evaluarea impactului din statiile electrice - florian duminica

Download Evaluarea Impactului Din Statiile Electrice - Florian Duminica

Post on 15-Oct-2015

2 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Evaluarea impactului instalatiilor din statiile electrice asupra strii de sntate a personalului de exploatare

  • Autori : drd.ing. Alice Raducanu - CNTEE Transelectrica SA

    ing. Marin Stefan CNTEE Transelectrica SAdr.Cornelia Marcolt - CNTEE Transelectrica SA

    ing. Aurica Suvergel Filiala ICEMENERG

    dr. Corneliu Neagu Inst.Sanat.Publica Bucuresti

    insp. Florian Duminica Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti

  • OBIECTIVELE STUDIULUIMsurarea intensitii cmpului electric si magnetic din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADU-ARGES

    Evaluarea starii de sanatate a personalului din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADU-ARGES

    Concluzii preliminare ale influentei campului electric si magnetic asupra starii de sanatate a personalului de exploatare (2001 si 2009)

  • Msurarea intensitii cmpului electric si magneticParametrii de funcionare ai fiecarei staii : n conformitate cu regimul de funcionare stabilit de dispecerat la data efecturii msurtoriiMetoda de msurare: Metod de msurare direct a intensitii cmpului electric i densitii de flux magnetic, valori r.m.s. IEEE Standard 644 i CEI 833Aparat de msurare: EMDEX II - Firma productoare Enertech Consultants, EPRI, U.S.A., documentaie firm productoare 0ct. 2000, norm EPRIConstante de calibrare: 0,18 A/kV/m (cmp electric) Mrimi msurate: intensitatea cmpului electric E, (val. r.m.s.) campul magnetic B (val. r.m.s.)

  • Condiii de msurare :Determinrile au fost efectuate n condiiile normale de funcionare a echipamentelor tehnice, cu echipamentul sub tensiune, la nlimea de 1,80 mCondiii meteorologice: timp noros, aprox. 20 CAu fost prezeni reprezentani din partea CNTEE Transelectrica S.A Serv. Sanatatea si Securitatea Muncii : S.T. Sibiu, Constanta, Pitesti, ai ITM i ai ISP Bucureti.

  • Valorile maxime admise prin HG 1136 /2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la expunerea lucratorilor sunt:

    Intensitatea cmpului electric : 10 kV/m

    Densitatea de flux magnetic (B, valoare r.m.s.) a cmpului magnetic la frecvena de 50 Hz este de : 0,5 mT (0,5 mT = 500 T)

  • In cele trei obiective din patrimoniul TRANSELECTRICA S.AS-au efectuat msurri ale intensitii cmpului electric (componentele vectorului E corespunztoare axelor unui sistem tridimensional de coordonate Oxyz) la cota 1,80 m fa de sol n puncte n care personalul de tur are de ndeplinit sarcini de serviciu pe durata rondului. Msurtorile au inclus mecanismele de acionare ale ntreruptoarelor i separatoarelor, punctele din care se verific vizual nivelul de ulei al aparatelor din staie i punctele de pe traseul urmat n timpul rondului de ctre personalul de tur, n care circuitele primare se afl la distane minime fa de sol.

  • Examinnd rezultatele experimentale nregistrate n cele 3 staii ale CN TRANSELECTRICA S.A, s-au identificat valorile maximale, la nivelul staiilor individuale, prezentate n tabelul urmator :

    Nr. staieDenumirea staiei electriceTensiuniEkV/mBTObservaii01Drste400 kV/ 110 kV22,44(36,56)11,39 MOP La nivelul capacului, cu capacul deschis si celula sub tensiune02Lacu Srat400 kV/220 kV / 110 kV20,83(36,37)20,103Bradu400 kV/220 kV/110 kV18.74(36,72)19,73

  • Concluzii preliminareDatorita efectuarii masuratorior in alt regim de functionare si a posibilitatii de masurare in zone de lucru cu scoatere de sub tensiune, (inclusiv de lucru la inaltime), determinarile privind intensitatea campului electric s-au axat atat pe repetarea masuratorilor in anumite puncte de interes din statia electrica de 400 kV si pe identificarea factorilor de risc privind personalul aflat in timpul programului de lucru (de exemplu, masurarea intensitatii campului electric la echipamentul MOP, frontal, cu capacul deschis, la nivelul superior al capacului, unde au fost inregistrate valorile maxime, depasind 30 kV/m).

  • Staia electric Drste

  • Staia electric Lacu Srat

  • Staia electric Bradu

  • Tip de inregistrare statisticFile: E:\CAMP.MAG\MASURAT\DATA\STATIE.EXT\PITESTI - Bradu\PITESTI.MDXDescription: pit1Dataset Number: 1Start Time: Apr/01/2001 09:46:17 PM Stop Time: Apr/01/2001 10:49:44 PM Number of Records: 1270Descriptive Minimum Maximum MeanStandard DeviationMedianBroadband Resultant (uT) 0.66 19.69 5.66 3.03 5.13Broadband E Field (kV/m) 0.00 23.37 3.16 3.41 1.81

  • Profil rezultanta inductie magnetic, n jurul Trafo 2, 400 kV/110 kV , Staia Drste

  • Repartiia induciei magnetice in Staia Lacu Srat

  • Rezultate preliminare asupra starii de sanatate a personalului din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADU-ARGESProtocolul de investigatii medicale a cuprins : examinare clinica, examinarea neuropsihologica, investigarea functionala, examene de laborator pe produse biologice (singe, urina) in scopul stabilirii constantelor hematologice si biochimice.Studiul actual a avut in vedere si determinarea prin metoda ELISA a nivelului de sinteza si secretie a neurohormonului melatonina.Focalizarea interesului asupra acestui neurohormon este generata de constatarile anterioare, care sugereaza modificarea metabolismului acestuia ca urmare a influentei cimpurilor electromagnetice.

