Scopul si functiile sociale ale evaluariiEvaluarea initialaEvaluarea curentaEvaluarea �nala

Evaluare interdisciplinaraTehnici standard de testare

Metode alternative de evaluare

Evaluarea

Oana Constantinescu

Oana Constantinescu Evaluarea

1 Scopul si functiile sociale ale evaluarii

2 Evaluarea initiala

3 Evaluarea curenta

4 Evaluarea �nala

5 Evaluare interdisciplinara

6 Tehnici standard de testare

7 Metode alternative de evaluare

Introducere

Evaluarea veri�ca, masoara si apreciaza rezultatele scolare aleelevilor obtinute intr-un anumit interval de timp.Scopul evaluarii:

fundamentarea deciziilor

constientizarea problemei

in�uentarea evolutiei sistemului evaluat

Evolutia in timp a conceptului de evaluare:

comparativa

criteriala, prin obiective

corectiva

formativa

Functiile evaluarii

Functiile sociale si educationale ale evaluarii:

diagnostica: depistarea lacunelor, greselilor elevilor siinlaturarea acestora; (teste de cunostinte de tip diagnostic)

ameliorativa;

prognostica: evidentiaza performantele viitoare ale elevilor;(teste de aptitudini, teste pedagogice ce veri�ca calitateainvatarii)

orientarea scolara;

de selectie: clasi�carea si ierarhizarea elevilor; (testestandardizate de tip normativ)

motivationala: stimuleaza invatarea;

constatativa;

certi�cativa.

Forme si tipuri de evaluare

Din punctul de vedere al momentului evaluarii:

evaluare initiala, predictiva;

evaluare continua, formativa;

evaluare �nala, sumativa.

O alta clasi�care a tipurilor de evaluare este:

evaluare normativa: arata nivelul candidatilor fata de oanumita norma sau o medie a rezultatelor obtinute de toticandidatii; se foloseste pentru compararea candidatilor intre eisi recompensarea celor mai buni;

evaluarea criteriala: masoara daca un candidat detine o seriede abilitati, structurate intr-o lista de competente; de exempluexamenul auto.

Evaluarea initiala

Are loc la inceputul unui program de instruire (inceputul unui ciclucurricular, al unui ciclu scolar, al unui an scolar sau semestru, alunei unitati de invatare).

Are functie diagnostica, scopul �ind cunoasterea stadiului initialde la care se pleaca in abordarea secventelor de instruire, dar si ofunctie prognostica, prin proiectarea e�cienta, realista, acontinuturilor noii materii.

Evaluare la inceputul unui an scolar

La inceputul �ecarui nou an scolar se face o recapitulare (una-douasaptamani) a materiei predate anul precedent.

Se pune accentul pe acele notiuni si aptitudini ce vor � folosite inpredarea noii materii.

In aceasta etapa evaluarea se face prin examinare orala.

La �nalul recapitularii se da un test ce contine aplicatii la materiarecapitulata (simple si cu grad mediu de di�cultate):

se evidentiaza lacunele elevilor;luand evaluarea initiala ca punct de reper, profesorul isi face unplan de recuperare si proiecteaza activitatea diferentiata.uneori testul initial este folosit pentru evaluarea progresuluielevilor la �nalul anului scolar.

Evaluare la inceputul unui ciclu scolar

Orice tip de achizitie scolara este conditionata de fondul decunostinte, deprinderi si atitudini dobandite anterior.Profesorul stabileste ce competente speci�ce doreste sa evalueze sialege acele continuturi pe care le considera relevante.

Evaluarea la inceputul predarii unei unitati de invatare

Invatarea se bazeaza pe fundamentul achizitiilor anterioare, in cazulinvatamantului concentric.E bine sa se pastreze rezultatele elevilor intr-o matrice de evaluare.Exemple de matrice de evaluare:

elev - item -total realizat

elev - obiectiv - total

elev - competenta - total

Evaluarea curenta, formativa

Este tipul de evaluare ce se realizeaza pe tot parcursul unitatiide invatare, �ind frecventa, continua si urmarind in ce masuraobiectivele educationale propuse au fost realizate de catre�ecare elev.

