europeană, din fondul social europeansipoca27.ro/wp-content/uploads/2019/09/sm_horticultura si...

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea

Europeană, din Fondul Social European

Cuprins

Seria “Rapoarte privind ecosistemele regionale de inovare” 2

Specializarea inteligentă ca proces 3

Precizări metodologice 4

Rezultatele analizei regionale 7

A. Context: Domeniul ”Horticultură și viticultură” 7

B. Analiza multicriterială a domeniului ”Horticultură și viticultură” 12

Remarci finale 22

Notă de încheiere și mulțumiri 24

Bibliografie 25




Seria “Rapoarte privind ecosistemele regionale de inovare”

Prezentul raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacității

administrative a MCI de implementare a unor acțiuni stabilite în Strategia Națională

de Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare 2014-2020”, cod SIPOCA 27,

implementat de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) în parteneriat cu Unitatea

Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și

Inovării (UEFISCDI) și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii

și Protecției Sociale (INCSMPS) în perioada august 2016 - iulie 2019 și co-finanțat din

Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).

Documentul face parte dintr-o serie de rapoarte care au ca scop identificarea și

analiza bazată pe evidențe a unor domenii în cadrul cărora se pot ulterior defini nișe

de specializare inteligentă la nivelul fiecărei regiuni. Procesul, început în 2017 prin

publicarea a două rapoarte pentru fiecare regiune (disponibile pe pagina dedicată

proiectului), a fost adâncit prin analiza a 3-5 domenii și/sau subdomenii de

granularitatea unor micro-ecosisteme locale de inovare.

Aceste rapoarte au avut la bază o metodologie comună, atât pentru faza de

identificare a domeniilor, cât și pentru cea de analiză (vezi secțiunea Precizări

metodologice).

Domeniile care fac obiectul acestor rapoarte nu sunt restrictive, ci reprezintă baza

unei conversații la nivelul actorilor de inovare din regiune. Miza acestei conversații

este ca actorii regionali și naționali:

- să identifice în cadrul acestor domenii relativ mari un set restrâns de nișe de

specializare, care să le permită avansul substanțial în cadrul unor lanțuri

globale de valoare adăugată.

- să identifice complementarități de interese și abilități, care să reprezinte baza

unor colaborări efective.

- împreună cu autoritățile responsabile de finanţarea în domeniul cercetarii,

dezvoltării şi inovării (CDI), să definească instrumente suport adecvate.

https://uefiscdi.ro/dezvoltarea-capacitatii-administrative-a-mci-de-implementare-a-unor-actiuni-stabilite-in-strategia-nationala-de-cdi-2014-2020

https://uefiscdi.ro/dezvoltarea-capacitatii-administrative-a-mci-de-implementare-a-unor-actiuni-stabilite-in-strategia-nationala-de-cdi-2014-2020




Specializarea inteligentă ca proces

„Specializarea inteligentă” reprezintă stindardul politicii industriale europene.

Redusă la esențe, specializarea inteligentă vizează concentrarea resurselor financiare

și a altor mecanisme de sprijin într-un număr limitat de domenii prioritare în care

regiunile pot concura cu succes pe piețele internaționale.

La baza procesului de specializare inteligentă se află „descoperirea antreprenorială” -

un proces bazat pe dovezi (evidence-based), participativ și iterativ (repetat periodic)

de identificare, la nivel regional, a domeniilor cheie de competitivitate. Acestea

urmează să fie susținute financiar în special prin scheme de sprijin pentru inovare. La

nivel european, finanțarea pentru specializări inteligente pentru ciclul 2014-2020 este

de aproximativ 120 mld euro, ceea ce face din această politică cel mai mare

experiment de politică industrială din istorie (Radosevic et al., 2016).

Acest demers se bazează pe ideea că regiunile „dețin cunoașterea despre sistemele

locale de inovare și pot mobiliza actorii economici către un scop comun” (EC, 2012,

p12). Ca atare, noua politică industrială păstrează în plin plan forțele pieței și ale

antreprenoriatului privat, acordând guvernelor „rolul strategic și de coordonare în

sfera productivă dincolo de simpla asigurare a dreptului de proprietate, a respectării

acordurilor contractuale și a stabilității macroeconomice” (Rodrik, 2004, p.3).

În România a avut loc în 2013 un amplu proces participativ (www.cdi2020.ro), care a

dus la identificarea unor priorități de specializare inteligentă la nivel național.

Prioritățile au fost incluse în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare

2014-2020. În același timp, majoritatea regiunilor și-au elaborat strategii regionale de

inovare (RIS3) pentru ciclul de finanțare care se încheie în 2020.

Continuarea demersului de descoperire antreprenorială, prin definiție unul care se

desfășoară iterativ, este extrem de importantă în vederea revizuirii periodice a

priorităților identificate. Revizuirea este necesară atât datorită oportunităților

economice și tehnologice emergente și dinamicii economiilor locale, cât și în urma

experienței câștigate în cadrul priorităților finanțate. Este de așteptat ca o bună

parte din revizuire să ducă la adâncirea specializării, prin definirea mai clară a unor

nișe care permit o poziționare superioară în lanțurile globale de valoarea adăugată.

http://www.cdi2020.ro/




Descoperirea antreprenorială are, în afară de rezultatele din planul politicilor

publice, beneficii importante de proces: actorii inovativi locali sunt stimulați să

exploreze opțiuni strategice și soluții de colaborare. Prea adesea, specializarea

inteligentă este înțeleasă ca fiind primordial sau chiar exclusiv asociată unei liste de

priorități în finanțarea publică prin fonduri structurale. Prin demersul acestui proiect,

se încearcă în primul rând crearea unei culturi a dialogului de descoperire

antreprenorială la nivel regional și național. Acest dialog pleacă de la motivațiile

strategice ale actorilor economici și de cercetare, de la nevoile lor de colaborare și

duce, în final, la adecvarea periodică a instrumentelor de sprijin care le sunt

destinate.

Precizări metodologice

Raportul de față reflectă analiza informațiilor culese în perioada ianuarie 2017 -

august 2018, prezentând dinamica domeniului „Horticultură și viticultură” în

regiunea Sud Muntenia. Selectarea acestui domeniu, alături de altele din regiune, a

avut la bază o analiză atât a actorilor cu potenţial de inovare, cât şi mai larg a

agenţilor economici de pe plan local, precum şi a unor factori istorici specifici zonei.