  • Efectul de scadere al nivelului secretor al melatoninei s-a dovedit a fi extrem de important, nu doar pentru ca hormonul are un rol capital in reglarea relatiei somn-veghe, ci mai ales in protectia oncologica pe care se pare ca o efectueaza. Fiziologic melatonina este sintetizata si secretata de catre glanda pineala, conform unui ritm circadian propriu, cu valori minime si maxime, diurne respectiv nocturneAcest lucru a constituit dificultatea majora pentru stabilirea unui protocol de recoltare care sa permita surprinderea cat mai fidela a concentratiilor variabile, fiziologice, ale acestui hormon, respectiv metabolitului sau Desi dificil de realizat pe teren, s-a apelat la protocolul de recoltare aplicat in clinica, cu subiect internat, protocol ce presupune recoltarea unui spot din fiecare emisie mictionala timp de 72 de ore Aceasta procedura permite surprinderea variatiilor circadiene, dar si eventuala influenta a cimpurilor electromagnetice deoarece fiecare dintre subiecti in rastimpul a trei zile efectueaza cel putin un schimb de lucru.

  • Deoarece toi subiecii sunt persoane active cu un regim de lucru n general de 12 ore urmat de 24 ore de pauz i nnd cont i de ritmul circadian (zi/noapte al secreiei fiziologice al acestui hormon), pentru a putea pune n eviden influena cmpurilor din expunerea profesional, recoltrile de urin s-au desfurat pentru fiecare subiect pe un interval de 3 zile non stop, la fiecare miciune. Valorile nregistrate exprim influenele tuturor factorilor ce se suprapun. Aceast metod prezint n plus i avantajul de a putea face comparaia valorilor nregistrate pentru acelai subiect in perioade similare. Este important de a putea face aceast comparaie deoarece variabilitatea unui ciclu secretor pentru aceiai persoana este foarte mica; cu alte cuvinte se poate evita comparaia nivelelor hormonale ntre indivizi, situaie care se preteaz la confuzii considerate ca fiziologice.

  • MetodologieS-a evaluat starea de sanatate a personalului muncitor din cadrul statiilor electrice de inalta tensiune investigate, tinind cont de specificul activitatii si al expunerii profesionale

    Examenul clinic s-a efectuat pentru 47 de persoane (aproximativ 15 persoane la fiecare statie electrica investigata), reprezentind personalul de deservire al statiilor respective, fiind completat de examinarea neuropsihologica si recoltarea produselor biologice pentru analizele de laborator

    Determinarile hematologice efectuate s-au referit la studiul tabloului sanguin periferic : numar globule rosii, hematocrit, volum mediu eritrocitar, concentratia de hemoglobina, numar de globule albe si formula leucocitara.

  • Cele mai frecvente afeciuni nregistrate n cadrul examenelor clinice au fost cele de natur osteoarticular (boli artrozice, vertebroperiferice).

    In fiecare din cele trei staii n jur de 30% din salariati prezint simptomatologie sau semne obiective ale unor astfel de afeciuni, dei la mai mult de jumtate, personalul este n vrst de pn la 41 de ani.

    Situaia celorlalte afeciuni nregistrate este deasemenea echilibrat ntre salariaii celor trei staii. Astfel n jur de 17% prezint suferine ale aparatului digestiv (ulcere gastroduodenale, gastrite, hepatopatii cronice), 12% prezint suferine ale aparatului cardiovascular (hipertensiune arterial, cardiopatii ischemice), 10% suferine respiratorii (bronite cronice).

  • Concluzii asupra starii de sanatate : La majoritatea subiecilor cu vechime profesional mai mic de 5 ani, apare un fenomen de aritmie a secreiei n cadrul ritmului circadian, situaie care se estompeaz la vechimi profesionale mai mari. Din punct de vedere biologic acest aspect al curbelor secretorii, ar putea fi interpretat ca un fenomen de adaptare al organismului i de intrare n funciune al mecanismelor de tip homeostatic.

    Relativ constant la subiecii cu vechimi mai mari de 5 ani, apare un fenomen de defazare a secreiei, n funcie de orele de program.

    Din punctul de vedere al diferenei dintre cele trei staii, modificri relativ constante se ntlnesc printre subiecii ce provin din staia de la Lacu Srat .

  • Concluzii asupra starii de sanatate :

    Datele preliminare ale dozarilor metabolismului urinar al melatoninei indica pentru majoritatea subiectilor o defazare a ritmului secretiei si eliminarii hormonului, in sensul decalarii cu cca. 4-