eurocode 2 - proiectarea structurilor de beton

8/7/2019 Eurocode 2 - Proiectarea structurilor de beton

1/215

tc s 91.010.30;91.080.40

SR EN 1992-1-1

STANDARD ROMANDecembrie 2004Indice de clasificare G 31

Eurocod 2: Proiectarea structurHor de betonPartea 1-1: Reguli generale ~i reguli pentrucladlrl

1\ ~:Eurocode 2: Desiqn of concrete structuresPart 1-1: General rules and rules for buildings

Eurocode 2: Calcul des structures en betonPartie 1-1: Ragtes generales et regles pour les batlrnents.

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004Standardul european EN 1992-1-1 :2004 i are statutul unuistandard romanInlocueste SR ENV 1992-1-1:2004 i SA ENV 1992-3:2004 slSTAS 10102-75; STAS 10107/0-0; STAS 10107/1-90; STAS10107/2-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/3-92; STAS10107/4-92

.~--1 ~ -

CORESPONDENTA Acest standard este identic cu standardul europeanEN 1992-1-1 :2004

,.-;!

: " -

This standard is identical with the European StandardEN 1992-1-1 :2004

La presents norme est identique a la Norme europeenneEN 1992-1-1 :2004

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)Str. Mendeteev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti

Director General: Tel.: +40 21 3163296, Fax: +4021 3160870DirectiaStandardizare: Tel. +4021 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +4021 315 5870

Dlreqia'Publicatil- ServoVanzarilAbonamente: Tel. +40 2131677 25, Fax+4021 3172514, +402131294 88Sarviclui Hedactie - Marketing, Drepturi de Autor + 4021 316.99.74

ASRO ReprOducersa sau uillizarsa integral3 sau ,par!iala a prezentulul standard in arice publicalii ~i prin orlcaprccedeu (electronic, mecanic. Iotocoplere, miorofilmare etc.) este fnterzisi! daca nu exista acordul scris 81ASAO

Ref.: SA EN 1992-1-1: 2004 Editia 1t


2/215

Preambul national

Aces! standard reorezinta versiunea rornana a textulul in llrnba franceza a standardului europeanEN 1992-1-1 :2004.

Standardul european EN 1992-1-1 :2004 a fost adoptat la 15 decembrie 2004 prin fila de confirmarecare este lnlocuita de prezenta traducers.

Aces! standard Inlocuieste STAS 10102-75; STAS 10107/0{); STAS10107/1-90; STAS 10107/2-92; STAS1010713-92;STAS 10107/3-92; STAS 10107/4-92 din martie 2010.

Aces! standard inlocuieste SR ENV 1992-1-1:2004 ~i SR ENV 1992-3:2004 care au adoptat prinmetoda note; de confirm are (anunt) ENV 1992-1-1 :1991 i ENV 1992-3:1998.

Eurocodul 2 se apllca la proiectarea cladhtlor~i lucrarllorde constructli ;nginere~ti de beton simplu, debeton armat sau beton precomprlmat. Este conform principiflor ~i cerlntelor de securitate i aptiludinealn exploa!are ale lucrarllor i datele proisctartl i verificarea indicate In EN 1990: Bazele proiectarilstructuri lor.

Corespondenta dlntre standardele europene la care se face referire i standardele romans esteprezentata in anexa natlonala NA.

. .


3/215

I STANDARD EUROPEANSTANDARD EUROPEENNEEUROPAISCHE NORMEUROPEAN STANDARD

EN 1992-1~1

Decembrie 2004ics 91.010.30; 91.080.40 lnloculeste ENV 1992-1-1 :1991, ENV 1992-' 3: 1994,

ENV 1992-1-4:1994, ENV 1992-1-5:1994,ENV 1992-1-6:1994, ENV 1992-3:1998

Versiunea romana

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton -Partea 1-1 : Reguli generale i reguli pentru cliidiri

Eurocode 2: Calcul desstructures en beton -

Partie 1-1 : Regles generaleset regles pour les batlrnents

Eurocode 2: Bemessung undkonstruktion von Stahlbeton und

Spannbetontragwerken -ren r-i: Allgemeine

Bemessungsregeln und Regeln fO rden Hochbau

Eurocode 2 :. Design ofconcrete structures -

Part 1-1: General rules andrules lor buildings

Acest standard reprezlnta versiunea romans a standardului european EN 1992-1-' :2004.Standardul a fast Iradus de ASRO, are acelasi statui ca !? iversiunlle aliciale ~i a Iost publicat cuperrnisiunea CEN.

Acest standard european a tost adoptat de CEN la 16 aprilie 2004.

Membrii CEN sunt obliqati s a respecte Regulamenlul Intern CEN/CENELEC care stipuleaze condltll 'ein care acestul standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici 0 modificare.

lisle le actualizate ~i reterlntele bibliografice referitoare Ia aceste standarde nationals pot 11obtinute pebaza de cerere adresata catre Centrul de Management sau arlce membru CEN.

Aces! standard european exista in trel versiuni oliciale (englez8, tranceza, germana). 0 versiune inaricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in lirnba sanationalasl notitlcata Centrului de Management, are acelasl statut ca i;i iversiunile oficiale.

Membril CEN sun! organismele natlonale de standardlzare din urmatoarete tarl: Austria, Belgia, Cipru,Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Frania, Germanla, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonla, Portugalia, Republica CeM,Slovaoia, Slovenia, Spania, Suedia si Unqarta.

CENCOMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

CornltsEuropean de NormalisationEuropaisches Komitee fO rNormung

European Committee for StandardIzation

Centru de Management: rue de Stassart 36, 8-1050 Bruxelles

2004 CEN Toate drepturile de exploatare sub once forma ~i Tnorice modsun! rezervate in lumea intreaga membrilor national CEN

Rei.: EN 1992-1-1 :2004 RO


4/215

11.11.1.11.1.21.21.2.11 . 2 . 2

1.3

1.41.51.5.11.5.21.5.2.11.5.2.21.5.2.31.5.2.41.622.12.1,'2.1.22 . 1 . 3

2.22.32.3.12.3,1.12.3.1.22.3.1.32.3.1.42.3.22.3.2.12 . 3 . 2 . 2

2 . 3 . 3

2,3.42.3.4.12.3.4.22.42 . 4 . 1

2.4.22.4.2.12.4.2.22.4.2.32.4.2.42.4.2.52.4,32.4.4

2.52 . 6

2 . 7

3.3.13.1.13 . 1 . 2

3 . 1 . ~

3.1.43.1.53.1.63.1.73.1.83.1.93.2

::;H EN 1992-1-1 :2004

CuprinsPagina

Generalitati , .. , .................................................................... 13Domeniu de aplieare..................................................................................... 13Domeniu de aplicare a eurocodului 2 13Domeniu de apticare a par~ii 1-1 a eurocodului 2................................................ 13Refetin;e normative..... 14Standarde de referin~a generala 14Alte standarde de relerlnta 14Ipoteze ,..,......................................................... 14Dlstlnctla intre principii ~i reguli de aplieare 14Definitii , , , ,........................................................................... 14Generalita~i ,....................................... ................................................ ........................... 14Alti termeni ~i definitii utiltzats in acest standard 14Structuri prefabricate 15Elemente structurale de beton simplu sau slab armat 15Arrnaturtpretensionate neaderente sau Armaturipretension ate exterioare.... 15Precomprimare 15Simboluri ,.......................................................................................... 15Bazele prolectaril "......................................................................................... 18Cerlnte ,.................................................... 18Cerlnte de baza ,.. 18Managementul fiabj1itaiii 18Durata de viata proiectata, durabllitate ~i managementul calilatil 18Principiile proiectarf dupa metoda starttor limita........................................................... 18Variabile de baza 18Actiunl ~i inlluente ale mediutui 18Generalitati 18Efecte terrnlce 19Tasari/ml~cari diterentiala ' ,............................................... 19Precomprimare 19Proprietatl ale materiaielor ~i produselor 19Gsneralitatl 19Contractie sl fluaj/curgere lenta, ,.................................................................. 20Delorrnatille betonului , ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ .... 20

Date geometrice 20Generalita\i _.......... 2.0Cerinte complementare pentru pilo\i fora\i................................................................... 20Veriflcare prin metoda coeficlentilor partiali 21Gsneralltatl 21Valori de calcul 21Coeficientul partial pentru efectele contractlei 21Coeficianti partial! pentru precomprimare 21Coeficient partial pentru incarcarlle care produe oboseala 21Coetlclenf partiaf pentru materiale 21Coefieientl partial! pentru rnateriale pentru turtcatii 22Cornoin atll d e a ct lu n i 22Verificarea echilibrului static - EQU 22

Dimensionare asistata prin experimentare 23Cerlnte suplimentare pentru Iundatll 23Cerinfe pentru conectori 23Materiale 24Beton 24Generalltatl 24Hezlstenta "...... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ...... 24Detorrnatia elastica 2 7Fluajul ~i contractia 27Helatie etort-detorrnatie pentru analiza structurala neuniara 30Hezistenta de calculla compresiune ~i la intindere 31Rela\ii etort-detorrnatle pentru calculul sectiunllor 31Rezistenta la intindere din incovoiere 33Beton contlnat , ' .. ,..................................................... 33aiel beton.............................. 34

2


5/215

3 . 2 . 1

3 . 2 . 2

3 . 2 . 3

3 . 2 . 4

3 . 2 . 5

3 . 2 . 63 . 2 . 7

3 . 3

3 . 3 . 13 . 3 . 2

3 . 3 . 3

3 . 3 . 43 . 3 . 5

3 . 3 . 63 . 3 . 7

3.43 . 4 . 1

3.4.1.13 . 4 . 1 . 2

3.4.1.2.13 . 4 . 1 . 2 . 23 . 4 . 2

3.4.2.13.4:2.244.14 . 2

4 . 3

4 . 4

4.4.14.4.1.14 . 4 . 1 . 2

4.4.1.355.1

5 . 1 . 15.1.25.1.35 . 1 . 4

5 . 2

5 . 3

5 . 3 . 1

5.3.25 . 3 . 2 . 1

5 . 3 . 2 . 2

5.45 . 5

5 . 65 . 6 . 1

5 . 6 . 2

5.6.35.6.45.75 . 8

5.8.15 . 8 . 2

5 . 8 . 35 . 8 . 3 . 15 . 8 . 3 . 2

5 . 8 . 3 . 3

5 . 8 . 4

5 . 8 . 5

5 . 8 . 6

SR EN 1992-1-1 :2004

Generalltati . .Proprletati .Rezisten~a , ,..,' ,' , , , ,,' , ".,.Caracterlstlcl de ductilitate , , ..Sudare , ..Oboseala , .Ipoteze de caleul ..Otel pentru beton precornprlmat., ..Generalitaii .Proprletatl ..Hszlstenta , .Caracteristici de ductllitate , .Oboseala , , " , ..Ipoteze de calcul .Armatur:pretension ate dispuse Tncanale , , ..Dispozitive de precomprimare ..Ancoraje ~i piese de cuplare ..Generatitaii - .Propriatati mecanice ..Arm ,':Huripretens ionate ancorate _ .Piese de ancoraj !j>izone de ancoraj ,. ..Arrnaturl pretensionate exterioare (neaderente) .

Generalita~i , ..Ancoraje , .Durabilitate !j>]acoperirea cu beton a armaturiior ..Generalitati ..Condltli de medlu , .Cerinte de ourabilitate .Metode de vedficare ..Acoperirea cu beton .. , , .Generaiitati - ..Acoperlrsa minima, em ln , ..Luarea in considerare a abaterilor de executie .Analiza structurale ..Generalltati , .

Cerinte generale , .Cerlnte specifice pentru fundaiii ..Cazuri de tncarcars ~i cornbinatii de tncarear: ..Efecte de ordinul doi. ..hnpertectiuni geometriee .Modelarea slructurii ..Modele structurale pentru analiza globala ..Date geometrice .Laiimea acnva a placilor com primate (pentru starile limlta) ..Deschiderea de calcul a griniilor !j>iplacilor din cladlrl ..Analiza elastica liniara .Analiza elastica linlara cu redistribuire llrnitata a momentelor ..Analiza plastlca , ..Generalitati .Analiza plastlca a grinzllor, cadrelor !j>iplacllor ..Capacitate de rotire , ..Analiza cu modele biele-tiranti .Analiza nellnlara .Analiza efectelor de ordinul doi in prezsnta une! sarclnl axlale .Definitji , ..Generallta\i .Criterti simpliflcate pentru etectele de ordinul doi ..Criteriu de zveltete pentru elementele izolate , .Zveltatea ~i lungimea efectiv8 a elementelor izolate ..Efecte globale de ordinul doi la cladirl .

