UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAŢIONAL FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI 2007 - 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE SOCIALE „Costin C. Kiriţescu” A M P O S D R U

Evaluarea condiţiilor preliminare privind acreditarea unor pensiuni agroturistice ca

ecopensiuniCercetător postdoctorand

Dr. Virgil Nicula

ŞCOALA POSTDOCTORALĂ PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNICĂ ŞI BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI ŞI BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI – contract POSDRU/89/1.5/S/63258

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

PROMOVAREA MODELULUI ECOPENSIUNII AGROTURISTICE PE BAZA PRINCIPIILOR

BIOECONOMICE ŞI ECO-ECONOMICE

Obiectiv general al proiectuluiTransformarea pensiunilor agroturistice în ecopensiuni în satul turistic Sibiel, care să devină primul sat verde românesc, precum şi formarea în rândul administratorilor de pensiuni şi a altor actori din activitatea turistică a unei concepţii eco-economice de dezvoltare durabilă.

Mijloace şi metode

• Documentare bibliografică şi în teren:- lista pensiunilor din Mărginimea Sibiului;- norme şi studii privind ecoturismul şi modelele de eco-

clasificare • Anchetă de teren pe bază de chestionar;• Stagiu de perfecţionare în străinătate;

Numărul pensiunilor în Mărginimea Sibiului

32

1

16

17

1

3

7

2

1

1

7

3

2

12

0 5 10 15 20 25 30 35nr. pensiuni

Sibiel

Fântânele

Răşinari

Gura Râului

Mohu

Tilişca

Cisnădioara

Cristian

Jina

Poiana Sibiului

Păltiniş

Tălmăcel

Vale

Sălişte

Chestionarul

Date de identificare a firmei / respondentuluiDenumirea firmei şi a respondentului

Denumirea pensiunii / categoria de clasificare / stele, flori sau margareteNr. de angajaţi Localitatea Servicii turistice oferite (cazare, alimentaţie, agrement, altele (de exemplu învăţarea unor meşteşuguri, pictarea icoanelor pe sticlă etc.)

Certificat Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (Da, Nu)Sexul respondentului Vârsta respondentului Studii (liceale, liceale de specialitate, superioare, superioare de specialitate

cursuri de pregătire / perfecţionare în domeniul turismului - denumirea cursului)

1. Cunoaşteţi conceptul de eco-pensiune?Da, din mijloacele mass-mediaDa, de la turiştiNuAltă sursă, care anume?

2. Consideraţi că în prezent eco-pensiunea, prin posibilităţile pe care le oferă, reprezintă pentru pensiunea Dvs.:O ameninţare?O variantă care nu prezintă interes?O concurenţă?O oportunitate?Altceva, ce anume?

3. Ce sistem de încălzire deţineţi în pensiunea Dvs.?Încălzire cu gaz metan Încălzire cu lemneÎncălzire cu păcură, rumeguşÎncălzire cu bricheţi din lemn / rumeguşAltă sursă, care anume?

4. Ce mod de utilizare are terenul pe care îl deţineţi?Culturi de legume Culturi de grâu, porumb, ovăz, secară, cartofLivezi, viiPăşune, fâneaţăAltceva, ce anume?

5. Ţinând cont de profilul activităţii agroturistice, ce aţi fi dispus să schimbaţi în pensiunea Dvs. pentru a trece la eco-pensiune:- Sistemul de încălzire, urmând să folosesc panouri solare sau altă formă de energie neconvenţională;- Viitoarele construcţii şi amenajări să fie executate cu materiale ecologice;- Trecerea la culturi agricole ecologice;- Procesarea ecologică a produselor obţinute din gospodăria proprie sau din achiziţii;- Elaborarea unor meniuri cu reţete tradiţionale, din produse ecologice- Utilizarea responsabilă a resurselor naturale (apă, sol, combustibil);- Sortarea deşeurilor din gospodărie;- Creşterea nivelului de calificare şi perfecţionare a personalului;- Altceva, ce anume?

6. În ce măsură credeţi că trecerea la eco-pensiune va spori numărul de turişti sosiţi în pensiunea Dvs.:- În mare măsură;- Depinde de politica / strategia / cererea / oferta pensiunii- În mică măsură- Altceva, ce anume?

