Obiectivul prezentei evalurii este de a evalua valoarea just de pia a Societii Comerciale Automobile DACIA SA, care ncepnd cu 20 aprilie 2010 funcioneaz n conformitate cu legile din Romnia. Obiectul activitii este, n primul rnd, producerea i vnzarea de automobile i piese de schimb, dar i furnizarea de servicii pentru clieni. Valoarea standard utilizat n cadrul acestei evaluri este valoarea just de pia (aceasta reprezint preul n numerar sau echivalentul acestuia- care este ateptat a fi pltit de ctre un cumprtor n mod rezonabil, i pe care un vnztor l poate accepta, n condiiile n care afacerea este expus pentru vnzare pentru o perioad de timp rezonabil i pe o pia liber, niciunul dintre acetia fiind constrni spre aciune. Diagnosticul juridic S.C. Automobile DACIA S.A. este nregistrat la Registrul Comerului din Arge cu numrul J03/81/1991, avnd codul unic de nregistrare 160796. Istoricul companiei i dreptul fiscal Dacia reprezint marca n jurul creia a fost creat i dezvoltat industria auto din Romnia. Prima oar a fost nfiinat n anul 1966 n Colibai, judeul Arge. Dacia i Renault au reuit s aib o strns colaborare nc de la bun nceput; Dacia a devenit parte integrant a grupului Renault din anul 1999 i n prezent, devine tot mai vizibil ca brand internaional. Dacia produce game largi de automobile i ofer servicii pentru clieni, cum ar fi garanii, ntreineri, asisten i asigurri. Lucrrile efective de construcie au avut loc la uzina de la Mioveni n anul 1966. n perioada 1970- 1980, Dacia a dezvoltat o ntreag gam de modele pentru a include mai multe tipuri de vehicule comerciale i pasageri. ncepnd cu anul 1978, Automobile Dacia continua cu o baz independenta de producie de automobile derivate din gama Renault 12. Anul 1995 marcheaz lansarea primului automobil proiectat de romni : Dacia Nova. n anul 1998, cu ocazia aniversrii a trei decenii de la producerea primei maini Dacia, numrul de vehicule ieite din uzin era de dou milioane.

Contractul de privatizare a fost semnat la data de 2 iulie 1999, dat la care Dacia a devenit oficial o marc a grupului Renault, avnd ca misiune principal sprijinul grupului pe pieele emergente. n anul 2000 apare primul rezultat tangibil al cooperrii franco-romne, i anume Dacia SuperNova, un vehicul echipat cu motor i cutia de viteze Renault. Lansarea modelului Dacia Logan a avut loc n anul 2005. n prezent, Dacia traverseaz o nou etap, caracterizat prin schimbri profunde de calitate. Acest lucru acioneaz ca un vector pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Judecnd dup mrime, Romnia este al treilea cel mai mare angajator din cadrul grupului Renault, dup Frana i Spania. Dreptul civil Automobile Dacia SA are exclusiv aciuni ordinare, care sunt deinute majoritar de Renault, aa cum este prezentat n tabelul de mai jos : Valoarea nominal a unei aciuni este de 10 lei. Ac ionar Renault Al ii Total Participare (lei) 2 527 154 307,70 14 565 631 2 541 719 938,70 Numr de ac iuni 25 271 543 077 145 656 310 25 417 199 387 Participare (procent) 99,426938% 0,573061% 100%

n anii 2007 i 2008 structura era aproximativ asemntoare. Drepturile acionarilor Potrivit legii, oricine are calitatea de acionar va primi drepturile nepatrimoniale : Participarea la adunrile generale ale asociailor Dreptul la vot Dreptul de a primi informaii Dividende Transfer de aciuni

SC Automobile DACIA nu are n prezent tranzacii cu aciuni pe pia, dar acionarii pot renuna la prile lor numai prin tranzacii directe cu ali acionari sau prin motenire. Diagnosticul resurselor umane Echipa de management Jacques Chauvet Jerome Olive Constantin Stroe Dan Mihai Bedros Marc Liffort de Buffevent

Director general-

Jerome Olive

Producia, distribuia i exportul de maini sunt posibile prin munca a 13 800 de oameni. Pentru pregtirea personalului, Renault a investit peste un milion de ore de formare, iar pentru modernizarea infrastructurii au fost investii n 2008 2 200 000 euro, investiie ce a acoperit refacerea departamentelor sociale ( cantine, vestiare, etc), precum i spaiile de parcare de la Mioveni. Politica de resurse umane n cadrul Dacia este diferit fa de cea a altor companii de pe pia, prin intermediul carierei individuale. Se bazeaz n primul rnd pe obiective periodice i evaluri i n special pe comunicare. n 2005, cnd Dacia a nceput producia de Logan, numrul angajailor a crescut drastic, compania avnd nevoie de trei ture pentru a putea acoperi necesarul de producie. n 2007 : Exerci iul final la 31 Personal management Personal administrativ Personal produc ie direct Personal produc ie decembrie 2006 391 2949 6427 1656 Exerci iul final la 31 decembrie 2007 1394 1808 6745 1539

indirect TOTAL

11 423

11 486

n 2007 a avut loc o reclasificare, n concordan cu gradele de responsabilitate, care a condus la numirea personalului administrativ pe posturi de management. n 2008: Exerci iul final la 31 Personal de management Personal administrativ Personal produc ie direct Personal produc ie indirect TOTAL decembrie 2007 1394 1808 6745 1539 11 488 Exerci iul final la 31 decembrie 2008 1425 1829 8503 1323 13 274

n 2008, numrul total de angajai a crescut aproximativ cu 16%, acest lucru fiind vizibil n toate categoriile enumerate mai sus. La sfritul anului 2008, ca urmare a crizei economice, capacitatea de producie a sczut, iar peste ase sute de angajai i-au pierdut locul de munc, iar alii au intrat n omaj tehnic, fapt ce a determinat scderea salariului cu 85%. Aceste evenimente au fcut parte din politica firmei de a reduce costurile si stocurile, pentru a rmne pe o poziie decent n perioada de criz. n 2009: Exerci iul final la 31 Personal management Personal administrativ Personal produc ie direct Personal produc ie decembrie 2008 1425 1829 8503 1517 Exerci iul final la 31 decembrie 2009 1543 1725 8107 1323

indirect TOTAL 13 274 12 698 n 2009 numrul de angajai a sczut cu 4,34%, fapt ce se reflect n cadrul personalului implicat n producia direct i indirect. n 2010, personalul a avut un program de lucru prelungit i mprit n dou ture, cu scopul de a crete capacitatea de producie, de a depi 1 350 de uniti pe zi pentru a satisface cererea.

Cheltuielile cu salariile i contribuiile au fost urmtoarele: Anul 2007 Exerci iul final Cheltuieli salariale Cheltuieli contribu ii TOTAL 31 decembrie 2006 206 494 698 68 417 156 274 911 854 Exerci iul final 31 decembrie 2007 262 671 274 81 163 511 343 834 785

Anul 2008 Exerci iul final Cheltuieli salariale Cheltuieli contribu ii TOTAL 31 decembrie 2007 262 671 274 81 163 511 343 834 785 Exerci iul final 31 decembrie 2008 386 383 210 106 313 769 492 696 879

Anul 2009 Exerci iul final Cheltuieli salariale Cheltuieli contribu ii TOTAL 31 decembrie 2008 386 383 210 106 313 769 492 696 879 Exerci iul final 31 decembrie 2009 433 629 005 125 304 847 558 933 852

Diagnosticul comercial Diagnosticul comercial reprezint o analiz a pieei n care activeaz compania. Obiectivul acestui tip de diagnostic esre acela de a estima valoarea actual de pia, precum i valoarea potenial i poziia companiei pe pia. Pentru a realiza aceast analiz avem nevoie de: Evoluia vnzrilor

-

Analiza structural a vnzrilor pe produse i pieele de distribuie Evoluia preurilor Analiza clienilor Analiza vnzrilor n corelaie cu ciclul de via al produselor Analiza furnizorilor Analiza concurenei

Diagnosticul comercial se refer la operaiunile cu mrfurile, piaa de distribuie si piaa furnizorilor. Cota de pia Cotele de pia a celor mai importani productori de automobile din Romnia sunt: 2008 : Dacia 27,8%, Skoda 8,5%, Volkswagen 7,6%, Renault 7,1%, Ford 6,3%, Opel 6,2%, Hyundai 4,8%. 2007: Dacia 30,1%, Renault 9,3%, Volkswagen 7,4%, Skoda 7,3%, Opel 6,1%, Ford 5,5%, Daewoo 5,1%, Peugeot 4,3% 2006 : Dacia 37,5%, Daewoo 9%, Renault 8,3%, Skoda 8%, Volkswagen 5,9%, Opel 4,4%, Peugeot 4,1%, Ford 3,7% Cota de pia pentru Dacia a fost de 28,9% pe piaa romneasc, adic mai mare dect n 2008, avnd n vedere i faptul c piaa auto din Romnia a avut o cdere de 53,2% n 2009. n prezent, Dacia are cea mai mare cot de pia, depind cu 19,3% urmtorul competitor, Skoda.