FluaJ/curgere lents .Metode de analiza .Metoda generala , ..

3

3 4

3 5

3 53 5

36363 63 7

3 73 8

3940404141414141424242424 2

4 24 3

434 3

4 54 5

4 54 5

454 8

49494949505 05 0

52525 25 35 45 6

5657

575 7

57575959596061616 3

6364

64

6 4


6/215

6.8.5 Verificare cu ajutorul etortulul unitar echivalent fa~a de Indicele de degradare .6.8.6 Aile verificarl 1

5.8.75.8.7.15.8.7.25.8.7.35.8.85.8.8.15.8,8.25.8.8.35.8.9

5.95.105.10.15.10.25.10.2.15.10.2.25.10.2.35.10.35.10.45.10.55.10.5.15.'\0.5.25.10.5.3

5.10.6

5.10.75.10.85.10.95.11

66.16.26.2.16.2.26.2.36.2.46.2.56.36 . 3 . 1

6 . 3 . 2

6 . 3 . 3

6.46 . 4 . 1

6.4.26 . 4 . 3

6.4.46.4.5

6.56.5.16.5.26.5.36.5.46 . 6

6 . 7

6.86.8.16.8.26.8.36.8.4

SR EN 1992~1-1:2004

Metoda bazata pe 0 rigidilate nornlnala .Generalitati ..Rigiditate nominala .Coeficient de amplificare a momentelor ..Metoda bazata pe 0 curbura nominata ..Generatltatl .."" .,.. , ' ' " ' , ..Momente incovoletoare .Curbura ..incovoiere oblica .

Instabilitatea laterals a grinzilor zvelte ..Elemente ~i structuri precomprimate ..Gsneralitati ..Forta de pretensionare in timpul pretensionaril ..Forta de pretensionare maxima ..limitarea eforturilor unitare in beton .Masurari ..Forta de pretensionare .Pierderi instantanee in cazut pracornprlrnarl lprin preintindere .Pierderi instanlanee in cazul precomprimaril prin postintindere .Pierderi datorate detorrnatleiInstantanee a betonului .Pierderi datorate trecarf .Pierderi T n ancoraje ..

Pierderi dependente de timp pentru arrnatur! pre ~i post intinse .

Considerarea a precornprtrnarii in analiza structurala ..Efectele precomprlmarli la starea IImita ultima .Efectele precomprtrnariila st.area limite de serviciu s l la starea limita de oboseala .Calculul pentru anumite elemente structurale particulars ..

Stari limita ultime (SLU) .incovoiere cu !? iMra forta axlala ".Forla taietoare .Procedura generala de verificare ..Elemente ce nu neceslta necssara arrnaturl de calculla 10rta taretoare .Elemente la care sunt necesare arrnaturt pentru torta taietoare ..Forfecarea dintre inima ~i talpa sectlunilor T ..For1ecarea tn lungul rosturilor de turnare ..Torslune .., ..Generalitatl .Metoda de calcul ..Torsiune Irnpledecata ..Strapunqere .Generalitati ..Repartizarea lncarcanlor ~i perimetrul de control de reierinia , ..Calculul rezistentei la strspunqare ..Rezlstenta la strapunqers a dalelor ~I talpilor stalpilor fara arrnaturl de for~;!aiatoare.Rezlstenta la strapunqere a placilor sau talpllor stalpilor cu arrnaturt de for~atsietoare .Dimenslonarea cu ajutorul modelelor blete-tlrantl ..Generalita\i , ..Biele .Tlrantl ..Noduri .Ancoraje ~i suprapuneri. .Presiuni locale .Oboseala .Conditii de verificare ..Forie ~i etorturl unitare pentru verificarea la obossala ..Cornbinatii de actiun] ..Procedura de verificare pentru a rrn atu n d ebeton armat !?Iarrnaturipretensionate

4


7/215

6.8.7 Verificarea betonului supus la un elart de compresiune sau la un etort de forfecare ... 106

SR EN 1992-1-1 :2004

77.17.27.37.3.17.3.27.3.37.3.47.47.4.17.4.27.4.3",88.18.28.38.48.4.18.4.2

8.4.38.4.48.58.68.78.7.18.7.28.7.38.7.48.7.4.18.7.4.28.7.58.7.5.18.7.5.28 .88.98.9.18.9.28.9.38.108.10.18.10.1.18.10.1.28.10.1.3

.;~.

8.10.28.10.2.18.10.2.28..10.2.38.10.38.10.48.10.59.9.19.29.2,19.2.1.19.2.1.29.2.1.39.2.1.49.2.1.5

Starl Ilmita de serviclu (SLS) 109Generalltatl 109Um itarea elorturi lor un itare ,........................................... 109Controlul fisurarii 109Conslderati! generale 109Aria minima de armaturt 110ControluI fis u rarlilara calc ul dl rect ,........................................... 113Calculul deschiderli fisurilor 115Lim ita rea sagetilor "....................................................... 117Conslderatil gen erale 117Cazuri tn care nu este necesar calculuL....................................................................... 117Verificarea sage~ilor prin calcul 119

Prevederi constructive privind arrnaturile pentru baton armat ~i precomprimat 121Generallta]l 121Dlstanta intre arrnaturllede beton armat "................................................ 121Diarnetrele adrn lse pentru dornurile de indoire a barelor 122An corarea arm sluri Ior Ion 9 iludi nale 122Generalltatl 122Efort unitar ultim de aderenta 123

Lungime de ancorare de referini8 124Lungime de ancorare de calcul 124Ancorarea armaturilor de forta laietoare ~i a altar armaturi transversale...................... 126Ancorare cu aJulorul barelor sudate 127innadiri prin suprapunere ~i piese de cuplare 128f:ie~er.~lit~ti 128lnnadirl pnn suprapunere 128Lungll"ne de suprapunere ,.... 129Arrnaturi transversale lntr-o zona de tnnadlre prin suprapunere 130Arrnaturi transversale in cazut barelor Intinse 130Armaluri transversale in cazul barelor com primate in permanenta.. 130Suprapunerea plaselor sudate constituite din sarrne de inalla aderenta 130Suprapunerea arrnaturllor principale 130Suprapunerea arrnaturllor de repartitle 131Reguli suplimentare pentru barele de diarnetru mare 132Pachete de bare ,................... 133Generalltatl 133Ancorarea pachetelor de bare 133Suprapunere a pachetelor de bare 133Arrnaturl pretensionate 134Dispunerea arrnaturllor pentru precornprirnare sl a canalelor 134Generalltat j 134Armatur] preintinse ".................................................................... 134Canale pentru arm aturl 134postintinse , .

An corarea arm aturilor pre inti nse...... . . .. . . . . .. . .. . . . . . . . . 135Generalltatl 135Transferul forte! de precomprimare 135Ancorarea efortulul de intindere la starea llrnita ultima 135Zone de ancorare ale elementelor precomprimate prin postintindere ,..... 138Ancoraje !iipiese de cuplare pentru arrnaturl postlntinse 138Deviatori 138Prevederi constructive privind elementele $1 regull specifice 140Generalitatl 140Grinzi 140Armaturi longitudinale ,.............................................................................. 140Sectiuni minime ~imaxime de armatura 140Alte prevederi constructive................. 140lntreruperea atrnaturilor longitudinale I.nlinse ,...................................... 141Ancorarea arm a turi Ior InIe rioare Ia reazem eIe margin ale 142Ancorarea arrnaturilor interioate la reazemele intermediare 143

5


8/215

9.2.29.2.39.2.49.2.59.39.3.19.3.1.19.3.1.29.3.1.39 . 3 . 1 . 4

9 . 3 . 2

9.49.4.19.4.29.4.39.59 . 5 . 1

9.5.29.5.39.69.6.19.6.29.6.39.6.49.79.89.8.19.8.29.8.2.19.8.2.29.8.39.8.49.8.59.9

9.109.10.19.10.29.10.2.19.10.2.29.10.2.39.10.2.49.10.2.59.10.310.10.110.1.110.2

10.310.3.110.3.1.110.3.1.210.3.210.3.2.210.510.5.110.5.210.910.9.110.9.2

10.9.310.9.410.9.4.110.9.4.2

SR EN 1992-1~1:2004

Arrnaturi pentru f0r1~ taietoare 143Armaturl de torsiune 145Armaturi de suprafa1a 145Reazeme indirecte 145Placi 146Arm aturt de incovoiere 146Generalitatl 146Arrnatur:in plac~ in vecmatatea reazemelor 146Armaturl de colt 147Arrnaturl la marginile libere 147Arrnaturl pentru forta taletoare 147Plansee - dala 147Dala in dreptul stalpilorinterior! 147Dala in dreptul stalptlorde margine sau de colt 148Arrnatur! de strapunqere 148Stalpi ,................................................................................................................. 150Generalita~1 150Armaturt longltudinale 150Arm atu ri transve rsale " ,......................... 150Pere\i "..... 151Generalitati 151Arrnatur:verticale 151Arm aturi orizontale ,....... 151Arm atu ri transversale 151Grin zi-peretl 152Fundatli 152Fundatli pe capul pilotilor ,......... 152Fundalii sub stalpi ~i peretl de beton armat 152Generalitatl 152Ancorarea barelor 153Grinzl de echilibrare 154Fundaiil de stalpi pe roca ,........................... 154Piloti Iorati 155Regiuni de discontinuitate a geometriei sau de ac~iuni................................................ 155Centurl...............................................................................................................................

156Ganeralitati 156Repartizarea centurilor 156Generalitaii .. 156Centuri perimetrale ,................................................ 156Centu ri interioare 157Centuri orizontale ale stalpilor ~i!sau peretilor , ,........................................... 157Centurj verticale 158Continuitatea ;;i ancorarea centurilor 158Reguli suplimenlare pentru elementele ~i slructurHe prefabricate de belon 159Generalitaii -............................................................................ 159Term inologie specific8 prezentei sectlu ni 159Bazele de calc !ili cerinte fundamentale 159Materials 160Betonul 160Hszistenta .,................................................................................................................... 160Fluajul ~i contractia 160Arm aturi pretensionate ,.............. 160Proprietatl mecanice ale otelurllor pentru precomprimare 160Analiza structurala ,................................................ 161Generalltati ,.................................................................................................................. 161Pierderi de tensiune 161Prevederi constructive privlnd elem entele ~i reguli specifice 161Momente de incastrare in placi 161Imbinari pereti-plansee 162

Sisteme de plansee "....................................... 162Irnblnart ~j rezemare ale elementelor prefabricate 164Materiale 164Reguli generale de dlmensionare ~i prevederile constructive privind imb inarile 164

6


9/215

10.9.4.310.9.4.410.9.4.510.9.4.610.9.4.710.9.510.9.5.110.9.5.210.9.5.310.9.610.9.6.110.9.6.210.9.6.310.9.71111.111 .1 .111.1.211.211.311.3.111.3.2

11.3.311.3.411.3.511.3.611.3.711.411.4.111.4.211.511.5.111.611.6.111.6.211.6.311.6.3.111.6.411.6.4.1

: - .11.6.4.2

11.6.5. .11.6.611.711.811.8.111.8.2

.11.911.1011.121212.112.312.3.1

~~ 12.512.612.6.112.6.212.6.3

. 12.6.412.6.512.6.5.1

~ .

