1

EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU SI A

SIGURANTEI LA FOC LA SALA MASINI Principalele elemente ale scenariului de siguranţă la foc

1. Caracteristicile construcţiei 1.1. Denumirea obiectivului: SE Suceava – CET Suceava 2 x 50 Mw 1.2. Destinaţia obiectivului: Sala turboagregate 1.3. Categoria de importanţă: C - normală 1.4. Tipul şi particularităţile obiectului. Construcţia este o hală de tip industrial cu subsol, parter şi platformă de

deservire la cota + 6,00 m. Sala are o deschidere de 25 m şi 22 travei a 6 m. - suprafaţa construită Ac = 3425 mp - înălţimea halei H = 19,80 m - înălţimea liberă (sub fermă) h = 16,50 m - volumul construit Vc = 67815 mc - raportul lungime / lăţime L/l = 5,5 - subsolul dispus la cota - 4,00 m - sala maşini este separată de sala cazane prin corpul intermdiar (corp bunkeri) şi formează un compartiment de incendiu distinct. - în Sala Maşini sunt instalate 2 turboagregate de 50 Mw răcite cu H2. - cantitatea de ulei aferentă unui turboagregat DSL 50-1 este de 14 mc în rezervorul de ulei şi 2 mc în circuitele de ulei; - cantitatea de ulei aferentă unei pompe de alimentare EPA 500-180 este 2 mc în rezervorul de ulei şi 1 mc în circuit: 2. Nivelul criteriilor de perfomanta ale timpilor de siguranta la foc

2.1. Riscul de incendiu. Categoria pericolului de incendiu în sala masini, este: a)categoria A de pericol, daca exista conditii de acumulare a scaparilor de hidrogen, in cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive; b)categoria C de pericol daca scaparile de hidrogen nu se pot acumula in cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive, iar densitatea sarcinii termice data de ulei depaseste 105Mj/mp; Sarcina termica data de ulei, se determina cu relatia: n Sq = ∑ Qi x Mi [Mj] unde: i=1 Qi=puterea calorifica inferioara a uleiului mineral [Mj]; Mi=masa de ulei existenta in sala masini [Kg];

2

pentru ulei mineral : Qi = 39,850 [Mj/Kg] Vi = 2x(14mc+2mc)+3x3mc=41mc. Mi = qul x Vi = 885[mc/Kg] x 41[mc] = 36.285[Kg] SQ = 39,850[Mj/Kg] x 36.285[Kg] = 1.445.957 [Mj] Densitatea sarcinii termice qs se determina cu relatia: SQ 1.445.957[Mj] qs = = = 422[Mj/mp] Ac 3.425[mp] Ac – aria construita la sol a salii masinii [mp]; Rezulta:Categoria pericolului de incendiu a salii masini este “C”.Spatiul de evaluat prezintă un risc mare de incendiu în condiţia în care se asigură măsurile de eliminare a posibilităţilor de acumulare a scăpărilor de hidrogen în sala.

2.2.Rezistenţa la foc

Construcţia sălii maşini se încadrează în gradul II de rezistenţa la foc.Principalele elemente de construcţie se caracterizează prin următoarele performanţe:

-stâlpi din beton armat prefabricat –incombustibili CO, având o limită de rezistenţă la foc de cel puţin 2 ore;

- ferme şi pane metalice neprotejate – incombustibile CO, având o rezistenţă la foc de 15 min. (se admit la gradul II dacă densitatea sarcinii termice este sub 840 Mj/mp);

-învelitoare realizată cu termoizolaţie din BCA şi hidroizolaţie bituminoasă, având rezistenţa la foc de peste 15 min;

-închide perimetrale pe trei laturi realizate din panouri prefabricate din BCA orizontale şi panouri vitrate în tâmplărie metalică –incombustibile CO , având o rezistenţă la foc de peste o oră .

2.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor

Sala Masini este separată de sala cazane printr-o construcţie intermediară

(corpul buncărilor). Subsolul sălii maşini nu este separat prin pereţi rezistenţi la foc, pe module de

câte două blocuri ; Rezervoarele de ulei ale turboagregatelor şi pompelor de alimentare , sunt

amplasate în zone în care nu sunt conducte calde.Rezervoarele nu sunt separate de restul instalaţiilor prin paravane incombustibile.

Rezervoarele de ulei ale turbinelor sunt prevăzute cu sisteme (circuite) pentru golire rapidă în caz de pericol (incendiu), într-un rezervor amplasat în subteran ,în exteriorul construcţiei.Dispozitivele de deschidere sunt amplasate la o distanţă minimă de 10 metri faţă de rezervoare.

- 3 -

3

Rezervoarele de ulei sunt protejate cu instalaţii fixe de apă pulverizată,

racordate la reţeaua de apă de incendiu din interiorul sălii maşinii. 2.4. Comportarea la foc Contributia la foc a materialelor încorporate în elementele de construcţie este

practic nulă. Densitatea sarcinii termice de incendiu este 1477 Mj/mp (se ia în considerare

densitatea sarcinii termice locale ql = 3,5 x qs avînd în vedere neuniformitatea distribuţiei substanţelor combustibile). Construcţia are gradul II de rezistenţă la foc. 2.5. Stabilitatea la foc. Construcţia Sălii Maşini are gradul II de rezistenţă la foc (ferme metalice neprotejate). Sala maşini este echipată cu instalaţie de stingere cu hidranţi interiori şi exteriori. Rezervoarele de ulei sunt protejate antifoc cu instalaţii fixe de apă pulverizată. 2.6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie. Accesul forţelor de intervenţie în Sala Maşini este asigurat prin 3 intrări principale din care 2 uşi duble dispuse pe şirul A şi 1 uşă dublă dispusă în frontul extensibil. Mai sunt asigurate două accese secundare prin frontul fix, respectiv dinspre Sala Cazane. Sunt asigurate căi de evacuare cu gabaritul necesar conform reglementărilor tehnice. Clădirea principală în care este amplasată Sala maşini are asigurate căi de acces pentru forţele de intervenţie, dispuse pe laturi opuse. 2.7. Timpi de siguranţă la foc.