7. Consideraţi că în ceea ce priveşte numărul clienţilor fideli, trecerea la eco-pensiune:- O să vă influenţeze afacerea, veţi pierde dintre clienţii fideli actuali;- O să vă influenţeze afacerea, dar clienţii fideli actuali se vor menţine;- O să vă influenţeze afacerea, veţi avea mai puţini clienţi fideli noi;- O să vă influenţeze afacerea, veţi avea mulţi clienţi fideli noi;- Nu se pot face previziuni în acest sens.

8. Strategiile de comunicare utilizate pentru promovarea noului produs turistic al eco-pensiunii vor fi:- Informarea în mass-media; - Colaborarea cu agenţiile de turism;- Consolidarea prin activităţi de promovare în cadrul burselor de turism (târguri);- Promovarea serviciilor turistice cu ajutorul clienţilor mulţumiţi;

9. Ţinând cont de profilul clienţilor pensiunii Dvs., consideraţi că trecerea la eco-pensiune nu o să vă diminueze numărul de turişti, deoarece aceştia:- Preferă şi alte servicii turistice, în afară de cazare şi alimentaţie (excursii, agrement şi animaţie, studierea avifaunei, florei ş.a.)- Preferă un turism relaxant, în mijlocul naturii- Preferă siguranţă, nu doresc să achiziţioneze servicii pentru care nu au certitudinea calităţii- Preferă pachete promoţionale şi reduceri de preţuri şi tarife pe care le puteţi oferiPreferă confort şi o alimentaţie sănătoasă, din produse tradiţionale, ecologice

10. Între punctele tari ale unei eco-pensiuni privind păstrarea clienţilor fideli, care dintre următoarele le consideraţi mai importante:- Securitatea şi siguranţa ofertei turistice acordate clienţilor;- Posibilitatea de despăgubiri pentru cazul în care clienţii sunt nemulţumiţi / suportă pierderi;- Informaţii şi pachete complete oferite turiştilor;- Atenţie personalizată, timp complet acordat clientului, conversaţii reale (faţă în faţă şi în momentul dorit);- Accesul la activitatea din gospodărie (pentru a vedea modul în care se pregăteşte hrana (participarea la activităţi agricole şi pastorale)

11. Care dintre următoarele criterii vi se par mai apropiate de conceptul de eco-pensiune?- O pensiune în care meniul este alcătuit din produse ecologice;- O pensiune în care încălzirea se face pe baza unor tehnologii nepoluante;- O pensiune în care materialele de construcţie sunt ecologice;- O pensiune în care deşeurile se sortează şi reciclează;- O pensiune care îndeplineşte cel puţin jumătate dintre criteriile enumerate anterior;- O pensiune care îndeplineşte toate criteriile enumerate.

12. Care dintre următoarele criterii se aplică deja în pensiunea Dvs.?- Meniul este alcătuit din produse ecologice, pe baza unor reţete tradiţionale;- Poluarea mediului este redusă, prin sortarea deşeurilor şi atenta utilizare a resurselor naturale;- Încălzirea se face cu tehnologii nepoluante;- Materialele de construcţie sunt ecologice;- Culturile agricole satisfac cerinţele ecologice;- Produsele agricole procesate sunt ecologice.

13. Care dintre următoarele criterii credeţi că le-aţi putea îndeplini în viitorul apropiat în pensiunea Dvs.?- Meniul este din produse ecologice, cu reţete tradiţionale;- Poluarea mediului este redusă, prin sortarea deşeurilor şi atenta utilizare a resurselor naturale;- Încălzirea se face cu tehnologii nepoluante;- Materialele de construcţie sunt ecologice;- Culturile agricole satisfac cerinţele ecologice;- Produsele agricole procesate sunt ecologice.

14. Cum priviţi trecerea de la pensiunea agroturistică la eco-pensiune, în condiţiile în care secolul XXI este dominat de trei megaindustrii: telecomunicaţiile, tehnologia informaţiilor şi turismul?- Ca pe o provocare;- Ca pe o necesitate;- Ca pe o oportunitate de dezvoltare;- Nu se pot face previziuni în acest sens

15. Cunoaşteţi conceptul de viitor „România – putere verde agro-alimentară” ? Dar pe cel de „sat verde”?- Da, dar aş dori să ştiu mai mult;- Da, în mare măsură;- Da, dar în prea mică măsură;- Nu, dar aş fi interesat să aflu.