Analiza propriu-zisă este structurată pe șapte criterii considerate relevante pentru

evaluarea potenţialului domeniului de a deveni specializare inteligentă în regiune,

respectiv: importanța domeniului în economia regională, piața, intensitatea de

inovare în domeniu, disponibilitatea resurselor umane calificate în domeniu,

valorificarea unor resurse locale (altele decât cele umane, dacă este cazul), nivelul

de colaborare între actorii din domeniu, gradul de sofisticare tehnologică.




Figura 1. Criterii folosite pentru analiza domeniilor selectate

Pentru fiecare dintre aceste criterii s-a dezvoltat o serie de argumente care să

permită o evaluare a domeniului bazată pe evidenţe. Astfel, aceste argumente fac

referire atât la informaţii statistice (cum ar fi numărul de firme, cifra lor de afaceri,

valoarea exporturilor), performanţe punctuale (precum investiţii majore, inovaţii sau

produse de top), tendinţe internaţionale relevante (dinamică de piaţă europeană sau

globală, noi valuri tehnologice), cât şi la opinii exprimate de reprezentanţi ai

mediului de afaceri privind dinamica ecosistemului regional aferent domeniului.

Pentru colectarea acestor informaţii, autorii acestui raport au efectuat o cercetare

aprofundată a surselor de tip statistic, a studiilor disponibile şi chiar a presei, au

realizat o mapare a actorilor relevanţi (companii cu activități inovative, investitori și

finanțatori, organizații suport, universități și institute de cercetare-dezvoltare,

organizații cu rol catalizator, reprezentanți ai societății civile, autorități publice

relevante în domeniu), urmată de interviuri semi-structurate cu o parte dintre

aceştia.

Importanța în

economia regională

Piața Intensitatea de inovare

Disponibili-

tatea resurselor

umane calificate

Valorificarea unor resurse

locale

Nivelul de colaborare între actori

Gradul de sofisticare tehnologica




Figura 2: Etapele analizei domeniilor

Urmare a acestei metodologii, raportul cuprinde o descriere istorico-contextuală a

domeniului „Horticultură și viticultură” în regiunea Sud Muntenia, urmată de tabelul

de argumente asociate fiecărui criteriu şi, în final, de o reprezentare grafică sintetică

a scorurilor obţinute per criteriu pentru domeniul în discuţie.




Rezultatele analizei regionale

A. Context: Domeniul ”Horticultură și viticultură”

Dimensiunea domeniului și istoria sa pe plan local

Regiunea Sud Muntenia deține 21% din suprafața destinată livezilor pe rod din

România, 19% din suprafața cultivată cu legume și 14% din suprafața cultivată cu vii

(INS, 2018) și are un potențial ridicat de specializare pentru cultivarea și procesarea

fructelor, legumelor și a strugurilor. Domeniul este definit prin codurile CAEN 113

(Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor), CAEN 121

(Cultivarea strugurilor), CAEN 125 (Cultivarea arbuștilor fructiferi, căpșunilor,

nuciferilor și a altor pomi fructiferi), CAEN 1039 (Prelucrarea și conservarea fructelor

și legumelor), CAEN 1084 (Fabricarea condimentelor și ingredientelor), CAEN 1102

(Fabricarea vinurilor din struguri), CAEN 1101 (Distilare băuturi alcoolice). Pentru

aceste coduri CAEN luate în considerare în prezenta analiză, la nivelul regiunii Sud

Muntenia există un număr de aproximativ 2.400 salariați și circa 190 de companii, cu o

cifră cumulată de afaceri de 650 mil. Ron (calcul din date de la Registrul Comerțului,

2016). ”Prelucrarea și conservarea fructelor și a legumelor”, ”Fabricarea vinurilor din

struguri” și ”Distilarea băuturilor alcoolice” – sunt sectoarele care oferă avantaje

comparative în raport cu celelalte regiuni ale României (prima sau a doua poziție în

clasamentul național în ceea ce privește numărul de salariați și cifra de afaceri).

Din perspectiva performanțelor de piață, de menționat este faptul că regiunea Sud

Muntenia realizează 20% din producția națională de legume, 20% din producția

națională de fructe și 14% din producția națională de struguri; raportat la producția

națională, performanțe deosebite sunt înregistrate pentru producția de varză albă

(26% din totalul național), vinete (26%), ardei (23%), prune (22%), pere (22%), mere

(20%), tomate (20%) etc. (INS, 2018). Aceste performanț sunt legate, în primul rând,

de factorii de favorabilitate – climatici și pedologici. Astfel, județele din sudul

regiunii – Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița - fac parte din cea mai importantă

zonă de legumicultură din România (Câmpia Română), care asigură condiții propice




pentru toate speciile legumicole, cu deosebire pentru cele pretențioase la căldură –

ardei, vinete, fasole etc. (Gazeta de Agricultură, 2011). Județele Argeș, Dâmbovița și

Prahova au, totodată, unele dintre cele mai ridicate scoruri de favorabilitate pentru

pomicultură din România, pentru cultivarea soiurilor de măr, păr, nuc, gutui, coacăz

negru, zmeur, afin etc. (Lumea Satului, 2018). Nu în ultimul rând, în regiune regăsim

unele dintre cele mai recunoscute zone viticole din România (Dealurile Olteniei și

Munteniei); de exemplu, despre Podgoria Dealu Mare, situată administrativ în

județele Prahova și Buzău, specialiștii în viticultură afirmă că prezența razelor de

soare – cu mai mult de 14 zile decât în restul teritoriului – determină calitatea

vinului, care este mult mai aromat (Adevărul, 2017). Tradiția viticolă a zonei datează

de peste 2.000 de ani, Podgoria Dealu Mare fiind considerată ”Bordeaux-ul” românesc

sau ”patria vinurilor roșii”.

