eurobuletin - credite, carduri, finantari imm · pdf fileproiect realiste, la analizarea ......

euroBuletinSumar

Implementarea proiectelor de accesare fonduri europene prin aplicarea mecanismului cererilor de rambursare versus mecanismul cererilor de plată

pagina 2

Poveste de succes: Proiecte investiționale implementate de Omicron SRL

pagina 3

Evenimente program PRO SME

pagina 6

Noutăţi fonduri europene

pagina 8

Numărul 2/2017

pagina 2numărul 2/2017

Implementarea proiectelor de accesare fonduri europene prin aplicarea mecanismului cererilor de rambursare versus mecanismul cererilor de plată

Fiecare etapă din realizarea unui proiect de accesare fonduri europene presupune un grad specific de complexitate, fie că ne gândim la conturarea unei idei de proiect realiste, la analizarea contextului şi a factorilor care creează premisele unui proiect de succes sau la elaborarea întregii documentații necesare în vederea depunerii spre aprobare la nivelul Autorităților de Management (AM). După depunere urmează o perioadă de emoţie în care asteptăm să vedem dacă proiectul nostru va fi sau nu selectat, fără să ne gândim de multe ori că greul abia acum începe. Odată cu selectarea proiectului începe implementarea propriu-zisă, care trebuie să se încadreze în condiţiile şi termenele prevăzute în documentaţia aferentă proiectului şi în Contractul de Finanţare care se încheie. Este o etapă în care previziunile trebuie să-şi găsească corespondent în situaţia practică şi această corespondenţă se realizează mai lin sau se realizează cu multă dificultate, în funcţie de maturitatea proiectului elaborat.

Sunt multe aspecte care au impact în etapa de implementare a proiectului, dar am vrea să ne oprim astăzi asupra mecanismului ales pentru implementarea investiţiei din punct de vedere financiar. Principiul de bază în implementarea proiectelor cu fonduri europene este cel al decontării ulterioare a cheltuielilor efectuate de către beneficiari. Acest principiu implică asigurarea de către beneficiar a surselor de finanțare necesare susținerii atât a cheltuielilor eligibile, cât şi a celor neeligibile, inclusiv sumele necesare pentru prefinanţarea grantului. Acest mecanism asigură pentru beneficiari un grad de flexibilitate mai mare în efectuarea cheltuielilor, dar implică o contribuţie financiară mai ridicată. Necesitatea identificării surselor de finanțare necesare susţinerii proiectului până la încasarea grantului, precum şi unele întârzieri înregistrate la nivelul Autorităţilor de Management în rambursarea cheltuielilor au condus de multe ori la întârzieri în implementarea proiectelor aferente Perioadei de Programare 2007-2013.

Pentru sprijinirea beneficiarilor care aplică acest mecanism, CEC Bank a elaborat produse adecvate, cel mai solicitat produs fiind Linia de credit pentru investiţii

fonduri europene. Prin funcţionarea liniei în sistem revolving pe întreaga perioadă de execuţie a proiectului, se asigură o diminuare a nivelului de finanţare necesar implementării întregului proiect. Complementar, pentru beneficiarii care doresc să ia prefinanţare, se poate emite o Scrisoare de Garanţie Bancară pentru avans din grant, în cuantumul şi condiţiile prevăzute în Contractul de finanţare.