16. Sunteţi interesat să participaţi la un workshop în localitatea Sibiel, jud. Sibiu, pentru a afla mai multe despre posibilitatea trecerii de la pensiune agroturistică la eco-pensiune şi despre conceptul „România – putere verde agroalimentară”?- Da, în măsura posibilităţii;- Da, necondiţionat;- Da, pentru a afla cât mai multe despre aceste noi concepte;- Nu, din motive obiective;- Nu, pentru că nu cred că aceste concepte pot avea succes în România.

17. Aţi dori ca pensiunea Dvs. să fie inclusă în proiectul de transformare a unor pensiuni agroturistice în eco-pensiuni agroturistice?- Da, pentru că ar atrage un număr mai mare de turişti;- Da, necondiţionat;- Da, pentru că ar fi practicat un turism mai apropiat modului de viaţă tradiţional;- Nu, din motive obiective;- Nu, pentru că nu cred că acest concept poate avea succes în România.

18. Sunteţi interesat ca pensiunea Dvs. să aibă renumele că face parte dintr-un proiect derulat prin prima şcoală postdoctorală din România?- Da, pentru că ar spori încrederea turiştilor în serviciile oferite;- Da, pentru că îmi plac provocările;- Da, pentru că mă regăsesc în acest concept;- Nu, pentru că nu cred că acest concept poate avea succes în România.

Stagiu de perfecţionare în Austria şi Elveţia

Hotel - pensiune Hubertus ***, Austria- între Graz şi Innsbruck;- pensiune administrată de o familie, amenajare construită în

anii’50, prima din Zell am See;- eco-etichetată UE „o floare” pentru turism ecologic.

Hotel Kurschner, aproape de graniţa de sud cu Italia, lângă Kotschah

- eco-etichetată UE „o floare” pentru turism ecologic;- susţine financiar un parc natural, Museen;- foloseşte fân pentru celebra „baie cu fân”.

EcoHotel L’Aubier- în zona montană, lângă Neuchatel;- cu vedere spre oraş, Alpi şi lacul Neuchatel;-ferma proprie înfiinţată în 1979, cu 14 ha-hotel la standarde ecologice

Hotel Balance- Bio-hotel, recunoscut cu 5*- Atestat prin programul OEPLUS

Hostelul de tineret Baden- pe malul râului Limmat;- între Basel şi Zurich;- Primul hostel distins cu floarea elveţiană;- lângă o pistă de biciclete.

Rezultate şi discuţii

Utilizarea panourilor solare sau a altor forme de energie nepoluantă este absolut necesară, cel puţin pentru obţinerea apei calde, dacă nu şi a încălzirii pensiunilor sau hotelurilor;

Pensiunile încearcă permanent să-şi diversifice oferta. În afară de SPA-uri sau săli de fitness, sunt promovate elementele tradiţionale (baia de fân de la Eco-Hotel Kurschner)

Pensiunile sunt cel mai adesea afaceri de familie; este şi cazul eco-hotelului - pensiune Hubertus, situat între Graz şi Innsbruck. Această pensiune, construită în anii’50, este administrată de o singură familie. Pensiunea a fost prima din Zell am See (lac glaciar, pe malul căruia se află acum peste 50 de pensiuni) şi este eco-etichetată UE „o floare” pentru turism ecologic.

Există puncte de informare turistică la nivel de comună, unde sunt prezentate detalii pentru orice zonă. Personalul este extrem de amabil, iar turistul se simte integrat.

Grija pentru detalii este extrem de importantă:- pe şosea sunt indicatoare care roagă şoferii să oprească motorul în timpul staţionării, chiar de

scurtă durată, pentru diminuarea poluării;- staţiile de autobuz din sate au copertina confecţionată din lemn, un material tradiţional în zonă- containerele de gunoi sunt de asemenea confecţionate din lemn (seamănă cu nişte butoaie),

chiar dacă în interior au un alt container din tablă.

Nimic din ce a făcut omul nu face notă discordantă cu natura. Materialele utilizate sunt lemnul şi piatra. Toate casele, indiferent dacă sunt pensiuni sau nu, sunt pline de vegetaţie, mai ales de flori.

Meniul cuprinde atât produse din bucătăria internaţională, cât şi specialităţi locale. De remarcat este faptul că mâncarea tradiţională se înscrie la oferta zilei, iar preţurile pentru un meniu complet sunt adesea mai mici decât dacă s-ar consuma unul sau două feluri din bucătăria internaţională.