Produsele oferite de companie Dacia 1310 Logan Locan MCV

-

Logan Van Logan Pick Up Sandero Duster

Duster este ultimul model de main construit de Dacia i este primul model SUV produs de companie, lansat pe pia n aprilie 2010.

Vnzrile Dacia n Romnia: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Total Produse Logan Logan MCV Logan Van Logan Pick Up Sandero 102 062 100 Uniti 76 785 18 427 6 850 2007 % 75,23 18,05 6,72 2008 % 60,38 17,91 6,25 4,92 10,54 100 2009 % 61,44 14,93 3,79 3,67 16,17 100

Uniti 51 149 15 175 5 298 4 170 8 916 84 708

Uniti 25 722 6 249 1 588 1 538 6 765 41 862

n 2009, Dacia a vndut 311 282 maini, ceea ce nseamn cu 20,5% mai mult dect n anul precedent, adic 258 372 maini. Dac inem cont i de vnzrile din anul 2007, care constau n 230 473 de maini, putem trage concluzia ca a avut loc o cretere constant de uniti vndute. Tot n 2009, exporturile de modele de maini au nregistrat un total de 269 420 de uniti , reprezentnd o cretere de 56,1% fa de 2008. Dacia a consolidat succesul pe piaa internaional, iar acest fapt a compensat scderile de pe piaa intern. Top 10 piee strine n 2009 1 2 3 4 5 6 Germania Frana Italia Algeria Turcia Spania 84 937 65 956 21 739 17 327 9 727 9 030

7 8 9 10

Austria Belgia Olanda Serbia

4 754 4 750 4 080 3 000

Top 10 piee strine n 2008 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Fran a Germania Ucraina Algeria Turcia Italia Spania Olanda Bulgaria Belgia 43 682 25 506 13 755 12 200 9 578 8 623 6 974 4 549 3 977 3 600

Top 10 piee strine n 2007 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Fran a Germania Ucraina Algeria Turcia Spania Italia Bulgaria Serbia Belgia 32 688 17 301 9 350 9 089 8 907 7 734 4 971 3 037 2 200 2 000

Evoluia vnzrilor (uniti) 2004 80 013 16 306 96 319 2005 113 276 51 130 164 406 2006 107 777 88 931 196 708 2007 102 062 128 411 230 473 2008 84 708 173 664 258 372 2009 41 862 269 420 311 282

Romnia Interna iona l TOTAL

Dup cum se poate vedea din tabel, vnzrile pe piaa naional au sczut ncepnd cu 2006, n timp ce pe piaa internaional au fost n cretere n fiecare an. Pe piaa naional motivul scderilor a fost criza economic; un alt motiv a fost faptul c din anul 2007, Romnia este

membr a Uniunii Europene, iar modificrile trebuie fcute astfel nct s fie respectai parametrii i regulile Uniunii. Un factor ce are o influen major asupra vnzrilor din Romnia este reprezentat de taxa pentru prima nmatriculare, ce a provocat discuii ntre cetenii din Romnia i autoritile, precum i ntre UE i autoritile romne. Nemulumirile sunt legate de modul n care se calculeaz impozitul i suma prea mare care trebuie pltit de cetean. Cifra de afaceri 2009 : 9 004 409,833 lei 2008 : 7 642 296,976 lei 2007 : 6 935 991,047 lei Datorit creterii vnzrilor totale, pe piaa intern, ct i pe cea extern, cifra de afaceri este ntr-o continu cretere.

Profitul net 2009 : 230 276,035 lei 2008 : 222 018,211 lei 2007 : 442 342,323 lei Aa cum putem vedea mai sus, profitul net a suferit o cdere din 2007 n 2008. Motivul este faptul c a existat o situaie special n 2006, o problem important pe care managementul a trebuit s o rezolve n perioada imediat urmtoare. Cu toate c profitul net n 2007 a fost mare, msurile luate n timpul anului respectiv i al urmtorului au sczut profitul. n 2009 a existat o cretere constant de 3,72% a profitului net; n acest an nu au avut loc cheltuieli de inovare. Strategia de marketing n anul 2009 uzina Dacia era cea mai mare din grupul Renault, iar reprezentanii oficiali au susinut c nu poate deveni mai complex de att. Odat cu lansarea SUV-ului Duster, uzina Dacia din Mioveni este la al aselea model i la capacitate maxim. Capacitatea este de 85 000 maini pe an. Acest lucru nseamn c 77 000 maini au fost livrate ctre piee strine.

Diagnosticul opera ional Dacia este un productor de automobile din Romnia, numit dup regiunea istoric ce constituie mare parte din ara noastr din prezent. Acum este o filial companiei franceze Renault i este principalul exportator al Romniei, cu o cot de pia de 10% din totalul exporturilor. Renault SA, cu sediul n Frana, deine pachetul majoritar de aciuni al SC Automobile DACIA SA (99,43%) i este deintorul a multiple sucurslare, formnd un grup multinaional (Renault, Dacia, Samsung). Dacia este a doua marc a grupului Renault, iar investiiile Renault n uzina Dacia ajung la 1,4 miliarde euro. Automobile Dacia este cea mai mare ntreprindere privat din Romnia i are n jur de 14 000 de angajai. Renault Technologies Romania (RTR) va gzdui n principal funcii de inginerie(proiectare i testare), alturi de achiziii, design i suport (management, resurse umane, IT). RTR se va ocupa de dezvoltarea proiectelor de vehicule(autoturisme si LCVuri), care urmeaz s fie efectuate la uzinele regionale sau vndute pe pieele Euromed (Europa de est, fr Turcia i Africa de nord). RTR se va mpri n trei locaii : Bucureti : birouri de design Piteti : servicii de inginerie i fabrici de asamblare Centru de testare (piste)

Descriere utilaje Strunguri : 5 buci Benzi de montaj : 3 buci Lift hidraulic : 3 buci Main de gurit : 6 buci Pres 150T : 64 buci Pres 450T : 40 buci Main de frezat : 3 buci

-

Rabotez : 3 buci Macara : 3 buci Main de ascuit : 2 buci Linie de asamblare motor : 3 buci Maina cu urub electric de strmtat : 5 buci Echipament de sudur : 900 buci 2007 751 347 792 1 391 515 659 24 134 707 2008 798 168 667 1 668 805 133 23 858 906 2009 830 969 131 1 415 346 858 18 769 892

Terenuri i cldiri Instala ii i mainrii Alte instala ii, echipamente i mobil Active fixe n curs Total active imobilizate

571 169 746 2 738 167 904

257 800 989 2 748 633 695

522 420 563 2 787 506 444

Departamente I. Presarea Presarea este nceputul unui proces de fabricare a unui autovehicul i const n transformarea materiilor prime, furnizate sub form de foi de oel, n pri componente. Piesele obinute sunt trimise la departamentul de asamblare sau altor clieni, prin intermediul centrului de logistic. 40% din procesul de presare este dedicat crerii de piese pentru alte fabrici Renault care fabric Logan. Atelierul ocup o arie de 44 000 m i conine un numr total de 104 prese, consumnd peste 900 tone de tabl n fiecare zi. II. Asamblare

Asamblarea corpului vehiculului reprezint a doua faz a procesului de fabricaie. Piese de oel sunt asamblate prin puncte de sudur i, mpreun cu elemente mobile, formeaz caroseria. Acest departament ocup 36 000 m i folosete 900 echipamente de sudur. III. Vopsitoria Vopsitul, a treia etap a procesului de fabricaie, are misiunea de a proteja caroseria de coroziune si de a obine un aspect final n concordan cu standardele de calitate.

I.

Assessing Dacias Financial Health Ratio Analysis

A. Structura Capitalului

DACIA detine active in valoare de 4,916,377,496 RON din care datoreaza 1,732,101,410 RON diversilor creditori. Valoarea neta contabila, fiind diferenta dintre acestea de 3,184,276,086 RON, reflecta cererea reclamantilor residuali sau a actionarilor. Putem spune astfel ca DACIA este in procent de 35% finantata din datorii, 35% din active sunt finantate din datorii si 65% finantate din capital. Active

Capital propriu 65% 35% Datorii

Figure 7 Structura capitalului

Figure 8 Dacias Assets, Liabilities and Owners Equity weight

Desi costul finantarii prin datorie este mai redus decat cel al finantarii prin capital, deoarece actionarii se asteapta sa primeasca in schimb un dividend cel putin egal cu dobanda pe care ar fi obtinut-o daca acestia ar fi investit intr-un depozit la banca si deoarece rezultatul din exploatare este diminuat cu impozitul pe profit, DACIA a adoptat strategia de finantare prin capital, firma fiind mai putin expusa riscului. Industriile care au nevoie de retehnologizare precum industria auto, tind sa aiba o rata mai scazuta a activitatii de finantare prin datorii.

