EUROPA DE VEST

CADRUL NATURAL

Scoţia – regiune a highlands-urilor şi lowlands-urilor

- datorită amplasării, lipsei de protectie vânturile sunt mai puternice, iar clima

este mai umedă ;

- Ben Nevis (1343m), Ben Macdhui (1309m), Ben More (1130m) situate în

M. Grampian;

- relieful Scotiei este dominat de o alternanta de masive peneplenizate cu

aspect de podisuri, acoperite de lande (M. Caledonici, M. Grampian, M.

Scotiei de Nord) şi depresiuni (Glen More) – ce sepa ra M. Caledonici (M.

Scotiei de Nord) de M. Grampian; un graben adânc strabatut de Canalul

Caledonian ;

- regiunea de lowland, Glasgow-Edinburgh – separă M. Grampian de M.

Scotiei de Sud ;

- în zona itorala apar câmpii joase.

M. Scotiei de Nord (M. Caledonici)

- 1182m, altitudinea maxima; orientati NE-SV ; fiorduri (Moray, Lorne); ploi

orografice (2000mm/an) pe versantul occidental (bariera orografica).

M. Grampian

- interfluvii larg ondulate ; lande şi turbarii ; vf. Ben Nevis (1343m); cutari

caledonice.

M. Scotiei de Sud

- altitudini în jur de 800m (Brood Law, 839m); în sud se află M. Cheviot

(816m) ;

- fjorduri (Clyde, Forth).

M. Pennini

- interfluvii netede (600-800m) – 893m, Cross Fell; orientare N-S; cutări

caledonice; în partea de nord vest se află masivul Cumberland (978m).

M. Cambrieni (Tara Galilor – Wales)

- altitudinea maximă Snowdon, 1085m; hercinici şi caledonici ; separati în

nordul peninsulei prin câmpia Liverpool ; orientare nord-sud; culmi intens

slefuite, aspect de podiş şi coline.

Cornwall

- 500-600m altitudine, vf. Dartmoor, 621m; vârstă hercinică;

- golful Bristol o separă de M. Cambrieni;

- coline joase (Muntii Cornwall); virfuri dezvoltate pe granite ;

- climă blândă (Coasta de Azur a Angliei) ;

- nu a fost afectată de glaciatia pleistocenă.

Anglia de SE - Depresiunea Londrei şi Câmpiile din Estul Angliei: Câmpia Londrei,

Midlands ;

- bazin epihercinic (bazinul Londrei) ; cimpii şi coline; roci argiloase;

depozite jurasice şi cretacice ; tărm cu estuare şi golfuri ;

- relief strctural, cueste: Cotswolds Hills (326m), Chiltern, Downs (sub

500m), Cleveland Hills (454m).

Masivul Central Francez

- situat în partea de sud a Frantei ;

- reprezintă partea cea mai înaltă a zonei hercinice (Puy de Sancy 1886m) ;

- constituit predominant din formatiuni cristaline şi vulcanice dar şi roci

sedimentare mezozoice(calcare în sud şi sud-vest) şi tertiare în interior în

lungul Loarei şi afluentului sau Allier) ;

- masive, podisuri, depresiuni (Le Puy, Forez, Limagne), grabene (Allier,

Loire), conuri vulcanice (stratovulcani) ;

- înăltimi vulcanice: Mont Dore (1886), Cantal (1856), Puy de Dôme (1456),

Aubrac;

- prezintă masivitate (este înconjurat de depresiuni : Culoarul Rhône-Saone în

est, Basinul Aquitaniei în vest, Basinul Parisului în nord şi Câmpia

Languedoc în sud) ;

- este asimetric (versantul estic abrupt iar cel vestic prelung) ;

- relief carstic (doline, lapiezuri, chei) -Podisul Causses (în sudul şi sud-vestul

masivului);

- partea nord-vestica a masivului are aspect de podis (Podisul Limousin);

- marginea estică şi sud-estica este abruptă şi faliată (culmile:

Lyonais,Vivarais,Cevennes);

- spre nord Masivul Central Francez trimite doi pinteni mai scunzi: Masivul

Morvan (902m) şi Cote d’Or (636m);

- trecerea spre Basinul Parisului se face prin intermediul podisurilor Berry şi

Burgundiei.