Acest tip de evaluare are efect maxim asupra realizarilorelevilor.

Reprezinta un feedback informal dat elevilor/profesorului intimp ce invata/preda o anumita tema. Erorile sunt consideratemomente de invatare, nu nereusite.

Informatiile obtinute ar trebui sa �e folosite de elevi pentru a-siimbunatati performantele, si de catre profesor pentru a varia sicombina optim metodele de predare, cat si pentru a dirijaelevul in munca viitoare de recuperare. De aceea evaluareacurenta este o evaluare de progres si constituie un mijloc deasigurare a succesului si de prevenire a esecului scolar.

Pentru o invatare optima, �ecare elev are nevoie de trei informatiiesentiale, furnizate �e de profesor, �e prin autoevaluare:

scopuri clare: elevii sa inteleaga exact sarcina pe care trebuiesa o realizeze si sa cunoasca criteriile unei munci de calitate;

medalia: elevul a�a ce a realizat bine, care tinte au fostatinse; se poate referi la produsul activitatii elevului dar si lamodul de abordare a sarcinii;

misiunea: elevul a�a ceea ce trebuie sa imbunatateasca sicum poate obtine aceasta imbunatatire; este deci o analizapozitiva a punctelor slabe ale muncii sale; isi stabileste astfeltinte viitoare.

Tactica ideala: gaseste defectele, repara si mergi mai departe.

Bloom: �Esenta strategiilor de invatare este instruirea in grupasociata cu feedback frecvent si ajutor individual de corijare dupanevoile �ecarui elev�.Deoarece evaluarea prin note devalueaza invatarea, notele se potpastra secrete un timp stabilit. Evaluarea printr-o imbinare demedalii si misiuni impiedica atat autosu�cienta cat si disperarea. Seacorda elevului timpul de a-si imbunatati performantele, apoi i secomunica notele partiale si cea �nala.

Functiile evaluarii curente: formativa, diagnostica, ameliorativa

Instrumentele de evaluare continua

observarea si aprecierea verbala;

chestionarea orala;

teste docimologice, (de exemplu teste standardizate);

lucrari practice;

proiecte;

portofoliul;

formulare de evaluare;

�se de lucru;

lucrul independent in clasa;

tema pentru acasa;

probe practice;

lucrul in grup, etc.

Formulare de evaluare

Tema propusa

Criterii de evaluare Autoevaluare Evaluarea

profesorului

Scrierea corecta a ipotezelor si a

concluziilor

Realizarea �gurii

Alegerea metodei de demonstratie

potrivita

Formarea corecta a lantului deductiv

si demonstrarea �ecarui pas

Veri�carea rationamentelor

Principale puncte tari

Puncte slabe

Tinte viitoare

Spatiu pentru corectarea temei

Fise de lucru

Fisele de lucru sunt unul dintre cele mai utilizate instrumente deevaluare curenta.

Profesorul stabileste obiectivele vizate.

Formuleaza itemi de evaluare variati.

Coreleaza numarul si complexitatea itemilor cu timpul efectivde lucru.

Realizeaza un aspect gra�c placut, atractiv.

Daca doreste notarea elevilor formuleaza criteriile calitative deevaluare (descriptorii de performanta).

Tipuri de teste

Principalele tipuri de teste folosite in predarea matematiciisunt testele cu itemi subiectivi sau cu raspuns deschis. Eleveri�ca abilitati de invatare de nivel inalt.

Pentru abilitatile de invatare de nivel scazut sunt foarte utiletestele cu itemi obiectivi sau semiobiectivi, pe care le vomprezenta in sectiunea urmatoare.