Spre finalul Perioadei de Programare 2007-2013, la nivelul Autorităților de Management au fost luate o serie de măsuri în vederea accelerării absorbției de fonduri europene. Prin modificările aduse OUG 64/2009 şi 74/2009 a fost introdusă posibilitatea aplicării de către beneficiari a mecanismului decontării directe a cererilor de plată sau plata la factură, cum mai este denumită de către beneficiari această modalitate de decontare, care este utilizată şi în cadrul actualei perioade de programare. Noul mecanism de decontare a avut în vedere optimizarea fluxurilor financiare din cadrul programelor operaționale. Astfel, în cadrul decontării directe a cererilor de plată, după primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/ execuția lucrărilor recepționate, beneficiarii au obligaţia de a achita direct la furnizor partea lor de cofinanțare în proiect şi de a depune la Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar o cerere de plată directă, prin care solicită decontarea grantului aferent respectivei cereri de plată. După verificarea cererilor de plată, Autoritatea de Management virează beneficiarului contravaloarea cheltuielilor rambursabile, într-un cont distinct de disponibil deschis de acesta la nivelul Trezoreriei statului. În termen de 5 zile lucrătoare de la încasarea sumelor de la Autoritatea de Management, acestea trebuie virate către furnizori, conform detaliilor din notificările emise de AM-uri.

Pe lângă termenele foarte strânse, există şi o serie de alte dezavantaje legate de condiţiile în care poate fi aplicat acest mecanism. Astfel, cererea de plată care se depune la Autoritatea de Management trebuie să fie însoțită de copii după o serie de documente justificative, printre care şi procesul verbal de recepție pentru echipamente. Având în vedere această condiționare, este necesar ca


Poveste de succes: Proiecte investiționale implementate de Omicron SRL

furnizorul să fie de acord cu livrarea echipamentelor înainte de a se face plata integrală. Acest lucru este realizabil în măsura în care atât beneficiarul, cât şi furnizorul cunosc foarte bine condiţiile în care Autorităţile de Management efectuează plata, iar relația care stă la baza efectuării tranzacției este bazată pe încredere şi bună credință. Stabilirea unei astfel de relații între beneficiar şi furnizor este şi mai greu realizabilă în cazul în care echipamentele se achiziționează de pe piaţa externă. În cazul în care proiectul presupune şi lucrări de construcţii, antreprenorul va trebui să susţină din fonduri proprii finanţarea necesară edificării construcţiei până la momentul în care se vor putea emite cererile de plată, având în vedere că la dosarul cererii de plată trebuie anexate şi facturile aferente, precum şi situațiile de lucrări.

În practică au fost situaţii în care beneficiarii au pornit de

la premisa că vor aplica mecanismul decontării directe a cererilor de plată, dar fără să cunoască foarte bine cerinţele impuse de reglementările în vigoare şi fără să se asigure că pot identifica furnizori/ antreprenori care să accepte condiţiile de plată specifice acestui mecanism.

În anumite situații, din cauza faptului că beneficiarii nu au putut identifica un antreprenor care să poată susține din fonduri proprii cheltuielile respective, a fost necesară regândirea din punct de vedere financiar a întregului proiect. De aceea, pentru a asigura o implementare cât mai lină a întregului proiect, recomandăm clienţilor noştri să ia în calcul toate detaliile implicate de aplicarea celor două mecanisme de decontare a cheltuielilor, iar noi, prin personalul dedicat din cele 48 de birouri judeţene de consiliere gratuită a IMM-urilor în sprijinirea dezvoltării afacerii şi în accesarea fondurilor europene, asigurăm sprijinul necesar în luarea deciziei corecte.

Turismul a fost, este şi va fi unul din principalele „motoare” generatoare de venituri pentru orice economie modernă. Cu atât mai mult în România, unde, profitând de resursele naturale şi balneoclimaterice oferite de spațiul carpato-danubiano-pontic, există un potențial uriaş de dezvoltare. Una dintre firmele care a înțeles această oportunitate este şi Omicron SRL din Băile Olăneşti, Vâlcea, care în decursul ultimilor 10 ani a implementat cu succes mai multe proiecte cu accesare de fonduri europene, având alături, ca partener, CEC Bank. Mai multe detalii despre companie şi despre implementarea şi finalizarea proiectelor ne-a oferit domnul Dan Silviu Rebenciuc, administrator al companiei, care a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări:

Omicron SRL a implementat până în prezent trei proiecte cu accesare de fonduri europene, în cadrul programelor SAPARD şi POR 2007-2013. Vă rugăm să ne descrieți pe scurt aceste proiecte, ce beneficii au adus acestea companiei dumneavoastră şi impactul implementării lor în economia locală (locuri de muncă create, servicii noi pe piaţa locală etc.).