Atmosfera în restaurant este una de familie. Patronii localurilor discută cu turiştii, angajaţii zâmbesc permanent şi nu ai impresia că este un zâmbet formal, ci te face să te simţi ca acasă. La sfârşit eşti întrebat dacă ţi-a plăcut, ce anume ţi-a plăcut mai mult, toate pe un ton prietenesc şi nicidecum rece, distant.

La recepţia hotelului unde m-am cazat am întrebat unde pot lua masa, pentru că, fiind extrasezon, nu toate localurile sunt deschise. Mi s-au oferit imediat detalii, fără „invidia vecinului”. Practic, într-un loc am dormit, în altul am luat masa, iar întreaga comunitate a avut de câştigat.

Pliantele care promovează atracţiile zonei au un limbaj care sensibilizează. O broşură ce prezintă o parte din valea Tirol se intitulează, de exemplu „Trăiţi câteva zile alături de gazdele voastre din...”, un pliant cu atracţiile din Tirol prezintă programul pe categorii de vârstă (inclusiv pentru copii, aceştia au spaţii de joacă amenajate ca într-un mic parc de distracţii); pliantele ce prezintă atracţiile zonei: (expoziţii de decoraţiuni din ceară, un muzeu al clopotelor, un muzeu al tâmplăriei, un parc natural cu animale sălbatice, un planetariu) sunt intitulate sugestiv, atractiv.

Cel al muzeului clopotelor, de exemplu, se intitulează „De la sunet la clopot”, iar cel de la planetariu „Noi vă aducem universul”. Mesajele sunt simple, directe şi eficiente.

Concluzii• Ecoturismul este cea mai bună practică pentru turismul în mediu

durabil. Adoptarea tehnologiilor ecologice necesită un efort sistematic în formularea politicilor eco-economice, în special pentru restructurarea activităţii agricole tradiţionale.

• Construirea sistematica a unui suport public pentru schimbarea mentalităţii implica un efort inteligent si concertat, desfăşurat cu aportul cetăţenilor bine informaţi.

• Eco-certificarea este tot mai prezentă în multe sectoare ale economiei, inclusiv legat de identificarea produselor cu potenţial ecologic ridicat.

Pe baza experienţei acumulate, ne propunem:• armonizarea sistemului în vigoare cu modelele internaţionale, în

vederea adaptării metodelor şi tehnicilor de implementare a eco-pensiunii în ecoturismul local, ţinând cont de specificul şi tradiţiile satului turistic românesc;

• evaluarea şi direcţionarea activităţilor desfăşurate în sfera turismului, în raport cu criteriile de ecoturism;

• valorificarea resurselor naturale şi economice locale prin certificarea produselor ecoturistice, certificarea destinaţiilor şi a structurilor de cazare, pentru garantarea calităţii ecoturistice. Produsele agroalimentare obţinute în gospodărie prin activităţi agricole şi zootehnice ecologice vor putea fi valorificate ca produse tradiţionale şi certificate ecologic, în conformitate culegislaţia în vigoare.

• Rolul experienţei acumulate este de informare şi conştientizare a populaţiei din Sibiel asupra beneficiilor trecerii la eco-pensiuni, la obţinerea eco-clasificarii, a unor mărci comercialeşi produse ecologice tradiţionale ale biodiversităţii agroalimentare, ce vor asigura coerenţa dezvoltării rurale durabile. Discuţiile pe care le vom avea cu cei interesaţi vor fi susţinute de imagini filmate şi de fotografii.

• Dezvoltarea unei eco-economii rurale depinde de viziunea globală asupra resurselor naturale şi de o largă înţelegere a restructurării concepţiilor şi conceptelor economice în vederea realizării acestei viziuni.

MulţumiriAceastă lucrare prezintă primele realizări ale proiectului

PROMOVAREA MODELULUI ECOPENSIUNII AGROTURISTICE PE BAZA PRINCIPIILOR

BIOECONOMICE ŞI ECO-ECONOMICE cofinanţat din Fondul Social European, prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/89/1.5/S/63258

”Şcoala postdoctorală pentru biodiversitate zootehnică şi biotehnologii alimentare pe baza ecoeconomiei şi

bioeconomiei necesare ecosanogenezei”.