OCOLUL SILVIC BOZOVICI OBIECTIVE, PRINCIPII I CRITERI PRIVIND CERTIFICAREA PDURILOR n efortul de a spota exploatarea neraional a resurselor forestier la nivel mondial, au aprut numeroase iniiative de a verifica originea materiei prime folosite in industria lemnului.In acest mod se considera ca, atat procesatorii, dar mai ales cumparatorii pot actiona asupra fenomenului privind favorizarea produselor obtinute din lemn provenit din paduri destinate durabil. Astfel au aparut sistemele de certificare a gospodaririi padurilor care se bazeaza pe respectarea anumitor principii si standarde in ceea ce priveste gestionarea resurselor forestiere si nu numai. Certificarea menegementului forestier este un proces prin care in urma unui audit o organizatie independenta confirma faptul ca o anumita suprafata forestiera este gospodorita in conformitate cu un standard agreat. In acceptiunea generala a termenul cel mai utilizat in definirea certificrii managementului forestier este cel de certificarea pdurilor. La noi se doreste certificarea pdurilor n sistem FSC ( Forest Stewardship Council ), care cuprinde o schem global, cu un set de principii i criterii generale ce au aplicabilitate mondial. S-au elaborat un numr de 10 principii i 56 de criterii de management foretier, printr un proces de larg consultare i prin implicarea factorilor interesai. ntruct FSC i propune s propune s promoveze un management forestier responsabil din punct de vedere al mediului, benefic din punct de vedere social i vialbil economic. n mare procesul de certificare a managementului forestier cuprinde urmtorii pai : - aplicarea pentru certificare - pre evaloarea - rezolvarea neconformitilor - consultarea factorilor interesai - evaloarea principal - acordarea certificatului - monitorizarea - re certificarea Un prin pas privind certificarea pdurilor este constittuirea PVRC ( pduri cu valoare ridicat de conservare ), acestea fiind acele pduri care au o importan deosebit din perspectiva protejrii mediului, a conservrii biodiversitii i a valorilor culturale i religioase ale comunitii locale. Avnd n vedere diversitatea valorilor considerate ca importante pentru conservare, acestea au fost grupate n ase categorii distincte, prezentate n rndurile ce urmeaz : - suprafee forestiere care conin concentraii de biodiversitate de importan global, regional sau naional - suprafee forestiere extinse de importan global, regional sau naional, n care populaiile speciilor autohtone exist n forma lor natural din punct de vedere a distribuiei i densitii - suprafee forestiere care sunt localizate sau conin ecosisteme rare, ameninate sau periclitate - suprafee forestiere care asigur servicii de baz n situaii critice - suprafee forestiere care satisfac nevoi de baz ale comunitilor rurale - suprafee forestiere a cror valoare este esenial pentru pstrarea identitii culturale a unei comunitii sau a unei zone Lemn mort: Cu ocazia lucrarilor de punere in valoare vor fi identificati arborii morti pe picior sau doborati (minim 2-3 arbori/ha), care se vor insemna cu vopsea cu litera M, fiind

mentionati in procesul verbal de marcare si in APV, cu precizarea ca nu sunt marcati si nu vor fi extrasi cu ocazia lucrarilor de exploatare. Monitorizarea lor se va face cu ocazia predarii a parchetului spre exploatare, a controalelor in parchete si inspectiilor de fond. Totodata in aceeasi categorie se considera arborii valorosi din punct de vedere al biodiversitatii (scorburosi, prezenta cuiburilor, surse hrana pentru pasari). Responsabil sunt persoanele care intocmesc A.P.V. si desemnate sa execute controale/reprimire in parchet si inspectiile de fond.

TEHNICA LUCRRILOR DE EVALUARE A MASEI LEMNOASE, PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE Volumul de lemn ce se exploateaza anual se clasifica in produse principale, secundare , accidentale si igien. Produsele principale sunt cele ce rezulta in urma efectuarii taierilor de regenerare potrivit normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Produsele secundare sunt cele care rezulta in urma aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor (curatiri si rarituri) in conformitate cu prevederile normelor tehnice privind ingrijirea si conducerea arboretelor. Produsele de igiena sunt produsele accidentale neprecomptabile rezultate din procesul normal de eliminare naturala ( arbori doborati, rupti de vant, uscati, etc ). Evaluarea volumului de lemn se finalizeaza prin intocmirea Actului de punere in valoare. Pentru executarea lucrarilor de evaluare a masei lemnoase se va intocmi un program de lucru ce va cuprinde arboretele de parcurs cu lucrari de regenerare si ingrijire, termenele de executie, procedeele de delimitare, marcare, cubare. Inainte de inceperea lucrarilor de teren se vor face instructaje cu tot personalul de lucru pentru aplicarea normelor de aplicare a tratamentelor si pentru ingrijirea si conducerea arboretelor. Delimitarea presupune marcarea pe teren a limitelor parchetului de exploatare in care se face evaluarea. La produsele principale delimitarea consta fie in marcarea cu ciocanul patrat a arborilor limita si cu un brau de vopsea alba. Delimitarea suprafetelor in cazul produselor secundare se face pe unitati amenajistice, prin acelasi procedeu. Marcarea arborilor consta in alegerea si insemnarea arborilor ce urmeaza a fi extrasi in vederea ingrijirii si regenerarii arboretului prevazut in planul de amenajament. Alegerea arborilor de extras este in primul rand o operatie cu caracter silvicultural, ce are rol de a oferi conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea arboretului ramas dupa apicarea diverselor interventii. In acest scop se ver respecta cu strictete prevederile normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor si respectiv a normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Fiecare arbore de extras destinat exploatrii se va marca cu ciocanul rotund pe un cioplaj fcut n partea de jos a arborelui, pe una din radacinile mai proeminente, cat mai aproape de sol, n asa fel ncat marca aplicat sa nu constituie motiv pentru lasarea de cioate inalte. Concomitent cu aplicarea marcii arborilor li se atribuie un numar de ordine, scris cu un creion special de tamplarie sau cu creta forestiera, pe un cioplaj special aplicat la inaltimea pieptului ( astfel incat sa reziste in timp, pentru a putea fi recunoscut cu prilejul verificarilor ulterioare ) sau se va aplica o placuta din plastic, cu nr.