Masivul Armorican

- situat în nord-vestul Frantei ; unitate hercinica (din arcul armorican);

- înaltimi reduse (sub 550m);

- alcatuit din şisturi cristaline şi roci sedimentare;

- este fragmentat, alcatuit din trei compartimente principale: Breton,

Normand, Gâtine;

- relief appalachian , megaliti;

- campii deluroase erozivo-structurale, coline (Colinele Cherbourg); colinele

Gâtine-bombare a fundamentului cristalin;

- ţarm cu riass şi anse;

Bazinul Aquitaniei

- situat între M. Pirinei (sud), Masivul Central Francez (est), Masivul

Armorican (nord) şi Oceanul Atlantic (vest);

- bazin de sedimentare ce cade în trepte spre litoral;

- predomină relieful de câmpie (Câmpia Landelor în vest) care se dezvoltă pe

formatiuni mezozoice şi tertiare;

- podisuri dezvoltate pe calcare (Pod.Quercy-intens relief carstic,

Pod.Perigord) la contactul cu Masivul Central Francez;

- la poalele nordice ale M.Pirinei se găseste Piemontul Lannemezan (Colinele

d’Armagnac);

- relief structural (pe structuri monoclinale);

- relief de acumulare (litorală-dune litorale, fluviatilă, torentială);

Bazinul Parisului

- situat în partea central-nordică a Frantei;

- bazin de sedimentare (corespondentul peste Marea Mânecii a Bazinului

Londrei) ; alcătuit dominant din formatiuni cretacice şi tertiare (calcare,

argile, nisipuri, loessuri);

- relief de campie deluroasă,cu cueste şi suprafete erozivo-structurale, asezate

în trepte şi aliniate sub formă de semicercuri (cu deschiderea spre nord-

vest);

- subdiviziuni: Câmpia Normandiei, Câmpia Champagne, Câmpia Picardie,

Câmpia Senei, Câmpia Sologne, Colinele Artois etc.);

Podisul Lorenei

- unitate hercinică; se invecinează cu Bazinul Parisului (vest), Pod.Ardeni

(nord), Masivul Şistos Renan, M.Vosgi (est) şi Mas. Central Francez (sud);

- altitudini între 200-500m;

- alcătuit geologic din depozite sedimentare triasice şi jurasice, dispuse

monoclinal, cu înclinare spre vest;

- relief structural-cueste cu aşezare semicirculară (cuestele Moselle şi Meuse);

- spre sud-podisurile Langres şi Bourgogne.

Muntii Vosgi

- unitate hercinică situată în estul Pod.Lorenei;

- horst cristalin; înaltimi de1423m;

- versanti asimetrici ( cel vestic prelung iar cel estic abrupt), coline

(subvosgiene);

Podisul Ardeni

- unitate hercinică; şisturi cristaline; altitudini reduse;

- 500-600 m.

Muntii Pirinei

- unitate alpină; alcătuiti din roci cristaline şi sedimentare; panze de sariaj;

culmi cu dispunere diferită pe cele trei sectoare; altitudini mari (3404 -

Pico de Aneto, din Masivul Maladetta);

Alpii Francezi

- cutari alpine; şisturi cristaline cu intruziuni granitice (în centru), roci

sedimentare (în special calcare);

- altitudini ridicate ( 4810m-Mont Blanc);

- panze de sariaj (formate în a doua parte a tertiarului);

- intensă fragmentare (culoare de vale);

- relief glaciar: ghetari de tip alpin şi dauphiné, creste alpine, văi glaciare; în

masivul Mont Blanc-ghetarul Mer de Glace;

- subdiviziuni: Alpii Maritimi, Alpii Savoie, Alpii Provence, Alpii Dauphiné.