În rândul companiilor-fanion pentru domeniul analizat, se regăsesc cultivatorii și

producătorii de vinuri – Crama Ceptura SRL, Cramele Halewood SA, Domeniile

Viticole Tohani SRL, Viile Budureasca SRL, Casa de Vinuri Ștefănești etc.- care

valorifică indicațiile geografice protejate și denumirile de origine controlată existente

la nivel regional. Regiunea Sud Muntenia concentrează un sfert din cele 140 de crame

din România (ZF, 2016), vinurile locale obținând de-a lungul timpului numeroase

premii la competițiile internaționale de profil – de exemplu, ”Apogeum” – Fetească

Neagră (Tohani) este câștigător al medaliei de aur la cea mai prestigioasă competiție

mondială a vinurilor – Concours Mondial de Bruxelles, 2014. Compania – fanion la nivel

regional pentru producția de băuturi alcoolice este Alexandrion Group Romania SRL -

ale cărei distilării situate în județul Prahova produc anual cca 8 milioane de litri de

hidrați și realizează celebrele branduri de băuturi alcoolice Alexandrion, Vinarsul

Brâncoveanu, Afinata tradițională, Vișinata Saber Premium ș.a. (Wall Street, 2017). În

rândul cultivatorilor/ procesatorilor de legume și fructe, se remarcă o serie de

companii precum Chirana Serv SRL, MGC International Investments SRL, Sahprod

Meteor SRL, Sonimpex Topoloveni SRL, Maspex Romania SRL, Parmen SRL s.a., care

dețin branduri recunoscute de produse agro-alimentare precum: magiunul de

Topoloveni, conservele ”Bunătăți de Topoloveni”, pasta de tomate ”Sultan”, sucul de




mere ”Parmen”, sucurile Tedi, Tymbark etc. ”Magiunul de Topoloveni” este unul din

cele cinci produse românești cu indicație geografică protejată la nivelul UE, iar soiul

de măr ”Frumosul de Voinești” este în curs de obținere a certificării europene.

În rândul actorilor non-business relevanți pentru domeniul analizat, se remarcă

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură

(INCDB Ștefănești, Argeș), Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură

Mărăcineni – Argeș), Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și

Vinificație (ICDVV Valea Călugărească, Prahova) și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare

pentru Pomicultură Voinești (Dâmbovița); acestora li se adaugă universitățile

regionale, care oferă programe de formare universitară în domeniile Horticultură,

Biologie, Agronomie etc. și derulează activități de cercetare prin centre dedicate – de

exemplu, Centrul de Cercetare Biotehnologic în Horticultură și Protecția Mediului

(Universitatea din Pitești).

Din zona privată, se remarcă Centrul de Cercetare pentru Dezvoltarea și Ameliorarea

de Soluții Autohtone de Semințe de Legume al Holland Farming Agro SRL (Giurgiu),

precum și o serie de mici întreprinzători care au dezvoltat soluții specifice sectorului

horticol (de exemplu, EcoAgriStart SRL, Biofamily Investments, Multifruct Impex Srl

etc.).

De-a lungul timpului, aceste unități au dezvoltat și introdus în producție noi soiuri de

legume (de exemplu: tomate, ardei etc), fructe (măr, păr, prun, cireș, vișin, afin,

cătină, coacăze, zmeur, căpșun etc.) și soiuri / clone de viță de vie valoroase. Oferta

de transfer tehnologic a unităților de cercetare din regiune este una variată, ea

include diverse tehnologii de înmulțire a plantelor (de exemplu, prin butași verzi sau

in vitro), tehnologii de tăiere a pomilor în plantații de mare densitate, verigi

tehnologice pentru obținerea unor soiuri cu rezistență genetică la boli, elemente

tehnologice specifice irigării fertilizante, tehnologii de eliminare a virușilor, sisteme

suport de decizie pentru implementarea soluțiilor tehnologice de diminuare a

efectului perturbator al schimbărilor climatice etc. (ASAS 2016; 2017).




Contextul internațional (dinamica globală a domeniului)

Relevanța economică a domeniului este susținută de faptul că acesta realizează cca

21% din totalul producției agricole la nivel european și angajează aproximativ 1,4

milioane de exploatații de profil (AREFL, EUVRIN, EUFRIN & FRESHFEL, 2017). Sectorul

procesării de legume și fructe și cel al băuturilor este reprezentat prin aproximativ

35.000 de companii, care generează împreună aproximativ 22% din cifra totală de

afaceri a industriei europene a alimentelor și băuturilor (European Commission,

2016). În plan social și de mediu, domeniul are implicații majore pentru sănătatea

umană, securitatea alimentară, economia socială, prevenirea schimbărilor climatice și

gestionarea sustenabilă a resurselor.

Valoarea producției anuale de fructe și legume proaspete în UE este de 51,8 miliarde

euro, 30,7 miliarde fiind realizate în sectorul legumelor și 21,1 miliarde de sectorul

fructelor; la acestea se adaugă 47 miliarde euro realizate în sectorul de procesare a

legumelor și fructelor. Exporturile de fructe și legume au o valoare de 38,1 Mld Euro,

dintre care 33,4 Mld euro sunt exporturi intra-comunitare, importurile de fructe și

legume având o valoare totală de 19,1 Mld euro. România realizează 6,2% din

producția europeană de legume (locul 7 în UE) și 4,9% din cea de fructe (locul 7 în

UE), liderii detașați de piață fiind Spania, Italia și Franța (Eurostat, 2016).

Roșiile, merele și strugurii sunt principalele tipuri de produse horticole realizate la

nivel european; la orizontul 2030, se estimează că producția de mere și roșii în UE se

va stabiliza și va crește consumul de fructe proaspete și de legume procesate. Pentru

segmentul ”vinuri”, este așteptată o stabilizare a consumului – după o lungă perioadă

de declin - și o creștere substanțială a exporturilor, generată de creșterea cererii de

vinuri spumante și a celor cu indicație geografică (European Commission, 2017). Una

dintre cele mai importante tendințe de piață în domeniu vizează agricultura organică:

în perioada 2004 – 2013, piața produselor bio în UE a crescut de la 10 Mld euro la 22

Mld euro (European Commission, 2016), la orizontul 2030 fiind așteptate noi

dezvoltări în această direcție.

Horticultura de precizie, robotizarea, automatizarea și folosirea senzorilor sunt

principalele evoluții tehnologice care influențează dezvoltarea domeniului (AREFL,




EUVRIN, EUFRIN & FRESHFEL, 2017). Folosirea senzorilor de apă și de sol care

optimizează cantitatea de inputuri, utilizarea dronelor, a sistemelor de supraveghere

prin satelit, a roboților de grădină, automatizarea sistemelor de procesare, ambalare

și livrare etc. – sunt tendințele la care sectorul autohton de cultivare și procesare a

legumelor și fructelor trebuie să se alinieze, pentru creșterea calității și a

competitivității pe plan internațional.