Importanta testelor ce ajuta la memorarea si aplicarea

simpla a unor rezultate matematice.

Etape:

1 stabiliti ce trebuie sa stie elevii si ce trebuie sa �e capabili safaca; (exemple: de�nirea unor notiuni si exempli�carea lor,descrierea pasilor algoritmului lui Euclid si aplicarea lui intr-osituatie data);

2 oferiti activitati de invatare, inclusiv de exersare corectata,pentru a le dezvolta cunostintele si competentele necesarerezolvarii testului;

3 stabiliti teste scurte si dese (5 min o data pe saptamana deexemplu), teste ce vor � autocorectate sau corectate inperechi, dupa un barem precis realizat de profesor; deoarecetestele se refera la cunostintele de baza, mai simple, nota detrecere a testului e bine sa �e una mare (cel putin 8).

Autoevaluare si interevaluare

O metoda utila prin care elevii invata sa se autoevalueze dar sidescopera puncte cheie ale unei sarcini de rezolvat este simularea

evaluarii.

De exemplu se poate distribui o lucrare anterioara a unui elev,cu acordul acestuia si un barem de corectare. Dupa ce eleviicorecteaza lucrarea, se discuta evaluarea cu intrega clasa.

Autoevaluarea, interevaluarea si simularea evaluarii pot dubla nivelulde realizare al elevilor deoarece:

ajuta elevii sa-si clari�ce scopurile; criteriile de evaluare,baremele, modelul de raspuns sunt studiate de acestia si eiinteleg �ce-ar trebui sa pot sa fac�;ofera informatii de tipul medalie-misiune;judecand propria activitate si pe cea a colegilor inteleg maibine materia;descopera moduri diferite de a realiza sarcina de lucru;invata sa atribuie succesul unei munci bine facute si mai putintalentului innascut;dezvolta spiritul de responsabilitate si cel autocritic;ofera timp suplimentar profesorului.

Planul individualizat de invatare

Ritmul de invatare al elevilor nu este acelasi, de aceea invatamantultrebuie sa �e unul individualizat. Elevul este indrumat in functie deritmul propriu de invatare, dar si de stilul de invatare caracteristic�ecaruia.Printr-un plan individualizat de invatare se doreste ca �ecare elev saaiba performante maxime raportate la caracteristicile saleintelectuale, afective si emotionale.

elevii cu ritm lent de invatare: �sa de recuperare/ameliorare

elevii cu ritm rapid de invatare: �sa de dezvoltare/progres

Evaluarea �nala, sumativa

Acest tip de evaluare se face la intervale mai mari de timp, la �neleunor secvente temporale (semestru, an scolar, ciclu de invatamant)sau tematice (capitol, curs).Prin evaluarea �nala se urmareste o comparare a rezultatelorelevilor la sfarsitul unui program de instruire cu cele de la inceputulacestuia.Scopul ei e de a reliefa progresele de invatare ale �ecarui elev.Functiile evaluarii �nale:

constatativa: arata in ce masura activitatea educativa a foste�cienta, daca elevii au dobandit cunostintele, deprinderile siatitudinile proiectate la inceputul activitatii de instruire si careau fost exersate in timpul acesteia;

selectie: clasi�ca, ierarhizeaza elevii in functie deperformantele scolare;

certi�cativa: prin intermediul evaluarii sumative se certi�cafaptul ca elevii au dobandit competentele vizate dedocumentele scolare.

Tipuri de evaluare sumativa

evaluarea la sfarsitul unei unitati de invatare

in acest caz are caracter sumativ, de constatare a niveluluiachizitiilor elevilor la �nalul acelei unitati, dar si caracterformativ, deoarece informatiile primite duc la aplicarea unormasuri ameliorative imediate;etape de realizare:

identi�carea unitatilor de continut reprezentative;stabilirea competentelor de evaluat;elaborarea matricei de speci�catii corespunzatoare unitatilorde continut alese si competentelor de evaluat asociate;construirea itemilor de evaluare;construirea testului de evaluare;redactarea baremului de corectare;aplicarea probei de evaluare;inregistrarea si prelucrarea datelor realizata cu ajutorulmatricei de evaluare;stabilirea activitatilor ameliorative.