Culoarul Rhône şi litoralul mediteranean

- culoar larg situat între Mas.Central Francez (în vest) şi Alpii Francezi şi Jura

(în est);

- culoarul Rhône continuat cu Saône este separat de Campia de graben a

Rhinului prin Poarta Burgunda;

- graben de mari dimensiuni;

- lunci, terase, piemonturi (la contactul cu regiunile înalte);

- câmpie aluvială şi deltaică (spre litoral), Câmpia Languedoc între Marsilia şi

Narbonne).

Campia Nord Europeana (Olanda, Belgiei)

- spre sud vine în contact cu marginea înalta a Pod. Ardeni iar spre est se

continua cu Campia Germano-Poloneza;

- spre nord limita se desfasoară în lungul ţărmului Marii Nordului ;

- litoralul olandez este nisipos, cu insule (zona Wadden)- I-le Frisice de Vest,

diguri nisipoase (10m) sub care se găsesc depozite cuaternare, golfuri

supuse întens modelării (la gura râurilor Escaut, Maas, Rhin), plaje

amenajate, dune;

- I-le Frisice de Vest-dune înecate, separate de continent în urma miscărilor

recente de scufundare a uscatului şi ultima transgresiune;

- Polderland (Olanda, Belgia-Flandra) -relief cu poldere, diguri, canale;

- câmpii interioare (Olanda)- aluviale (deltaice) şi nisipoase, coline glaciare

(morene), canale, brate largi (Vecht), depozite loessoide;

- altitudini sub 200m (în zona polderelor sub 0m);

- relief glaciar, fluviatil, structural;

- subunitati: Câmpia Flandrei, Câmpia Zeeland, Câmpia Holland, Platoul

Drenthe, Brabant, Gelderland.

Conditii climatice

- Europa de vest prezintă un climat temperat oceanic, cu variatii în teritoriu în

functie de conditiile locale;

- Marea Britanie : climă este blândă, cu ploi prelungite, ceată (foarte

frecventă iarna) şi geruri foarte rare; regiunea de sud-est este cea mai rece

iarna (3o C), dar şi cea mai caldă vara (17

oC) datorită apropierii de

continent; influenta aerului nordic rece; zăpada şi îngeţul durează scurt timp;

precipitatiile variază între 1500-2000 mm pe coastele şi versantii montani

vestici şi 700-800 mm în est;

- Irlanda : se caracterizează prin temperaturi relativ ridicate, ierni blânde

(foarte rar cad zăpezi), veri racoroase precipitatii bogate tot timpul anului;

- Franta : clima prezintă variatii de la vest spre est şi cu înaltimea; iernile sunt

blânde, cu temperaturi pozitive (atingând chiar 7oC în nordul Pen.Bretagne);

temperaturile pe timpul verii sunt cuprinse între 16oC (Col.Artois,

Pen.Bretagne) şi 20oC (în Bazinul Aqvitaniei); zăpezi rare, vânturi de vest

(aer umed şi cald tot timpul anului), vânturi de nord şi nord-est (iarna) ;

precipitatii relativ bogate (600-1000mm) în câmpie, peste 500mm în

Mas.Armorican; în sud-influentă mediteraneană (Cul. Rhône, Câmpia

Languedoc); Mas. Armorican prezintă umiditate bogată, ceturi dese, zăpezi

rare; în Bazinul Aqvitaniei influenta oceanică este atenuată, ierni cetoase,

veri călduroase (20-21oC) şi uscate, ploi de toamnă ; în Bazinul Parizian se

evidentiază o mai precisă delimitare între vară şi iarnă, ierni mai reci (3oC la

Paris) iar verile mai calde (18-19oC), interferentă între clima oceanică şi cea

continentală (clima pariziană); Mas.Central Francez-climat de tranzitie cu

ierni mai aspre dat. înaltimii (sub 0oC) cu zăpezi, veri calde (10-12

o C pe

înăltimi), pp. medii anuale de 1000-2000 mm ; Alpii francezi prezintă o

zonalitate verticală bine exprimată; datorită specificului ei a fost denumită

climă alpină; temperaturile sunt scăzute (la 2000m se înregistrează –6º C);

precipitatile cele mai bogate cad în masivele marginale (peste 1500mm);

versantii dinspre Marea Mediterana prezinta o clima mai blanda.