SR EN 1992-1-1 :2004

Irnbinarl care transmit eforturi de compresiune 164imbinari care transmit eforturi de forfecare.................................................................... 165I r n b t n a r tcare transmit eforturi de incovolere sau de Tntindere 165lrnblnart consola ,........ 165Ancorarea arm aturilorTndreptul reazem elor 166Aparate de reazem 166Generalitali 166Aparate de reazem pentru elemente continue (neizolante)........................................... 167Aparate de reazem pentru elemente izolate 168Fundatll pahar 169Generalitatl 169Pahare cu peretl amprentati 169Pahare cu pere] netezi 169Centuri 170Structuri de beton cu agregate usoare 171Generalitati ,...................................................................... 171Domeniu de apllcare 171Simboluri speciflce 171Bazele de calcul........................................................................................................... 171Materiale ,..... 171Betonul ,................................... 171Detorrnatia elastica , , ,. 172

Fluaj/curgere lenta. ~i contractle , ,..... 174Helatil efort unltar-deformatie pentru analiza structurale neliniara 174Rezisten~a de calcul la compreslune - Hszlstenta de calculla intlndere _..... 174Relat!i efort urritar-deforrnatle pentru calculul sectiunlfor ,...... 174Betonut continat 175Durabllitate !jiiacoperirea cu beton a arrnaturllor 175Conditu de mediu ,............................................................ 175Acoperirea !jiiproprletathe betonului 175Analiza structurala .. 175Capacitatea de rotire , _........... 175Stari limila ultirne (SLU) 175Elemente pentru care nu esle neeesara arrnatura de for\a taletoare 175Elemente care nacesita arrnaturi transversale 176Torsiune , , , , ,........ 176Metoda de calcul 176Strapunqere ., ,......................................... 176Rezistehta la strapunqers a placllor sau talpllor de stalpi fara arrnatun de foriataietoare ,.......................................................................................... 176Hezistenta la strapungere a placllor sau talpllor de stalpl cu armatun de for~ataletoare , , 176incarcari locale......... 177Oboseala , ,....................................................................................... 177Stari limita de serviciu (SLS) 177Prevederi pentru armaturl ~ Generalitaii 177Diametre admlse ale dornurilor de indoire........................ .. 177Eforl unitar ultim de aderenta 177Prevederi constructive ~i regul! specifice .. 177Reguli suplimentare pentru elementele $i structurile prefabricate de beton 177Structuri de beton simplu sau slab arma! 177Structuri de beton simplu sau slab armat 178Generalitati 178Materiale , , ,........................................................ 178Beton: ipoteze de calcul suplimentare 178Analiza structurale: starl limit.a ultime 178Stari llmita ultime (SLU) 178Hezistenta de calcul la forte axiale $i la momente 179Rupere locala ,.................................................................................. 179Forta tai etoare ,........................................ 179

Torsiunea , ,......................................... 180Stari limila ultlrne provocate de 0 detorrnatie structurale (flamba]) 180Zvelte\ea stalpllor $ 1 peretilor ,................ 180

7


10/215

12.6.5.212.712.912.9.112.9.212.9.3

AnexeA (Intorrnativa)

B (lntorrnativa)

C (Norrnativa)D (lntorrnativa)E (lnforrnativa)F (Intormatlva)

SR EN 1992~1-1:2004I

181182182182182182

184

186

189191193

194196198201204

Metoda de calcul simplificata pentru pereti ~i stalpi .Stari limita de serviciu (SLS) .Prevederi constructive privind elementele ~i reguli specifice ..Elemente structurale .Rosturi de constructie .Fundatii izolate Itundatii continue de supratata ..

G (Intorrnativa)H (Inlormatlva)I (lntorrnativa)J (tntorrnativa)

Modiflcarea ccetlclentilor pariiali reterilori la materiale .

Dsforrnatil datorate fluajului/curgerli lente ~i contractlel

Proprietatlle arrnaturitor compatibile cu utilizarea acestui eurocod ..Metoda de calcul detaliata a pierderilor de tensiune din relaxare .Clase de rezisten~a indicative pentru durabilitate .Expresii pentru calculul arrnaturllor lntinse in condltll de stare plana detensiuni , ,..lnteractlunea sol-structura ., .., , , , .Electe globale de ordinul doiasupra structurilor ..Analiza pianseelor - dal a f? ia peretllor structu ral i " .Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare ..

8


11/215

Prearnbul

SR EN 1992-1-1 :2004

Acest standard european EN 1992, Eurocod 2. :.Proiectarea structurilor de beton : Regull generale ~ireguli pentru cladlrl, a fast elaborat de comitetul tehnic CENITC250 "Eurocoduri Structurale" at earulsecretariat esle detinut de BSI. Com itetul CENfTC250 este responsabil de elaborarea tuturorEurocodurilor Structurale.

Acestui standard european trebuie sa prirneasca slalutul de standard natlonal, fie prin publicarea unuitext identic, fie prin ratifieare, pans cel tarziu in iunie 2005, lar standardele natlonale in contradictle cu

acesta Irebuie anulale pana eel tarziu pans in martie 2010.

Aces! standard european tntoculeste ENV 1992-1-1, ENV 1992-1-3, ENV 1992-1-4, ENV 1992-1-5,ENV 1992-1-6 ~i ENV 1992-3.

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELI;C, institutele nationale de standardizare dinurrnatoarele ~ari sunt obligate s a aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca,Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania,Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehill, Siovacia,Slovenia, Spania, Sueclasi Ungaria.

Istoricul programului de eurocoduriin 1975, Comisia Comunita\ilor Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, aunui program de actiune in domeniul construcjuor, Obieclivul programului era eliminarea barterelortehnice in schimburile comereiale ~i armonizarea speciticatiilor tehnice.

in cadrul acestui program de actlune, comisia a lual inltiatlva stabilirii unui ansarnblu de reguli tehnicearmonizale pentru proiectarea corrstructiilor; in prezent aceste reguli sun! utitizate Instatele membreca 0 alternatlva. intr-o prima stapa, la reqlementarile nationals in vigoare pe care urmeaza sa Ietntocvlasca ulterior.}Timp de cincisprezece ani, cormsia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcatutt dinreprezentantll statelor membre, dezvoltarea programulul eurocodurllor, fapt ce a condus la aparltlaprimel generaiii de coduri europene in anii '80.

in 1989, comisia ~i statele membre ale Uniunii Europene ~i ale Asociatiel Europene a Liberului Schimb- AELS - au decis, pe baza unul acord" Tntre Comisie ~i CEN, sa transfere la CEN, prlntr-o serie dernanlndicate, preglHirea !iii publicarea eurocodurilor, cu domeniu de aplicare de a Ie atribui in viitorstatutul de standard european (EN). in acest mod, se stabileste, de facto, a legatura intre eurocoduri~i totalitatea directivelor Consiliului ~i/sau deciziile Comisiei privind standardele europene (de exempluDlrectiva Consiliului 89/10S/CEE privind produsele pentru constructil - DPC - st Directive1e Consiliului93/37/CEE, 92150/CEE s l 89/440/CEE privind lucrarile ~i servioiile publice, ca $1dlrectivele echivalenteale AELS, destinate revlqoraril pietei interne).

Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urmatoars, alcatulte fiecare, in general,

din mai mulle partt:

EN 1990EN 1991EN 1992EN 1993EN 1994EN 1995EN 1996EN 1997EN 1998EN 1999

Eurocod:Euroeod 1:Euroeod 2:Eurocod 3:Eurocod 4:Eurocod 5:Euroood 6:Eurocod 7:Eurocod 8:Eurocod 9:

Bazele prolectar] strueturilorActiun i as up rastructurilorProiectarea structurilor de betonProiectarea structurllor de otelProiectarea structurilor compozite de otel ~i beton N1)Proiectarea structurilor de lemnProiectarea structurilor de zldarteProiectarea geotehnicaProiectarea slrueturilor pentru rezlstenta la cutremurProiectarea structurllor de aluminiu

11 Acord intra Comisia Cornunltat il Europene ~i Comitetul European de Standardlzare (CEN) privlnd actlvt tatea deelaborate a eurocodurilor pentru proisctarea construcjiilor ~i lucrarilor lnqlnarestl (BC/CENI03!S9)N 11NOTA NATIONALA - A se citl beton arma! cu armature rigida.

9


12/215

SR EN 199211 :2004

Standardele eurocod recunosc responsabilttarea autorttatilor de reglem enlare din Ilecare s tat m em bru!iiistipuleazadreprul ac estora de a s tabili,1'8nivel national, valori ale unor pararnetri de calcul, care safie inc luse in reglem entarile privind s iguran\a construcfiilor, in cazul in care aceste valori continua safie diferite deta 0 tara la alia.

Statutu.1 i domeniul de aplicarea eurocodurilor

Statete membre ale UE i ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referinta care pot Ii

u tlliz ate d re pt:m ijloc de a proba conform itatea constructiilor !iii a luc rarilor inginere!iiti cu oerlntele esentiale dinDi rec tlva Consiliului 89/1 06/GEE, in particul ar cu Cerinla Esen tIala nr.t - S ta bi llta te a 9 1 re zis te n tarnecanlca - 9iCerin ta Esent ia lanr.2 - Securitatea in caz de incendiu;ca baza de spec illcatlt pentru contraclarea lucrarllor de c onstructll !?i a s ervic iilor tehnic e as ociate :cadru de specitlcatil tehnice arm onizate pentru produsele de constructil (EN 91ATE)

in rnasura in care sa reterala lucrarile de cons truc j: in s ine, eurocodurile au a relatie dlrec ta cud oc ur n e nte le interprstative 11 la care se face referire in articolu I 12 al D PC, chlar daca au0 n atu radifer1ta. de cea a s tandardelar arrnonizate de produse'". inconsecinta, aspec tele tehnlce care rezuitadin luc rarile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, in mod adecvat, de catre com .ite telelehnice GEN i/sau grupurile de luc ru ale EOTA, care elaboreazs s tandardele de pmduse, in vedereaobiineri1 unel com patibilil,W totale a s necificatillortehntc e pentru produs e cu eurocodurile.

Standardele eurocodurl contin reguli cornune de praiec tare s truc turala pentru calculul cornpletals tr uc tu ri lo r i prod usel or com panente de n atu ra.tradition ala s au inova toare, D eoareceeu rocoeurne n uabordeaza, in mod special, cazun de cons truc til eu forme neregulale sau condith deasebite deproiectare, protectantut trebute s a ap eleze la consultanta unor expe rt i p ent ru cons id er at ils uplfr nen te rep rivin d ac es te c azuri,

Standarde natlonale care lrnplernenteaza eurocoduri

Standard ele nationals care im p Iem entsaza e urocod uri trsbulesa cantina texlul in tegral al eurocod u Iul(inclusiv anexele) asa cum a fast publicat de GEN;textul eurocodului poate fi precsdat de0 paginana\ionala de tltluri 9i un pream bul national!ii ipoats fi urmat de aansxa na\ionala.

Anexa nationala poatesa coniina num ai irrlorrnatli 91 indicate privind param etril din eurocod definitldrept Paramelri Deterrninati la nivel national;intorrnatiile i indicatele care fac obiectul optiuni'autorita\ilor nationale sunt utllizate pentru proiectarea construc tillor !?i a luc rarllorlnqirteres ti dinlararespecnva !? ise retera la :

v alo ri a le coeflc len tilo rpartlali i/s au c lass pentru care euroc odul prevede alternative nationals :va lo rl c are S9 pot utiliza in cazul in care eurocodul nut urnizeaza valoarea paramelrului $1 indican um ai s im bolul ac es tula:date speciticetar'i respec tive (geografice, ollrnatice eIC.), ca de exernp luharta de zonare pentrutncarcatea data de .zapada indica;procedure care trebuie ulilizata atunc i c and eurocodul pre zinia proceduri alternativ.e .

2 1 Conform artlcolului 3.3 al DPC, oerlntele esentiale (GE) trebuiesa fie prezenlate intr-o forma ecocrsta tndocurnentele inlerpretative (DI) penlru a asigura legatura necesara intre cerlntele esentlsle ~1 prevederUestandardslcr europene arrnonizate (EN), agrementelor europene (ATE) ~i ghidurilor europene armonizate pentruagremente tehnice.3) Gohlorm artlcolulul 1 .2 .al DPG (Dlrectiva Oonslliulul 89/1QS/GEE) dccumentela interpretative trebula;a) sa prezinte lntr-o forma concreta cerintele esenliale prln armonlzarea terminologiei Iii bazei tehnlcasl prinlndlcarea, dupa caz, a claselor sau nlvelurllor pentru fieeare oerlnta:b) sa. Indice metodele de corelare a claselor s au n ive lu rilo r c erln te lo r c uspecificafille tshnlce, ca deexernplumetode de caleul ~i de lrlee.rcare, regull de proleotare etc,;c) sa serveasca drept documente de referinla pentru elaborarea standardelor a rmonlza ts : ;; 1recornandan lo rpentru aprobari tehnice la nivel european aqrernente tehnice arrnonizate.Eurocoduri.le, de facto, au un ro l similar In domeniul Cerin\ei Esentiale nr.1 51 al unei parli a Cerin!ei Esen\ialenr.2.