Tipuri de evaluare sumativa

Evaluarea de bilant de la sfarsitul anului scolar, oferaprofesorului solutii de imbunatatire in perspectiva a activitatiisale cu elevii.

Are caracter certi�cativ, deoarece arata performantele elevilorla �nalul unui an de studiu.Are si caracter normativ, deoarece duce laclasi�carea/ierarhizarea elevilor.Este o evaluare criteriala, caci stabileste gradul in care au fostatinse competentele speci�ce prevazute de programele scolare.Vizeaza cele mai reprezentative continuturi si competentespeci�ce asociate, parcurse in anul scolar respectiv, si care auimplicatii in anii scolari urmatori.Etapele realizarii evaluarii la �nalul semestrului sau a anuluiscolar sunt aceleasi ca cele de la sfarsitul unitatii de invatare.

Tipuri de evaluare sumativa

Evaluarea de bilant la �nalul unui ciclu scolar - examenesi evaluari nationale

Functia dominanta este cea certi�cativa, de constatare sidiagnosticare a unor achizitii.

Este o evaluare externa care se face prin:

examen: masoara si apreciaza competentele formate de elevipana la un moment dat (ex: bacalaureatul).concurs: are caracter selectiv, presupune concurenta intre elevi.Are rol prognostic privind traseul ulterior al candidatului (ex:evaluarea nationala la sfarsitul gimnaziului)

Evaluare interdisciplinara

Continuturile si competentele speci�ce sunt integrate unei ariilargite de discipline scolare.Sunt selectate din ansamblul continuturilor si competentelorspeci�ce asociate unei discipline o parte din ele care pot �asociate cu scopul unei mai bune intelegeri a lumiiinconjuratoare, a legaturii intre diferite domenii de cunoastere.Sunt evaluate anumite competente-cheie : competentetransversale:

comunicarea in limba materna;comunicarea in limbi straine;competenta matematica si competente de baza privind stiintasi tehnologia;competenta digitala;capacitatea de a invata;competente sociale si civice;simtul initiativei si al antreprenoriatului;constiinta si expresia culturala.

Se folosesc metode alternative de evaluare: proiectul,portofoliul, investigatia impreuna cu cele clasice.Evaluarea la nivel international: teste TIMSS ( The Trends inInternational Mathematics and Science) si PISA (Programmefor International Student Assessment)

Calitati ale instrumentelor de evaluare

validitatea (testul masoara ceea ce este destinat sa masoare)

de continut (testul acopera uniform elementele de continut pecare le testeaza)de construct (acuratetea cu care testul masoara un anumitconstruct, de exemplu inteligenta sau creativitatea)concurenta (concordanta dintre rezultatele obtinute la un testsi unele criterii de comportament similare)predictiva (masura in care testul face prognoza performantelorviitoare ale elevului)

�delitatea (testul ofera rezultate constante la aplicarisuccesive)

obiectivitatea (aprecierile facute de evaluatori independentipentru acelasi raspuns sa concorde)

aplicabilitatea (administrarea si interpretarea cu usurinta atestului)

Metode si tehnici standard de testare

cu itemi obiectivi (se situeaza in zona inferioara a domeniuluicognitiv dar au o mare obiectivitate in masurarea rezultatelorinvatarii)

tehnica alegerii dualetehnica perechilortehnica alegerii multiple

cu itemi semi-obiectivi

itemi cu raspuns scurt/de completareintrebari structurate

cu itemi subiectivi

rezolvarea de probleme

Itemi obiectivi. Tehnica alegerii duale

Obiectivitatea ridicata in masurarea/evaluarea rezultatelorinvatarii

Nu este necesara o schema de punctaj detaliata ca la itemiisubiectivi, punctajul acordandu-se sau nu in functie demarcarea raspunsului corect la item.

