii, spunnd: Eu sunt Mesia (Unsul), cnd de fapt, tu eti Fiul Nelegiuirii?.3,64-68

    65. Tu n-ai putere s te salvezi pe tine nsui, i cu att mai puin s ne salvezi pe noi!

    3,65

    66. Tu ai fcut senine dearte naintea noastr, n aa fel nct ne-ai fcut strini fa de Mesia care ne-a creat.

    3,66

    67. Vai nou c te-am ascultat. Iat acum noi vom muri de foame i de mpilare. 68. Unde este acum urma dreptii pe care noi am respectat-o? Sau unde este cel care

    ne nva ca s-1 chemm?3,68 69. Iat c noi pierim prin mnie, cci noi n-am fost asculttori fa de Dumnezeu. 70. Ne-am dus n locurile cele adnci ale mrii, dar ap n-am gsit. 71. Am fcut spturi de aisprezece coi n ruri, dar tot n-am gsit ap.3,70-71 72. Atunci Neruinatul va plnge n zilele acelea, zicnd: Vai mie c vremea mea a

    trecut.3,72

    73. Ziceam c vremea mea nu va trece niciodat;3,73 74. anii mei s-au transformat n luni, iar zilele mele s-au scurs precum praful ce se

    spulber;3,74 75. iat c eu voi pieri mpreun cu voi. Fugii n pustie, prindei hoii i omori-i.

    Aducei sfinii!3,75 76. Cci datorit lor pmntul mai d nc roadele sale; datorit lor soarele nc mai

    strlucete. 77. datorit lor roua mai cade pe pmnt".3,76-77 78. Pctoii vor plnge zicnd: Tu ne-ai fcut dumani ai lui Dumnezeu. Dac ai

  • Apocalipsa lui Ilie

    23

    putere, ridic-te i urmrete-i!.3,78 79. Atunci i va lua aripile de foc i va porni n urmrirea sfinilor.3,79 80. Se va lupta din nou cu ei.

    81. ngerii vor auzi, vor cobor i se vor lupta cu el ntr-o btlie, cu sbii numeroase.

    3,81-96

    ______________________________ 3,64-68

    Aceste ntrebri sunt o reluare, dezvoltat n 3,55. 3,65

    Repro obinuit adresat falilor zei (Deut. 32,28; Ie. 2,28). Acuzaii asemntoare sunt fcute mpotriva lui Iisus n Lc. 23,37; Mt. 27,42; Mc. 15,31.

    3,66 Semne": cf. 3,9-10. Strini: se aseamn cu 1,9; cf. 3,25,27.

    3,68 Pctoii sunt n cutarea unui ef, care s le poat servi ca intermediar, pe lng

    Dumnezeu, graie puterii sale de mijlocire; acest ef are aici atributele regelui (dreptate) i ale Marelui Preot (nvtura); cf. Cartea Antichitilor biblice 19,3. Unele personaje importante din istoria iudaic au ndeplinit, n chip special, acest rol de mijlocitor: Moise (Ieire 32,11-14; Nr. 11,2; Ps. 105,23; Ier. 15,1; Test. lui Moise 12,6); Samuel (Ier. 15,1; Cartea Antichitilor biblice 64,2); Ieremia (2 Macabei 15,14; Istoria captivitii din Babilon 27,56; 35,1; Test. lui Moise 4,1); Onias (2 Macabei 15,12; Iosif Haviu, Antichiti iudaice XIV,II,1).

    3,70-71 Creterea Nilului este de aisprezece coi.

    3,72 Se aseamn cu descrierea tristeii lui Saul; Cartea Antichitilor biblice 64,4.

    3,73 Se aseamn cu Ps. 9,5.

    3,74 cf. Ps. 88,44, unde ni se spune: Tu ai micorat zilele vieii lui", n literatura apocaliptic

    tema scurtrii timpului devine obinuit (l Enoh 80,2; 2 Baruh 20,1; Cartea Antichitilor biblice 19,13; Mt. 24,22; Mc. 13,20); Ca praful: cf. nelep. lui Solomon 5,14.

    3,75 Hoii": e vorba, mai degrab, de dezertorii din 3,45. 3,76-77

    Aluzie la binecuvntrile din Levitic 26,3-4; Deut. 11,11-17; 28,11-12, amplificate de menionarea soarelui ce strlucete pe pmnt, ca n 1,4.

    3,78 Dumani ai lui Dumnezeu": precum Neruinatul este Dumanul celor cereti, n 3,26-27.

    3,79 Fiul Nelegiuirii are aici trsturi mitologice, precum n 3,94.

    3,81-96 Anunarea sfritului: rzboi ceresc (3,81), foc (3,82-83), judecat (3,84-90), executarea

    Fiului Nelegiuirii i a celor ce au crezut n el (3,91-96).

    Sfritul lumii, judecata, rsplata.

    82. n zilele acelea Domnul va auzi. El va porunci, cu mult mnie, ca pmntul i cerul s scoat foc.3,82

    83. i focul va ptrunde pmntul aptezeci i doi de coi. El va mnca pctoii i diavolii ca pe nite paie.3,83

    84. O judecat dreapt va avea loc n vremea aceea. Munii i vor face auzit glasul n zilele acelea.

    85. Drumurile se vor ntreba unele pe altele: Ai auzit astzi glasul vreunui cltor care n-a venit la judecata Fiului lui Dumnezeu?