Indicatorul de levier nu este semnficativ, insemnand ca DACIA prezinta un risc scazut al afacerii. Industriile au tendinta de a cota rate diferite de indatorare deoarece acestea depind de rolul levierului financiar, de risc si nivel de impozitare.

Comparativ cu structura de capital decisa de managementul companiei din ultimii doi ani, anul 2007 a inregistrat un raport datorii active usor mai ridicat. Desi in 2007, putem vedea ca activele au inregistrat o scadere si ca investitiile finantate prin datorie au scazut de asemenea, urmate de o crestere in 2008 atat a nivelului activelor cat si a finantarii prin datorii. In majoritatea cazurilor, companiile patreaza castigurile lor pentru a investi in directiile in care compania poate crea oportunitati de crestere , cum ar fi cumpararea de utilaje noi sau investirea banilor in activitati de cercetare si dezvoltare.

Evolutia rezultatului reportat

Figure 9 Evolutia rezultatului reportat

Se poate obsera faptul ca rezultatul reportat a crescut intre anii 2007 si 2009. Acest lucru s-a intamplat deoarece DACIA nu a distribuit dividende. In ultimii trei ani rezultatul reportat a inregistrat rezultate negative si astfel DACIA In ultimii trei ani rezultatul reportat a inregistrat valori negative si astfel DACIA s-a confruntat cu o pierdere neacoperita. Desi in 2007 profitul a inregistrat valori considerabile, compania l-a folosit pentru a-si acoperi pierderea din 2006, pierdere ce a depasit suma profitului castigat in 2007. Si acest lucru explica rezultatul reportat ramas negativ in 2008. Pierderea este recuperata in 2008 si dividendele sunt distribuite in 2009. Evolutia profitului Cresterea puternica a vanzarilor ca urmare a succesului commercial al modelului Logan, a condus DACIA in anul 2005 la obtinirea unui profit semnificativ de 57 milioane de euro, dupa 5 ani in care compania a acumulat o pierdere de 363 de milioane de euro. Pierderea a fost acoperita in intregime in 2008. Desi profitul scade, numerarul urmeaza un trend pozitiv crescator. Descresterea profitului este explicata de faptul ca exporturile au inregistrat in anul 2008 aproape jumatate din productia companiei si totusi cu o capacitate de productie sub cerere. Ca o consecinta DACIA a inregistrat pe piata interna o pierdere de cota de piata si astfel, o scadere a profitului.

Figure 18 Distributia Dividendului

B. Cat de profitabila este DACIA ? Table 5 Rate de profitabilitate

(RON)

2007

2008

2009

Active totale Stockholders equity(Capitalul actionarilor) Venituri Profitul net Numerar din activitati de exploatare Rata Profitului Marja Bruta ROA ROAn(Cash Return on Assets) Cash Flow Margin ROE Cheltuieli din exploatare/Venituri din exploatare

4,611,586,807 2693700931 6,935,991,047 442,342,323 748,626,911 6.38% 8.50% 9.59% 16.23% 10.79% 16.42% 91.52%

4,257,109,152 2961131296 7,642,296,976 222,018,211 532,177,867 2.91% 3.40% 5.22% 12.50% 6.96% 7.50% 96.88%

4,916,377,496 3184276086 9,004,409,833 230,276,035 753,073,172 2.56% 3% 4.68% 15.32% 8.36% 7.23% 96.95%

1. Rata profitului Rata profitului reflecta capacitatea companiei de a controla costurile si a aduce un venit din vanzarile companiei. Pentru fiecare 1 leu din vanzari, DACIA a generat in 2009 0.0256 lei profit, scazand semnificativ din 2007 cand rata profitului era de 6.38%. Scaderea profitului companiei in 2008 in ciuda cresterii vanzarilor este explicata de cresterea costurilor intr-o proportie mai mare decat cea a veniturilor, determinand o rata a profitului diminuata. 2. Marja bruta Politica de pret adoptata de DACIA reflecta o descrestere in preturile produselor lor auto. Marja bruta a scazut de la 8.5% la 3%. Un lucru cert este ca trendul vanzarilor este influentat in proportie de 45% de taxa auto, 30% de activitatea de creditare si numai 20% de politica de pret. 3. Return on Assets (ROA) DACIA o rentabilitate de 4.68% a activelor in 2009. Tendinta indicatorului ROA a inregistrat o scadere, profitul net suferind o rata de descrestere mai mare decat cea a activelor in 2009. Figura de mai jos ce surprinde componenta activelor totale, ne dezvaluie faptul ca de fapt descresterea activelor a fost in principal cauzata de o descrestere a stocurilor, datorata numarului crescut de v unitati vandute. Desi stocurile s-au diminuat si in ciuda investitiilor orientate catre activele fixe, profitul net a ramas scazut, in mare parte datorita adoptarii politicii

de pret scazute. Putem de asemenea presupune, ca DACIA si-a propus sa obtina cota de piata, promovand totodata Programul Car Park Renewal Program

Figure 10 Distributia activelor fixe si a activelor curente in activele totale

4. Cash flow Margin and Cash flow return on Assets (ROAn) Luand in considerare fluxul de numerar ca baza, trendul rentabilitatii activelor arata diferit. Acest lucru se intampla deoarece dobanda pentru operatiunile de leasing nu sunt luate in considerare, de fapt niciun element financiar. Dupa o descrestere in 2008 de 12.15%, compania se redreseaza si inregistreaza 15.32% numerar generat de active. Compania inregistreaza 8.36% vanzari sub forma de numerar in 2009.

2007

2008

2009

Figure 11 ROA and ROAn Evolution

5. Return on Equity Actionarii sunt interesati de profitabilitatea firmei , nu in lei pe baza activelor, ci in lei de capital investit de catre actionari. Trendul in ROE nu este unul volatile, acesta descreste de la 7.5% la 7.23%. Aceasta fluctuatie constanta se datoreaza efectului de levier scazut.

Figure 12 ROE and ROI Evolution

DACIA prezinta veniturile si cheltuielile intr-un trend constant, crescand ambele in aceeasi maniera. DACIA are capacitatea de a genera venituri peste cheltuieli, totusi nu este sufficient de eficienta in costuri, chair si mai putin in ultimii doi ani comparative cu 2007. Compania mentine aproape aceeasi pondere de cheltuieli de exploatare in veniturile de exploatare de aprozximativ 96.6% in 2008 si 2009.

Figure 12 Evolutia veniturilor si cheltuielilor

C. Cat de eficienta este DACIA? Table 6 Rate de eficienta (RON)2007 2008 2009

Active totale Creante Stocuri Venituri Costul de vanzare Venitul mediu pe zi Costul de vanzare mediu pe zi Asset Turnover Days Receivables Inventory days

4,611,586,807 908,960,990 469,719,138 6,935,991,047 6,345,779,171 19,002,715 17,385,696 1.5 36 25

4,257,109,152 233,763,905 554,116,674 7,642,296,976 7,401,664,822 20,937,800 20,278,534 1.8 31 24

4,916,377,496 651,038,832 367,570,310 9,004,409,833 7,377,439,526 24,669,616 20,212,163 1.87 24 18

1. Asset turnover Pentru fiecare 1 leu active DACIA a generat 1.87 lei vanzari in 2009. Astfel de nivel al asset turnover ridicat implica faptul ca DACIA poate genera vanzari considerabile dintr-un volum de capial relative scazut. Observand trendul in asset turnover putem deduce daca baza activelor creste intr-un ritm mai alert decat afacera. Asset tv a crescut pentru DACIA ceea ce reflecta faptul ca ratele de crestere a vanzarilor depasesc ratele de crestere a activelor.

08/07

09/08

Figure 13 Evolutia activelor totale si veniturilor totale

Acest indicator reprezinta punctul de legatura dintre doua rate de profitabilitate importante, ce ilustreaza importanta asset tv-lui ca principal driver a ROI. Cei mai intalniti indicatori ce se calculeaza pentru diferitele clase de active pe baza turnoverului sunt current asset, days sales in receivables and inventory days. 2. Days in receivables (DSR) Cu cat numarul de zile a vanzarilor sub forma de creanta inregistreaza valori din ce in ce mai scazute, cu atat mai mult compania colecteaza mai rapid numerarul. Astfel indicatorul total asset tv este redus si ROI creste. Veniturile medii pe zi reflecta eficienta gestionarii unei component importante de capital de lucru. Fiecarui client DACIA ii ia aproximativ 30 de zile pentru plata, dar in anul 2009 clientii au fost nevoiti sa plateasca mai devreme, in 24 de zile. Creantele DACIA au scazut deoarece compania incaseaza mai repede banii de la client, si astfel numerarul creste in 2008.