Tehnica alegerii duale consta in solicitarea elevilor de a asociaunul sau mai multe enunturi cu una din componentele unor cupluride alternative duale, cum ar � adevarat-fals, corect-gresit, da-nu,acord-dezacord.

Tipuri (dupa scop):

cunoasterea unor notiuni, a unor reguli de calculcapacitatea de a identi�ca relatia de tip cauza-efect

Avantaje: abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unuivolum mare de rezultate ale invatarii.

Dezavantaje: alegerea aleatorie a raspunsului.

Recomandari pentru construirea acestui tip de itemi:

se evita enunturile cu caracter foarte general atunci cand sesolicita aprecierea lor drept false sau adevarate;

Rezultatul inmultirii a oricaror doua numere este mai maredecat oricare dintre factori.

se evita enunturi nerelevante din punct de vedere matematic;

Prima carte de matematica a fost tiparita in limba romana inanul 1837.

se evita ambiguitatile/di�cultatile de intelegere;se evita enunturile prea lungi, cu amanunte inutile;nu se introduc mai multe idei intr-un enunt.

Exemplu - tehnica alegerii duale

Disciplina/clasa/capitolul: Geometrie/clasa a VII-a/PatrulatereObiectiv Elevul va � capabil sa reproduca proprietatilepatrulaterelor invatate.Enunt Citeste cu atentie a�rmatiile de mai jos. In cazul in careapreciezi a�rmatia adevarata, incercuieste litera A. In caz contrar,incercuieste litera F.

1 Trapezul este un patrulater convex. A F

2 Rombul este un patrulater regulat. A F

3 Patratul este un romb. A F

4 Patratul este un trapez. A F

5 Dreptunghiul este un patrat. A F

6 Dreptunghiul este un paralelogram A F

Exemplu

Enunt Fiecare dintre enunturile de mai jos este compus din douapropozitii. Sarcina ta este sa apreciezi daca propozitia a douaexplica de ce este adevarata prima. In caz a�rmativ, incercuiesteDA. In caz contrar, incercuieste NU.

1 Patratul este un poligon regulat pentru ca are toate laturilecongruente si toate unghiurile congruente. DA NU

2 Trapezul este un paralelogram deoarece are doua laturi opuseparalele. DA NU

3 Patratul este un romb deoarece are doua laturi congru-ente. DA NU

4 Patratul este un dreptunghi deoarece este un paralelogram cuun unghi drept. DA NU

Tehnica perechilor

Solicita stabilirea de catre elevi a unor corespondente intrecuvinte, propozitii, fraze, numere, litere sau alte categorii desimboluri, distribuite pe doua coloane.

Elementele din prima coloana, numite premise, constituieenuntul itemului, iar cele din a doua coloana reprezintaraspunsurile.

Se enunta criteriile pe baza carora se stabileste raspunsulcorect.

Tehnica perechilor masoara abilitatea de a identi�ca relatiaexistenta intre doua categorii:

termeni-de�nitiireguli-exemplesimboluri-conceptemetode-exempli�cari

Cerinte de proiectare:

sa includa un numar inegal de raspunsuri si de premise, iar elevii sa�e instruiti ca �ecare raspuns poate � folosit o data, de mai multeori sau niciodata;

lista raspunsurilor sa �e data intr-o ordine logica (alfabetica pentrucuvinte sau descrescatoare pentru numere) pentru a eliminafurnizarea oricaror indicii care ar duce la ghicirea raspunsului corect;

toate premisele si raspunsurile unui item sa �e plasate pe aceeasipagina.

Avantaje:

abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unui volum mare derezultate ale invatarii;

utilizarea e�cienta a spatiului pe foile de test;

e�cienta de timp de notare;

usurinta constructiei itemilor;

Dezavantaje:

nu se pot aborda rezultate de invatare complexa;

in unele cazuri este di�cila construirea unor liste depremise/raspunsuri omogene.