În anul 2006 s-a contractat proiectul “DEZVOLTARE ACTIVITATE CU PENSIUNE TURISTICĂ ÎN BĂILE OLĂNEŞTI, JUDEȚUL VÂLCEA”, prin Programul SAPARD. Proiectul a constat în construirea pensiunii turistice “TISA” cu 10 camere (20 locuri de cazare), loc de luat masa şi o serie de servicii specifice pentru agrementul şi petrecerea timpului liber al turiştilor. Rezultatele acestui proiect finalizat în anul 2009 au fost: creşterea gradului de ocupare, a numărului de turişti şi a cifrei de afaceri. De asemenea, au fost create şase locuri noi de muncă.

În anii 2010-2013 s-a implementat proiectul “EXTINDERE COMPLEX HOTELIER “TISA”, CONSTRUIRE PISCINĂ ŞI AMENAJARE TEREN”, finanțat prin POR 2007-2013. Proiectul a constat în extinderea, modernizarea şi dotarea Hotelului TISA** pentru standard de 3 stele şi facilități de tratament şi agrement. Astfel a rezultat o construcție cu 55 camere dotate, 26 camere nou construite, sală de conferințe, piscină, saună, baie turcească. Prin implementarea proiectului au fost create 14 locuri noi de muncă.


În anii 2013-2015 s-a implementat proiectul “TISA SPA RESORT”, finanțat tot în cadrul POR 2007-2013. Proiectul a constat în construirea unei structuri de agrement turistic, dotarea cu utilaje şi echipamente performante în vederea oferirii unei game variate de servicii de tip wellness, spa, fitness. Prin implementarea acestui nou proiect au fost create 15 locuri noi de muncă.

În elaborarea proiectelor ați apelat la serviciile unei firme de consultanță. Puteți să ne detaliați modalitatea de colaborare cu această firmă, dacă sprijinul acordat

a acoperit întreaga perioadă de implementare, dacă a fost necesară prelungirea perioadei de implementare, rectificări ale proiectelor față de forma inițială etc.?

Am avut o colaborare de o manieră exemplară cu o firmă de consultanță din județul Vâlcea. Sprijinul acordat a acoperit întreaga perioadă de implementare. Nu a fost nevoie de prelungirea perioadei de implementare la niciun proiect. Nu a fost cazul de rectificări la proiectele tehnice, dar au existat rectificări la nivelul bugetului pentru toate proiectele, deoarece s-au obținut nişte


economii la partea de rezistență şi arhitectură, bani pe care am reuşit să-i mutăm pe liniile bugetare de utilaje şi echipamente şi dotări.

În plus, la proiectul TISA SPA Resort, economia realizată pe liniile bugetare de mai sus a fost suplimentată cu aproximativ 20.000 euro, sumă folosită pentru achiziţionarea a două cogenerări care produc curent electric şi agent termic pentru încălzirea piscinelor. Această soluție a fost agreată de către AM POR şi am fost nominalizați în Ghidul de bune practici al ADR Sud-Vest Oltenia.

Cum a decurs colaborarea cu Autoritățile de Management pentru aceste programe şi care au fost principalele probleme întâmpinate în implementarea proiectelor?

În general, colaborarea cu Autoritățile de Management a decurs bine, iar din 2012 până în prezent chiar foarte bine (în 2012 s-a implementat mecanismul decontării directe a cererilor de plată). În perioada 2006-2012 au existat unele probleme legate de întârzierea termenului de plată la cererile de rambursare. Printre alte probleme aş nominaliza: schimbarea procedurilor pe parcursul implementării proiectelor, ceea ce a generat întârzieri în procedura de achiziții, corecții aplicate din cauza modificărilor legislative în timpul derulării implementării.