numarul de ordin inscris. Acest numar trebuie sa corespunda celui inscris in carnetul de inventariere. Locul de inscriere a a numarului de ordine dat va avea aceeasi orientare la toti arborii de extras. Este indicat ca aceasta ultima lucrare sa se realizeze prin mijloace moderne, folosind, de exemplu, spreiuri si sabloane speciale. Operatia de marcare a arborilor se executa in toate situatile in care se evalueaza produsele principale, secundare, accidentale sau de igiena. In privinta aplicarii marcii, fac exceptie de la aceasta regula arboretele in care se executa curatiri, cu diametrul de baza mai mic de 8 cm. Masurarea diametrelor cea mai importanta caracteristica ce se masoara in vederea determinarii volumului total si pe arborete in cazul arborilor de recoltat. Este luat in considerare s'diametrul de baza ( d ), masurat la inaltimea pieptului ( la 1,30 m de la sol ) si se exprima in cm. Masurarea diametrelor se executa cu clupa forestiera standardizata, formata dintr - o rigla gradata si doua brate perpenticulare pe ea, dintre care unul este mobil, iar celalalt este fix. Pentru ca operatia de masurare sa se poate desfasura in conditii corespunzatoare sub raportul preciziei, se impune aplicarea urmatorilor reguli : - folosirea de clupe forestiere, in perfecta stare de tehnica, avand bratele paralele i perpenticulare pe rigla gradata; - respectarea riguroasa a inaltimii de masurare ( 1,30 m de la sol ); pe terenuri in panta masurarea se efectueaza pe partea din amonte a arborelui, la inaltimea de 1,30 m; - asezarea clupei perpenticular pe axul arborelui, astfel incat sa se realizeze trei puncte de contact ale clupei cu arborele, la acelasi nivel, citirea efectuandu-se in timp cat instrumentul este fixat pe arbore; - curatirea locului de cuplare de licheni i muchi, fara insa a afecta coaja arborelui ce se masoara; - la arbori cu sectiuni trasversale neregulate se masoara doua diametre perpenticulare, inregistrandu se apoi media arimetica a celor doua citiri; - la arbori bifurcati la inaltimi de sub 2 m, fiecare bifurcatie se va considera ca un arbore distict; - in cazul cand la 1,30 m de la sol arborele prezinta galme, noduri sau deformari, diametrul se masoara deasupra acestor neregularitati; - in cazul arborilor inclinati, diametrul se masoara la o distanta de 1,30 m de la sol; - rotunjirea diametrelor citite pe clup trebuie sa se faca cu mare atentie, evitandu-se erorile sistematice de citire; Rotunjirele utilizate in conditii de productie sunt de 2 cm. Se admit si rotunjiri din 4 in 4 cm, in cazul preucrarii manuale a datelor la inventarierea arborilor de extras din arboretele cu diametrul mediu mai mare de 30 cm, avand un numar mai mare de arbori de 200. Masurarea inaltimilor este operatinea de masurare a unui arbore pe verticala, de la mugurele terminal pana la sol. Aceasta caracteristica biometrica necesara calcului volumului ( pe specii ), dar si pentru stabilirea altor caracteristici ale arboretului ( clasa de productie, etc ) se determina cu ajutorul dendrometrelor si hipsometrelor. In partica se foloseste in principiu dendrometrul romanesc cu pendul, dar i dendrometrul Suunto, de productie finlandeza. Acesta este compus dintr un corp metelic de forma specifica, pe care sunt montate luneta de vizare, un cadran cu cinci scari, pendulul cu ac indicator, butoane pentru blocarea, respectiv deblocarea pendului, precum si o placuta ( tablita ) de corectie a pantei montata pe corpul dendrometrului. In plus dendrometrul este dotat si cu o mira plianta de 1,5 m, prevazuta cu placute albe, care servesc la determinarea distantei de la operator la arbore. Determinarea clasei de calitate este foarte importata, iar pentru aceasta este necesara cunoasterea defectelor lemnului la arbori pe picior. Aceste defecte pot fi : curbura si bifurcarea,

putregaiul, gelivura, nodurile, inima rosie la fag. Calitatea arborilor se apreciaza dupa proportia lemnului de lucru pe care il contin, in functie de care se realizeaza indicele de utilizare a lemnului ( definit ca raport intre volumul lemnului de lucru si volumul total ). Clasificarea arborilor pe picior se face in patru clase de calitate, in functie de cota din inaltimea totala apta pentru lemn de lucru. Aprecierea calitatii arborilor se face vizual, astfel ca operatorul trebuie sa cunoasca atat prevederilor standardelor de specialitate ( in vigoare ), in privinta conditilor de admisibilitate ale sortimentului cu cele mai largi limite, cat si legatura corelativa dintre aspectul exterior al arborelui nedoborat si defectele interioare ale fusului.