- timpul de aprindere: instantaneu, în cazul contactului dintre conductele fierbinţi (neizolate) şi scăpările de ulei sub formă de jet pulverizat.

- timpul normalizat de evacuare este de 250 sec. pentru cota +,- 0,00 m şi 188 sec pentru subsolul Sălii Maşini;

- timpul de supravieţuire şi timpul de siguranţă al căilor de evacuare, sunt nedeterminaţi, (hala are dimensiuni mari iar incendiul se manifestă pe o rază restrînsă – maxim 10 % din suprafaţa construită); - timpul de dezvoltare liberă a incendiului = 1 minut. Turboagregatele sunt permanent supravegheate de personalul de exploatare. - timpul de incendiere totală: nu este cazul datorită distribuţiei neuniforme a substanţelor combustibile, vitezei de ardere a uleiului sub 2 kg/mp/min, timpului scurt de intrare în acţiune a serviciului de pompieri civili în cooperare cu pompierii militari care sosesc în maxim 10 minute de la alarmare.

- 4 -

4

- timpul de propagare la Sala cazane: nu este cazul, deoarece între cele 2 săli există elemente de limitare a propagării fumului şi gazelor fierbinţi (corpul buncări). 2.8. Timpi operativi de intervenţie

- Timpul de alarmare: maxim 1 min.

- Timpul de alertare: - max. 2 min. pt. Serviciul de pompieri civili (FCP) - max 3 min. pt. Pompierii militari

- Timpul de deplasare: - max 2 min. pt. FCP - max 10 min. pt. Pompierii militari

- Timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate: - max. 2 min. pt. FCP - max 3 min. pt.Pompierii militari;

- Timpul de răspuns: - max. 6 min. pt. Pompierii civili (FCP) - max. 16 min. pt. Pompierii militari

- Timpul de începere a intervenţiei: - max 7 min. pt. FCP - max. 17 min. pt. Pompierii militari

3. Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor Sala maşini este echipată cu: - instalaţii de hidranţi interiori echipaţi cu accesorii (furtun PSI tip C cu racorduri, racord fix la robinet, rozetă, ţeavă de refulare tip C, cheie racorduri, geam hidrant). - instalaţie de semnalizare incendiu cu butoane manuale (centrală de semnalizare şi avertizare tip SESAM = 2 buc). Instalaţia este amplasată în camera de comandă tehnologică (CCT) din Corpul Intermediar al Clădirii Principale. Sistemul de alarmare este conectat la o reţea de detectori de fum (pe principiul optic) şi detectori de temperatură cu fuzibil. - instalaţie fixă de stingere cu apă pulverizată pentru protecţia rezervoarelor de ulei, racordată la reţeaua interioară de apă de incendiu (din Sala Maşini). - stingătoare portative şi transportabile cu spumă chimică, pulberi şi bioxid de carbon. În incinta CET există o reţea inelară de hidranţi exteriori, alimentată prin intermediul staţiei de pompe de incendiu, dublu alimentată electric. Autopompele cisternă se alimentează din bazinul turnului de răcire TRCT-600 şi din cămine de racord mijloace mobile (CRMM) dispuse pe inelul de incendiu din jurul Clădirii Principale. 4. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei. Pentru stingere se utilizează ţevi de refulare, generatoare de spumă, cu capacitatea de 5000 l/min. Personalul de intervenţie se echipează cu costume anticalorice şi aparate autonome de respiraţie.

- 5 -

5

COMPARTIMENTUL DE INCENDIU – SALA MASINI Scenariu de siguranţă la foc

A. DATE DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIEI 1. Persoana juridică: Sucursala Electrocentrale Suceava – CET 2. Construcţia: Sala Maşini 3. Amplasamentul: str. Energeticianului nr.1 – Clădirea Principală

B. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI 1. Regimul de înălţime: subsol + parter 2. Aria construită: Ac = 3425 mp 3. Aria desfăşurată: Ad = 6850 mp 4. Volumul construit: Vc = 67815 mp 5. Inălţimea construcţiei: h = 19,80 m (16,50 m sub fermă) 6. Cota subsolului: - 4,00 m 7. Raport lungime / lăţime: 137 / 25 = 5,5

C. FACTOR DE RISC 1- Substanţe şi materiale utilizate: 1.a. Hidrogen (fluid de răcire generator): T - temperatura de inflamabilitate [°C] = °C C - concentraţia minimă de explozie în aer (%) = 4 % C - concentraţia maximă de explozie în aer (%) = 75 % C - combustibilitate = P - putere calorifică inferioară (Mj/kg) Qi = 142,3 [Mj/kg] T - temperatura de autoaprindere [°C] = 570 [°C] G - greutatea în raport cu aerul = 0,07 C - cantităţi utilizate = 12 Nmc/24 ore P - parametri de lucru - presiune = 4 [bari] (2 bar) - temperatură = 14 [°C] - debit = 12,85 mc/S C - coeficient de difuzie (termică) = G - grad de combustibilitate = 1 1 b. Ulei lubrefiant (fluid pentru ungere, etanşare şi comandă): TbA32E T - temperatura de inflamabilitate = 200 [°C] T - temperatura de autoaprindere = 400 [°C] P - putere calorifică inf. = 39,85 [Mj/kg] D - densitatea în raport cu apa = 0,9 T - toxicitatea produselor de ardere = medie

- 6 -

6

O - opacitatea fumului = mare C - coeficient de difuzie = G - grade de combustibilitate = normal combustibil.

