europa, harta mortalitatii

8/15/2019 Europa, Harta Mortalitatii

http://slidepdf.com/reader/full/europa-harta-mortalitatii 1/3

Mortalitatea este una dintre direc iile de studiu ale demografiei. Rata de mortalitate este,ț

spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoanecare decedează raportat la o anumită popula ie, într-o unitate de timp. De regulă se măsoară înț

promile.

Mortalitatea reprezintă nr.de decese în cadrul unei populaţii, într-un anumit interval de timp.Intensitatea deceselor se exprimă print-un indice numit rata mortalităţii, care este redat prinraportul între nr.totalde decese i populaţia medie, exprimat la !.

"actorii care influenţează mortalitatea sunt#

"actorii socio-economici, nivelul de dezvoltare economică, asistenţa sanitară, gradul de

instruire al populaţiei,starea de sănătate i Morbiditatea$% nr.de îmbolnăviri raportat la &'' ''' delocuitori()

"actorii demografici $structura pe grupe de v*rstă i sexe() "actorii istorici $războaie, micări sociale, cataclisme naturale etc(.

Rata mortalităţii la nivel mondial este de +!, iar la nivelul uropei este de &&!) ea a scăzutdupa cel de-al doilea război mondial în ţările slabdezvoltate, dar se menţine totui la valoriridicate i a înregistrat o cretere în unele ţări dezvoltate, explicatăde creterea ponderii populaţiei v*rstnice.

onform, rganiza iei Mondiale a /ănătă ii, primele zece cauze medicale ale decesurilorț ț

pentru anul 0'&0 sunt#

ardiopatie isc1emică 2oli cerebrovasculare Infec ii ale tractului respirator ț

3I45/ID6 2ron1opneumonie cronica Diaree 7uberculoză ancer de plamani Malaria 6ccidente rutiere

Rata mortalită ii din zona mediteraneană este mai scăzută fa ă de celelalte zone aleț ț

uropei. ările analizate în aceată interpretare sunt ările 8eninsulei Iberice , Italia, Malta,Ț ț

/lovenia, roa ia, 9recia.ț



6 adar,ș Portugalia are o mortalitate predominant cuprinsă între &' i 0'!, ora ele dinș ș

estul ăii fiind cele unde rata mortalită ii are valorile cele mai ridicate. ra ele de pe coastaț ț ș

vestică a 8ortugaliei au o rată a mortalită ii cuprinsă între :-&'!.ț

Spania se încadrează în intervalul :-&:! al mortalită ii, exist*nd un oarecare ec1ilibruț

vizual în componen a ora elor cu mortalitate între :-&'!, predominant nordice i central sud-ț ș șestice i a celor cu rata mortalită ii cuprinsă între &'-&:!, caracteristică centrului, nord-estului iș ț ș

sudului /paniei.

Ma;oritatea ora elorș Italiei se încadrează în intervalul de &'-&:!, privind ratamortalită ii, aproimativ 0' fiind ora ele care se caracterizează printr-o mortalitate mai mică cu :ț ș

unită i.ț

<n iulie 0'&0, Malta avea o mortalitate de =,> !, încadr*ndu-se în cel de-al doileainterval al 1ar ii.ț

Slovenia este compusă din ora e a căror mortalitate se încadrează înte :-&:!, ora ele cuș ș

mortalitate mai mare ocup*nd partea centrală a ării, iar cele cu o rată mai mică situ*ndu-se laț

partea limitrofă a statului.

Croa iaț are în componen ă trei intervale ale ratei mortalită ii, cel mai mare interval deț ț &:-0'! caracteriz*nd doar două dintre ora ele roa iei, valoarea de &'-&:! a mortalită ii fiindș ț ț

predominantă. ?u lipse te, cum spuneam, nici intervalul :-&' !, care, deasemenea, esteș

caracteristic pu inor ora e ale roa iei.ț ș ț

Grecia, stat cu ie ire directă la Marea Mediterană, are o ortalitate destul de ridicată,ș

caracteristică predominantă a ării fiind valoarea ratei mortalită ii de &'-&:!, mai mare dec*tț țcea a uropei. /e găsesc, de asemenea, i ora e cu rată de :-&'! a mortalită ii în sudul 9reciei,ș ș ț

dar i de &:-0' ! în nordul ării.ș ț

<n concluzie, se observă reparti ia pe 1arta mortalită ii a unui număr foarte mare,ț ț

predominant, de ora e cu valoarea ratei mortalită ii cuprinsă între &'-&:!.ș ț



"ig. & Rata mortalită ii 0'&0ț

europa, harta mortalitatii

Documents