10


13/215

Pentru proiectarea constructiilor noi, EN 1992-1-1 este destinat pentru a Ii apllcat direct, lrnpreuna cualte parti din EN 1992 precum ~i eu Eurocodurile EN 1990, EN 1991, EN 1997 ~i EN 1998.

SR EN 1992-1-1 :2004

Poate sa coniina de asemeneadeclzii de ap1icare a anexelor informative,referlri la lnforrnatll complementare non can t rad i ctorf , pentru a ajuta utillzatorul la aplicareaeurocooului.

Legaturi lntre Eurocoduri ~i specificatiile tehnice armonizate de produse (EN ~i ATE

Esta necesar sa existe 0 coerenta in ceea ce prlvests specltlcatllle tehnice armonizate pentru

produsele de constructll ~i regulile tehnice pentru lucrartls de constructii 1). Pe langa aceasta, orlcelntorrnatle referitoare la eurocoduri, care lnsoteste rnarcajul CE pentru produsele de consiructll.trebuie sa mentloneze clar parametrii determina~i la nivel national care au fost luat! in considerare.

lnforrnatll suplimentare specifice EN 1992-1-1

EN 1992-1-1 deserie principalele reguli ~i cerintele pentru siqurenta, aptltudinea in exploatare ~idurabflitatea structurilor de beton, precum i prevederi specifice pentru cladir]. Se bazeaza peconceptul de stare llrnlta, utiliza! lrnpreuna CLi 0 metoda cu coeficientl partlali,

EN 1992-1-1 serveste de asemenea drept document de referinta pentru aile comitete tehnice CENcare se ocupa de alte aspecte structurale.

EN 1992-1-1 este destlnat pentru a Ii utilizat de catre :comitetele care redacteaza alte standarde de caleul de structuri precum ~i standardle deprodus, de incercare ~i de executie asoclate ;cllenti (pentru formularea cerintelor lor specifice in materie de niveluri de fiabilitate iiiidurabilltate, de exemplu) ;de proieetanti ~Iconstructori ;de autorftatlle implicate.

Sunt recomanda valori numerice ale coeticientllor partlall precum ~i ale alter parametri de fiabllitate cavalorl de baza pentru a lurniza un nivel de fiabilitate acceptabil. Acestea au fast stabilite prasupunandun nivel corespunzstor al executisl ~I al gestiunii calitatil. Cand EN 1992-1-1 ests folosit ca documentde referin\a pentru alte comitete tehnice ale CEN, !rebuie utlllzate aceleasi valori.

Anexa natlonala pentru EN 1992-1-1

Acesl standard prezinta valori eu note, care indica cazurlle in care se pot face optluni la nivel national.Asttel, standardul national care implementeaza EN 1992-1-1 poate avea anexa natlonala care sacontlna Parametrii Deterrnlnatl la nivel National care !rebule utillzaf pentru proiectarea constructlilor iiiia tocrarllor inginere~ti ce se executa Tntara respsctlva.

Alegerile natlonals sunt admise in EN 1992-1-1 ta paragra!ele urmatoare :

2.3.3 (3)2.4.2.1 (1)2.4.2.2 (1)2.4.2.2 (2 )2.4.2.2 (3)2.4.2.3 (1)2.4.2.4 (1 )2.4.2.4 (2)2.4.2.5 (2)

3.1.2 (2)P

5.10.9 (1)P6.2.2 (1)6.2.2 (6)6.2.3 (2)6.2.3 (3)6.2.4 (4)6.2.4 (6)6.4.3 (6 )6.4.4(1)

6.4.5 (3)

9.5.3 (3)9.6.2 (1)9.6.3 (1)9.7 (1 )9.8.1 (3)9.8.2.1 (1 )9.8.3 (1)9.8.3 (2 )9.8.4 (1 )

9.8.5 (3)

~II A sc v ed eu A rt.3 .3~ A rt. 11 din O Pe. rat!$ iclauzele -1 - . 1 .-1.3.1. 4.3.2 si 5.2 ale 0 11.

11


14/215

3.1.2 (4)3.1.6 (1)P3.1.6 (2)P3.2.2 (3)P3.2.7 (2)3.3.4 (5)3.3.6 (7)4.4.1.2 (3)4.4.1.2 (5)4.4.1.2 (6)4.4.1.2 (7)4.4.1.2 (8)4.4.1.2 (13)4.4.1.3 (1)P4.4.1.3 (3)4.4.1.3 (4)5.1.3 (1)P5.2 (5)5.5 (4)5.6.3 (4 )5.8.3.1 (1)5.8.3.3 (1)

5.8.3.3 (2)5.8.5 (1)5.8.6 (3)5.10.1 (6)5.10.2.1 (1)P5.10.2.1 (2)5.10.2.2 (4)5.10.2.2. (5)5.10.3 (2)5.10.S (2)5.10.8(3

SR EN 1992-1-1 :2004

6.4.5 (4)6.5.2 (2)6.5.4 (4)6.5.4 (6)6.8.4 (1)6.8.4 (5 )6.8.6 (1 )6.B.6 (2)6.8.7(1)7.2 (2)7.2 (3)7.2 (5)7.3.1 (5)7.3.2 (4)7.3.4 (3 )7.4.2 (2)8.2 (2)8.3 (2 )8.6 (2)B.8 (1)9.2.1.1 (1)9.2.1.1 (3 )

9.2.1.2 (1)9.2.1.4(1)9.2.2 (4)9.2.2 (5)9.2.2 (6)9.2.2 (7)9.2.2 (8)9.3.1.1(3)9.5.2 (1)9.5.2 (2)9.5.2 (3)

12

9.10.2.2 (2)9.10.2.3 (3)9.10.2.3 (4)9.10.2.4 (2)11.3.5 (1)P11.3.5 (2)P11.3.7 (1)11.6.1 (1 )11.6.1 (2)11.6.2(1)11.6.4.1 (1)12.3.1 (1)12.6.3 (2)A.2.1 (1)A.2.1 (2)A.2.2 (1)A.2 ..2 (2)A.2.3 (1)C.1 (1)C.1 (3)E.1 (2)J.1 (3)

J.2.2 (2)J.3 (2)J.3 (3


15/215

~

--

F:. .~ u.._

SR EN 1992-1-1 :2004

Sectiunea 1 Generalltatl ,

1.1 Domeniu de aplicare

1.1.1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 2

(1)P Eurocodul 2 se apllca la proiectarea eladirilor I lucrarilor de constructil lnqlneresf de betonsimplu, beton arrnat sau beton precomprimat. Slandardul ests conform principlilor ~i cerlntetor desigurant~ :;;i de aptltudine in exploatare ale constructlllor ~i cu bazele de proiectare l?i de verificare

lndlcate in EN 1990 Bazele proiectarii slructurilor.

(2)P Eurocodul 2 nu trateaza decal ceea ce line de cerlntels de rezlstsnla rnecanica, aptitudine inserviciu, durabllitate !?irezlstenta la foe ale structuritor de beton. Celelalte cerlnte, de exemplu, eelereferitoare la izolarea terrnlca :;;iacustica, nu sunt abordate.

(3)P Eurocodul 2 este destin a! sa fie ut ll iza t I rnpreunaeu standardele urm ato are :

EN 1990:EN 1991 :hEN:ENV 13670:

EN 1997:EN 1998:

Bazele proiectarilstructurilorActlunl asupra structurllorProduse pentru constructllin corelare ou strueturile de betonExecu\ia constructiilor de beton

Proiectarea geotehnicaProlectarea structurilor la rezistenta la cutremur; in cazul construirii strueturilorde beton Tnregiuni seismice

(4)P Eurocodul 2 cuprinde p artlle u rrn ato are :Partea 1' : Reguli generale:;;1 reguli pentru clad!riPartea 1-2 : Reguli generale - Calculul comportarf la foePartea 2.: Poduri de beton - Proiectare ;;i prevederl constructivePartea 3: Silozuri;;1 rezervoare

1.1.2 Domeniu de aplleare a p arljj 1 -1a Eurocodulul 2

(1)P Partea 1-1 a Eurocodu lu t 2 enunt a p rin c lp lllede baza ale proiectaril structurllor de beton simplu,armat sau precomprimat, eonstituit din agregate de masa volurnlca normals sau din agregate usoare,precum : ; ; ireguli specifice pentru cladir1.

(2)P Partea 1-1 trateaza subiectele urmatoare :Secflunaa 1: Generalita~iSectlunea 2: Bazele proleclariiSec tlu ne a 3 :MaterialeSectlunea 4: Durabilitatea :;;iacoperirea arrnaturilorSsctiunea 5: Analiza structuraleSectiunea 6: Stari limile ultime (SLU)Sectiunea 7: Stari limite de servlciu (SLS)Sectiunea 8: Prevederi constructive privind arrnatunlede beton armat !iiIde precomprimare

GeneralitaliSectlunea 9: Prevederi constructive privind elementele ~i reguli specificeSeciiunea 10 : Reguli suplimentare pentruelementele :;;i structurileprefabricate de betonSeciiunea 11: Structuri de beton cu agregate usoareSectiunea 12: Structuri de beton slmplu sau slab arrnat

(3)P Sectlunlle 1 !iii 2 indica. articolele care Ie completeaz8 pe cele din EN 1990 "Bazele prolectar'lstru cturllor".

(4)P Partea 1-1 nu ac opera :- utilizarea arrnaturllorlise; rezis tenta la foe;- aspectele particulare ale unor tipuri de cladlri (cum sun imobilele inalte) ;- aspedele particulare ale unor tipurl de lucrarl de constructll lnqlnerestl (cum sun! viaductele,podurile, barajele, indntele sub presiune, platformele marine sau rezervoarele):

13


16/215

SR EN 19921-1:2004

- oomponentele de beton cu caverne sau de beton celular i eele realiza.te eu agregate gTele sauincluzand elemenle de constructle rnetallca (a se vedea Eurocodul 4 pentru slrueturile compozile deotel-beton),

1.2 Referinte normative

(l)P Acest standard european cuprlnde prin reterlnte datate sau nedatate prevederi ale altar pubfcatli,Aceste retsrlnte normative sun! citate la locurlle corespunzatoare din text i publicatiile suntenumerate in continuare. Pentru reterintele datate, amendamentelesau revizuirile ulterioare ale

oricareia din aeeste publicaiii nu se apliea acestul standard european decal daca ele au fastincorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru retertntele nedatate, se apuca ultima editie apublicatiella care se lace reterlra (inelusiv amendamenJele).

1.2.1 Standarde generale de referinla

EN 1990 Bases de calcul des structuresEN 19911-5: Actions sur Ies structures: Actions th errn lque sEN 1991116: Actions surles structures: Actions en cours d 'exeoution

1.2.2 Alte standarde de referinta

EN 1997: Galcul geotechniqueEN 197': elm ent. Com position, spec it ic a tlon set crill!!res de conform ita des cim ents courantsEN 206~1 Beton: Specitlcation, performance, production et contormiteEN 12390: Essa! pour beton durciEN 10080: Aciers pourl'armature du baton armsEN 10138: Arm atures de precontrainteEN ISO 17760: Prec edes autoros es p ourIe soudaje des armatures de beton anneENV 13670: Execution des ouvrages en betonEN 13791. Evaluation de la resistance ala com presion dans les structures au laselements

StructurauxEN ISO 15630: Aciers pourl'armature et I aprecontrainte de beton, Methodes d'essai

1.3 Ipoteze

(l)P in a ta ra de ipotezele generale din EN 1990,. se aplica ipotezele urmatoare:

~Struclurile suntconcepute i calculate de un personal care au calificarea ~i expsrlenta cerute,~in uzine, atelleresl pesantjer sun! prevazute 0 supraveghere i un control al calilatii adecvate. Execu tia se realizeaza de un personal c a re po seda co rnpet sn te leiexperienta csrute. Material.ele !}i produsele de constructis sun! utilizate in rnan ie ra spec it ica tain acest eurocod sauconform speciticatltorproprii materialelor !}i produselor utlllzate. Structura face oblectul unel inlre\ineri adeevate,- Utilizarea structurii es t e con to rrnaprevederilor din proiect. Cerintsle de exscutie ~i de punere in opera indicate in ENV 13670 sunt sattstacute.