Figure 14 Evolutia Creantelor si a Numerarului si echivalentilor de numer

3. Inventory days

Reprezina un factor determinant important al ciclului fluxului de numerar si opereaza intr-un mod similar precum days sales in receivables. Producatorul detine inevitabil o cantitate considerabila de capital sub forma de inventor. DACIA si-aa tinut in jur de 25 de zile stocurile inainte de vanzarea acestora si a scazut in 2009 la 18 zile. Ceea ce inseamna ca managementul companiei este capabil de a vinde stocurile existente. Cu cat zilele de inventor sunt mai putine, cu atat stocurile se raporteaza mai putin la costul de vanzare, asset tv este in scadere, marja bruta scade, ducand la un ROI scazut.D. Cum este DACIA finantata? Table 7 Ratele de finantare (RON)2007 2008 2009

Active totale Datorii totale Equity Capital propriu EBIT Dobanda Debt ratio Debt equity Indicatorul de levier Interest Coverage

4,611,586,807 1,917,771,048 2,693,700,931 590,211,876 80,210 42% 0.71 1.71 6616

4,257,109,152 1,295,977,856 2,961,131,296 240,632,154 637 30% 0.44 1.44 377758

4,916,377,496 1,732,101,410 3,184,276,086 276,823,242 62 35% 0.54 1.54 4464891

1. Debt ratio Indicatorul pentru DACIA a fost destul de consistent in ultimii 3 ani, 35 % in 2009. Astfel de rata de datorii scazuta indica faptul ca DACIA are suficiente active pentu a acoperi datoriile . 2. The Debt equity ratio Indicatorul este redus de-a lungul celor 3 ani, mai scazut in 2008 si 2009 comparativ cu anul 2007, deoarece mai putin datorii sunt imprumutate, DACIA contractand mai putine obligatii de dobanda fixa, riscul companiei scazand. Pe de alta parte, apelarea la datorii poate ajuta compania sa-si imbunatateasca veniturile, deoarece vom ajunge sa deduce cheltuiala cu dobanda din calculul impozitului pe profit. Asadar, obiectuvul DACIA este de a echilibra raportul datorii- capital propriu astfel incat sa se realizeze o maximizarea a profiturilor, dar in acelasi timp o gestionare a riscului. 3. Indicatorul de levier

Acest indicator de levier al fondurilor actionarilor este critic in cazul in care actionarii urmaresc un venit mai mare ca cel generat in cazul in care raportarea se face la active. In timp ce un efect de levier crescut duce la venituri in crestere, duce totdata si la cresterea volatilitatii acestor venituri si prin urmare riscul de esec. Cu cat este mai mare raportul dintre contributia creditorilor comparative cu cea a actionarilor, cu atat mai mare este si levierul financiar. Contribuabilii DACIA sunt reprezentati intr-o proportie majora de catre actionari, astfel ca levierul nu influenteaza atat de mult ROE. 4. Interest Coverage DACIA nu si-a pus baza doar in creditele imprumutate, compania are datorii cu dobanda foarte scazute. Ea reuseste cu success sa acopere cheltuiala cu dpbanda din profitul pe care-l castiga, de la 6616 ori in 2008 la 4464891 de ori in 2009.E. Cat de lichida este DACIA? Table 8 Ratele de lichiditate (RON)2007 2008 2009

Actie curente Quick assets Datorii curente Inventory days Day's sales receivables Capitalul de lucru (WC) Payable days CASH cycle days Rata curenta Quick ratio

1,821,928,966 1,352,209,828 1,764,261,113 27 48 57,667,853 94 -19 1.03 0.77

1,445,294,622 891,177,947 1,125,693,065 27 11 319,601,557 53 -15 1.28 0.79

1,840,944,098 1,473,373,788 1,508,335,244 18 26 332,608,854 73 -28 1.22 0.98

1. The Current ratio Acest lucru ne spune ca DACIA are de 1.22 ori mai multe active circulante decat datorii curente. DACIA nu se confrunta cu problem de insolventa, aceasta este capabila sa ramburseze toate datoriile curente sin nu are problem nici cu managementul, nu investeste in active inactive productive. The current ratio a fost constant in ultimii doi ani, datorita existentei semnificative de numerar si solduri echivalente.

2. The Quick ratio DACIAs quick assets nu sunt suficiente pentru a acoperi datoriile curente, la 0.98 aceasta este chiar sub obisnuita valoare de referinta 1. 2007 si 2008 au aratat ca DACIA ar fi trebuit sa aiba o mai buna acoperire a datoriilor curente cu quick assets. The quick ratio nu ramane constant, ceea ce sugereaza faptul ca stocul nu a crescut proportional cu datoriile curente.

Figure 15 Evolutia stocurilor si a Datoriilor Curente

3. Payables days (creditor days) Un element important al ciclului de flux de numerar al unei firme este valoarea increderii primate din partea furnizorilor. Rezultatul este o estimare a duratei medii de timp de care DACIA are nevoie pentru a-si platii creditorii sai comerciali. Valoara semnficativa a zilelor de plata DACIA, 73 in 2009, poate insemna fie ca aceasta se confrunta cu dificultati in plata, fie au reusit sa negocieze o perioada de timp mai lunga de plata cu furnizorii in schimbul unei cantitati mai mare de materii achizitionate. 4. Cash cycle days Astfel ca numarul companiei DACIA nu este bocat in capitalul de lucru. Acest lucru reprezinta timp in plus de capital de lucru, care reprezinta o conditie de crestere pe termen scurt. Cu cat este mai mica valoare, cu atat mai putin capital are nevoie compania pentru a supravietui. Acest numar de zile de ciclu de numerar ilustreaza faptul ca clientii DACIA isi platesc datoriile inainte ca aceasta sa fie nevoita sa isi plateasca furnozorii. Prin urmare, DACIA nu are nevoie de finantare curenta a cheltuielilor apeland la credite bancare, lucru care excluda angajarea in cheltuieli de dobanda si detinand astfel o stabilitate mai buna a afacerii.

Factorii de influenta a Return on Equity (ROE)Acest format, cunoscut sub numele diagramei DuPont, ofera un cadru coherent pentru a ilustra conexiunile intre cele trei dimensiuni ale sanatatii financiare. Diagrama aseaza la baza doua elemente de cont de profit si pierdeere(profit si venituri) si doua elemente de bilant (active si capitaluri proprii). Randul urmator cuprinde rata profitului ca procent de proportie a profiturilor in vanzari, ceea ce reflecta in intregime profitabilitatea afacerii, 2.56 lei fiind generate sub forma de profit pentru fiecare 100 lei vanzari obtinute. Cifra de afaceri obtinuta data de active este independenta de profitabilitatea afacerii. Aceste doua masuri se combina pentru a determina rentabilitatea inestitiei ROI. Astfel, ROI este in comun influentata atat de profitabilitate (% profit net) cat si de eficienta (cifra de afaceri a activelor asset tv)

7.23% ROE% 4.68% ROI% 2.56% Net profit % 230,276,035 Profit RON 1.83 Asset Tv 3,184276086 Equity RON 1.54 Leverage

ttvTtturnove 9,004,409,833 4,916377,496 Revenues Assets RON RON

Figure 16 The drivers of ROE DACIA (2009)

Deoarece proiectul nu este afectat de costurile de finantare, efectul de levier nu are impact asupra ROI-ului. Reducand nivelul datoriilor in raport cu capitalul propriu, se obtine un prim effect de descrestere a levierului si prin urmare a ROE. O intrebare centrala ce merita mentionata este daca o crestere a datoriilor conduce la o crestere in valoarea companiei. Desi datoria poate determina o diminuare a ROE, de asemenea poate reduce riscul financiar ceea ce la randul sau duce la un ROE cerut.

Al doilea efect al reducerii efectului de levier este scaderea prime de risc. Impactul descresterii levierului in valoare nu este directa, presupune luarea in considerare a faptului ca o cantitate de venituri reduse vine impreuna cu anumite riscuri reduse, considerente fiscal si oportunitati de crestere anterioare.