Exemplu - tehnica perechilor

Disciplina/clasa/capitolu: Algebra/clasa a VII-a/Numere realeObiectivul Elevul va � capabil sa aplice in exercitii proprietatileoperatiilor cu numere reale.Enunt Inscrie in spatiul liber din dreapta numerelor de ordine aleenunturilor corespunzatoare coloanei M, litera din coloana N carecorespunde raspunsului corect.

M N

1 ...........(−1

2

):(−2

3

)−1A −5

2

2 ...........√75 :

(√48− 2

√27

)B 1

3

3 ........... 65 :

(2√3)

:√27− 1

5 C 0

4 ..........(

1√8

+ 2√18− 5√

32

)·√2 D − 2

15

E − 112

Tehnica alegerii multiple

Solicita elevul sa aleaga un raspuns dintr-o lista de varianteoferite pentru o singura premisa. Elevul selecteaza unul dintreraspunsurile oferite, nu creaza el raspunsul.

Deci exista o premisa si o lista de raspunsuri. Un singurraspuns este corect, restul poarta numele de distractori

(variante gresite dar plauzibile si paralele).

Este utilizata pentru masurarea:

cunoasterii terminologiei;cunoasterii unor formule, proprietati, reguli;cunoasterii metodelor;abilitatii de a aplica teoria in rezolvarea de probleme;abilitatii de a interpreta relatia cauza-efect;abilitatii de a justi�ca alegerea metodelor si procedeelorfolosite.

Cerinte de proiectare:

intrebarea sa �e clar formulata;

intrebarea sa �e scrisa intr-un limbaj corespunzator nivelului devarsta a elevilor pentru care a fost proiectata si sa masoarenumai obiectivul propus;

intrebarea sa �e formulata corect din punct de vederegramatical;

raspunsurile sa aiba, pe cat posibil, lungimi apropiate;

raspunsurile sa nu �e sinonime sau opuse ca inteles.

Deoarece uneori trebuie creat un numar mare de itemi paraleli caresa masoare un acelasi obiectiv, la elaborarea lor participa un numarmare de specialisti. De aceea este necesara furnizarea unorspeci�catii clare pentru a asigura comparabilitatea itemilor deacelasi tip. Sunt enumerate si caracteristicile distractorilor.

Avantaje:

pot masura tipuri variate de rezultate ale invatarii: sunt�exibile;

sunt foarte �dele: e mai di�cila ghicirea rezultatului corect;

se cuanti�ca rapid si usor.

Limite:

este usor de construit itemi de slaba calitate;

necesita timp mare de elaborare;

testeaza nivele cognitive inferioare;

utilizarea abuziva a acestui tip de itemi conduce lafamiliarizarea elevilor cu tehnica de testare, avandrepercursiuni asupra modului lor de invatare.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Tabelul de speci�catii (Stenmark 1991)Caracteristicile itemului Raspunsurile itemului

1. Cerintele problemei sa se refere la

inmultirea a doua numere zecimale, a

doua fractii sau a unui numar zecimal

cu o fractie.

2. Problema trebuie scrisa �e sub forma

unei propozitii, �e sub forma orizontala.

Daca este utilizata sub forma

orizontala, indicatiile trebuie sa speci�ce

�Gasiti produsul...� sau �Inmultiti...�.

3. Unul dintre factori va avea trei cifre

diferite de zero; celalalt factor va avea

trei cifre, doua dintre acestea �ind

diferite de zero si mai mari ca cinci.

4. Fiecare dintre cei doi factori va avea

cel putin o cifra dupa virgula.

5. In produs nu vor � mai mult de

patru cifre dupa virgula.

6. Cel putin doua grupari vor �

necesare.