1.4 Distlnctle Intre principiii.

reguli de aplicare(1)P S e aplica regul.ile definite in EN 1990.

1..5 Definitn- -- - -----,

1.5.1 GeneraIitafl

(1)P Se aplica termenli i delinitiile din EN 1990.

1.5..2 Terrnerrl s! definilii supltmentare uttllzate in acest standard

1.5.2 ..1 structurt prefabricate. Structurile prefabricate sunt caractertzate prln utllizarea de elementsstructurale produse in alta parte dscat in pozltla lor !inala in luerare. Tnlucrare, acesteelemente suntasamblate astlel incat sa asiqure integritatea structurata ceruta,

14


17/215

SR EN 1992-1-1:2004

1.5.2.2 Elemente structurale de beton slmplu sau slab armat, Elementele structurale de betoncare nu contin arrnaturi (beton simplu) sau contln mai putlne arrnaturi decat minlmul definil Insectiunea 9.

1.5.2.3 Armaturi pretensionate neaderente ~i Armaturi pretensionate exterioare. Armatur]pretenslonate neaderente pentru elements postintinse, la care canalele nu sunt Injecta!e in modpermanentl; !iii Arrnaturi pretensionale exterioare sectluntl de beton (pot fi inglobale 1n beton dupapretensionare, sau sa aiba 0 membrana de protsctie).

1.6.2.4 Precomprimare Procesul de precomprimare consta in aplicarea Iortelor asupra structurll debeton prin intinderea unor arrnaturl in raport cu elementul de beton. Terme.nul "precomprimare" esteutiliza! In general penlru a desemna ansamblul efectelor permanente ale procesulul deprecomprimare, care comports eforluri interne in sectluni !?i delorrnatil ale structurll. Celelaltemodalitati de precomprimare nu sunt considerate in acest standard.

1.6 Simboluri

Pentru inlelegerea acestul standard se aphca aimoolurtleurrnatoare.

NOTA Notatllle utilizate se bazeaza pe slandardullSO 3898:1987.

Litere latine mari

~~'-

A Actlune aocldentalaA Aria sectlunl! transversaleA c Aria sectiunll transversale de betonAp Aria sectiunll arrnatur] sau arrnaturllor pretensionateAs Aria sectlunll arrnaturilor pentru beton arrnatAs,mln Aria sectlunii minime de armatureAew Aria arm aturllorlr ansversal eo Diamelrul dornului de indoire06d Indice de degradare datorita oboselilE Erect al actlunilorEe, EO(28) Modul de elasticitate tangent in origine (Ia un efort (Jc = 0) pentru un beton de rnasa

voiurnlca normala la 28 de zileEo,elf Modul de elasticitate efeeliv al betonulufECd Valoarea de caleul a rnodululul de eiaslicitate al betonuluiEcrn Modul de elastlcitate secant al belonuluiE! ) (Q Modul de elasticitate tangent in origlne ( O " c =0) la timpul t pentru un beton de rnasa volurnica

norrnalaEp vatcarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionateE s Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturllor pentru beton armatEI Rigiditate la lncovoiereECH Echllibru staticF ActiuneF d Valoarea de calcul a unei actiunl

F k Valoarea caracteristlca a unei actlunlGk Valoarea caracteristlca a unei actiunl permanenteI Moment de lnertls al sectlun'l de batonL LungimeM Moment TncovoietorMEd Valoarea de calcul a momentului incovoietor aplicatN Forta axlalaNEd Valoarea de calcul a foriei axiale (Tntindere sau compresiune) aplicatep Forta de precomprimarePo Forta initiala la extremitatea activa a armaturii pretension ate imedlat dupa tensionareO k Valoarea caracteristlca a unei actiuni variabileDial Valoarea oaracteristica a lnoarcarll de obosealaR HezistentaS Eforturi ~i momente Interne (solicitari)S Moment sialicSLS Stare limila de servlciu (SLS)

15


18/215

SR EN 1992-1-1 :2004

T Moment de torsiunehd Valoarea de calcul a momentului de torsiune apllcatSLU Stare limita ultima (SLU)V Faria taletoareVEd Valoarea de calcul a fortei taietoare aplicate

Litere latine micl

a Dlstantaa Data geometricada Toleranta pentru datele geometriceb Latime talala a unei sectiunl transversale sau la\imea reala a talpii unei grinzi in forma de T

sau Lb; U3timea inimii grinzilor in forma de T, I sau Ld Diametru ; Adanctrned inaltime utlia a unei sectiuni transversaledg Olmensiunea nornin ala aagregatuluie Excentricitatefo Hezlstsnta la compresiune a betonuluif < ; d Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonuluifC K Valoarea caracterlstica a rezistentel la compresiune a betonului, rnasurata pe cllindrl la 28 de

zile

f e rn Valoarea medie a rezlstentel la compresiune a betonului, rnasurata pe clllndrl'ctk Rezistenta caractertstlca la intindere directs a betonului'w n Valoarea

t

medie a reztstentel la Tntindere dlrecta a betonuluifp Hezlstenta la intindere a arrnaturllor prelensionatefpk Hezistenta caracteristica la intindere a armaturllor pretensionatefp o. I lim ita de elasticitate conventionala la 0,1 % a armaturllor pretension atefpO.1k Valoarea caracteristlca a limitei de elasticitate cortventionate la 0,1 % a armaturilor

pretension atefO.2 k Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate convention ale la 0,2% a arrrraturllor pentru

beton arrnat'I Hezistenta la intindere a armaturllor pentru beton annat"k Rezistenta caracteristica fa Intindere a arrnaturtlorpentru beton arrnatfy Limita de elasticitate a arrnaturllor pentru beton armat

fy d Limita de elasticitate de calcul a armaturtlorpentru beton armatfY k Limita de elasticitate caracteristica a arrnaturllor pentru baton arm attyW d Limita de elastlcltate de calcul a arrnaturllor transversaleh lnattlrneh inal~ime talala a ssctlunf transversalei Raza de giratiek Coeficient ; FactorI (sau I sau L) Lungime ; Deschiderem Masar Raza1/r Curbura Intr-o sectluna data

GrosimeMoment de limp conslderat

to . varsta betonului In momentul aplicarii lncarcariiu Perimetrul sectlunlltransversale de beton a carel arie este A .:u,v,w Componente ale dep la sa ril unu lpunctx inaliimea axel neutrex,y,z Coordonatez Bra\ul de parghle al eiorturilor interne

Litere 9rece~ti mici

Unghi ; RaportUnghi; Raport ; CoeficientCoe fic ient parua lCoeficient partia' pentru actiunlle accidentale ACoeticient pariial pen.tru beton

16


19/215

SR EN 1992-1-1 :2004

It Coeflcient partial pentru ac\iunile F/tJal Coefieient partial pentru oboseala batonuluiIf:.faf Coefieient partial pentru actiunlle de obosealaI f . ; Coefieient partial pentru actlunile permanente G1M Coeficient partial pentru proprietalea unui material, care tine seama de incertiludinile asupra

proprletatil insa~i, asupra lrnpertectlunllor geometriee !ii iasupra modelului de calcul utllizat'}fo Coefielent partial pentru actlunlle asociate precornprimarll P16 Coefielent partial pentru actiunile vartabile QIS Coeficlent partial pentru arrnaturile pentru beton armat sau precomprimatXi,fal Coefleient partial pentru arrnaturile penlru beton armat sau precomprimat sub incarcarea de

obosealaIf Coeficlent partial pentru actiuni, care nu tine seama de incertitudini de model;g Coefieient partlal pentru actiunlla permanente, care nu line seama de incertitudini de model1m Coeficient partial pentru proprletat'ls unui material, nurnai incertltudinile asupra proprletatii

materialului fiind luate in considerare{j Incrementlcoeficient de redistrlbuire.; Coeflcient de reducere/coeficient de distribuire" 'c Deforrnatle speciflca la eompresiune a betonuluiE e l Detorrnatle specilica la cornpresiune a betonului corespunzatoare efortulul unitar maxim foc c u Deformatie speclflca ultima a betonului la cornpresluneEu Deforrnatie specitlca a arrnaturilor pentru beton arm at sau pretensionate sub elort unitar

maximEu k Valoarea caracteristica a oetormatiei specifice a armaturilor pentru beton arrnat sau

pretensionate sub efort unltar maximo UnghiA Coeficienl de zvelteteJ 1 Coeficient de frecare intre arrnaturile pretensionate ~i canale Ie lorII Coeficlentullul Poisson~, Coeficient de reducere a rezistentel betonului fisural la foqa taietoare.; Raporl intre capacitatea de aderenta a armaturtlor prelensionate ~l capacitatea de aderenta a

armaturllor de beton arrnatp Mase volurnlca a betonului uscat in etuva, in kg/m 3

PIOOO Valoare a pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de are dupa tension are, la 0 temperaturamedle de 20"C

PI Procentul de armare longitudinal aP w Procentul de arm are transversalse T c Efort unitar de eompresiune in betonc r op Efor! unitar de compresiune in beton datorita unei torte axiale sau precornprirnarflTeu E!ort unitar de compresiune Tnbeton corsspunzand deforrnatisl ultime la compreslune "'cur Efort unltar tangentiall/ J Diametrul unei bare de arrnatura sau a unei canalede cablu de precomprimare n Diamelru echivalent al unui pachel de bare~.t,IO) Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t~i~, in raport eu detorrnana elastica la 28 de zileIf '( 0 0 , 10 )Valoare flnala a coeficientului de llua]l/f Coeflclentl care definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile

( 110pentru valorlle de grupareII'ipentru valorlle freevente\V 2pentru valorile cvasipermanente

17


20/215

SR EN 19921-1 :2004

Sectiunea 2 Bazele prolectarl!

2.1 Cerinte

2.1.1 Cerinte de baza

(1)P Proiectatea stru cturilor de beton trebu ie etectuata conform re91.1ilor generale indicate In EN 1990.

(2)P Pentru slructurile de beton trebuie de asemenea aplicate prevederlle suplimentare indicate ina c ea s ta s e ct lune .

(3) C erinte le de bazadin EN 1990 s ec tlune a 2 s e c on side rarealizate daca sunt indeplinite oondltlileurmatoare:

- se efectueaza un calculla star! limila, cu metoda coeficientilor partiall, asa cum se indica inEN 1990,

- actiunile sunt conforme cu EN 1991 ~i- cornblnatllle de actluni sunt conforme cu EN 1990 ~i- rezis ten ta,dUrabilitatea ~l aptitudinea de serviciu sunt conform cu acest standard.

NOTA - Cerintele referitoare la reztstsnta la foe (a St3 vedea EN 1990 sectlunea 5 ~I EN 1992-1-2) pot impunepentru diferitele elemente dimensiuni superioare celor cerute de condlfia de rezlstenta structurala latemperaturi normale.

2.1.2 Managementul fiabiliHi~ii

(1) Regulile referitoare la managementul fiabilitaiil sunt indicate in EN 1990 seotiunea 2.

(2) Se considera ca un calcul efectuat utilizand coeficisntii partiali indicati in acest eurocod(a se vedea 2.4) ~i coeficientli partiall lndlcatl in anexele EN 1990 conduce la 0 structura avand clasade liabllltate RC2.

NOTA - Pentru mal mulle tnforrnatll a S8 vedea anexele B i C din EN 1990.

2.1.3 Durata de utlllzare prolectata, durabilitatea sl managemenlul calltatll

(1) Regulile referitoare la durata de utilizare a unui proiect, la durabilltate i la gestiunea calltatl'suntindicate in EN 1990 sectiunea 2.

2.2 Prlnclpiile calcululul la stari IImita

(1) Regulile referltoare la calculul la stari lim ita sunt indicat in EN 1990 sactiunea 3.

2.3 Variabile de baza

2..3.1 Acliuni o iinfluente ale mediului

2.3.1.1 Genera Iitati

(1) Ac\i unile ce se uti I izeaza Tncalcu I pot fl obtin ute din parii Ie cores punzatoare aI 'eEN 1991 .