2. Densitatea sarcinii termice 2.a. Hidrogen 2.a. - 1. Densitatea sarcinii termice mobile n

SQ = ∑ Qi x Mi [Mj], în care: i=1

SQ – sarcina termică dată de hidrogen [Mj Qi – puterea calorifică inferioară Mj/kg] Mi – masa de hidrogen existentă în sala maşini [kg] Mi = Vi x q = 35 [Nmc] x 0,08987 [kg/mc] = 3,145 [kg] Qi = 142,3 [Mj/kg] 2 SQ = Σ Qi x Mi = 2 x (142,3 x 3,145) = 895,06 [Mj] i=1 SQ : qs = ----- [Mj/mp] unde:

As : qs – densitatea sarcinii termice [Mj/mp] : As – aria construită la sol a sălii maşini [mp] 895,06 : qs = ---------- = 0,261 [Mj/mp] 3425 : ql = 3,5 x qs ql – densitatea sarcinii termice locale ql = 3,5 x 0,261 = 0,913 [Mj/mp]

- 7 -

7

2.a. - 2. Densitatea sarcinii termice fixe – practic nulă 2.b. Lubrefianţi: ulei TbA32E 2.b. - 1. Densitatea sarcinii termice mobile 5 SQ = Σ Qi x Mi [Mj] unde: i=1 Qi = 39,85 [Mj/kg] Pt. i = 1,2 => M1,2 = 2 (14 mc + 2 mc) = 32 mc x 885 [kg/mc] = 28.320 [kg] Unde: qulei = 885 [kg/mc]; i = 1,2 pt. TA 1 şi TA 2 Pt. i = 3-5 => M3,4,5 = 3 x 3 mc = 9 mc x 885 [kg/mc] = 7965 [kg]

ð Mi = M1 + M2 +M3 + M4 + M5 = 36.285 [kg] 5 SQ = Qi Σ Mi = 39,85 x 36285 = 1.445.957 [Mj] i=1 SQ 1445957 : qs =------ = ----------- = 422 [Mj/mp] As 3425 :ql = 3,5 x qs = 3,5 x 422 = 1477 [Mj/mp] 2.b. - 2. Densitatea sarcinii termice fixe: practic nulă 3. Categoria pericolului de incendiu – Categoria C.

4. Riscul de incendiu identificat: risc mare NOTA: Pentru pct. 3 şi 4 caracteristicile sunt condiţionate de scăpările de hidrogen în Sala Maşini care nu se pot acumula în cantităţi care să formeze cu aerul amestecuri explozive, iar densitatea sarcinii termice date de ulei, depăşeşte 105 [Mj/mp]. 5. Surse de aprindere: - suprafeţe fierbinţi - foc deschis

- 8 -

8

6. Imprejurările care pot favoriza aprinderea. - neasigurarea colectării scăpărilor accidentale de ulei prin etanşările lagărelor şi dispozitivelor de filtrare; - neasigurarea condiţiilor pentru evitarea punerii în contact a uleiului cu suprafeţele fierbinţi; - neasigurarea condiţiilor de golire rapidă a uleiului în caz de incendiu; - supravegherea deficitară a etanşeităţii circuitului de ulei al turboagregatelor şi al pompelor de alimentare; - curăţenia deficitară pe cotele de exploatare ale turbinei: scăpări de ulei pe podeste, fundaţii, canale de conducte, subsol, imbibarea izolaţiei termice cu ulei; - trasee comune sau apropriate între circuitele de abur şi ulei fără izolare şi protecţie; - nerespectarea regulilor privind protecţia circuitelor de ulei la nivelul flanşelor; - nerespectarea reglementărilor privind utilizarea focului deschis; D. MASURI DE PROTECTIE 1. Măsuri tehnic / tehnologice - colectarea scăpărilor accidentale de ulei prin etanşările lagărelor şi asigurarea amenajărilor speciale:

- jgheaburi drenate în limita batiurilor lagărelor; - scuturi termice în dreptul labirinţilor de ulei; - asigurarea evacuării rapide a uleiului din rezervorul de ulei al turbinei într-un rezervor subteran, amplasat în exteriorul sălii maşini. - se va asigura protecţia în cazul scăpărilor accidentale de ulei la nivelul flanşelor, prin carcase şi coliere cu posibilitatea de colectare a pierderilor în vase special amenajate şi amplasate în zone cu risc redus de incendiu. - asigurarea aparaturii de măsură şi control pentru presiunea şi temperatura uleiului de ungere; - supravegehrea circulaţiei uleiului în zona lagărelor; - fixarea corespunzătoare a conductelor de ulei, pentru a se preîntămpina apariţia şi propagarea vibraţiilor; - înlocuirea izolaţiei termice îmbibate cu ulei; - lichidarea scăpărilor de ulei şi îndepărtarea scurgerilor pe fundaţii, în canale de conducte, subsol, etc; - analiza purităţii de H2; - detectarea scăpărilor de H2; - inertizarea circuitelor de hidrogen la evacuare, cu CO2 sub presiune; - rezervoarele de ulei amplasate în zone fără conducte de abur protejate de paravane incombustibile.

- 9 -

9

2. Măsuri de siguranţă la foc:

MASURI NORMALE 2.1. Dotarea cu stingătoare: conform prescripţiilor specifice. Starea tehnică: insuficient întreţinute. 2.2 Echiparea cu instalaţii de hidranţi interiori Fiecare hidrant interior este dotat cu ţeavă de refulare şi furtun tip C de 20 m lungime. Hidranţii interiori din aproprierea posturilor de ungere (rezervoare de ulei) sunt prevăzuţi cu ajutaje de pulverizare. Alimentarea cu aspă a hidranţilor interiori (debite, presiuni, lungimea minimă a jetului) se face conform prevederilor STAS 1478-90. 2.3. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranţi exteriori şi bazine. Alimentarea cu apă de incendiu în incinta CET se asigură cu apă industrială din surse Dragomirna prin două conducte Ø 400. Sistemul de alimentare în incinta CET este compus din 2 rezervoare cu capacitate de 1000 mc fiecare şi o staţie de pompe apă de incendiu. Reţeaua de incendiu în incintă este de tip inelar cu capacitatea de transport variind între 5 şi 85 l/s la o presiune de 10 bar. Debitul maxim asigurat de reţea este de 85 l/s şi a fost dimensionat pentru ipoteza maximă de simultaneitate de incendiu care ia în consideraţie un incendiu interior şi exterior la Clădirea Principală, incendiu la gospodăria de cabluri şi incendiu la gospodăria de ulei (turbine şi trafo).