Apreciați că facilitățile de finanțare oferite de CEC Bank au corespuns specificului de implementare al proiectelor realizate de compania dumneavoastră?

Facilitățile de finanțare au corespuns aşteptărilor şi aş vrea să evidențiez relația de afaceri foarte bună cu Sucursala CEC Bank din Râmnicu Vâlcea. Aş recomanda, totuşi, scurtarea timpului de aşteptare pentru aprobarea unui credit.

În prezent vă propuneți să realizați un nou proiect cu accesare de fonduri europene în cadrul POR 2014-2020. Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre acest nou proiect.

Proiectul de investiții “Construire hotel TISA RESORT” în cadrul POR 2014-2020, Prioritatea de Investiții 2.2. - Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor - constă în construirea unui hotel de 4 stele cu suprafață desfăşurată propusă de 3.677 mp, cu o capacitate de 69 camere şi 2 apartamente (până la 137 locuri), cu regim de înălțime P+4E+M, prin proiect fiind prevăzute şi amenajările exterioare aferente. În plus, turiştii vor avea posibilitatea să

desfăşoare activități recreative. Investiția cu o valoare totală de 11.705.449,35 lei va fi realizată în Băile Olăneşti, pe terenul aflat în proprietatea Omicron SRL. Hotelul va avea sală de conferințe, restaurant şi bar, terasă, locuri de parcare şi va comunica cu TISA SPA Resort prin două căi de acces.

În baza experienței acumulate, care sunt recomandările pe care le-ați face altor firme care doresc să dezvolte proiecte pe fonduri europene, ca şi dumneavoastră?

Recomandarea pe care aş face-o potențialilor investitori este să nu fie speriați de complexitatea procedurilor la nivel de implementare, să înțeleagă că o investiție bună trebuie bine documentată şi corect fundamentată, cu proiecte tehnice şi financiare corect întocmite, să înţeleagă necesitatea de a colabora cu o firmă de consultanță cu experiență în domeniul fondurilor europene.

-----

Am apreciat tonul optimist cu care domnul Dan Silviu Rebenciuc a încheiat acest interviu şi considerăm că schimbul de experienţă şi bunele practici în implementarea proiectelor de accesare fonduri europene trebuie promovate cât mai mult. Totodată, ne bucurăm să continuăm parteneriatul cu Omicron SRL. Dovada consecvenței şi implicării firmei în dezvoltarea continuă a afacerii este şi faptul că în cursul lunii august clientul a demarat implementarea noului proiect „Construire hotel TISA RESORT”. Şi de această dată îi este alături tot CEC Bank.


Evenimente program PRO SMEObiectivul Programului PRO SME îl constituie susținerea IMM-urilor prin facilitarea de contacte cu potențiali parteneri din străinătate, precum şi a accesului la informații de interes pentru dezvoltarea transfrontalieră a afacerilor (legislație europeană, programe de finanțare, informații legate de piețele globale etc.).

CEC Bank a fost selectată în cadrul unui consorțiu ca organizaţie membră a reţelei Enterprise Europe Network (EEN), pentru derularea Programului PRO SME.

Europe Enterprise Network este cea mai mare rețea de puncte de contact (600 de organizaţii partenere), care furnizează companiilor membre informații, consultanță, dar şi soluții concrete de finanțare şi oportunități de afaceri pentru firme din peste 50 de țări (incluzând cele 27 de ţări UE, Croaţia, Macedonia, țări aparținând Spațiului Economic European, dar şi de pe alte continente – ex. SUA, Mexic, Chile, China, Coreea de Sud, Israel, Siria, Egipt).