NOTA 1 - Par1;lledin EN 1991 utilizate in calculul structurilor sunt in principal:EN 19911.1 Greuta\i speoiflcs, greutati proprii, lncarcarl utile pentru cladlriEN 1991-1. 2 ACIJuni asupra structurilor expuss la foeEN 1991 -, .3 inca rcarl date de zapadaEN 1991-1 A AcVuni ale vantulu]!::N 1991-1.5 Acjiuni termlceEN 1991-1.6 Actlunt pe durata executieiEN 19911.7 Acpunlaccidentale datorita sccuruori explozillorEN 1991-2 Ac~uni din lrafic la poduriEN 1991-3 Ac~uni datorate podurllor rulante ~I rnaslnilorEN1S914 Acliunl asupra silozurilor ~I rezervoarelor

NOTA 2 - Actlunlls specifice acestui standard sun! indicate in secliunile corespunzatoare,

18


21/215

SR EN 1992-1-1 :2004

NOTA 3 Actiunlle datorita. presiunii parnantulul ~i presiunii hidrostatice pot f deduse din EN 1997.

NOTA 4 - Atune! cand se line searna de tasari inegale, S8 pot utiliza valori corespunziitoare ale tasarllorestimate.

NOTA 5 . Oaca este cazul, in speelflcatllle pentru un proiect oarecare pot fi definite ~I alte actlunl,

2.3.1.2 Efecte termice

(1) Pentru verttlcar] la starl limita de serviciu se recornanda sa se tina seama de efeetele termiee.

(2 ) La stari limita ultlrneefeelele term ice S9 iau in eonsiderare doar caca aeestea aunt semnificative-de exemplu, pentru obossala, in verificari ale stabllltatii, atunei cand efeetele de ordinul dai suntimpartante etc, in celelalte cazuri, nu se iau in conslderare, cu condltla ca ductllitatea ~i capacitateade rotlre a elementelor sa fie suficiente.

(3) Atunci cand efectele term ice luate in calcul, sunt considerate ca actiuntvariabile ~i Ii se apllca uncaeficient partial ~i un coeflclent1 . /1 ,

NOTA - Coeficienlul \I f aste delinit Tnanexa din EN '990 corespunzatcare ~i in EN 1991,'-5,

2.3.1.3 Tasari/mi!;,icari dlterentlate

(1) Se recornanda sa se considere tasarile/rn i~carile diterentiate ale structurii datorate tasaril solului caa actiune psrrnanenta, Gsell lntrodusa ca atare in cornblnatllle de actluni. In general. GSal estereprezentata de un ansamblu de valori corsspunzand diferen\elor (Tn raport eu un nivel de referin\a)de tasare/mlscare lrrtre lundatii sau partl de fundatii, dsel.i (cu i se noteaza numarul fundatlel sau parlilde Iundatle),

NOTA Atunci cand, in caieul, se tine seama de tasarila diferenliate, S8 pot utiliza valori estimate ale tasarilorprsvazute.

(2 ) in genetal, 59 recornanda sa se tina searna de, tasari ls d lterent la tsin veriticarile la s t ar l llrn lt adeserviclu,

(3) Pentru starlte lirnita ultime, tasarlle sun! luate in calcul doar atunei cand sunt semnificatlve - deexemplu pentru obeseala, in verilicarile de stabilitate, atunci cand efsctele de ordinul dol suntsemnificative etc, in celelalte cazuri, tasarile pot Ii neglijate pentru startle llmlta ultlrne, sub rezsrva.totusi, ca ductilitatea ~i eapacitatea de rotire a elementelor sa fie sutlciente.

(4) Atunei cand tasarile diferen\iate sun! luate in considerare, se aplica un coeficient partial efectelorcorespunzatoars.

NOTA - Valoarea coeficiantului partial pentru efeetele tasarilor dltarentlale este d.efinita in anexa lui EN 1990referitoare la aeestea.

2.3.1.4 Precomprimare

(1)P Precomprimarea ccnsiderata in acest eurocod este apllcata prin Arrnaturt pretensionate din atelde ln alt a r ez is te nt a (s a rme ,toraane sau bare).

(2) Arrnaturns pretensiona!e pot Ii In!erioare betonulul. Pot fi pretensionate ~i aderente sau postintinse~i aderente sau neaderente.

(3) D easemenea, arrnaturlleprelensionate pot fi exterioare structurii, cu puncte de contact la deviatori~i la ancorajs.

(4) Prevederile privind precamprimarea sunl indicate in 5,10,

2.3,2 Proprletatile materialelor ~i a produselor

2.3.2.1 Generalitatl

(1) Regulile referitoare la proprietatlle materialeior ~i produselor sunt indicate in EN 1990, sectiunea 4,

19


22/215

20

SR EN 1992-1-1:2004

(2) Prevederile referitoare la beton, aiel pentru beton arrnat ~i otel pentru beton precomprimat suntindicate in sectlunea 3sau in standardul de produs respectiv.

2.3.2.2 Contr,actie ~i tlua]

(1) Contractia !?i f luajul sunt proprietati ale betonului dependents de timp. 5e recomanda, in general,sa sa t inaseama de efectele lor penlru verificM la star! llm lta d eserviciu.

(2 ) Pentru stan ltrnita ultime nu se consldera efectele contractlsl :;;1fluaJului/curgeril lente decal daceacestea sunt semnificative -in verificari la starl limita ultime de stabilitate, de exemplu, atunci candefectele de ordinul dol sunt semnificative. in celelalte cazurl aceste etecte nu sunt luate in calcul,pentru s t a r l t e Ilmita ultime, cu condltia ca ductilitatea :;;1capacitate de rotatle a elementelor sa fiesuficiente.

(3) Atunci cand S8 tine seama in calcul de flual. se recornanda sa S8 evalueze efectele, ladimensionare, in cornblnafia cvaslperrnanenta de tnearcarl, independent de situatia din protectconsiderate - permanenta, tranzitorie sau accidentala,

NOTA - in majoritatea cazurilor efectele fluajului/curgerillente pot f ievaluate sub incarcari permanente ~l subvalori medii ale precomprlrnaril,

2.3.3 Deformatiile betonului

(1)P Consecintele detorrnatil lor datorate temperaturii, contractlet i fluajului/curgerii lente trebuie luatein considerare, in calcul,

(2) Respectarea reguillor de aplicare ale acestui standard admite, in mod normal, sa sa ~ina seam a deaeeste etecte, 5e recornanda, de asemenea :

- sa se minimizeze detormatille ~i tisurarea data rate contraotiel :;;ifluajului/curgerii lente in betonulrecent turnat, printr-o compozitle adecvata a amestecului pentru beton;- sa se minimizeze impiedicarea detorrnatiilor prin prevederea de aparate de reazem sau de rosturijudicios alcatuite:- daca derorrnatlile suntimpiedicate, sa se tina seama in caicul de influenia acestora.

(3) La cladiri , efectele ternperaturllor ~i ale contractiel pot fi neglijate in calculul de ansamblu, cu

conditia s a se prevada rosturi la ctstanta maxima Oioinhpentru a compensa deformatiile rezultate,

NOTA - Valoarea ~oinl este indicata in anexa na\ionala, Valoarea recornandata este c::Iolnt = 30 rn, Pentrustructurile prefabricate valoarea poate fi mal mare decal pentru structurlle de beton rnonollt, deoarece 0 partedin contractie ~i fluaJ/curgere lenla se produc inainte de punerea in opera a elernentelor,

2.3.4 Date geometriee

2.3.4.1 Generalitati

(1) Regulile referitoare la datele geometrice sunt indicate in EN 1990 sectlunea 4,

2.3.4.2 Cerlnte suplimentare pentru pllotll foratl

(1)P in calcul, trebuie sa se ~ina seama de lrrcertitudlrrllelegate de sectlunaa pllotllor precum :;;ideprocedurile de betonare.

(2) In cazul pilotilor tora\i cu carnasa recuperabila se recornanda, in absents altor prevederi, sa seadopte, in calculele de dimensionare, urrnatoarele valori ale oiarnetrulut

- daca d ~ om< 400 mm d : : ; : dnom - 20 mmdaca 400 s d nom s 1 000 mm d: : ; : 0,95 d nom

- daca d nom > 1 000 rnrn d::; dnom - 50 mm

dnom este diametrul nominal al pilotului.


23/215

SR EN 199211:2004

2.4 Verificare prin metoda coettclentilor partiali

2.4.1 Generalitati" .

(1) RegulUe referitoare la metoda coetlcientilor partiall sunt indicate in EN 1990 sectlunea 6.

2.4.2 Valori de calcul

2.4.2.1 Coeficlentul partlal referitor la etectele ccntractlel

(1) Atunci cand in calculul la star! limita ultime se cere luarea in calcul a efectelor contractlel sautlllzsaza coeficientul partial : ; t ,H .

NOTA -Valoarea coellcientulul }SH care sa utlllzeaza lntr-o anurnita lara poate f IUrnizala in anexa natlcnala.Valoarea recornandata este }SH =1,0.

2.4.2.2 Coeticien~i partiali referitori la precomprimare

(,.) P recom prim areaeste destin ala, in majoritalea s ltuatiilor, sa aiba efecte favorab iIe; de acsea,pentru verlficarl la starea limila ultima se utillzeaza coeficientul !P.fs". Valoarea de calcul aprecornprlmanl se poate stabili pe baza valorii medii a for~ei de precomprimare (a se vedea EN 1990sectiunea 4).

NOTA -Valoarea coeficlentului i?fav care se utlllzeaza tntr-o anurnita lara poate Ii furnlzata in anexa nalional,lValoarea recornandata este Pliav = 1.0. Aceasta valoare poate fi ulilizata ~i in veriflcarile la oboseala.

(2) Pentru verifidlri la starea limila de stabilitate, In prezenta nrecomprimaril exterioare, daca 0crestere a valorli precornprirnar't poate Ii cetavorabna se utillzeaza coeficientul partial /p,unfav.

NOTA -Valoarea coeficientului /I'.unfav care se utillzeaza lntr-o anurnlta lara poate Ii furnlzata in anexanatlonata. Valoarea recornandata este tp,unfav = 1,3.

(3) De asemenea, se va utiliza coeficientul/f:>,unfavpentru verificarl ale efectelar locale.

NOTA Valoarea coeficientului .i?,unlav care S9 utllizeaza lntr-o anurnita lara poate fl furnlzata in anexana\ionala. Valoarea recomandata este /I',unlav = 1,2. Efectele locale datorila ancoraril arrnaturilor pretenslonatepreintinse sunt luate in conslcerare in 8.10.2.

2.4.2.3 Caetleienl partial reteritor la Incarcarlle care produc oboseata

(1) Coeficientul partial referitor la fncarcarile care produc oboseala este /f= ,fat .

NOTA Valoarea coeficiehtuluf tF.lat care se utillzeaza Intr-o anumita lara poale Ii furnizata tn anexa nalionala.Valoarea recornandata este }F.ra!=1.0.

2.4.2.4 Coe'icien~l partiaU referit.ori la mat.eriale

(1) Se utlllzeaza coeficlentll partiali referitori la materiale, It ~i /S, definitl pentru starlle Iimita ultime.

NOTA -Valortle.coeflclenulor It ~I }S care se utilizeaza lntr-o anurnita lara pol II furnlzate in anexa nalionala.VaJerlle recomandale pentru sltuatll de proiectare permanente sau varlahile, pe de-c parte ~i accldentale, pede alta parte sun! Indicate in tabelul 2"1N. Ele nu sunl valablle pantru dimensionarea la foc, penlru care serecornan da valori Ie din EN 19921-2.

Pentru verificari la obossala se recornanda folasirea, pentru valorile lui /tr lat ~j }SJat , a coetlclentllorpartiali corespunzatorl sltuatlel de tncarcare permanents indicali in tabelul 2.1 N.

21


24/215

SR EN 1992-1-1 :2004

Tabelul 2.1N - Coetlclentl partiall referitori la materiale, pentru stari limita ultime

Situatia de proiectare '}t (beton) IS (o~el pentru n, (o~el pentru betonbeton armat) precom prim at)

Permanents 1,5 1,15 1,15Tranzitorii

Accidenlale 1,20 1,00 1,00

(2) in prlvlnta cosficlentllor par~iali referitori la materiale pentru verltlcart la stan IImita de serviclu, se

recornanda sa se la valorile din articolele specifice din acest eurocod.

NOTA - Valorlle coeficlenfilor "} e ~l }S care se utillzeaza lntr-o anurnlta lara pot I i furnlzate in anexa natlonala.Valorile recomandate pentru situa~1 neacoperite de articolele specifice ale acestul eurocod sunl ]t = }S = 1,0.