Factorii ce influenteaza cresterea economicaTable 9 Evolutia factorilor de influenta a cresterii economice2007 2008 2009

ROE Rata de retentie Crestere sustenabila

16.42% 1 16.42%

7.50% 1 7.50%

7.23% 0.32 2.33%

Parte stanga a diagramei este similara cu Figura 3.2 si indica driverele ROE. Partea dreapta introduce efectul politicii de dividende adoptate. Raportul dividendelor la castig este cunoscut sub denumirea de plata a compensatiilor. payout ratio. 2.33% Crestere sustenabila 7.23 ROE% 4.68 ROI% 2.56 Profit net % 1.83 Asset Tv TTvturnoverFigure 17 Profitabilitatea si cresterea companiei DACIA ( 2009 )

32.20% Retentia 1.54 Levier 67.80% Rata plata 156,116,699 Dividende RON 230,276,035 Profit RON

Rata de plata a compensatiilor masoara proportia castigurilor care au fost destinate catre actionari in anul current. DACIA nu a platit dividende, ceea ce duce la o rata de retentive pozitiva. (rr). Figura ilustreaza faptul ca o crestere sutenabila este influentata de ROE si rr.

Politica DACIA de distribuire a dividendelor ilustreaza compromisul dintre dividende si cresterea economica cu cat este mai mare rata de distribuire a dividendelor, cu atat rata retentiei scade si astfel inregistram o crestere sustenabila mai redusa, In mod cer o companie care distribuie tot castigul sub forma dividendelor nu va fi capabila sa sustine o crestere fara a recurge la finantari din datorii sau capital prorpiu. DACIA nu a distribuit tot castigul sub forma de dividende si a reusit sa mentina o crestere de 2.33% in 2009, fara a recurge la alte finantari din datorii sau capital propriu. F. Shareholders ratios2007 Profitul net pe actiune 0.017 2008 0.009 2009 0.009

Cu o valoare de piata de 13,477,884,356 RON si 230,276,035 RON profit net din actiuni ordinare , Dacia inregistreaza un castig pe actiune in valoare de 58.5. Relatia dintre pretul actiunii si castigul pe actiune este exprimat de valoarea de 4.23. Compania plateste dividende in proportie de 86.32 in comparative cu pretul actiunii.

Financial Health Review DACIA nu este o companie listata pe bursa, actiunile sale nu sunt tranzactionate pe piata bursiera, fiind astfel lipsite de lichiditate. In ciuda succesului de pe piata de export, DACIA nu inregistreaza cel mai bun profit. Vanzarile au fost afectate de o cerere nesatisfacuta, desi 85% din productie a fost exportata. Pe piata interna DACIA a suferit o pierdere din cauza orientarii clientilor catre masini second hand. Astfel, profitul a scazut din cauza descresterii marjei brute, costuri crescute in timp ce nivelul preturilor au ramas fixe. Cresterea cheltuielilor de exploatare intr-o proportie mai mare decat cresterea veniturilor din exploatare denota o eficienta scazuta a costurilor. DACIA reusesre sa obtina perioade de stoc, incasare a creantelor si plata a datoriilor in timp util. Conform strategiei grupului impotriva crizei financiare, aceasta a reusit sa mentina un flux de numerar pozitiv. In 2009 fara a recurge la alte finantari, inregistreaza o crestere sustenabila de 2.3%, retinand mare parte din castig.

Valuation of Automobile DACIA, SA The objective of this valuation is to estimate the Fair Market Value of Automobile DACIA's stock equity as of April 20th 2010 for the purpose as set forth in this Valuation Report. The standard of value used in our evaluation of Automobile DACIA is Fair Market Value. Fair Market Value is the price, in terms of cash or equivalent, that a buyer could reasonably be expected to pay, and a seller could reasonably be expected to accept, if the

business were exposed for sale on the open market for a reasonable period of time, with both buyer and seller being in possession of the pertinent facts and neither being under any compulsion to act. There is a large number of factors to consider when estimating the stock value of any corporation. These factors vary for each valuation depending on the unique circumstances of the business enterprise and general economic conditions that exist at the effective date of the valuation. Overview of Valuation Approaches & Methods As previously specified, two distinct approaches have been used to value Automobile DACIA SA These approaches, described below, are the: 1) Income Approach, and 2) Market Approach. The Income Approach attempts to estimate the value of a specific income stream with consideration given to the risk inherent in that stream. The most common methods under this approach are Capitalization of Earnings, Capitalization of Excess Earnings and Discounted Future Earnings. Although these methods concentrate on the income available to the owners, they sometimes integrate other methods by considering the market value of certain tangible and intangible assets. The Market Approach compares the subject company to the prices of similar companies operating in the same industry that are either publicly traded or, if privately-owned, have been sold recently. A common problem for privately-owned businesses is a lack of publicly available comparable data. The methods used under each approach are presented and discussed in the following section

I. METODA COMPARATIEI Pentru aceasta metoda am considerat Skoda ca fiind o companie productoare de masini la care ne-am putea raporta comparatia, dat fiind faptul ca reprezinta principalul competitor al Daciei pe piata din Romania. Cifra de afaceri Skoda :

3,551,472 lei 3,202, 912 lei 3,004,728 lei

for 2009 for 2008 for 2007

Capitaluri proprii Skoda 1,072,544.000 lei for 2009 1,072,544.000 lei for 2008 1,072,544.000 lei for 2007 Rata de schimb de curs valutar CZH/RON 0.16

Skoda are o traditie de reliable cars si un bun raport calitate si pret. Acesta este un motiv pentru care am alesSkoda ca paralela de comparative in evaluarea Daciei pe baza metodei compartiei. De asemenea Skoda face parte din Grupul Volkswagen care in present este parte din Porsche, evolutia acesteia este similara cu cea a Daciei, Dacia devenind la randul ei o subsidiara in Grupul Renault.REP Dacia Turnover Sales Ratio Sales Ratio DACIA Turnover Nb of shares 6,935,991,047 27.29% 27.29% 6,935,991,047 25,417,199,390 7,642,296,976 30.07% 30.07% 7,642,296,976 25,417,199,390 9,004,409,833 35.43% 35.43% 9,004,409,833 25,417,199,390

Market Value for DACIA REP Value measured

2,094,668,234 6,935,991,047 0.30

2,559,139,860 7,642,296,976 0.33

3,213,073,751 9,004,409,833 0.36

II. Metoda bazate pe Venit DCFVENITURI TOTALE Venituri din Exploatare 2007 7,207,585,947 6,963,927,046 2008 8,402,861,521 7,705,054,872 2009 9,173,033,672 9,066,421,300

Financiare Extraordinare CHELTUIELI TOTALE Cheltuieli din Exploatare Financiare Extraordinare PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE Impozit pe profit PROFIT NET CAPITAL DE LUCRU WC FN din activitati de exploatare (Profit Net - WC) FN din activitati de investitii FN din activitati financiare FLUX DE NUMERAR TOTAL

243,658,901 0 6,666,211,073 6,373,715,170 292,495,903 0 541,374,874 99,032,551 442,342,323 57,667,853 -57,373,338 499,715,661 -628,097,342 281,074,043

697,806,649 0 8,143,469,504 7,464,422,718 679,046,786 0 259,392,017 37,373,806 222,018,211 319,601,557 261,933,704 -39,915,493 -390,593,025 -13,232,486 -443,741,004

106,612,372 0 8,882,145,056 8,789,598,058 92,546,998 0 290,888,616 60,612,581 230,276,035 332,608,854 13,007,297 217,268,738 -687,504,695 14,844,854 -455,391,103

Am estimat: Veniturile Operationale au crescut cu 10% din 2010 cand DACIA isi propune sa lanseze noi modele, care in Morocco, determinand o reducere a cererii de produse la fabrica DACIA din Mioveni, incepand cu sunt alocati pe principalele 5 zone de distributie. pana in 2012, vor fi produse modele vechi 2012 cei 10%

-

Eficienta costului crste de la 96.95% (2009) la 87% (2011- 2014) datorita noilor echipamente antrenate in productie. In 2010 au loc imbunatatiri in ceea ce priveste conditiile de munca, rezultand intro usoara scadere in ponderea cheluielilor.