Odată cu venirea verii, a fost reluată şi organizarea de evenimente din cadrul Programului PRO SME. Şi în acest an, agenda de evenimente programate cuprinde judetele Argeş, Dâmbovița, Bucureşti-Ilfov, Călăraşi, Ialomița, Prahova, Giurgiu şi Teleorman. Primul eveniment programat a fost cel dedicat zonei Bucureşti-Ilfov şi s-a desfăşurat în Palatul CEC, în data de 23 iunie a.c. Alături de IMM-urile interesate de serviciile oferite în cadrul rețelei Enterprise Europe Network (EEN), la eveniment au participat şi firme de consultanță în domeniul fondurilor europene, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM). În mesajul de bun venit, doamna Vicepreşedinte Mirela Iovu a subliniat importanța cunoaşterii oportunităților şi facilităților oferite în cadrul acestui program pentru IMM-uri.

Reprezentanţii băncii au detaliat avantajele pe care participarea în

cadrul acestui Program le oferă companiilor, cu includerea unor prezentări interactive ale etapelor necesar a fi parcurse în vederea identificării de noi parteneri externi pentru dezvoltarea afacerilor.

Orice companie poate accesa site-ul dedicat EEN pe link-ul: http://een.ec.europa.eu/, unde se regăsesc informații cu privire la ofertele/cererile de bunuri, servicii şi tehnologii ale IMM-urilor, precum şi la oportunitățile de stabilire de parteneriate în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. Astfel, prezentarea secțiunii “Find an international partner” a fost de interes deosebit pentru participanţi, fiind exemplificat modul în care informațiile din sistem pot fi filtrate după criterii multiple (țară, tip cerere/ ofertă, domeniu de interes etc.), pentru ca rezultatele căutării să fie cât mai aproape de scopul căutării. Totodată, firmele participante au fost interesate de soluțiile de finanțare puse la dispoziție de bancă pentru susținerea eforturilor de


internaționalizare a afacerilor lor. În acest context au fost prezentate facilităţile oferite de CEC Bank în cadrul unor programe externe de finanţare, aşa cum este Programul Româno-Elvețian pentru IMM-uri sau Finanțările din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI), precum şi tipurile de credit pentru implementarea proiectelor de accesare fonduri europene.

Cel de-al doilea eveniment din acest an s-a desfăşurat la Slobozia în data 6 iunie şi a reunit reprezentanți ai IMM-urilor şi ai firmelor de consultanță în domeniul fondurilor europene din județul Ialomița, care au participat la un dialog interactiv cu reprezentanți ai Directiei Relații Externe şi Finanțări Structurale din cadrul Centralei CEC Bank şi ai Sucursalei CEC Bank

Ialomița, cu scopul de a identifica modalitatea optimă de colaborare (parteneriat bancă – consultant – IMM), în vederea implementării cu succes a proiectelor de dezvoltare ale clienților.

Dialogul a continuat şi după încheierea evenimentului, prin stabilirea de întâlniri bilaterale cu reprezentanţii IMM-urilor interesate de oportunităţile oferite în cadrul Reţelei EEN.

În urma acestor evenimente, o serie de clienți care activează în domenii precum turism, agricultură şi IT&C şi-au exprimat dorinţa de a se înscrie în Reţea, în vederea identificării de noi pieţe de interes.


Noutăţi fonduri europene:Toate autoritățile de management au fost acreditate! România poate trimite cereri de rambursare către CE și pe POIM, POC, POR și POCU

MDRAPFE a anunțat că s-a finalizat procesul de acreditare și pentru autoritățile care gestionează Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR) și Programul Operațional Capital Uman (POCU). Alocările financiare aferente acestor programe operaționale însumează aproximativ 21,67 miliarde euro fonduri UE. Pachetele de documente necesare desemnării au fost transmise Autorității de Audit (AA) de către MDRAPFE în lunile martie și aprilie a.c., ulterior fiind demarate misiunile de audit. Desemnarea sistemelor de management și control pentru programele operaționale (condiție esențială pentru efectuarea rambursărilor de la CE) presupune evaluarea în vederea emiterii opiniei fără rezerve de către AA, cu privire la conformarea la cerințele de acreditare.