Elemente de hidrografie

- în Marea Britanie întalnim numeroase râuri, legate între ele prin canale;

- Severn (655 Km), Tamisa (635 Km), Trent (izvorăşte din sudul M.Penini şi

se varsă în Golful Humber), Mersey, Spey (în nordul M.Grampian), Ouse

(izv.din M.Penini şi se varsa în Golful Humber), Clyde, Nene etc.

- râurile sunt scurte, bogate în apă, nu îngheaţă iarna şi sunt importante pentru

navigatie;

- aproape toate râurile se termină cu estuare;

- lacuri glaciare (special în Scotia);

- în Irlanda cel mai important rau este Shanon (665 km);

- alimentarea se face din izvoare carstice şi din lacurile de aceeaşi origine (cel

mai mare este Lough Neagh);

- în Europa de vest continentală râurile sunt mai lungi, cu bazine hidrografice

şi debite mai mari; perioada de înghet foarte scurtă, alimentare pluvio

nivală;

- râuri importante: Rhinul (cu bratele Waal, Lek, Vecht), Rhônul (cu afluentii

Saone, Isère, Durance), Sena (cu Oise, Marne, Yonne), Loire (cu Cher,

Allier, Vienne), Garonne (cu Lot, Tarn, Baise);

- alte râuri: Meuse (Maas) cu Sambre, Dordogne (cu Vezere şi Isle), Schelde-

Escaut, Moselle ;

- estuare-Sena, Loire, Garonne (estuarul La Gironde în care se mai varsa şi

Dordogne), Maas, Schelde;

- delte-Rhône (Camargue), Rhin;

- sistem de canale bine dezvoltat: Rhin-Maas, Maas-Schelde, Can.du Midi,

Marne-Rhin, Can.Burgundiei (între Doubs şi Yonne), Can. Brest etc.

- retea subterană în regiunile carstice (Mas. Central Francez);

- lacuri vulcanice (Bouchet- M.C. Francez), lacuri glaciare (în Alpii

Francezi), mlastini (Câmpia Olandei şi Belgiei).

Elemente biopedogeografice

- Europa de vest apartine zonei pădurilor de foioase;

- regiunile montane prezintă o etajare a vegetatiei, faunei şi solurilor;

- în Europa de Vest vegetatia primară (pădurea de foioase) a fost înlăturată de

pe cea mai mare parte;

- fauna este specifică pădurii de foioase (predomină păsările);

- fatada Frantei la Marea Mediterană prezintă o vegetatie mediteraneană;

- solurile cele mai raspandite sunt cele brune;

- în Marea Britanie în regiunile litorale predomină asociatiile de ericacee

(Vaccinium vitis-idaea, V.myrtillus, Calluna vulgaris); padurile reprezinta

4-5% din suprafata (stejar, fag, artar); în nord sunt soluri podzolice iar în sud

soluri brune de padure; solurile de mlastină şi turbariile ocupă suprafete

mari;

- în Irlanda păşunile şi fâneţile ocupa 2/3 din teritoriu;

- în Olanda vegetatia forestieră a fost înlocuită aproape în totalitate; în nord şi

est apar turbarii şi vegetatie de landă;

- în Belgia pădurea se gaseste în Pod. Ardeni (stejar, fag, mesteacan);

- în Franta vegetatia forestieră reprezintă 26,9% din teritoriu (apare în Alpi,

Jura, Vosgi, Pirinei, Morvan, Landes, Berry etc.);

- speciile rare din acest spatiu sunt protejate în numeroase rezervatii şi

parcuri: P.N. Cevennes, P.N. La Vanoise, P.N. Mercantour, P.N. des

Pyrenees (în Franta), P.N. Hautes Fagnes (în Belgia), P.N. Veluwe, P.N.

Naardermeer (în Olanda) etc.