***

În perspectiva specializării inteligente în acest domeniu, regiunea Sud Muntenia poate

valorifica avantajele comparative care derivă din condițiile pedo-climatice favorabile,

existența unui important lanț de producători care realizează peste 20% din producția

națională de legume și fructe și prezența celor mai importante unități publice de

cercetare în domeniul horticulturii și al viticulturii din România. Creșterea gradului de

înzestrare tehnologică și a nivelului de cooperare pentru producerea și difuzarea

inovării sunt precondiții ale succesului în acest domeniu.


Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

B.

B. Analiza multicriterială a domeniului ”Horticultură și viticultură” Criterii Argumente Surse date Scor Medie Criteriu

C1. Importanța domeniului în

economia regională

Conform datelor Institutului Național de Statistică, Regiunea

Sud Muntenia deține 21% din suprafața destinată livezilor și

pepinierelor pomicole și 14% din suprafața cultivată cu vii

din România - În total cca 61.000 ha.

INS (2017) Agricultura:

Ind AGR101A (Suprafața

fondului funciar) 4

3,4

Cifra de afaceri cumulată a companiilor care activează în

domeniu este de cca 650 Mil. Ron. Regiunea ocupă prima sau

a doua poziție a clasamentului național în funcție de cifra de

afaceri pentru CAEN 1101 - Distilare băuturi alcoolice, CAEN

1039 - Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor și

CAEN 1102 - Fabricarea vinurilor din struguri.

Calcul din date de la

Registrul Comerțului,

2016 4

O parte din companiile care activează în domeniul cultivării și

procesării legumelor și fructelor, respectiv al producției de

vinuri și băuturi alcoolice și non-alcoolice se regăsesc în topul

național al firmelor din România (în funcție de cifra de

afaceri), după cum urmează: Crama Ceptura SRL, Cramele

Halewood SA, Domeniile Viticole Tohani SRL,Viile Budureasca,

Alexandrion Grup, Maspex Romania SRL, MCG International

Investments SRL, Sahprod Meteor SRL, Sonimpex Toploveni SRL

etc.

Doingbusiness (2017)

Major Companies in

Romania; cercetări ale

observatorilor regionali

3

Aproximativ 2.000 de salariați activează în cele 190 de

companii active în acest domeniu, regiunea ocupând prima

sau a doua poziție la nivel național în funcție de numărul de

salariați pentru CAEN 1039 (Prelucrare și conservare fructe și

Calcul din date de la

Registrul Comerțului,

2016

3



legume), CAEN 1101 (Distilare băuturi alcoolice) și CAEN 1102

(Fabricarea vinurilor din struguri).

La nivelul regiunii Sud Muntenia, în perioada 2007 - 2017,

suprafața cultivată cu legume a scăzut de la 45 mii ha la 41 mii

ha, suprafața cu livezi pe rod a scăzut de la 44 la 40 mii ha, în

timp ce suprafața cultivată cu struguri a scăzut de la 29 la 27

mii ha. Pentru aceeași perioadă însă, producția de legume și

cea de struguri au crescut substanțial, cu cca 30%, ceea ce

indică o creștere importantă de productivitate.

INS (2018) Agricultura;

Suprafața cultivată;

Producția vegetală

/producția de struguri 3

C2. Piața O serie Un numar mare de produse locale au recunoaștere largă la

nivel european/ internațional. ”Magiunul de Topoloveni” este

un produs cu Indicație Geografică Protejată la nivelul UE.

”Mărul de Voinești” este în curs de obținere a certificării

europene. Vinurile produse în regiune - în special cele produse

în Podgoria Dealul Mare - au numeroase premii la concursurile

internaționale de profil.

Cercetări ale


5

3 Regiun Regiunea Sud Muntenia este lider național la producția de

legume (724 mii t in 2017) și de fructe (213 mii t în 2017) și

este cel mai important producător din România de vinete,

varză, ardei, prune, pere etc.

INS (2017) Agricultura;

AGR115A (Producția de

fructe pe specii de

pomi).

5

Exporturile naționale de legume și fructe au crescut cu circa

40% în anul 2017 față de 2016, ajungând la o valoare de cca

271 mil. Euro. Regiunea Sud Muntenia realizează cca 23% din

exporturile naționale de fructe comestibile.

INS (2018) Buletin

Statistic de Comerț

Internațional Nr.

12/2017; INS, Comerț

exterior

3



Prognozele realizate la nivelul Uniunii Europene arată că - la

orizontul anului 2030 - va exista o creștere sensibilă a

consumului de fructe proaspete, legume conservate și

vinuri, însoțită de o ușoară scădere pe segmentul fructelor

procesate și al legumelor proaspete (i.e. roșii).

European Commission/

2017). EU Agricultural

outlook for the

agricultural markets and

income 2017-2030

2

Valoarea importurilor de legume și fructe depășește net

valoarea exporturilor. În primele cinci luni ale anului 2018,

deficitul comercial al României pe segmentul legumelor și

fructelor este de 633,3 milioane de euro. Fragmentarea

producției, lipsa centrelor de colectare a fructelor și

legumelor, dificultățile de pătrundere în marile lanțuri de

distribuție etc. sunt vulnerabilități care reduc potențialul de

piață al domeniului.

Agerpres (2018) INS:

Importuri de legume și

fructe de 691 milioane

euro, în primele 5 luni;

exporturile au totalizat

57,6 milioane euro;

cercetări ale


0

C3. Intensitatea de inovare în

domeniu

În regiune au fost dezvoltate, omologate și brevetate

numeroase soiuri horticole și viticole: soiuri de măr, păr,

prun, cireș, vișin, afin, cătină, coacăze, zmeur, căpșun, corn

etc. (ICDP Mărăcineni), soiuri de viță de vie și tomate (INCD

Ștefănești), soiuri și clone de viță de vie (ICDVV Valea

Călugărească), soiuri de măr, păr, prun (SCDP Voinești), soiuri

de ardei în sistem eco (Bio Family Investments SRL), soiuri de

căpșun (Multifruct Impex SRL) etc.

Academia de Științe

Agricole și Silvice (ASAS)

Gheorghe Ionescu Sisești

– Oferta de inovare;

cercetări ale


5

3,2

În regiune au fost dezvoltate tehnologii, metode, verigi

tehnologice noi (multe dintre ele cu brevete OSIM).