7. In alegerea factorilor, o cifra nu va �

utilizata de mai mult de doua ori.

1. Poate raspunsurile itemuluitrebuie aliniate in functie de virgulazecimala, in ordine crescatoare saudescrescatoare.2. Patru alternative de raspuns:a) raspuns corect;b) un distractor va re�ecta o eroareprodusa in timpul regruparii;c) un distractor va re�ecta o eroareprodusa in timpul alinieriirezultatelor pe parcursul inmultirii;

d) un distractor va evidentia o

eroare in omiterea virgulei sau in

pozitionarea virgulei.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Disciplina/clasa/capitolul: Aritmetica/ clasa a V-a / Operatii cunumere rationaleObiectivul Elevul va � capabil sa aplice in rezolvarea exercitiilorregula de inmultire a numerelor zecimale.Enunt Inmultiti 21, 4 cu 7, 06.Rezultatul corect este:A 16,264B 141,084C 151,084D 1510,84

Itemi semiobiectivi

intrebari cu raspuns scurt/de completare;

intrebari structurate.

Pentru a rezolva sarcina de lucru, elevul trebuie sa raspunda concis,dezvoltandu-si:

profunzimea intelegerii notiunilor studiate;

operarea cu notiuni matematice intr-un ritm mai alert;

claritatea in exprimare.

Gradul de di�cultate in cadrul unui item trebuie sa �e crescator.

Itemi cu raspuns scurt / de completare

Elevului i se cere sa ofere un raspuns scurt in totalitatea luisau doar o parte componenta a unei a�rmatii, astfel incataceasta sa capete sens si valoare de adevar.

Raspunsul elevului este limitat de structura intrebarii ca spatiu,forma si continut.

Libertatea elevului de a reorganiza informatia primita si de aoferi raspunsul in forma dorita este redusa.

Pentru a da raspunsul corect elevul trebuie sa demonstreze nunumai cunoasterea, dar si abilitatea de a structura si elaboracel mai potrivit raspuns scurt.

Cerinte de proiectare:

spatiul liber furnizat sa sugereze daca raspunsul va contine uncuvant sau mai multe;

unitatile de masura vor � precizate atat in intrebare cat sidupa spatiul liber;

nu este indicat sa se foloseasca un text existent in manualpentru a nu incuraja memorarea mecanica.

Avantaje:

masoara mai mult decat simpla memorare si recunoastere;

solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsului;

permit evaluarea unui numar mai mare de concepte, priceperisi capacitati;

incurajeaza discriminarea �na intre fapte speci�ce;

nu cer mult timp pentru construire.

Limite:

nu masoara capacitati intelectuale superioare;

raspunsul scurt poate inhiba dezvoltarea abilitatilor complexe;

Exemplu - itemi cu raspuns scurt / de completare

Geometrie/clasa a VII-a/PatrulaterulObiectivul Elevul sa recunoasca proprietatile patrulaterelor.Enunt Completeaza spatiile punctate astfel incat sa obtii a�rmatiiadevarate.a) Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele doua cate douaeste .........................b) Paralelogramul cu un unghi drept este ..........................c) Paralelogramul cu diagonalele ..................................... esteromb.d) Trapezul cu unghiurile alaturate unei baze congruente este.................................

Intrebari structurate

O intrebare structurata este formata din mai multe subintrebari - detip obiectiv sau semiobiectiv - legate intre ele printr-un elementcomun.Ele fac trecerea de la intrebarile cu raspuns limitat la cele curaspuns liber.

Material / Stimul (texte / diagrame / gra�ce)⇓Subintrebari⇓Date suplimentare⇓Subintrebari

Cerinte de proiectare:

intrebarea cere raspunsuri simple la inceput, apoi gradul dedi�cultate al raspunsurilor creste;�ecare subintrebare nu depinde de raspunsul corect lasubintrebarea precedenta;subintrebarile trebuie sa concorde cu materialele/stimulii;�ecare subintrebare testeaza unul sau mai multe obiective;pe foia pe care este scrisa intrebarea se lasa un spatiucorespunzator lungimii �ecarui raspuns.