Din conductele de refulare de la Staţia pompe apă de incendiu, apa se distribuie în reţele inelare în jurul obiectivelor din incinta prin care se asigură necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la o presiune minimă de 90 mCA. Legătura de la staţia de pompe la inelele din incintă se asigură prin două conducte de aducţiune din oţel Ø377 x 8. De asemenea, inelul de alimentare din jurul Clădirii Principale este executat din ţeavă Ø 377 x 8, inelul de bază exterior fiind racordat la instalaţia interioară de incendiu printr-o conductă Dn 250. Pe inelul din jurul Clădirii Principale sunt amplasate cămine de racord mijloace mobile (CRMR) prin care se asigură intervenţia directă a maşinilor de luptă în caz de incendiu. În limita rezervoarelor de incendiu 2 x 1000 mc sunt amplasate 2 cămine de racord autotun (CRMM). Pe reţeaua de incendiu sunt amplasaţi hidranţi subterani de incendiu conform STAS 695. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se asigură în sistem mixt: reţea de hidranţi exteriori şi cămine de racord mijloace mobile pentru intervenţie în caz de incendiu. Sistemul asigură debitele de stingere şi rezerva de apă conform STAS 1478-90 şi STAS 12260-90. Se asigură accesul autospecialelor la sursele de apă (căminele de racord).

- 10 -

10

Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor a fost calculat conform STAS 1478 şi este stocat din 2 rezervoare cu capacitatea de 1000 mc fiecare. Apa este aspirată direct din reţeaua exterioară bifilară (1 x Ø 400, 1 x Ø 600) sau din cele 2 rezervoare de stocare şi transportată în reţeaua din incintă respectiv la instalaţiile interioare de stingere a incendiilor prin intermediul pompelor de incendiu. Electropompele de apă de incendiu, funcţionează automatizat prin intermediul unui recipient de hidrofor (p = 10 bar, V = 5000 l). Aceste pompe intră în funcţiune prin comandă de la distanţă din Camera de Comandă Tehnologică, şi de la formaţia PSI, precum şi prin comanda locală din sala pompelor (staţia pompe incendiu). Toate pompele au prevăzută semnalizarea stării operative (de funcţionare) la nivelul CCT şi formaţia PSI. Staţie de pompe apă incendiu este prevăzută cu sistem dublu de alimentare de forţă (en.electrică). În cazul căderii ambelor sisteme de alimentare intră în funcţiune sistemul de rezervă format din motopompe care asigură stingerea incendiului numai la Clădirea Principală În stările normale de funcţionare a centralei, reţeaua de incendiu este menţinută sub presiunea p = 10 bar prin intermediul unei electropompe SADU 65 x 6a pentru completarea pierderilor din reţea şi a recipientului de hidrofor. Sistemul de incendiu exterior şi interior asigură presiunea şi debitele de stingere, precum şi rezerva de apă prevăzute în STAS 1478-90. 2.4. Siguranţa în alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor. - În zona aferentă postului de ungere turbină, în limita rezervorului de ulei turbină, este prevăzută o instalaţie fixă de stropire cu apă pulverizată cu acţionare manuală alimentată cu un debit minim de 19 l/sec = 68 mc/h din reţeaua interioară de incendiu. - Electropompele de incendiu au prevăzută dublă alimentare de forţă. In cazul indisponibilităţii electropompelor de incendiu intră în funcţiune sistemul de securitate format din motopompe; acestea asigură stingerea incendiului numai la Clădirea Principală (conf.PE 224/89, art. 4.6.24). NOTA: Instalaţia de stropire cu apă pulverizată la rezervorul de ulei turbină As = 45 mp, suprafaţa totală de stropit Is = 0,1 l/s x mp, intensit. de stingere cu apă pulverizată. Duze PLUVIA P6-1/2” = 18 buc. Racord Ø 3 “ la reţeaua interioară: p = 3–6 bar 2.5. Distanţa maximă de la sistemele de hidranţi exteriori pănă la accesele la Sala Maşini. Distanţa de la sistemul de alimentare exterior (hidranţi exteriori, cămine de racord) pănă la intrarea în Sala Maşini este cca. 120 m.

- 11 -

11

2.6. Existenţa şi nivelul de instruire pentru intervenţie a salariaţilor În schema de personal a secţiei turbine sunt prevăzuţi salariaţii care intervin în caz de incendiu cu echipamentele din dotare (stingătoare, instalaţia de hidranţi interiori sau instalaţii fixe de stingere cu apă). MASURI SPECIALE 2.7. Detectarea, observarea şi semnalizarea incendiilor - În sala maşini este organizată supravegherea continuă a echipamentelor cu risc de incendiu în funcţionare. Pentru detectarea (observarea) semnalizarea şi anunţarea incendiilor sunt stabilite modalităţi concrete şi anume: - maistru şef tură: răspunde de instruirea personalului, întreţinerea materialului de stingere şi organizarea stingerii incendiilor: (acţiuni de prevenire a incendiilor) - operator principal: responsabil cu alarmarea. Efectuează prezenţa pompierilor voluntari şi informează despre aceasta, şeful FCP (formaţia civilă de pompieri) şi / sau şeful de tură - Alarmează prin semnal de alarmă pompierii voluntari - Anunţă telefonic pompierii militari şi conducerea obiectivului Supravegherea instalaţiilor şi zonelor cu risc mare de incendiu se realizează prin rond şi anunţare telefonică precum şi prin instalaţia automată de detectare şi semnalizare. 2.8. Alarmarea pompierilor civili şi militari Se asigură de către dispecer prin telefon 2.9. Echiparea cu instalaţii speciale de stingere a incendiilor. Nu este cazul.