Exemple: tehnologii de înmulțire in vitro a speciilor horticole /

de obținere de plante de viță de vie libere de virusuri,

tehnologii privind obținerea materialului săditor pomicol

organic, tehnologii de combatere a dăunătorilor, procedee de

fabricație prin difuzie a unor sortimente de dulceață de




– Oferta de inovare;

cercetări ale

4



fructe, legume sau petale de flori, fără zahăr etc. observatorilor regionali

În regiune există o foarte bună reprezentare a unităților

publice CDI în domeniul horticultură - viticultură. Aici

funcționează trei din cele cinci Institute de Cercetare -

Dezvoltare în Horticultură și Viticultură din România (INCDB

Ștefănești, Argeș; ICDP Piteşti - Mărăcineni, Argeş; ICDVV

Valea Cãlugãreascã, Prahova). Acestora li se adaugă Stațiunea

de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești și

centrele de cercetare ale universităților regionale - Centrul de

Cercetare Biotehnologic în Horticultură și Protecția Mediului –

Universitatea din Pitești, Centrul de Cercetare în

Biotehnologii și Științe Inginerești aplicate – BIOTEHNIC,

Universitatea din Târgoviște etc.




- Unități de Cercetare –

Dezvoltare în Subordinea

ASAS;

Platforma ERRIS (2017).

Romanian Research

Infrastructure Systems;

Cercetări ale


4

Activitatea privată de cercetare - dezvoltare în

biotehnologii agroalimentare/ horticultură/ viticultură este

relativ slab reprezentată. Activitățile identificate sunt legate

de proiecte finanțate prin fonduri structurale (de ex. Holland

Farming Agro SRL - Centru de Cercetare pentru dezvoltarea și

ameliorarea de soluții autohtone de semințe de legume -

CERSOL, Giurgiu), fonduri publice - cecuri de inovare,

participări la proiecte PNII-PNIII (de ex., PFA Popescu Ștefan

Pomicultură; EcoAgriStart SRL, BioFamily Investments,

Multifruct Impex SRL) etc.

UEFISCDI (2018). Harta

interactivă a instituțiilor

implicate în proiecte

finanțate prin PNCDI II și

PNCDI III în perioada

2007 – 2017

Cercetări ale


2

Strategia națională pentru programele operaționale în sectorul

de fructe și legume identifică o serie de vulnerabilități ale

sectorului de cercetare – dezvoltare - inovare de profil din

România, respectiv lipsa proiectelor de cercetare aplicată sau

gradul redus de aplicare a rezultatelor cercetării. Existența

MADR (2017), Strategia

naţională pentru

programele operaţionale

în sectorul de fructe şi

1



unei rețele de cercetare extinse la nivelul întregii țări

constituie un factor de oportunitate pentru acest domeniu.

legume 2018 - 2020

C4. Disponibilitatea resurselor umane

calificate în domeniu

Universitățile din regiune oferă programe de nivel licență,

masterat și doctorat de specialitate. Exemple: Universitatea

din Pitești (Horticultură, Chimie, Biologie, Aplicații ale

biotehnologiilor în horticultură etc.); Universitatea Valahia din

Târgoviște (Ingineria și protecția mediului în agricultură,

Agronomie – Montanologie, Tehnologia prelucrării produselor

agricole, Controlul și securitatea produselor alimentare,

Controlul și expertiza alimentelor etc.)

Ministerul Educației

(2017) Nomenclatorul

Programelor de Studii de

Licență 2016 – 2017;

Hotărâre privind

domeniile de studii

universitare de master

acreditate 2016 – 2017

4

2

Oferta de formare profesională în agricultură/ horticulură

s-a diversificat în utlima perioadă (date fiind și cerințele

specifice de accesare a fondurilor structurale din acest

domeniu). Astfel, Direcțiile Județene de Agricultură, Camerele

Agricole, asociațiile profesionale de profil din regiune etc.

oferă cursuri de calificare autorizate producatorilor agricoli

pentru ocupatiile de cultivator fructe și legume, pomicultor,

cursuri de introducere în permacultură, agricultură ecologică

etc.

Gazeta de Agricultură

(2017). Cursuri de

formare; cercetări ale


3

Horticultura și viticultura sunt activități sezoniere, care

implică angajarea de zilieri. Mobilitatea forței de muncă în

regiune este redusă. Patronatul Național al Viei și Vinului

reclamă deficitul tot mai mare de forță de muncă și

inadecvarea legislației muncii pentru lucrătorii zilieri.

ZF (2017) FOCUS: La

culesul viei, forţa de

muncă este mai scumpă

decât anul trecut şi tot

mai greu de găsit;

cercetări ale


1



Din totalul populației ocupate în agricultură în România,

55% sunt persoane cu studii primare, 44% persoane cu studii

medii și doar 1,6% persoane cu studii superioare. Situația

este diferită la nivel european, unde peste 60% din lucrătorii în

agricultură au studii medii și superioare - cei din urmă

reprezentând circa 9% din total.

Eurostat (2017)

Agriculture, forestry and

fishery statistics 2017 1

La nivelul regiunii Sud Muntenia, numărul absolvenților de

licee agricole este foarte redus și în scădere (213 absolvenți

în 2015, reprezentând cca 8% din totalul național vs. 413 în

2009) – fapt justificat și de scăderea demografică, abandonul

școlar, lipsa de atractivitate a liceelor tehnice în general.

INS (2017) SCL 109A –

Absolvenți pe niveluri de

educație 1

C5. Valorificarea unor resurse locale

(altele decât cele umane, dacă este

cazul)

Regiunea dispune de condiții pedo-climatice favorabile

dezvoltării legumiculturii, pomiculturii, viticulturii. Zona de

câmpie (județele Telorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița) este

favorabilă cultivării de legume, plante medicinale, flori etc.,

în timp ce zona dealurilor subcarpatice (Argeș, Dâmbovița,

Prahova) este favorabilă pomiculturii.

MADR (2017) Studii de

referință pentru

elaborarea PNDR

(Producția agricolă

vegetală; Zonare

pomicultură)

5

4

În regiune există produse tradiționale atestate cu denumiri

de origine (țuică de Morărești, oțet de Topoloveni; pălincă

de Chiojdeanca etc.), indicații geografice pentru vinuri:

Dealurile Munteniei (Prahova – Argeș - Dâmbovița) și

Terasele Dunării (Teleorman, Giurgiu, Ialomița); denumiri

de origine controlată (vinuri): DOC Ștefănești (Argeș), DOC

Dealu Mare (Prahova) etc.