Avantaje:

permit transformarea unui item complex intr-o suita de itemiobiectivi sau semiobiectivi;testeaza o varietate de cunostinte, priceperi si capacitati;complexitatea dorita se construieste progresiv;se utilizeaza materiale auxiliare.

Limite:

materialele auxiliare sunt di�cil de proiectat;e greu ca raspunsul la o subintrebare sa nu depinda deloc deraspunsurile la subintrebarile precedente;necesita mult timp de proiectare.

Exemplu - intrebari structurate

Algebra/clasa a VI-a/Numere intregiObiective Elevul va � capabil sa compare doua puteri cu exponentnumar natural, sa calculeze valoarea absoluta a unor numere intregisi sa efectueze operatii cu ele.Enunt Se dau numerele

A =(2123 +

∣∣2123 − 382∣∣) : 381, B =

(482 +

∣∣482 − 3123∣∣) : 3122.

a) Numerele A si B sunt pozitive?b) Calculati A si B .c) Raportul celor doua numere A si B este supraunitar?

Itemi subiectivi

Itemii subiectivi, sau cu raspuns deschis, sunt cei mai intalniti ininvatamantul traditional matematic.Testeaza obiective ce pun in evidenta originalitatea, creativitatea,caracterul personal al raspunsului.Permit testarea unor abilitati de nivel inalt.

rezolvarea de probleme

eseu structurat sau liber.

Metode alternative de evaluareInvestigatia Elevul cauta o solutie deosebita la sarcini de complexitatidiferite. Timpul este limitat la maxim o ora. Se poate lucra individulasau in echipa.Exemplu

Obiectivul: elevii vor � capabili sa aplice in practica formulelepentru aria si volumul unor corpuri geometrice si sa traga concluziiprivind rezultatele obtinute.Enunt O folie patrata de tabla, cu lungimea laturii de 2 metri, va �transformata intr-un rezervor de apa decupand cate un patrat din�ecare colt al tablei, toate patratele �ind congruente. Restul defoaie se indoaie si se formeaza un rezervor sub forma de paralelipipeddreptunghic. Cum va depinde volumul rezervorului de marimeapatratelor de tabla taiate din colturi? Structurati rasounsul astfel:

a) Completati un tabel in care sa scrieti lungimea laturii patratuluidecupat, lungimea laturii bazei paralelipipedului, inaltimeaparalelipipedului, volumul acestuia.b) Reprezentati un gra�c care arata evolutia volumului bazinului infunctie de lungimea laturii patratului decupat.c) Explicati forma gra�cului.d) Gasiti o formula algebrica a volumului in functie de laturapatratului decupat.

Proiectul

se desfasoara pe parcursul a catorva zile sau saptamani.in clasa se face un plan de lucru, se dau toate indicatiilenecesare, apoi elevul continua munca acasa, individual sau inechipa.sunt doua etape, una de colectare a datelor, cealalta derealizare efectiva a proiectului.Exemplu: aplicatii ale asemanarii si functiilor trigonometrice intopogra�e.

Portofoliul urmareste progresul elevului la o anumitadisciplina, dar mai ales atitudinea elevului fata de aceadisciplina pe o perioada mai lunga de timp.

cuprinde rezultatele la teste ale elevului de-a lungulsemestrului, diferite proble practice, teme pentru acasa,proiecte, investigatii, referate, eseuri.

Bibliogra�e

1. Ghid de evaluare la Matematica, Ministerul Educatiei Nationale,SNEE, Trithemius Media, Bucuresti, 19992. Geo� Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed.Atelier Didactic, Bucuresti, 20073. Matedidactica. Portalul profesorilor de Matematica. MinisterulEducatiei Nationale. Contract POSDRU 87/1.3/S/62882