-

In ceea ce priveste Capitalul de lucru, l-am previzionat pentru urmatorii 5 ani la o rata de 3.67%

WC/venituri din exploatare Active curente Datorii curente

3.67%

2009 VENITURI TOTALE Venituri din Exploatare Financiare Extraordinare CHELTUIELI TOTALE Cheltuieli din Exploatare Financiare Extraordinare Profit inainte de impozitare Impozit pe profit PROFIT NET CAPITAL DE LUCRU WC FN din activtiati de exploatare (Profit net - WC) FN din activitati de investitii FN din activitati financiare FLUX DE NUMERAR TOTAL Factor de discount (13.16%) Discounted CF (TOTAL CF * Factor de discount) 9,173,033,672 9,066,421,300 106,612,372 0 8,882,145,056 8,789,598,058 92,546,998 0 290,888,616 60,612,581 230,276,035 332,608,854 13,007,297 217,268,738 -687,504,695 14,844,854 -455,391,103

2010 10,079,675,802 9,973,063,430 106,612,372

2011 11,076,982,145 10,970,369,773 106,612,372

2012 12,174,019,122 12,067,406,750 106,612,372

2013 12,415,367,257 12,308,754,885 106,612,372

2014 12,661,542,355 12,554,929,983 106,612,372

9,467,226,622 9,374,679,624 92,546,998 0 612,449,180 107,178,606 505,270,573 366,011,428 33,402,574 139,259,145 -500,504,695 14,844,854 -346,400,696 0.884

9,636,768,701 9,544,221,703 92,546,998 0 1,440,213,444 252,037,353 1,188,176,092 402,612,571 36,601,143 785,563,521 -390,593,025 14,844,854 409,815,350 0.781 -306115849.7

10,591,190,871 10,498,643,873 92,546,998 0 1,582,828,252 276,994,944 1,305,833,308 442,873,828 40,261,257 862,959,480 -390,593,025 14,844,854 487,211,309 0.690 320038586.6

10,801,163,748 10,708,616,750 92,546,998 0 1,614,203,509 282,485,614 1,331,717,895 451,731,304 8,857,477 879,986,591 -390,593,025 14,844,854 504,238,420 0.610 336231612.9

11,015,336,083 10,922,789,085 92,546,998 0 1,646,206,272 288,086,098 1,358,120,174 460,765,930 9,034,626 897,354,244 -390,593,025 14,844,854 521,606,073 0.539 307513494.1

DCF residual Crestere sustenabila c- g

RataDISCOUNT

13.16%

=Rf + beta(Rm-Rf) Rf=5% beta=1.058 Rm-Rf=7.7% 0.164 -0.033 0.075 0.057 2.33% 10.83%

12,539,105,444 VALUE 13,477,884,356

I.

Formularea strategiei i interpretarea

De cnd Renault a achiziionat Dacia pe 2 iulie 1999, aceasta a devenit o parte important n industria automobilelor i o component cheie n strategia grupului Renault.

Misiunea Companiei

Analiz interna

Analiz extern

Stabilirea obiectivelor pe termen lung Deciderea noii afaceri Generarea strategiilor alternative Alegerea anumitor strategii de urmatFigura 18 Formularea strategiei

Sursa: Strategic management process: Strategy formulation, Prof. Dr. Andrs NbrdiA. Misiune

Obiectivul Renault n anul 2009 a fost acela de a gestiona o criz economic fr precedent prin unirea ntregii companii n jurul unei singure prioriti : un cashflow pozitiv. Grupul a atins acest obiectiv implementnd un plan derulat de-a lungul unei perioade mprite n trei pri, care consta n optimizarea veniturilor, reducerea costurilor (incluznd investiiile) i controlul strict asupra cerinelor capitalului de lucru. Grupul Renault se bucur de un succes global fr precedent cu Loganul, vehiculul pilot al filialei romne, Dacia. Romnia a devenit o component cheie n strategia de expansiune internaional. Dup modernizarea uzinei istorice din Piteti, Renault a nfiinat un centru de design i un centru complet de construcie de maini. Obiectivul Dacia este acela de a produce o gama de vehicule robuste, fiabile i accesibile ca pre pentru clienii de pe piaa intern i extern, respectnd standardele de calitate Renault.

Dacia este a doua marc a grupului Renault, contribuind semnificativ la mbuntirea imaginii Romniei. .B. Analiz intern i extern

Analiza SWOT reprezint un instrument care permite managementului s vad imaginea de ansamblu a firmei i s recunoasc influenele ambilor factori, interni i externi, asupra companiei. Planificarea strategiei se bazeaz foarte mult pe evaluarea unei analize de acest gen. Evaluarea factorilor interni Puncte forte Puncte slabe

Risc sczut de prghie Lichiditate pozitiv Capital de lucru pozitiv

Dependena de politicile creditorilor Dependena de programele guvernamentale Capacitate de producie limitat

Flux de numerar pozitiv Politica de preuri sczute Risc sczut ca furnizorii s falimenteze Certificri internaionale de mediu

Majoritatea veniturilor provin din Europa Eficien sczut a costului

Evaluarea factorilor externiOportunit i Amenin ri

mbuntirea constant a imaginii Lansarea de noi produse Elaborarea de tehnologii noi Viitoare investiii Dezvoltarea a 89 de showroom-uri n Europa de Vest

Cerere intern sczut ncetarea programelor de nnoire parc auto Piaa mainilor la mna a doua Mrirea reglementrilor guvernamentale Evoluia tehnologic

Expansiunea produciei pentru satisfacerea cererii pentru export

Concurena

PUNCTE FORTE: Renault deine mai mult de 99% din aciunile Dacia, ceea ce e un lucru bun, deoarece i ofer companiei un mediu mai stabil i un potenial de investiii mai bun. Gradul de participare este aproape acelai n ultimii ani, ceea ce demonstreaz mai departe stabilitatea i seriozitatea companiei. Renault a investit peste un milion de ore pentru pregatirea personalului i pentru modernizarea infrastructurii, ceea ce a dus la un mediu de lucru mai bun i o calitate crescut a produciei. Dup o serie de fluctuaii ale personalului, n prezent, compania a atins un punct in care infrastructura este din nou foarte important pentru a putea acoperi cererea (peste 1.350 uniti pe zi). Uzina Dacia din Mioveni a fost restructurat i modernizat complet, iar capacitile de producie pentru vehicule, motoare i ntreaga activitate au fost reorganizate conform standardelor Renault.

PUNCTE SLABE: ntre anii 1998 i 2008 nu s-au distribuit dividende. Compania nu este pe lista bursei de valori, iar acest lucru face evaluarea, din punctul de vedere al investitorilor, mai dificil.

OPORTUNITI: Oportunitile de cretere pentru Dacia sunt semnificative datorit investiiilor continue n marc i n comportamentul clienilor, acela de a cuta maini mai ieftine i mai uor de ntreinut. Faptul c vnzrile pe piaa extern cresc reprezint o alt oportunitate, deoarece pe termen lung pot aduce venituri mai mari din vnzri i compensa eventualele pierderi cauzate de schimbri n mediul intern i extern al companiei.

AMENINRI:

Ameninarea este reprezentat de scderea constant a unitilor vndute pe piaa intern. Oricum, ntreaga pia de automobile sufer de pe urma crizei financiare, iar dac lum n considerare relativa compensare dintre preul mainilor Dacia i calitatea lor, atunci putem spune c Dacia i va reveni. Vnzrile au sczut pe msur ce creditul de consum s-a ngustat i a devenit mult mai dificil ca oamenii cu credite obinuite sau mici s obin un mprumut bancar pentru a cumpra o main. Instabilitatea pieei muncii i finanele consumatorilor individuali au descurajat consumatorii care deja aveau un vehicul s fac un mprumut, ceea ce a afectat aproape toi productorii importani. Importurile de maini folosite, alturi de saturaia pieei, vor fi principalii factori care vor ncetini creterea pieei. Piaa intern a mainilor a avut o tendin cresctoare din anul 2000. Al doilea motiv este nnoirea parcului auto : cei care i permiteau o main nou dejacumpraser una. Al treilea factor este reprezentat de importurile mainilor folosite. Piaa lor s-a extins cu 15% n 2007.

C. Avantajul competitiv ntr-o perioad de criz economic, Dacia rmne stabil i cu potenial de cretere, n special pe piaa strin. Unul din punctele forte ale Daciei este cota de pia bun i poziia frunta fa de concurenii si. Privitor la clienii Dacia, cererea nu este dat de noi achiziionri, ci de nnoiri. Proiectul Logan a avut un impact asupra economiei ce condus la dezvoltarea unei ntregi reele de furnizori. Din ce n ce mai muli furnizori au creat faciliti de producie n Romnia.