MADR (2017). Produse

agricole și alimentare –

Indicație geografică

protejată.

Oficiul Național al Viei și

Produselor Vitiviticole

(2017). Harta denumi-

rilor de origine

controlată

4



Unitățile CDI din regiune găzduiesc importante colecții de

germoplasmă și obiective speciale: de ex., INCDB Ștefănești –

Argeș: Nucleul de menţinere şi premultiplicare a colecţiei

naţionale de germoplasmă viticolă constituită; Complexul de

înmulţire şi menţinere a materialului horticol din categoria

biologică Materialul Amelioratorului; ICDP Mărăcineni: colecţii

pomologice, culturi de concurs, microculturi comparative şi

câmpuri de selecţie primară la speciile măr, păr, prun, cireş şi

vişin; SCDP Voinești: fond de germoplasmă pentru măr;

Universitatea din Pitești - CCBHPM: colecții de resurse

biologice; ICDVV Valea Călugărească: colecție de soiuri de viță

de vie etc.

Cercetări ale


3

C6. Nivelul de colaborare între

actorii din domeniu

Institutul de Cercetare - Dezvoltare Pomicolă din Mărăcineni -

instituție cu vizibilitate internațională - derulează numeroase

activități de cooperare internațională și națională și

activități de transfer tehnologic. De exemplu, ”Casa

Olandeză a Producătorului” este un proiect public-privat

inițiat la ICDP Mărăcineni prin au fost create - în colaborare cu

firme olandeze - loturi demonstrative pentru o serie de specii

pomicole de interes pentru piața fructelor din România și nu

numai.

www.http://www.icdp.r

o/; Lumea satului TV

(2017), ICDP Mărăcineni,

50 de ani de existență;

Cercetări ale


5

2,6

În regiune pot fi identificate exemple de bune practici

privind participarea la rețele (COST, ERANET)/ platforme

internaționale (Compania Sonimpex Topoloveni face parte din

Comitetul director al Platformei Tehnologice Europene ”Food

for Life”), proiecte de cercetare de tip parteneriat - în

colaborare cu alte unități CDI din țară, de ex. cu INCD pentru

Științe Biologice, INCD pentru Protecția Plantelor, IBNA

Balotești, Universitatea București, USAVM București etc.,

Cercetări ale


4



realizarea de publicații științifice (de ex., ”Fruit Growing

Research” - revista ICDP Mărăcineni).

Camerele de Comerț, Industrie și Agricultură din cele șapte

județe sunt facilitatori pentru colaborarea la nivel regional –

în special prin organizarea unor târguri și manifestări

expoziționale cu profil agricol. De asemenea, o serie de

asociații profesionale reprezintă interesele producătorilor din

domeniu - de ex., Partronatul Național al Viei și Vinului,

Asociația Fermierilor din Horticultură și Producția Vegetală

ș.a. - dar activitățile acestora nu vizează sfera CDI.

Cercetări ale


2

La nivel regional activează doar două organizații

recunoscute de producătorii din sectorul fructelor și

legumelor (din totalul celor 24 existente la nivel național).

MADR (2018)

Horticultură. Lista

organizaţiilor de

producători - sectorul

fructe legume

1

La nivel regional nu există clustere constituite în mod

formal în domeniul horticol/ viticol / agricol. Există însă

entități locale care fac parte din Polul de Competitivitate IND-

AGRO-POL sau din Clusterul Start Inovare (București), care își

propune să promoveze - inter-alia - conceptul de Smart

Agriculture. La nivel regional există un singur Centru de

Informare Tehnologică cu competențe în domeniile agricultură

și industrie alimentară – CIT CCIA Ialomița.

Cercetări ale


1

C7. Gradul de sofisticare tehnologică În ultimii ani, companiile regionale au investit în

dezvoltarea capacităților de producție și modernizarea

capacităților de procesare, multe dintre aceste investiții

fiind sprijinite din fonduri structurale. Exemple: sere

Cercetări ale

observatorilor regionali 4 2,2



climatizate cu sisteme proprii de încălzire, alimentare cu apă

și electricitate complet automatizate pentru controlul

indicatorilor de mediul.

În perioada 2014 - 2020, în România/ în Regiunea Sud

Muntenia există numeroase oportunități de finanțare pentru

investiții în tehnologii în sectorul agro-alimentar (de ex.

”Investiții în exploatații pomicole”, Cooperare în sectorul

agricol și pomicol - PNDR) etc. De asemenea, la nivel național

există programe naționale de sprijin pentru sectorul

vitivinicol, pentru tomate etc.

MADR (2018) – Programul

Național de Dezvoltare

Rurală 2014 - 2020

3

Potențialul ridicat de conversie la agricultura ecologică și

buna asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor

comerciale mari sunt puncte tari ale domeniului horticultură

în România. La nivelul regiunii Sud-Muntenia, există progrese

în introducerea culturilor ecologice de fructe și legume.

MADR (2017), Strategia

pentru cercetare -

dezvoltare - inovare în

domeniul agro-alimentar

pe termen mediu și lung

2014 - 2020/ 2020 – 2030

3

Principalele tendințe tehnologice în agricultură/ horticultură /

viticultură sunt legate de folosirea pe scară largă a sistemelor

inteligente de feritilizare, monitorizare / aplicații GIS,

dezvoltarea de tehnologii care limitează GES și amprenta de

carbon etc. La nivel regional, există progrese moderate în

această direcție.

European Commission

(2016) Agricultural

Knowledge and

Innovation Systems

Towards the future. A

Foresight Paper;

cercetări ale


1

Sectorul pomicol se confruntă cu deficiențe majore legate

de dotări uzate fizic şi moral, fără sisteme integrate de

valorificare a producţiei (colectare, sortare, calibrare,

MARD (2014)

Subprogramul pomicol,

Publicația tematică nr.

0



condiţionare, depozitare, ambalare, comercializare), sisteme

inadecvate prin care să se diminueze / prevină efectele

produse de potențialele riscuri (plase antigrindină, sisteme de

irigații, sisteme antiîngheț, sisteme de avertizare în timp real,

folii antiploaie) etc.

13, An II

Tabelul 1: Argumentarea detaliată a potențialului domeniului ”Horticultură și viticultură” în regiunea Sud Muntenia




Remarci finale

Potențialul domeniului ”Horticultură și viticultură” de a fi specializare inteligentă

este prezentat sintetic în Figura 3 și Tabelul 1 de mai sus.