(3 ) Se pot utiliza valori mal mici ale coeticierttilor"J t Jljii IS sub rezerva de a 11justlflcatlprin prevedericare sa reduca incertitudlnile asupra rezlstentet calculate.

NOTA - lntormatllle sunt Indicate in anexa informativa A.

2.4.2.5 Ooeficlentl partlall referitori la materiale pentru tundatil

(1) Se recomanca determlnarea valorllor de ealcul ale proprietatllor de rezlstenta a solului inconformitate cu EN 1997.

(2) Penlru determinarea rezlstentel de caleul a pilotltor toran, cu carnasa reouperabua, se recornandasa se multipliee eoeficientul partial )t; pentru beton, indica! in 2.4:2.4 (1), cu un factor k

NOTA - Valoarea cosficlentulul k f care se utillzeaza lntr-o anurnita lara poate Ii furnizata in anexa natlonala.Valoarea rocomandata este k r=1,1.

2.4.3 Combinatii de actlunl,

(1) Formatele generale al cornbinatiilor de actluni pentru stari limita ultime $1de servlciu sunt indicatein EN 1990, sectiunea 6.

NOTA 1 - Expresii detaliate ale cornbinatiilor de actiuni sunt indicate In anexele normative dinEN 1990 (anexa A1 pentru cladiri, anexa A2 penlru poduri etc.), Irnpreuna cu valori recomandatepentru c oe lic le ntii p artia f $1valori reprezentative ale actlunilorindicate in note.

NOTA 2 - 0 cornblnatlede actiuni pentru verificarea la oboseala este lndlcata in 6.B.3.

(2) Pentru fiecare acllune perrnanenta (de exemplu, greutatea proprie). se recornanda sa se apliceintregii structuri, fie valoarea de caleul inferioara, fie valoarea de calcul superioara (reiinand valoareacare conduce la efeclul eel mai defavorabil).

NorA ~ Se admit excepti de la aceasts regula (de exemplu, la verificarea echilibrului static, a sevedea EN 1990 sectlunea 6). in acesl caz, se poate utiliza un ansamblu de coetlcienti partial! diferi!(Ansarnblul A). Un exemplu, apllcabil Ia cladlrl, este prezentat in anexa A1 din EN 1990.

2.4.4 Verificarea echilibrului static -EQU

(1) Formatul de siguran\a pentru verificarea echilibrului static se apllca, de asernenea, fa sltuatiile deproiectare pentru echilibru, cum ,sunt verificarea dispozitivelor anti-ridicare sau ridicarea aparatelor dereazem in cazul grlnzilor continue.

NOTA - Inlormalii supllrnentare sunt indicate in anexa A din EN 1990.

22


25/215

SR EN 1992-1-1 :2004

2.5 Dlmensionarea aslstata de experimentare

(1) Dimensionarea structurilor sau elementelor structurale poate fi bazata pe experiment.

NOTA lnforrnaff suplimenlare sunt indicate Tnsecliunea 5 !;Ii in anexa D din EN 1990.

2.6 cerlnte suplimentare pentru fundal;;

(1)P Atunci cand mterac ttunea so l- s truc turaare 0 influen~a semnificaliv.3 asupra sollcitartlor din

structura, proprletatlle solului i etectels irrteractlunll trebute luate in calcul conform EN 1997-1.

(2) Atunci cand este probablla aparltia tasarilor dlterentiate semnificalive, se recornanda verificarealntluentelacestora asupra solicltartlor din structura

NOTA 1 - Pentru modelarea tnteracnunnsol-structura se poats utiliza anexa G.

NOTA 2 . Metodele simple, ignorand efectul deformarii solului, sunt aplicabile, in mod normal,pentru calcululmajorita\ii structurilor.

(3) Se recornanda dimensionarea fundatlilor de beton in conformitate cu EN 1997-1.

(4) Dupa caz, se recornanda sa se t ina seama, la dlmensionare, de efectele unor fenomene catasarea solului, umflarea, Inqhetul,dezghe~ul, eroziunea etc.

2.7 Certnte pentru conectori

(1 ) Se recornanda S8.se ia in considerare in acelasi limp electele locale cat ~l electul de ansamblu alconectori lor.

NOTA ~Cerlntela reteritoare la dimensionarea coneclorilor sun! indicate in spsclficatra tehnlca "Metoda dedlmensionare a conectorilor utiliza!; in beton" (in curs de elaborare). Aceasta speclficatle tehnica face obiectuldlrnensionarti urmatoarelor tipuri de coneclori :coneclori pusl la pozitle in momentul turnarli bstonului, cum sunt: gujoane cu cap, slne cu canal,

i conectori pU!;Ija pozltis In betonullntarit cum sun!:- ancore cu expansiune, ancore cu capat format la varf- suruburl pentru beton, ancore aderente, ancore aderente i de expanslune,- ancore aderente cu capat format la varf.

Se recomanda utilizarea coneclorilor ale carer pertormante sunt canforme cerlntelor unui standard CEN saudemonstrate de un Agrement Tehnic European.

Speclficatla tehnlca 'Metoda de dimensionare a coneclorilor utlllzatl in beton' include transrniterea locale aincarcarilor in structure, '

in dimensionarea structuril, sa recornanda sa S8 tina seama de lncarcartle i de cermtele de calcu!supllmentare indicate in anexa A din aceasta specitlcatle tehnica.

23


26/215

SR EN 1992-1-1 :2004

Sectlunea 3 Materiale

3.1 Beton

3.1.1 Generalita1i

(1)P Articolele care urmeaza form uleaza principlile ~i regulile aplicabile betonului de rezlstentanormala ~i betonului de Inalta rezlstenta.

(2) Regulile referitoare la betonul cu agregale usoare sun! indicate in sectiunea 11.

3.1.2 Rezistenta .(1)P Hezistenta la compresiune a betonului este exprirnata prin clasele de rezlstenta legate derezistenta caracteristica (Iractila 5%) masurata pe cilindru fC k sau pe cub 'ex.cube, conform cu EN 206-1.

(2)P Clasele de rszlstenta din acest eurocod se bazeaza pe rezistenta caracterlstlca masurata pecilindru, f C k ' deterrnlnata la 28 zi le , compatibilacu 0 valoare maxima Crnax

NOTA Valoarea em.... c e se utlllzeaza lntr-o anurnlta lara poate f i tndlcata in anexa natlonala, Valoarearecornandata este cson05.

(3) Heztstentels caracteristice fe k i caracterlsticile mecanioe core spunza to are n s ce s arepentru calculsunt indicate in tabelul 3.1.

(4) in anumite cazuri (de exemplu la beton precomprimat). poate Ii necesar sa se stablleascarezistenta la compresiune inainte sau dupa 28 zlls, pe baza unor epruvete conservate in conditlidiferite fata de eele preserise in EN 12390.

Daca rezlstenta la compresiune a belonului este deterrninata la 0 varsta t 28 zile, S6 recornanda sase reduca valorile coellclentilor ace ~i a el definiti in 3.1.6 (1)P it3.1.6 (2)P cu un factor k t.

NorA Valoarea k t ce se uti!izeaza lntr-o anumtta lara poate Ii indicate in anexa nationala. Valoarearecornandata este k t= 0,85.

(5) Daca este necesar sa se speeifice rezlstenta la compresiune a betonulul, fck(~, la Inomentul t,pentru un anurnit nurnar de faze (decofrare, transferul precomprimaril, de examplu), se poate lua :

'ck(t) = fo rn {t) 8 (MPa)'ck(t) = fC k

pentru 3 < t < 28 zllepentru t ; : : :28 zile.

Trebuie sa se toloseasca valori mai exacte, bazate pe Incercarl, mal ales pentru t s; 3 zile,

(6) Bezistenta la com presiune a betonului la varsta t depinde de tipul de ctment, de temperatura ~i decondititle de tratare dupa turnare. Pentru 0 temperatura medie de 200G 91 a tratare conform a cuEN 12390, rezlstenta Ia com presiune a betonului la diferite varste t . ( em ( t ) ,poate ff estim ata cu ajutorulexpresiilor (3.1) ~j (3.2).

cu:

in care:' e mU )fern~ec(~t5

este rezistenta medie la cornpreslune a betonului la varsta t zileesle rezistentamedie la compreslune a belonului la 28 zile, conform tabelului 3.1

este un coefieient care depinde de varsta t a betonuluie ste v ars ta betonului, in zile

este un coeficient care depinde de tipul de ciment := 0,20 pentru cirnenturl de class de rezistenta CEM 42,5 R, GEM 52,5 N IGEM 52,5 R (Clasa R)

24

(3 .1)

(3.2)


27/215

SR EN 1992-1-1:2004

:::;0,25 pentru clrnenturi de ctasa de rezlstenta CEM 32,5 R, CEM 42,5 N(Clasa N)

= 0,38 pentru cirnenturl de clasa de rezistenta CEM 32,5 N (Glasa S)

NOTA - exp{ J are aceea~i semnifica!ie ca e( I .

Atune: cand betonul nu satisface speclllcatlile pentru rezistenta [a compresiune la 28 de zile, esteadrnlsa utllizarea exp reslIIor (3.1) ~i (3.2).

Se recornanda sa nu se toloseasca acest paragraf pentru a justifiea ulterior 0 rezistenta neconformacu cea de reterlnta, prlntr-o crestere ulterioara a valorii sale.

in eazul in care elemenlului r S9 apllca un tratament termic, se apllca 10.3.1.1 (3).

(7)P Hezistenta la intindere esle legata de efortul maxim atins sub Incsrcarea la intindere centrtcauntaxlata. Pentru rezistenta la inllndere din Incovolere, a se vedea 3.1.8 (1).

(8) Alunei cand rezlstenta la intindere este deterrnlnata ca rezlstenta la intindere prin despicare fc!.sp.se ia, ea rezlstenta la inlindere ctrscta f C I '0 valoare aproxlrnattva e~ala eu :

fet = O,9fctsp (3.3)

(9) Evolutia rezistentei la irrtindere in limp depinde mull de condltille de tratare ~I de uscare ca 9i dedimensiunile elementelor structurale considerate. In prima aproxlrnatie, se poate adrnlte ca rezistentala intindere fctm(t) esle :

(3.4)

unde bco(t) esle indica! de expresia (3.2) !iiia :::.1 pentru t < 28a = 2/3 pentru t ::::28.Valorile felm sunt indicate in tabelul 3.1.

NOTA in cazulin care evolufia rezistentel la inUnderein timp are lmportanta. sa recomanda sa sa procedezela Incercari, linand seama de conditllle de exploatare ~i de dimensiunlle elementulul.

25


28/215

~ SR EN 1992~1-1:2004

Tabelul 3.1 - Caracteristici de rezistenta $i de detormatta ale betonului

o0>

LJlo, . . . .

oLJl

.6~ 0Xi)':'"':LJl0=II 'C'" IIIc. ::l,,_lJ

.j

000> C O .

N

o00

0000

coN

N

N

I

~ IoI

oID

InLJl

N.~

O.ID

1'.N

~., . . . .

:::I" - _ -

N

t:o. . . .WJ:I~.. .. . . .eWC.

0 111c: : -w-n"NQ). .W"C

~C 3

oIn

o':!"

InIn

oLO

00In

eoIn

00.~

LO .~

IDN

......In 0> -N

N_N

o~

InN

00M

CJ : l .

N

IDN

LO .M

oN~ NN

oN

LON

coN

LO . O 1_N

oN

oN

O'lN

0>.

N, . . . . . . . ..- l"-N co.N

I

1

ILO1 " - ., . . . .

In_C'l

IoN

I

26

1I


29/215

SR EN 19921-1 :2004

3.1.3 Deformatia elastica

(1) Deformatiile elastice ale betonului depind in mare masura de cornpozltla acestula (in special deagregate). Se recornanda sa se considere valorile indicate in acest standard ca valori indicative,valabile pentru aplicatiile generale. Daoa structura es te cons ide ra tasensibila la eventuale abateri f a t ade acesto valori generale. se rscomanda determinarea lor de rnaruera exptlctta.

(2) Modulul de elasticitate al betonulul depinde de modulul de elasticilate al constltuentilor sal, intabelul 3.1 se indica valori aproximative ale modululul secant Ec"1' pentru c, inlre O~i O , 4 fcm psntru

beloane contlnand agregate cuartoase. Pentru agregate calcaroase !ii iagregate din gresie se reducvalorlle cu 10 % ~I 30 % respectiv, in limp ce pentru agregate bazaltice se rnaresc valorile cu 20 %.