    3,84-85

    86. Pcatele fiecruia se vor ridica mpotriva lui, din locul unde au fost svrite, fie ziua, fie noaptea.

    3,86

    87. Drepii i sfinii vor vedea pe pctoi n chinurile lor i pe cei care i-au persecutat, precum i pe cei care i-au trimis la moarte.

  • Apocalipsa lui Ilie

    24

    88. Atunci pctoii, din chinuri, vor vedea locul drepilor i aceasta va fi o favoare pentru ei.

    3,87-88

    89. n zilele acelea, ceea ce drepii au cerut, adeseori, le va fi dat.3,89 90. Atunci Domnul va judeca cerul i pmntul. El va judeca pe cei care au clcat

    poruncile n cer i pe cei care le-au nclcat pe pmnt. El va judeca pe pstorii poporului, i va ntreba despre turma de oi; i vor fi dai lui, fr ca ei s-l poat ucide prin viclenie.3,90

    91. Dup aceasta, Ilie i Enoh se va pogor i-i vor lepda trupul acestei lumi i vor mbrca un trup spiritual.3,91

    92. Ei l vor urmri pe Fiul Nelegiuirii i-1 vor omor, fr ca el s mai poat spune ceva.

    3,92

    93. n vremea aceea el va fi nimicit dinaintea lor, precum gheaa care se topete n faa focului;3,93

    94. el va pieri, precum un balaur care nu are rsuflare.3,94 95. Ei i vor spune: Vremea ta a trecut, iat, tu vei pieri mpreun cu cei care au

    crezut n tine".3,95

    96. i i vor arunca n iad i i va nchide acolo.3,96

    ______________________________ 3,82

    Focul i mnia sunt adeseori legate una de alta (Deut. 32,22). Distrugerea lumii prin foc a devenit obinuit n literatura apocaliptic.

    3,83 Ca paiele": expresie biblic (Ieire 15,7; Maleahi 3,19). 3,84-85

    Munii i drumurile sunt nzestrate cu glas; la fel marea, n 4 Ezdra 5,7, sau rile" n 4 Ezdra 5,11. Care n-a venit la judecat": nimeni nu va scpa de judecat (se aseamn cu Plngerile lui Ieremia 2,22; 2 Enoh 46,3).

    3,86 Pcatele i acuz pe pctoi; cf. nelepciunea lui Solomon 4,20. Ziua sau noaptea": cf.

    Jubilee 4,6. 3,87-88

    Dubl rsplat pentru drepi i pentru pctoi, ca de ex. n l Enoh 108,14-15. Persecutat", predat": cf. Apoc. lui Petru 9.

    3,89 cf. Ps. 19,5.

    3,90 n cer [...] pe pmnt": cf. Jubilee 4,6. E vorba aici de o judecat fcut asupra ngerilor i a oamenilor. Pstorii poporului": acetia sunt conductorii poporului, marii preoi care, n l Enoh 89-90, sunt asemnai ngerilor, ce asist la pedepsele executate de naiuni asupra poporului iudeu. Aceti ngeri-pstori sunt nedrepi (l Enoh 90,3,11,13) i vor fi judecai i pedepsii (1 Enoh 90,25).

    3,91 A doua venire a lui Ilie i Enoh, care sunt aici executorii pedepselor.

    3,92 Fr ca el s mai poat spune ceva: cf. nelep. lui Solomon 4,19.

    3,93 Imaginea gheii ce se topete pare s fie strin Bibliei, care prefer alte imagini precum

    ceara care se topete la foc (Ps. 67,2), paiele mncate de foc (3,83), fumul mprtiat de vnt (nelep. lui Solomon 5,14) sau plumbul ce se scufund n ap (Ieire 15,10).

    3,94 Un balaur": Fiul Nelegiuirii apare din vechime, ca duman al lui Dumnezeu (Ps. 73,13-

    14), cum a fost Faraonul Egiptului (Iez. 29,3; 32,2), Nabucodonosor (Ier. 51,34) i Pompei (Ps. lui Solomon 2,25). Care nu are rsuflare": caracteristica idolilor (Ier. 10,14).

    3,95 cf. 3,72-74.

    3,96 cf. l Enoh 54,5; 69,28 i Apocalipsa 20,3.

    mpria lui Mesia.

  • Apocalipsa lui Ilie

    25

    97. n vremea aceea va veni din cer Unsul, mpratul, cu toi sfinii; el va arde pmntul i va rmne aici o mie de ani.3,97

    98. Cum pctoii sunt muli pe pmnt, el va crea un cer nou i un pmnt nou. i nu va mai fi acolo nici Diavol, nici moarte.

    3,98

    99. El va mpri cu sfinii; ei vor urca i vor cobor; vor fi cu ngerii n toat vremea, vor fi cu Mesia vreme de o mie de ani.

    3,99

    ______________________________________________

    3,97 cf. Zah. 14,5. Ateptarea unei mprii de o mie de ani este o tem comun n iudaismul

    de la nceputul erei cretine. 3,98

    Noua creaie conform profeiilor (Is. 65,17). Despre absena Diavolului, v. Jubilee 23,29; Test. lui Moise 10,1; Test. lui Iuda 25,3; despre dispariia morii Is. 25,8.

    3,99 Ei urc i coboar": imaginea este cea a scrii lui Iacov din Fac. 28,12.

    (Vezi toate apocrifele publicate, n.r.)