2.10. Echiparea cu sisteme de desfumare Sala maşini nu este echipată cu instalaţii sau dispozitive de desfumare în caz de incendiu. 2.11. Asigurarea intervenţiei În caz de incendiu, se alarmează şi intervine serviciul de pompieri civili cu următoarele echipamente:

- autospecială de apă şi spumă tip ATI ROMAN - DIESEL 12215 DFA - motopompă MP-79-1500 - tun remorcabil cu apă şi spumă TRAS-3000 - electrogenerator de spumă EGSU-40

Se alarmează şi intervine Secţia de pompieri militari Suceava aflată la o distanţă de 5 km de CET Suceava.

- 12 -

12

MASURI APLICATE CONSTRUCTIEI 2.12. Gradul de rezistenţă la foc. Construcţia Sălii Maşini se încadrează în gradul II de rezistenţă la foc. Principalele elemente de construcţie, au următoarele performanţe: - Scheletul de rezistenţă format din stălpi din b.a. prefabricat – incombustibili CO, cu o limită de rezistenţă la foc de minim 2 ore; - Acoperiş din ferme metalice neprotejate – incombustibile CO avănd rezistenţa la foc de 15 minute (se admite la gradul II dacă densitatea sarcinii termice este qs < 840 [Mj/mp]; - Învelitoare din panouri din tablă cutată – incombustibile CO, avănd o rezistenţă la foc de 15 min; - Planşee din beton armat – incombustibile CO, avănd rezistenţa la foc de 30 min, (construcţie insulară); - Planşee din metal – incombustibile CO, avănd rezistenţa la foc de minim 30 min, (construcţie insulară); - Închideri perimetrale pe 3 laturi realizate din panouri prefabricate din BCA orizontale, precum şi panouri vitrate în tămplărie metalică – incombustibile CO, avănd o rezistenţă la foc de peste o oră. Învelitoarea este realizată cu termoizolaţie din BCA şi hidroizolaţie bituminoasă avănd o rezistenţă la foc de peste 15 min. 2.13. Corelarea între categoria de pericol, gradul de rezistenţă la foc, aria maximă şi numărul de niveluri (P,G,A,N).

- există corelare reală între caracteristicile P,G,A,N, ale compartimentului de incendiu. Categoria de pericol = C Grad de rezistenţă la foc = II Aria maximă la sol = 3425 mp Număr de niveluri = S + P + cota 6 (insular) = 3

2.14. Suprafaţa vitrată a faţadelor Spaţiul vitrat este acoperit cu geamuri de sticlă simplă nearmată dispuse în pereţii exteriori. Panourile vitrate au suprafaţa totală: S = (130 m x 12 m) + (20 x 1,5) x 2 = 1560 + 60 = 1620 mp. 2.15. Tipul şi rezistenţa la foc a planşeelor Planşeul cotei +,- 0,00 m (peste subsol) este construit din stâlpi şi chesoane din beton armat prefabricat. Planşeul peste subsol este realizat din beton armat monolit, incombustibil, având o limită de rezisteneţă la foc de peste 1 ½ ore, cu goluri mari neprotejate.

- 13 -

13

Restul planşeelor sunt platforme de deservire construite din beton sau metal,

funcţie de cerinţele tehnologice şi încărcările specifice. Fundaţiile turboagregatelor şi ale echipamentelor auxiliare, se realizează din beton armat monolit. 2.16. Rezistenţa la foc a elementelor de compartimentare (separare). Sala maşini este separată de sala cazane prin Corpul Intermediar (corp buncări). Intre cele două săli există un perete de separare pe şirul C începând de la cota + 13,oo m până la + 32,50 m. Peretele este realizat din materiale uşoare (cărămizi) montate pe scheletul metalic al şirului C corp buncări. Peretele este incombustibil având rezistenţa la foc de 30 minute. Există uşi de protecţie la foc pe şirul B sală maşini, în dreptul culoarului de comunicare cu sala cazane (axul 5-6) şi în dreptul axului 19-20. Nu există goluri de comunicare între Sala Maşini şi Sala Cazane. E. TIMPI OPERATIVI DE INTERVENTIE

1. Timpul de alarmare: maxim 1 minut. Este intervalul scurs de la izbucnirea incendiului până la observarea acestuia de

către angajaţi şi anunţarea prin telefon.

2. Timpul de alertare: - maxim 2 min. pentru serviciul de pompieri civili; - maxim 3 min. pentru pompierii militari; Este intervalul cuprins între momentul alarmării în caz de incendiu şi cel al

constituirii formaţiei de mars pentru serviciul de pompieri civili sau pentru unitatea de pompieri militari. (Este determinat prin aplicaţii). 3. Timpul de deplasare:

- maxim 2 min.pentru serviciul de pompieri civili; - maxim 10 min. pentru pompierii militari; Este intervalul de timp cuprins între momentul alertării şi sosirea la locul

incendiului. (Se determină prin aplicaţii). 4. Timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate:

- maxim 2 min. pt.pompierii civili; - maxim 3 min. pt. pompierii militari; Este durata medie de realizare a dispozitivului de intervenţie de către pompierii

civili şi/sau militari. (Se determină prin aplicaţii).