Figura 3 prezintă evaluarea autorilor asupra argumentelor grupate pe cele șapte

criterii specifice de analiză.

Figura 3: Evaluarea autorilor asupra argumentelor grupate pe cele șapte criterii specifice de analiză

Așa cum se observă, punctele tari ale domeniului sunt relaționate criteriilor C5

(Valorificarea unor resurse locale), C1 (Importanța domeniului în economia regională),

C3 (Intensitatea de inovare în domeniu) și C2 (Piața), în timp ce provocările sunt

asociate dimensiunilor C7 (Gradul de sofisticare tehnologică), C4 (Disponibilitatea

resurselor umane calificate în domeniu) și C6 (Nivelul de colaborare între actorii din

domeniu).

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

Importanța domeniului în economia regională

Piața

Intensitatea de inovareîn domeniu

Disponibilitatearesurselor umane

calificate în domeniu

Valorificarea unorresurse locale

Nivelul de colaborareîntre actorii din domeniu

Gradul de sofisticaretehnologică




În încheiere, este important de menționat că analiza răspunsurilor furnizate de către

stakeholderii regionali intervievați a relevat că domeniul are un potențial ridicat, dat

fiind faptul că în zonă se află un bazin pomicol bine format, condiții de sol și de climă

favorabile, denumiri de origine controlată pentru vinuri și institute de cercetare

performante. Provocările sunt legate de faptul că ”lanțul de distribuție este slab

organizat”, iar România ”nu are suficientă experiență pentru FMCG (Fast Moving

Consumer Products)”. Trendul în domeniu este spre ”produse bio, sănătoase, crescute

fără îngrășăminte, naturale”; pentru partea de procesare, regiunea are nevoie de

”mai multe facilități de testare” și de susținerea antreprenoriatului inovativ. În

accepțiunea stakeholderilor regionali, inovarea în sectorul de procesare înseamnă

”rețete noi, ambalaje noi, poate chiar strategii de punere a produsului la raft,

folosirea unor linii de producție care nu există în România”.




Notă de încheiere și mulțumiri

Specializarea inteligentă este un proces de transformare structurală, care presupune

dezvoltarea unei viziuni împărtăşite a actorilor regionali, capabilă să inspire re-

alinieri strategice, colaborări şi investiţii pe termen lung ale acestora. De asemenea,

această viziune trebuie transformată într-un plan strategic (roadmap), care să

combine iniţiativele actorilor cu politici publice de susţinere. Raportul prezentat îşi

propune să alimenteze dialogul de construcţie a unei astfel de viziuni, esenţială

pentru saltul către competitivitatea bazată pe inovare.

Echipa de implementare a proiectului „Dezvoltarea capacității administrative a MCI

de implementare a unor acțiuni stabilite în Strategia Națională de Cercetare,

Dezvoltare tehnologică și Inovare 2014-2020”, cod SIPOCA 27, finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă (POCA) mulțumește reprezentanților mediului

antreprenorial care au susținut demersul de analiză regională, prin contribuţiile lor în

cadrul interviurilor și vizitelor de lucru.




Bibliografie

Specializare inteligentă

EC (European Commission) (2012), Guide for research and Innovation Strategies for Smart

Specialisation (RIS3);

Foray D. (2013), The economic fundamentals of smart specialisation, Ekonomiaz 83 (2), 55-78;

Gheorghiu R. Andreescu L, Curaj A., (2016), A foresight toolkit for smart specialisation and

entrepreneurial discovery, Futures 80, 33-44;

Radosevic S., Curaj A., Gheorghiu R., Andreescu L., Wade I. (eds.) (2017), Advances in the

Theory and Practice of Smart Specialisation, Elsevier;

Rodrik D. (2004), Industrial policy for twenty-fisrt century, UNIDO Working Paper

Analiza domeniului

***Adevărul.ro (2017), Unde sunt cele mai cunoscute zone viticole din România şi ce vinuri

superioare sunt produse în aceste podgorii. Disponibil la:

https://adevarul.ro/locale/focsani/unde-cele-mai-cunoscute-zone-viticole-romania-vinuri-

superioare-produse-podgorii-1_59bbb9365ab6550cb8322361/index.html

***Agerpres (2018), INS: Importuri de legume şi fructe de 691 milioane euro, în primele 5 luni;

exporturile au totalizat 57,6 milioane euro. Disponibil la:

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/02/ins-importuri-de-legume-si-fructe-

de-691-milioane-euro-in-primele-5-luni-exporturile-au-totalizat-57-6-milioane-euro--169213

***AREFL, EUVRIN, EUFRIN & FRESHFEL (2017), Strategic innovation and research agenda for

the fruit and vegetable sector. Disponibil la: http://euvrin.eu/Portals/476/Final%20-

%20STRATEGIC%20RESEARCH%20AND%20INNOVATION%20AGENDA%20FOR%20THE%20FRUIT%20A

ND%20VEGETABLE%20SECTOR%20v2016%2021-10-2016.pdf

*** ASAS (Academia de Științe Agricole) (2016), (2017), Oferta cercetării științifice pentru

transfer tehnologic în agricultură, industria alimentară și silvicultură. Disponibil la:

http://www.asas.ro/wcmqs/academia/publicatii/oferta+cercetarii+2016.html

https://adevarul.ro/locale/focsani/unde-cele-mai-cunoscute-zone-viticole-romania-vinuri-superioare-produse-podgorii-1_59bbb9365ab6550cb8322361/index.html

https://adevarul.ro/locale/focsani/unde-cele-mai-cunoscute-zone-viticole-romania-vinuri-superioare-produse-podgorii-1_59bbb9365ab6550cb8322361/index.html

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/02/ins-importuri-de-legume-si-fructe-de-691-milioane-euro-in-primele-5-luni-exporturile-au-totalizat-57-6-milioane-euro--169213

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/02/ins-importuri-de-legume-si-fructe-de-691-milioane-euro-in-primele-5-luni-exporturile-au-totalizat-57-6-milioane-euro--169213

http://euvrin.eu/Portals/476/Final%20-%20STRATEGIC%20RESEARCH%20AND%20INNOVATION%20AGENDA%20FOR%20THE%20FRUIT%20AND%20VEGETABLE%20SECTOR%20v2016%2021-10-2016.pdf



http://www.asas.ro/wcmqs/academia/publicatii/oferta+cercetarii+2016.html




***D

oingbusiness (2017), Major Companies in Romania (MCR2017). Disponibil la:

http://doingbusiness.ro/upp/MCR2017.pdf

***European Commission

- (2016), The competitive position of the European food and drink industry. Final