NOTA Anexa nationala a ttscarel t a r ipoate cuprinde informatll complementare dar nu contradictorii.

(3) Evoluiia modulului de elasticttate Tnlimp poate fi estimata prin :

Ecm(Q= ( f cm ( t )I fcm)O , 3 E cm (3.5)

expresie in care Ec JT1{t)~f f e mU )sunt valorlle la varsta t (zile) !iiiEcm~I fem valorile determinate la .28 zile.Helatia intre ( e mU )!iiIf em este indicata de expresia (3.1).

(4) Coeticientul lul Poisson poate 1i luat egal cu 0,2 pentru beton nefisurat ~i zero pentru beton fisurat.

(5) in lipsa unor lnforrnatli mai exacte. coeficienluiliniar de cuataue tsrrntca poate fl luat egal cu10.10. 6 K1.

3.1.4 Fluajullcurgerea lenta i contractla

(I)P Fluajul/curgerea lenta ~i contractla betonului depind de umiditatea medlului, de dimensiunileelementulul ~i de cornpozitia betonului. Fluajul depinde, de asemenea, de varsta betonului inmomentul prlrnei incarcan precum ~i de durata ~i intensitatea Incarcanl .

(2) Coeficlentul de tluaj/curgere lenta j (t, to ) este functie de E el rnodulul tangent, care poate fi luatega I cu 1,05 Ecm in cazui in care nu se cere 0 mare exactitate, valoarea obtinLJta cu ajutorul figurii 3.1

poate fi considerate drept coeficierrt de tlua], cu rezerva ca betonul sa nu fie supus la un efort decornpreslune mai mare de 0,45 fCk ( tO) la varsta to ,in care to este varsta betonului in momentulincarcarli

NOTA Pentru mal mulle lnforrnatll, inclusiv evolutia fluajului/curgerii lente in limp se utlllzaaza anexa B.

..

27


30/215

SR EN 1992-1-1:2004

2

3

1 "' r - - ,~JI~

2 t -S~ - " 1aose p oata considera ca Iilnds utic is n t d e e xa cta a pro xlrn are ato = 100( i se poate uttllza linla tancenta)

C45/55C55/67C70lH5C90/10~

0'100 300 500 700 SlOO'1'100 1300 150Dh j (mm)

b) Mediu inconturator - exterior - RH=80%.

Figura 3.1 - Metoda de determinare a coetlclentulul de fluaj/curgere lenta c : p ( = ,to ) pentru betonin eonditil normale de rnedlu

,28


31/215

SA. EN 1992~1-1:2004

(3) Detormatia de fluaj/eurgere lenla la momentul l= o o , tc c (< > < > ,. to )sub un elort de eompresiune constantc rcepllcat la varsta io a betonului este indicata de :

(3 ..6)

(4) Atunei cand efortul de eompreslune in beton la varsta fa depaseste valoarea 0,45fc~(to), serecomanda sa se tina seama de neliniaritatea fluajulu.i/eurgerli lente . Un efort atat de ridicat poaterezulta, deexempiu., din preeomprimarea eu armaturt preintinse pentru elementele prstabrtcata Ianivelul arrnaturf pretsnstonate . In aeeste eazuri se recornanda sa se determine coeficlentul leoretie al

fJuajuluileurgerii lenle neliniar in modul urm ator :

CP k (=, to )= rp (eo, to )exp (1 ,5 (ka - 0,45)) ( 3 . 7 )

in care:r p k ( o o ,to ) este coeficlentul teoretic ailluajuluilcurgerii lente nelin.lar,care lnloculeste

coeficientulc p ( o o ,to )este raportul crJfcmUt)),in care Oc este efortul de cornpresiune 91 fcm(to)rezlstenta mediela compresiune a betonului la data incarcarii.

~ -

(5) Valorile din figura 3.1 sun! valabile pentru lemperaturi ambiante euprlnse intre 40C ?i ~40C : ; ;10

umiditate reiativa euprinsa lntre RH '" 40"/" :;;iRH = 100%. Simbolurile utilizate sun! urrnatoarele:q J (=,t o) valoarea flnala a coefloientulul delluajto varsts belonului in momentul tncarcarli, in zilehe raza medla '" 2A c/ 1 . 1 ,unde A ceste aria sectiunil transversale :;;i u perirnetrulparlii

SNR

expuse uscarl:no ta rea e lm en tu rllo rde clasa S, definite in 3 .1.2 (6)notarea cimenlurilor de clasa N, definite in 3.1.2 (6)notareaclrnenturilor ce clasa A, definite tn 3.1.2 (6)

(6) Detorrnatia totala de contractiese cornpune din delormatia datorata contractlei de uscare ii dinoetorrnatia datorata ccntractlel endogene. Oelorma\ia datorata oontractiei de uscare evolueaza lent,cacl este in functie de migrarea apei prin betonul lntarit. Detormatta datorata contractiel endopenesedezvolta in cursul lntarlrll betonului: ea S8 produce, in consecinta, in cea mai mare parte, in cursulprimelor zile de dupe turnare, Oontractia endogene este tunctle liniara de rezlsterua belonului.Se recomanda sa fie luata in considerare de rnanlera expllel taatuncl cand setoarna belon proaspat incontact cu beton intarit. In consecinta, detorrnatla tolala de ccntractie Ec s este egala cu :

~; tcs "= Ecd ~ tea(3.8)

in care:Ecs ests def'orma\ia talala de coruractieted esle deforrnana datorata contra.cpei de uscaretea esle detorrnatla datorata contractiei endogene

vatoarea finaia a contraotlel de useare, ECd .~ , este e9a1a.cu kht cd.e .. Valorile lui E"d,e sunt precrzate Inlabe!ul 3..2 (valorl medii probabile, eu un coef.iclent de variatie de ordinula 30 %).

NOTA Formula lui 00.0 este indicata in anexa 8.

29


32/215

SR EN 1992-1-1 :2004

Tabelul 3.2 - Valori nominale ale ccntractlel de uscare neimpiedieate Ecd ,O(in % 0) pentru betoncu cimenturi CEM de clasa N

feW fok,cu be Umiditate Relativa (in %)(MPa)

20 40 60 80 90 10020/25 0,62 0,58 0,49 0,30 0,17 0,0040/50 0,48 0,46 0,38 0,24 0,13 0,0060nS 0,38 0,36 0,30 0,19 0,10 0,0080/95 0,30 0,28 0,24 0,15 0,08 0,0090/105 0,27 0,25 0,21 0,13 0,07 0,00

Evolutia contractiei de uscare in t imp este lndlcata de:'cd( ~ = f 3dS (t, ts) . kh . Ecd,O (3.9)

in care:khesle un coeficient dependent de raza medie ho, conform tabelului 3.3

TabeJul 3.3 - Valori kl ' \in expresia (3.9)

ho kh100 1.0200 0.85300 0.75

~500 0.70

n ( t I ) = ( t - I,)fJd, , I () [0

f-(\ -0,04,,11 1 1(3.10)

in care:tts

este varsta betonulul la momentul considerat, in zile;este varsta betonului (zile) la lnceputul contractiei de uscare (sau umflare). In modnormal, aeeasta corsspunde starsitulul tratarnentului:esle raza medie (mm) a sectlunil transversale= 2A:,/u

cu :Ac aria sectlunil de beton;U perimetrul partii sectiunii expusa la uscare.

Deforrnatia datorata contractlei endogene esle indicata de:

in care:Eca(oo)=2,5 (fc k - 10) 10. 6 (3.12)

9 i

f 3 a s ( t )=1- exp (- 0,2t 0 5 ) (3.13)

t estetim pul exprimat in zile.

3.1.5 Relatia efort-detcrrnatle pentru anallza structurala nellnlara

(1) Helatla intre Uc sl E c pentru tncarcar: unlaxlale de scurta durata, ilustrata in figura 3.2 (etort decom presiune ~i scurtare exprim ate in valori absolute), este lndicata de expresia (3.14) :

(jr = k'7 - T]~

/.'" I + (k - 2 )T J

(3.14)

30


33/215

SR EN 1992-1-1:2004

in c are :r) :::Cr;he1,Ce1sste d elo rrn atia la e to rt maxim ,8$8 c um e ste in dic atain ta be lu l 3 .1i. k : : :1,05 Ecmx I E e 111fem (femconfo rm t abelu l3.1).

Expresia (3.14) e ste v ala bila p en tru0 < I c c l< IE: , , ; " ,Itn c are Ccu1este va lo are a n ominala a deformatieiultima. '

(2) Se pot ap llca ~i alte relatii s im plific ate etort-detorm atle, s ub rezerva c a ele s a rep rezin te c orec t

compor ta re a bet onu lu i cons ld er at .a;

tom

/ tan (I. = E,,,,

- ,C t \

0.4 tem

~"I ~".;"' 1:: ;Figura 3.2 - Reprezentarea schernatlca a relatlei efort-deforrnatte pentru analiza

structurale (utlllzarea valorll O,4fcmpentru defini~ea lui E cmesteoaproxlrnatle)

3.1.6 Rezistent.ele de ealcul la cornpreslune ~i' intindere

(l)P Hezistenta de calculla compresiune este definite. ca

1 (3.15)

in care:If:; sste coeficlentulpartial r et er it or labeton, a S9 vedea 2.4.2.4 liiiace es ts un c oefic ien t c e tin e s earn a de efec tele de lun ga durata as up ra rezts ten tel la

oompresiune ~i d e e fe cte le d efa vo ra bH e e e re zu lla d in mo du l d e a pllc are a l in ca re arii ..

NOTA - Valoarea lui ac ec a s e ulilizeaz8 tn tr-c anum ita tara, !}i c are varlaza in lre 0,8 iji 1,0, p oatef fu rn iz at a i na ne xa n alio na la . Va,lo are a rs c omand ata e s leaco = 1.

(2)P Rez is te nla d ecaloul la fn tindere 'eld es le de fin it aca

feld = a~1fClk.O.05/ It (3.16)in c are :

If:; e ste c oe tlc le nru i p ar\ia ! p an tru b eto n, a s e ve de a2.4.2.4;act s ste un eoefic ien t c e tin e s earn a deefeolele de lun ga durattll as up ra rezls ten te i la

ln tln de re ~ i d e e fe cte le n eta vo ra blle o e re zu lta d in rn odul d e a pl.ie are a l in c aro arli.

NOTA - Va loar ea lu iad e e s e u ti l iz ea z. alntr-o anumita , tara poate f ifurn iza ta in anexa na tiona l:1 i,Va loa rearecom.anc iat a es tead :::1 ,0. . , . , . .

3.1.7 Relatia etort-detormatle pentru ealculul sectlunllor

(1 ) C ale u I ul s ec tt u ni lo r p oa le 1 i.etectuat u ti I izand r,e la tia e fa rt -de fo rrn a tie u rm a toa re ,a s e vedea figura 3 .3 (c u detorrn atille de c om pres iun e rep rezen tate p ozitive) :

31


34/215

SR EN 1992-1-1 :2004

~ - - - - - _ . - - - - - - -P""'----.----...., t/

I

I

f ,,, , - - __L__-- ---:.;:- --------- ....I

I

n

Figura 3.3 - Diagrama parabola-dreptunqhl pentru beton comprimat

(3.18)

(3.17)

psntru e)X1 = :;E , s E,. , , ;_c;.L

in care:

este exponentul, conform tabelului 3.1 ;esle deformatla atlnsa la elortul maxim, conform 1abelului 3.1;este detorrnatia ultima, conform tabelului 3.1.

(2) Sunl admlse !iiialte rela\ii efort-detormatle simplificate, cu condltla ca ele sa fie echivalente, sau

mal acoperitoare, decal cea detinita in (1) - de exemplu diagrama billriiara figura 3.4, (efortul decompresiune ~i scurtarea reprezentate in valoare absoluta), cu valorile Ec 3 ~i Ecu3 conform tabslului 3.1.

.fv. ,~ -- - - -- - - - - - - - - - - ; l- - - - - -

I : ,I :

I ife l l ----------f-----7i: ~

I

/

- - --I

o

Figura 3.4 - Diagrama biliniara

32

8/7/2019 Eurocode 2 - Proiec

eurocode 2 - proiectarea structurilor de beton

Documents