- 14 -

14

5. Timpul de răspuns

- 5 min. pt. pompierii civili (max.6 min); - 9 min. pt.pompierii militari (max. 16 min).; Este intervalul cuprins între momentul alertării forţelor de intervenţie şi intrarea

acestora în dispozitiv. 5 = 2 + 3 + 4 6. Timpul de începere a intervenţiei:

- 6 min. pt. pompierii civili (max. 7 min); - 10 min. pt. pompierii militari (max. 17 min); Intervalul se determină cu relaţia: T6 = T1 + T5 = T1 + (T2 + T3 + T4)

EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU SI A SIGURANTEI LA FOC LA SALA MASINI

1. Identificarea riscului de incendiu Substanţele utilizate în procesul de producţie sunt: - ulei aditivat TbA32E - hidrogen Scăpările de hidrogen nu se acumulează în Sala Maşini în cantităţi care

formează cu aerul amestecuri explozive. Densitatea sarcinii termice dată de ulei depăşeşte valoarea de 105 Mj/mp. Nivelul de risc de incendiu: Risc mare Categoria de pericol de incendiu: C 2. Alegerea metodei de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc. Se utilizează metoda matematică de evaluare. 3. Cuantificarea factorilor de risc rezultaţi din structura construcţiei. 3.1. Sarcina termică a materialelor şi substanţelor utilizate în construcţii. Factor q.

- Compartimentul de incendiu: Sala Maşini - Substanţa utilizată: ulei TbA32E (factor de pericol). - Densitatea sarcinii termice qs = 422 [Mj/mp]

Pentru 401 < qs < 600 Mj/mp

Rezultă: q = 1,3

- 15 -

15

3.2. Combustibilitatea. Factorul c.

- Factorul de pericol: ulei mineral aditivat TbA32E (t > 55° C) - Gradul de combustibilitate = 3

Rezultă: c = 1,2 3.3. Pericolul fumului. Factorul r.

- Substanţa: ulei mineral TbA32E - Gradul de fum: se testează absorbţia fluxului luminos care variază între

50-90 % = 2 - Pericolul dat de fum: mediu

Rezultă: r = 1,1 3.4. Pericolul de toxicitate/coroziune. Factorul k.

- Substanţa: ulei mineral - Gradul de pericol de toxicitate sau coroziune: mediu

Rezultă: k = 1,1 3.5. Capacitatea de ardere a materialelor în condiţii de incendiu. Factorul m.

- Substanţa: ulei mineral - Condiţii de utilizare: rezervoare şi conducte

Rezultă: m = 0,50 4. Cuantificarea factorilor de risc, rezultaţi din concepţia de realizare a construcţiei.

4.1. Sarcina termică fixă din structura construcţiei. Factorul i. - Structura portantă: construcţii din beton, cărămidă, metal, alte materiale incombustibile. - Elemente ale faţadei şi acoperişului: beton, cărămidă, metal – incombustibile. Rezultă: i = 1,0 4.2. Clădire cu subsol. Inălţimea construcţiei. Factorul e. Nivelul subsolului la cota: – 4,00 Rezultă: e = 1,30 4.3. Amploarea construcţiei (suprafaţa). Factorul g. Aria construită a spaţiului: Ac = 3425 mp Latura mică a spaţiului (lăţimea) m = 25 m. Pentru: 3.001 < A < 5000 mp 20 < m < 40 Rezultă: g = 1,2

- 15 -

16

5. Determinarea pericolului potenţial - P P = C1 x C2 în care: C1 – pericolul potenţial rezultat din structura construcţiei C2 – pericolul potenţial rezultat din concepţia construcţiei Unde: C1 = q x c x m x r x k C2 = i x e x g Rezultă: P = (q x c x m x r x k) x (i x e x g) P = (1,3 x 1,2 x 0,5 x 1,1 x 1,1) x (1,0 x 1,3 x 1,2) = 1,472 6. Evaluarea punerii în pericol de incendiu - B P B = ---- unde: M P – pericolul potenţial M – protecţia asigurată M = N x S x F unde n n n N = π ni ; S = π si; F = Σ fi; i=1 i=1 i=1 Protecţia asigurată (M) este un produs dintre factorii de protecţie pasivă şi factorii de protecţie activă. N = măsuri normale (generale) de protecţie; S = măsuri speciale de protecţie la foc; F = măsuri de protecţie aplicate construcţiei; 6.1. Cuantificarea măsurilor de protecţie la foc. MASURI NORMALE DE PROTECTIE (N) a). Dotarea cu stingătoare portabile şi transportabile. Factorul n1.

- Mijloace insuficiente (85 % din necesar): Rezultă: n1 = 0,90

b). Echiparea cu hidranţi. Factorul n2. - Hidranţi dotaţi necorespunzător cu accesorii.

Rezultă: n2 = 0,90

- 17 -

17

c). Alimentarea cu apă de incendiu. Factorul n3.

- Modalitatea de alimentare cu apă: se asigură cu variaţii debitul şi presiunea. Se asigură rezerva de apă conf. STAS 1478. - Alimentarea cu energie a staţiei de pompe: staţia de pompe apă incendiu este alimentată pe două căi de alimentare (două surse de energie). Rezultă: n3 = 0,8 d). Reţeaua de hidranţi exteriori sau bazine. Factorul n4. - Distanţa de la hidranţii exteriori la accesele în obiectivul protejat (comp.de incendiu). 60 m < d ; 120 m Rezultă: n4 = 0,95 e). Modul de instruire al personalului. Factorul n5. - Există salariaţi la locul de muncă, disponibili pentru intervenţie în caz de incendiu şi în număr suficient. Nivelul de instruire pentru intervenţie în caz de incendiu:

- salariaţii sunt bine pregătiţi Rezultă: n5 = 1,00

5 N = π = 0,9 x 0,9 x 0,8 x 0,95 x 1,0 = 0,615 i=1 MASURI SPECIALE DE PROTECTIE LA FOC a). Detectarea incendiilor. Factorul s1. Detectarea, semnalizarea sau anunţarea incendiului se asigură prin:

- Verificări prin rond de pompierii civili; - Supravegherea permanentă prin salariaţii locului de muncă; - Detectare şi alarmare automată a incendiului prin instalaţie specială (sesizori

de fum şi detectori de temperatură, butoane locale de alarmă, centrală automată de alarmare tip SESAM). Instalaţia este întreţinută corespunzător, dar prezintă unele intermitente din cauze tehnice Rezultă: s1 = 1,20 b). Alarmarea pompierilor. Factorul s2. Alarmarea pompierilor civili şi militari se face de către dispecer:

- După anunţarea de către operator prin telefon interior; - După semnalizarea incendiului prin butoni manuali aferenţi centralei de

semnalizare incendiu; - 18 -

18

- După semnalizarea incendiului prin detectori automaţi aferenţi centralei se semnalizare incendiu

Rezultă: s2 = 1,05 c). Asigurarea intervenţiei. Factorul s3. In incintă există un serviciu propriu de pompieri civili (FCP – formaţia civilă de pompieri).

- Serviciul de pompieri civili Cat.a-II-a (o maşină cu apă şi spumă); - Pompieri militari: Pichet pompieri (2 maşini);

Rezultă: s3 = 1,45 NOTA: Serviciul de pompieri civili (FCP) este apreciat de unitatea de pompieri militari cu calificativul: BINE. d). Operativitatea şi eficienţa pompierilor chemaţi la intervenţie. Factorul s4. In incintă este constituit un serviciu propriu de pompieri Cat.a-II-a Timpul T < 15 min Distanţa d < 10 km

Rezultă: s4 = 0,85 Forţe de intervenţie şi sprijin: pichet pompieri NOTA: FCP proprie se află în dispozitiv pt. localizarea şi lichidarea incendiului. e). Echiparea cu instalaţii speciale de stingere. Factorul s5. Tipul instalaţiei: instalaţie fixă de apă pulverizată la rezervoarele de ulei ale turbinelor. Rezultă: s5 = 1,35 f). Alte instalaţii şi dispozitive cu rol de protecţie la foc. Factorul s6. Nu este cazul.

Rezultă: s6 = 1,00 NOTA: Există un rezervor pentru evacuare ulei de turbină în caz de incendiu, amplasat subteran în afara Sălii Maşinilor, construţie din beton. 6 S = π si = 1,20 x 1,05 x 1,45 x 0,85 x 1,35 x 1,00 = 2,096 i=1 MASURI DE PROTECTIE APLICATE CONSTRUCTIEI – F. a). Rezistenţa la foc a construcţiei: Factorul f1. Tipul elementelor de construcţie:

- stâlpi, coloane, pereţi portanţi; - pereţi interiori neportanţi; - grinzi, planşee, nervuri; - acoperişuri autoportante fără pod (inclusiv contravintuiri);

- 19 -

19

Gradul de rezistenţă la foc : II Rezultă: f1 = 1,25 b). Rezistenţa la foc a faţadelor. Factorul f2. - Element de construcţie: faţa de - Limita de rezistenţă la foc: > 30 min.

Rezultă: f2 = 1,15 c). Existenţa şi modul de protecţie a golurilor din planşee. Factorul f3 Tipul planşeului: planşeu cu goluri neprotejate Rezultă: f3 = 1,00

d). Suprafaţa vitrată. Factorul f4. Aria construită a compartimentului de incendiu (Sala maşini) Ac = 3425 mp > 400 Raportul suprafaţă vitrată / aria încăperii (%). Sv 1620 ---- x 100 = ---------- x 100 = 47 % > 10 % Ac 3425 Rezultă: f4 = 1,10 e). Corelarea categoriei de pericol cu gradul de rezistenţă la foc, numărul de niveluri şi aria maximă ademisă. Factorul f5. - Categoria de pericol de incendiu: C - Gradul de rezistenţă la foc: II - Clădire cu trei niveluri(subsol, + cota +,-0,00 m + 6,00 m): A max.c admisă = 7800 mp - Se respectă corelarea.

Rezultă: f5 = 1,0 f). Măsuri constructive de limitare a propagării focului şi fumului. Factorul f6. - Pereţi de separare între spaţiul evaluat şi celelalte spaţii adiacente: Se asigură limita de rezistenţă la foc. - Uşi de comu8nicare cu spaţiile având alte destinaţii: se asigură limita de rezistenţă la foc. Rezultă: f6 = 1,00 6 F = π fi = 1,25 x 1,15 x 1,00 x 1,10 x 1,00 x 1,00 = 1,580 i=1 Rezultă: M = N x S x F = 0,615 x 2,096 x 1,580 = 2,036

- 20 -

20

P 1,472 B = ------ = ---------- = 0,722 M 2,036 7. Riscul de incendiu efectiv (Ref.) Ref. = B x A unde: B – punerea în pericol de incendiu A – pericolul de activare 7.1. Frecvenţa incendiilor în perioada 1991 – 1995.

- Compartimentul de incendiu: Sala Maşini - Probabilitatea de izbucnire: foarte mare - Frecvenţa cazurilor de incendiu / 5 ani: ≤ 25 % - Substanţe materiale cu pericol de aprindere: ulei de turbină aditivat.

NOTA: În perioada menţionată s-au produs incendii locale în spaţiul evaluat (cca. 3 incendii pe an). Cu toate acestea la cuantificarea probabilităţii de apariţie a incendiilor (factorul de activare) trebuie considerată probabilitatea de izbucnire a incendiilor ca FOARTE MARE. Se acceptă valoarea cuantificată: A = 1,20 Rezultă: Ref = B x A = 0,722 x 1,200 = 0,866 8. Riscul de incendiu acceptat – Ra. Ra = c x Rm x p în care: C – coeficient de ierarhizare; Rm – riscul mediu cuantificat; P – pericolul pentru bunuri cuantificat; 8.1. Pentru spaţii de categoria C pericol de incendiu, avem c = 1,3 ; Rm = 1,0 8.2. Cuantificarea factorului p.