Report. Disponibil la: https://ec.europa.eu/growth/content/study-competitive-

position-european-food-and-drink-industry-0_en

- (2016), Agricultural Knowledge and Innovation Systems Towards the future. A

Foresight Paper. Disponibil la: https://ec.europa.eu/research/scar/pdf/akis-

3_end_report.pdf

- (2017), EU Agricultural outlook for the agricultural markets and income 2017-2030

(18/12/2017). Disponibil la: https://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-

prices/medium-term-outlook_en

***Eurostat (2016), The fruit and vegetable sector in the EU – A statistical overview. Disponibil

la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php/The_fruit_and_vegetable_sector_in_the_EU_-_a_statistical_overview

***Gazeta de Agricultură (2011), Zonarea legumelor din țara noastră. Disponibil la:

https://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/11495-zonarea-legumelor-in-tara-

noastra.html

***Institutul Național de Statistică (INS) – Baza de date Tempo Online;

*** Lumea Satului (2018), Zonele de favorabilitate în pomicultură. Disponibil la:

https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/4366-zonele-de-favorabilitate-in-

pomicultura.html

*** MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)

- (2014), Subprogramul pomicol, Publicația tematică nr. 13, An II. Disponibil la:

http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT13.pdf

- (2017), Strategia națională pentru programele operaționale în sectorul de fructe şi

legume 2018 – 2020. Disponibil la: http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-

fructe/strategie-legume-fructe-2018-2020.pdf

http://doingbusiness.ro/upp/MCR2017.pdf

https://ec.europa.eu/growth/content/study-competitive-position-european-food-and-drink-industry-0_en

https://ec.europa.eu/growth/content/study-competitive-position-european-food-and-drink-industry-0_en

https://ec.europa.eu/research/scar/pdf/akis-3_end_report.pdf

https://ec.europa.eu/research/scar/pdf/akis-3_end_report.pdf

https://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-prices/medium-term-outlook_en

https://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-prices/medium-term-outlook_en

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/The_fruit_and_vegetable_sector_in_the_EU_-_a_statistical_overview

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/The_fruit_and_vegetable_sector_in_the_EU_-_a_statistical_overview

https://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/11495-zonarea-legumelor-in-tara-noastra.html

https://www.gazetadeagricultura.info/plante/legume/11495-zonarea-legumelor-in-tara-noastra.html

https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/4366-zonele-de-favorabilitate-in-pomicultura.html

https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/4366-zonele-de-favorabilitate-in-pomicultura.html

http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT13.pdf

http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/strategie-legume-fructe-2018-2020.pdf

http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/strategie-legume-fructe-2018-2020.pdf




- (

2

017), Strategia pentru cercetare - dezvoltare - inovare în domeniul agro-alimentar pe

termen mediu și lung 2014 - 2020/ 2020 – 2030. Disponibil la:

http://www.madr.ro/docs/cercetare/strategia-cercetare-inovare.pdf

- (2017), Studii de referință pentru elaborarea PNDR (Producția agricolă vegetală;

Zonare pomicultură). Disponibil la: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/programare-

pndr-2014-2020/studii-de-referinta-pentru-elaborarea-pndr-2014-2020.html

- (2017), Produse agricole și alimentare – Indicație geografică protejată. Disponibil la:

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-

geografice.html

- (2018), Horticultură. Lista organizațiilor de producători - sectorul fructe legume.

Disponibil la: http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html

*** Ministerul Educației Naționale (2017), Nomenclatorul Programelor de Studii de Licență

2016 – 2017; Hotărâre privind domeniile de studii universitare de master acreditate 2016 –

2017

***Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (2017), Harta denumirilor de origine

controlată. Disponibil la: https://www.onvpv.ro/ro/content/harta-denumirilor-de-origine-

controlata-doc-pentru-vinuri

*** Platforma ERRIS (2017), Romanian Research Infrastructure Systems. Disponibil la:

https://erris.gov.ro/index.php

*** UEFISCDI (2018), Harta interactivă a instituțiilor implicate în proiecte finanțate prin PNCDI

II și PNCDI III în perioada 2007 – 2017. Disponibil la: https://www.uefiscdi.ro/

***Ziarul Financiar

- (2016), Muntenia concentrează un sfert din cele 140 de crame active din România –

Disponibil la: https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/muntenia-

concentreaza-un-sfert-din-cele-140-de-crame-active-din-romania-15094720

- (2017), FOCUS: La culesul viei, forța de muncă este mai scumpă decât anul trecut și

tot mai greu de găsit. Disponibil la: https://www.zf.ro/companii/retail-

agrobusiness/focus-la-culesul-viei-forta-de-munca-este-mai-scumpa-decat-anul-trecut-

si-tot-mai-greu-de-gasit-16724680

http://www.madr.ro/docs/cercetare/strategia-cercetare-inovare.pdf

http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/programare-pndr-2014-2020/studii-de-referinta-pentru-elaborarea-pndr-2014-2020.html

http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/programare-pndr-2014-2020/studii-de-referinta-pentru-elaborarea-pndr-2014-2020.html

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-geografice.html

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii-geografice.html

http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html

https://erris.gov.ro/index.php

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/muntenia-concentreaza-un-sfert-din-cele-140-de-crame-active-din-romania-15094720

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/muntenia-concentreaza-un-sfert-din-cele-140-de-crame-active-din-romania-15094720

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/focus-la-culesul-viei-forta-de-munca-este-mai-scumpa-decat-anul-trecut-si-tot-mai-greu-de-gasit-16724680






***Wall Street (2017), În vizită la distileriile Alexandrion din Prahova, liderul pieței locale de

băuturi spirtoase. Disponibil la: https://www.wall-street.ro/articol/Companii/216781/in-

vizita-la-distileriile-alexandrion-din-prahova.html

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/216781/in-vizita-la-distileriile-alexandrion-din-prahova.html

https://www.wall-street.ro/articol/Companii/216781/in-vizita-la-distileriile-alexandrion-din-prahova.html




Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate

Administrativă.

Editorul materialului: Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a

Cercetării Dezvoltării și Inovării

Data publicării: Septembrie 2018

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României

europeană, din fondul social europeansipoca27.ro/wp-content/uploads/2019/09/sm_horticultura si...

Documents