Avantaj competitiv Cot de pia, marcCota de pia, marca dominant pe piaa romneasc Loialitatea consumatorului Avantaj de cost Control asupra furnizorilor i distribuitorilor

Formularea strategieiParteneriat- Renault Nissan Alliance

Strategia low-cost a companiei a atins rezultate incredibile. Producatorii se bazeaza din ce in ce mai mult pe aliantele strategice si parteneriate pentru a gestiona costurile componentelor si dezvoltarea de noi platforme si tehnologii. Alianta Renault-Nissan a contribuit la crearea conceptului Duster. Investitii in tehnologie si marca Companiile de automobile trebuie sa se reinventeze constant pentru a profita de noile oportunitati oferite de piata si pentru a mentine un profit pe termen lung. Dacia a investit in tehnologie noua si imaginea marcii urmarind o tinta expansiva pe piata. Dacia isi propune sa devina o marca seductiva, bazandu-se pe implicare emotionala pe langa considerentele rationale pe baza carora se fac achizitiile in prezent. Exportul a peste jumatate din productie Contributia Daciei la exporturile Romaniei s-a dublat in prima jumatate a anului 2009, in comparatie cu perioada similara a anului precedent, si anume a crescut de la 4,3% la 8,6%. Aceasta crestere s-a inregistrat datorita maririi vanzarilor a vehiculelor ieftine ale companiei pe pietele europene. In prezent Dacia exporta 85% din productia sa. Performanta maxima, standarde internationale ridicate, tehnologie avansata Producatorul roman de automobile, Dacia, isi va extinde gama de produse cu cel putin doua modele noi, iar uzina va incepe productia de componente 4x4 pentru viitoarele SUV-uri ale companiei. Vor fi create opt sau noua masini pe baza platformei Logan, numita si platforma B0, in comparatie cu cele 6 masini create in prezent. Noile modele vor fi mai mari si se vor adresa unor segmente de piata diferite. Compania nu planuieste sa introduca o alta platforma in afara de B0 pentru masinile Dacia din viitorul apropiat. Managerii nu considera ca expansiunea uzinei ar implica investitii uriase, iar compania abia a reusit sa acopere pierderile din perioada 1999-2008. De asemenea, uzina a atins capacitatea maxima, cu 6 modele produse in acelasi timp, avand in vedere si faptul ca sunt putine uzine in grupul Renault Dacia care pot fabrica acest numar de masini. All industrial sites where Renault is major shareholder are certified ISO 14001, a standard which validates the actions of an industrial platform for progress in environmental protection. The Dacia investments in environment protection exceeds 17 million euro between 2000 and 2009 period, dramatically reducing emissions and consumption. Stabilitate in urmatorii cinci ani

Durata medie de viata utila a echipamentelor de productie este de 10 ani, si luand in considerare investitiile facut in 2007 si 2008 si dovezile referitoare la valoarea activelor depreciate total, instalatiilor tehnice si masinariilor, a mobilierului, este probabil ca productia la capacitate maxima sa se mentina in urmatorii 5-6 ani. Uzina complexa Uzina este organizata pe patru departamente principale : presa, caroserie, vopsitorie si asamblare, plus anexe : centrul logistic, uzina de tratare a apelor uzate, departament de pompieri propriu si departament medical. Strategie de finantare prin capitaluri propriii Dacia a adoptat aceasta strategie pentru mai multa siguranta in ceea ce priveste riscul expunerii companiei, desi costul este mai mare decat cel al datoriei.

II.

Recomandari

Dacia nu este o companie listata la bursa de valori, ceea ce inseamna ca nu au loc tranzactii cu actiuni. Acest lucru face ca actiunile companiei sa fie mai putin lichide si, deci, mai putin atractive pentru investitori. Prin urmare, valoarea de piata a companiei nu este cunoscuta de catre investitori si scade oportunitatea investitiilor. Profitabilitatea obtinuta pe piata nu este in favoarea companiei. Dacia este marca principala din Romania si are potential de crestere pe piata straina, iar cota de piata revine din cresterea vanzarilor in cantitate. Fiind o companie apartinand industriei auto, procesul de fabricatie dureaza mai mult si produsele sunt vandute mai greu decat cele din alte industrii, ceea ce inseamna ca are stocuri de dimensiuni mai mari. Din cauza faptului ca procentajul de capital imprumutat este mic si cheltuielile cu dobanzile sunt mici, poate inregistra profit mai mare. Profitul a inregistrat o cadere in principal din cauza deprecierii monedei nationale in raport cu euro, dar si din cauza inghetarii preturilor si cresterii costurilor (cum ar fi taxele, promotiile si ofertele de reduceri). De asemenea, s-a mentinut costul cu salariile desi profitul pe angajat a scazut. Costurile de productie au cresut, preturile s-au mentinut la un nivel fix si, programele comerciale au acoperit o parte din costurile si taxele ce ar fi trebuit suportate de clienti.

Vanzarile au crescut datorita succesului pietei externe, prin modelul Sandero, in 2009. Pe piata interna acestea au scazut din cauza taxei auto, a importurilor mari de masini la mana a doua, a incertitudinii angajarii ce a afectat clientii persoane fizice. Desi s-au facut reduceri de personal, nivelul costurilor s-a micsorat cu maximul 10%. Din cauza infrastructurii, alegerea consumatorului a fost de a investi in o alta masina, la mana a doua dar folosita pe drumuri mai bune. Referitor la lichiditate, am observat ca Dacia a fost pusa in situatia de a nu fi capabila sa vanta unitatile produse, ceea ce ar putea duce la probleme financiare intr-o perioada scurta de timp si la incapacitatea de a plati furnizorii. Pentru a evita aceasta problema, Dacia ar trebui sa creeze o strategie prin care sa pastreze clientii vechi si prin care sa atraga clienti noi, prin oferirea de reduceri celor vechi si pachete promotionale celor noi, prin care sa investeasca in campanii de publicitate agresive si poate, sa creeze un departament special pentru relatii cu clientii.

Evaluarea activelorEvaluare teren FISA DATE DE TEREN EVALUAT Adresa: Mioveni, judetul Arges Suprafata: 5000 mp Proprietar: persoana juridica Sarcini asupra proprietatii: nu sunt Data ultimei tranzactii: 2009 Utilizare: comercial Data evaluarii: 20 mai 2011 Scopul evaluarii: vanzarea - valoarea de piata

- rata de crestere a a populatiei: lenta - rata somajului: in crestere - raportul cerere-oferta: echilibrat - functii economice ale localitatii: complexe Amplasare: - extravilanul localitatii Mioveni - acces la proprietate (teren): alee betonata - acces la mijloacele de transport in comun: nu exista - perspective zonei: in dezvoltare - poluare: sonora, substante chimice

Utilitatile sunt reprezentate de : Alimentatie cu apa Retele de alimentare cu energie electrica Retea de canalizare Retea de gaze

Pentru evaluarea terenurilor exista mai multe metode, insa vom folosi trei dintre ele. 1. Metoda comparatiei directe Date si caracteristici Data/pret tranzactie Suprafata (mp) Dreptul de proprietate transmis Conditiile de finantare Teren 1 Noiembrie 2010-15 USD /mp 5000 Liber la piata (cash) Teren 2 Februrie 2011-22 USD/mp 4750 Liber mai mare decat piata (credit)

Conditii de vanzare Conditiile pietei Restrictii legale Localizare- orientare

Independent ~ 3 luni conform planului zonal Periferie, acces prin alei betonate, poluare sonora - energie electrica - apa-canalizare - gaze -telefonie -drum asfaltat

independent ~ 2 luni conform planului zonal Periferie, acces artera principala, poluare sonora - energie electrica - apa-canalizare - gaze -telefonie -drum asfaltat Civilizat

Echipare tehnicoedilitara a zonei

Vecinatati

Civilizat

Aceasta metoda este cea mai folosita pentru terenurile libere si consta in compararea spatiului evaluat cu terenuri asemanatoare implicate in tranzactii recente. Elemente de comparatie Teren de evaluat Comparabila

Teren 1 Pret/ data vanzarii Curs valutar (1)Dreptul de proprietate transmis Corectie Pret corectat (2) Conditii de finantare Corectie Pret corectat ?48.9 RON/mp noiembrie 2010 3,26 RON/USD

Teren 267.98 RON/mp februarie 2011 3,09 RON/USD

liber, integral

liber, integral

liber, integral

0 la piata (cash)

0 48.9 la piata (cash)

0 67.98 finantare mai favorabila decat conditiile pietei -12,66 55.32

0 48.9

(3) Conditii de vanzare Corectie Pret corectat (4) Conditii de vanzare Corectie Diferenta curs valutar(raport) Pret corectat (5) Restrictii legale de utilizare

independent

independent 0 48.9 ~ 6 luni ~ 0,88 (-9)

independent 0 55.32 ~ 4 luni ~ 0,93 (-7)

20.mai.11 2,87 RON/USD

lei/USD conform plan urbanistic general si zonal

48.2 Conform plan urbanistic general si zonal

54.39 Conform plan urbanistic general si zonal

Corectie Pret corectat (6) Localizareorientare se compara perechea 1 cu 3 care difera numai prin localizare Corectie Pret corectat (7)Echiparea tehnico-edilitara a zonei. Corectie Pret corectat (8) Vecinatati Corectie Pret corectat Corectie totala bruta

0 (periferic) la intersectia a doua strazi secundare (pe colt) 48.2 (periferic) la intersectia a doua strazi principale (pe colt)

0 54.39 (periferic) la intersectia a doua strazi principale (pe colt)