- Compartimentul de incendiu (spaţiul evaluat) Destinaţia: Sala Maşini - Condiţii existente: trasee de ulei şi de abur distincte

Rezultă: p = 0,8 Ra = 1,3 x 1,0 x 0,8 = 1,040

- 21 -

21

9. Determinarea siguranţei la foc. Sig. Interpretarea rezultatului.

Ra 1,040

Sig = ------ = ---------- = 1,200 Ref 0,866 Se îndeplineşte relaţia: Ra / Ref > 1 Siguranţa la foc este în domeniul acceptabilităţii în zona valorilor inferioare şi orice modificare defavorabilă poate plasa protecţia la foc în domeniul riscului inacceptabil. EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU ŞI A SIGURANŢEI LA FOC

A. CONCLUZII 1. Pericolul potenţial – P

Factor q c r k m i e g P=qxcxmxrxkxixexg Valoare 1,3 1,2 1,1 1,1 0,5 1,0 1,3 1,2 1,472 q – factor de sarcină termică a materialelor şi substanţelor utilizate în construcţie (sarcina imobilă); c – factor de combustibilitate; r – factorul pericolului de fum; k – factor de coroziune şi toxicitate; m – factor privind capacitatea de ardere a materialelor în condiţii de incendiu; c1 = q x c x r x k x m c2 = i x e x g C1 – pericolul potenţial din structura construcţiei; C2 – pericolul potenţial din concepţia construcţiei; 2. Factori de protecţie (pasivă şi activă) M = N x S x F

Măsuri generale de protecţie - Factorul N Factor n1 n2 n3 n4 N5 N=n1xn2xn3xn4nxn5 Valoare 0,90 0,90 0,80 0,95 1,00 0,615 n1 – existenţa stingătoarelor prevăzute în norme; n2 – existenţa hidranţilor interiori (complet echipaţi); n3 – alimentarea cu apă pentru incendiu şi siguranţa în alimentarea cu apă; n4 – distanţa de la hidranţii exteriori până la accesele la construcţie; n5 – nivelul de instruire al personalului;

- 22 -

22

Măsuri speciale de protecţie - Factorul S Factor s1 s2 s3 s4 s5 S6 S= s1xs2xs3xs4xs5xs6 valoare 1,20 1,05 1,45 0,85 1,35 1,00 2,096 s1 – detectarea incendiilor; s2 – alarmarea serviciului de pompieri; s3 – cooperarea între serviciul de pompieri şi pompierii militari; s4 – performanţele serviciului de pompieri militari şi timpii operativi de intervenţie; s5 – echiparea cu instalaţii speciale de stingere; s6 –echiparea cu trape de evacuare fum şi gaze;

Măsuri de protecţie aplicate construcţiei - Factorul F Factor f1 f2 f3 f4 f5 f6 F= f1xf2xf3xf4xf5xf6 valoare 1,25 1,15 1,00 1,10 1,00 1,00 1,580 f1 – rezistenţa la foc a construcţiei; f2 – rezistenţa la foc a faţadelor; f3 – existenţa şi modul de protecţie al golurilor din planşee; f4 – suprafaţa vitrată; f5 – corelarea între aria maximă, categoria pericolului şi gradul de rezistenţă la foc; f6 – factor al măsurilor constructive, de limitare a propagării focului şi fumului; 3. Punerea în pericol - B

Factor N S F M = NxSxF B = P/M valoare 0,615 2,096 1,580 2,036 0,722

4. Riscul de incendiu. Siguranţa la foc.

Factor B A Ref = B x A Ra = cRm x p Sig = Ra / Ref valoare 0,722 1,200 0,866 1,040 1,200

Siguranţa la foc se amplasează în domeniul acceptabilităţii în zona valorilor inferioare. Orice modificare defavorabilă protecţiei la foc poate plasa coeficientul de siguranţă la foc în domeniul riscului inacceptabil.

23

- 23 - B. MASURI 1. Dotarea hidranţilor de pe circuitul de incendiu interior cu accesorii conform prescripţiilor tehnice (normele republicane). 2. Dotarea cu stingătoare portabile şi transportabile conform normativelor tehnice (P.009/81). 3. Repararea reţelei exterioare de incendiu pentru creşterea siguranţei în alimentarea cu apă a obiectivului analizat (anihilarea pierderilor din reţea) 4. Punerea la punct a centralei automate de alarmare în caz de incendiu.

- asigurarea numărului de linii telefonice conform proiect; - îmbunătăţirea funcţionării elementelor terminale (sesizori de fum, detectori

de temperatură) pentru asigurarea funcţionării centralei în regim automat; 5. Dotarea serviciului de pompieri civili cu mijloace de intervenţie performante,

corespunzător categoriei a-II-a de apreciere: autospecială ATI, etc. 6. Asigurarea amenajărilor speciale pentru colectarea scăpărilor de ulei din instalaţia de ulei de protecţie, reglare şi ungere a turboagregatului:

- jgheanuri drenate în zona batiului lagărelor; - scuturi termice în dreptul labirinţilor de ulei; 7. Colectarea pierderilor de ulei de la nivelul flanşelor circuitului de ulei, în vase

special amenajate şi amplasate în zone cu risc redus de incendiu. 8. Respectarea măsurilor tehnic – organizatorice în cazul lucrărilor de reparaţii la instalaţia de ulei a turbinei, prin:

- respectarea reglementărilor tehnice privind utilizarea focului deschis; - curăţirea zonei de lucru după terminarea lucrărilor,prin îndepărtarea

resturilor materiale, scurgerilor, etc - predarea / primirea instalaţiei după reparaţii 8. Realizarea unor ecrane incombustibile, etanşe la fum, dispuse la cota – 4,00

(zona puncte joase) în limita postului de ulei ungere la EPA 1:3 10. Echiparea cu dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, dispuse în zonele deasupra turboagregatelor.