0 48.2 DA NU

0 54.39 NU

0 civilizat 48.2 Civilizat 0 48.2 -9

0 54.34 civilizat 0 54.39 -24,66

Valoare absoluta totala % din pret vanzare

~12% 1

~ 20% 2

Numar corectii

Valoarea terenului estimat prin aceasta metoda este de 271 950 lei (20 SUD/mp) sau aproximativ 100 000 USD, terenul ales ca baza de comparatie fiind terenul 2. Evaluarea constructiilor Imobilul reprezinta o constructie P+2E, suprafata construita fiind de 875 mp, iar suprafata desfasurata de 2500 mp. Este realizata din zidarie de caramida, fundatie de beton, plansee de beton, pardoseli din parchet in birouri, gresie in grupurile sanitare, ciment mozaicat in holuri si scari. Tamplaria interioara este partial din PVC si lemn, iar cea exterioara din PVC. Cladirea este utilizata ca spatiu pentru birouri. Instalatii termice interioare : incalzire termica, realizata prin calorifere alimentate de la centrala. Instalatii termice exterioare : alimentare cu energie electrica a consumatorilor instalati, lucrari ingropate. Iluminarea este asigurata prin intermediul corpurilor de iluminat incandescent. Se apreciaza ca starea tehnica a principalelor elemente constructive este corespunzatoare vrstei scriptice a cladirii, imobilul este bine intretinut nu s-au observat indicii ale deteriorarii sau uzurii elementelor componente. Pentru evaluarea proprietatii imobiliare se folosesc urmatoarele trei metode : metoda prin cost, metoda prin comparatia vanzarilor si cea prin capitalizarea venitului. Vom incepe cu metoda costurilor: Nr.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Elemente de constructiiExcavatii Umpluturi si compactari Hidroizolatii si lucrari aferente Beton armat Beton simplu Scari si podete din beton Zidarii Inchideri si compartimentari Termoizolatii Tamplarie lemn Tamplarie din P.V.C. armat Geamuri termopan Pardoseli din beton simplu

U.Mmc mc mp mc mc ml mc mp mp mp mp mp mp

Cost total lucrari (RON) Ad=4500mp59425 36789 112587 1306987,78 241963,53 54957,38 537242,12 71985,8 34936,18 267890,2 1357319 485472 33256,81

14 15 16 17 18 19 20 21 21 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Pardoseli din parchet Pardoseli din gresie glazurata Tencuieli interioare gletuite Zugraveli interioare superioare Placaje cu faianta la interior Vopsitorii interioare Tencuieli exterioare Placaje exterioare Sarpanta lemn Invelitoare tabla Lindab, inclusive astereala Jgheaburi si burlane Alte lucrari de constructii Coloane si legaturi sanitare Obiecte si armaturi sanitare Bransament electric Cabluri,conductori,tevi electrice Coloane si legaturi de incalzire Corpuri de incalzire Alte instalatii comune Diverse,organizare,proiectare TOTAL COSTURI DIRECTE COSTURI INDIRECTE(onorarii verific. Proiect,studio geo,asigurare riscuri,cheltuieli administrative)-6% TOTAL CH DIRECTE+INDIRECTE PROIECTARE-4% ORGANIZARE SANTIER 3,5% TAXE SI BRANSAMENTE VALOAREA

mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp ml % ml lei lei ml ml kg % %

75134,65 115478,84 65874,7 203254,66 44517,07 103421,4 969472,8 64893,36 2678246,42 154936 552793 181699,6 134572,2 2614350 109435,3 56752,65 43264,81 134812,72 63268,1 716421249375,65

896722,3854

195723,12 6945363,3245 513.494 394.073 19735678,63

Abordarea prin comparatia vanzarilor Metoda comparatiei consta in aprecierea valorii prin compararea cu alte proprietati similare, vandute recent sau al caror pret este cunoscut. Baza comparatiei o reprezinta elementele principale, iar astfel se poate atribui o valoare proprietatii date spre evaluare. Se vor analiza doua proprietati asemanatoare : Elemente de comparatie Pret/ data vanzarii Proprietate de evaluat ? Comparabila Proprietatea 1 Proprietatea 2438000 RON 419800 RON

(1)Dreptul de proprietate transmis Corectie Pret corectat (2) Conditii de finantare Corectie Pret corectat (3) Conditii de vanzare Corectie Pret corectat (4) Conditii ale pietii Corectie Pret corectat (5) Aria utila (mp) Corectie Pret corectat (6) Localizareorientare Corectie Pret corectat (7)Curte amenajata Corectie Pret corectat Corectie totala bruta

liber integral 0

liber integral 0438000 RON

liber integral 0419800 RON

Sub piata 11300 RON 426700 RON independent independent 0 426700 RON 20.mai.11 ~ 1 luna 0 426700 RON 520 480 - 2300 RON 424400 RON Similara 0 424400 RON DA 0 424400 RON 70200 ~0,4 % 2

Sub piata 11300 RON 408500 RON independent 0 408500 RON ~ 4 luna 0 408500 RON 400 0 408500 RON Similara 0 408500 RON DA 0 408500 RON 300200 ~ 2% 1

Similara

DA

Valoare absoluta totala % din pret vanzare

Numar corectii

Valoarea obtinuta este cea data de proprietatea 2, deoarece a avut cel mai mic numar de corectii. Abordarea prin venit

Evaluare echipament

Pentru aceasta evaluare am ales un automobil Dacia Logan, pentru care se vor folosi tot trei abordari pentru determinarea valorii acestuia. Abordara prin comparatii de piata Comparam vehiculul cu modele similare de pe piata : Tip autovehicul Elemente pentru comparare Data tranzactiei Pret de vanzare (Euro) Pret lei (Ron) Anul fabricatiei Putere Corectie Pret corectat Stare tehnica Corectie Pret corectat Costul pieselor de schimb Corectie Pret corectat Corectie totala mai 2010 August 2009 4600 19320 2008 544 cp 2006 86 cp - 400 18920 Buna 11 18920 Mici 0 700 -9 ~ 7% 3 Martie 2010 5250 22050 2010 84 cp - 50 22000 Buna 0 22000 Mici 150 21850 15965 ~ 15.5 % 2 Octombrie 2010 4900 20580 2008 78 cp -80 20500 Proasta -300 20200 Mici 0 20200 -1110 ~ 0.09 % 2 Autovehicul de analizat Autovehicol 1 Renault Clio Autovehicol 2 Chevrolet Aveo Autovehicol 3 Renault Symbol

Buna

Mari

Valoarea absoluta totala % din vanzare

Numar corectii

Valoarea aleasa pentru automobilul evaluat este de 21850, respectiv a automobilului 2, care a necesitat un numar minim de corectii, este din anul cel mai apropiat de data evaluarii si are o stare buna fata de celelalte masini. Abordarea prin venit Pentru situatia in care se inchiriaza automobilul Dacia Logan cu 40 euro/zi, iar rata de ocupare este 50%, reies urmatoarele calcule : venitul brut potential (VBP) = 40 euro/zi* 365 zile

= 14 600 Euro venitul brut efectiv (VBE) = VBP*0.5 = 14.000 euro * 0.5 = 7 300 Euro Se scad: - cheltieli fixe: TVA 24 % Impozitul pe profit 16 % Asigurare Impozit cheltuieli variabile: Se regasesc si se recupereaza integral prin tariful stabilit - Rezerve pentru reparatii TOTAL CHELTUIELI = 400 Euro = 4 374 Euro =0 = 3504 Euro = 584 Euro = 236 Euro = 50 Euro

Revine: Venitul net exploatare (VNE) = VBE cheltuieli de exploatare = 14 600 Euro 4 374 Euro = 10 226 Euro Rata de capitalizare (C) = VNE/Pret vanzare Pentru a aplica rata de capitalizare folosim autovehicolele similare de la metoda comparatiei: AUTOVEHICOLUL 1 are o valoare de piata de 18920 Euro, iar tariful mediu este de 35 euro/zi. Venitul net anual din exploatare al acestui autovehicul este de 12 775 Euro AUTOVEHICOLUL 2 - are o valoare de piata de 22000 Euro, iar tariful mediu este de 37 Euro/zi. Venitul net anual din exploatare al acestui autovehicul este de 13 505 Euro. AUTOVEHICOLUL 3 - o valoare de piata de 20200 Euro, iar tariful mediu este de 30 RON/ noapte/persoana. Venitul net anual din exploatare al acestei proprietati este de 10 950 Euro Ratele de capitalizare : - Autovehicolul 1 = 14 %

- Autovehicolul 2 = 16 % - Autovehicolul 3 = 15 % Deoarece autovehicolul 2 este cea mai similara cu autovehicolul subiect vom considera o rata de capitalizare de 16 % Rezulta: Valoarea de piata= VNE/C = 14 600 /0.16 = 91 250 Euro