În luna ianuarie, România avea desemnate autoritățile implicate în gestionarea și controlul a trei programe finanțate în perioada de programare 2014-2020, respectiv:

• Programul IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia 2014 – 2020;

• Programul de cooperare transfrontalieră INTERREG V-A România – Bulgaria;

• Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

Luna trecută au fost acreditate autoritățile pentru alte trei programe, respectiv pentru Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri, Programul Operațional Capacitate Administrativă și Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

„A fost o muncă permanentă și mulțumesc tuturor celor implicați în procesul acreditării. Fac un apel către beneficiari să depună facturile pentru a le asigura decontarea cererilor de plată în maximum 10 zile de la primirea acestora. Am transmis deja către Comisia Europeană solicitări de rambursare în valoare de 172

milioane euro”, a declarat ministrul delegat pentru Fonduri Europene, doamna Rovana Plumb.

Sursa: MDRAPFE

S-a lansat apelul pe Schema GBER 4.2 dedicată procesării produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole

Începând cu 1 august 2017, pot fi depuse cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul PNDR. Astfel, în perioada 1 august, ora 9:00 – 31 octombrie 2017, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsurii 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole.

„Această Schemă este singura formă de sprijin din PNDR care oferă finanțare pentru prelucrarea produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole, adică produse cu valoare adăugată, atât de necesare dezvoltării strategice a sectorului agricol și alimentar românesc. Precizările aduse de noul Ghid în ceea ce privește tipurile de investiții finanțate fac accesarea mai facilă în această sesiune. De exemplu, Ghidul precizează că un proiect poate prevedea investiții în mai multe puncte de lucru, cu condiția ca acestea să fie situate în cadrul aceleiași regiuni. Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere și evaluare este eliminarea bifelor din secțiunea F a Cererii de Finanțare, unde nu se mai verifică decât semnătura și datarea Declarației pe proprie răspundere. Poate părea puțin, dar câștigul în ceea ce privește timpul și fluidizarea evaluării este foarte mare. Totodată, modificările aduse de HG 226 – inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnării Cererii de Finanțare, sunt aplicabile și Schemei GBER”, a declarat Adrian – Ionuț Chesnoiu, Directorul General al AFIR.

Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economică


eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului. Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind, de exemplu, fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea îngheţatei şi a altor produse asemănătoare înghețatei, cum este sorbetul, fabricarea băuturilor – ca de exemplu fabricarea berii artizanale. Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt de 45 de puncte pentru luna august, 30 de puncte pentru luna septembrie și 15 puncte pentru luna octombrie. Alocarea pentru sesiunea 2017, în valoare de 70.000.000 euro, este împărțită astfel: 49 milioane euro pentru dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a unor produse agricole și 21 milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole. Intensitatea sprijinului este de până la 1 milion Euro/ proiect pentru IMM, în cazul proiectelor care nu presupun investiţii care conduc la un lanț alimentar integrat. Pentru alte întreprinderi, pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat, valoarea sprijinului este de 1,5 milioane Euro/ proiect. Pentru forme asociative, precum și pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), valoarea sprijinului se ridică la 2,5 milioane Euro/ proiect.

Sursa: AFIR

Studiu Banca Mondială: Există mari decalaje între reglementările aplicabile mediului de afaceri și punerea acestora în aplicare în interiorul României

„Bucureștiul ocupă poziții în prima jumătate a clasamentului la majoritatea indicatorilor măsurați, demonstrând potențial pentru gestionarea eficientă a unui volum crescut de solicitări de servicii din partea sectorului privat” se menționează în primul raport din seria Doing Business la nivel subnațional în Bulgaria, România și Ungaria realizat de Grupul Băncii Mondiale, dat publicității săptămâna trecută. Cu toate acestea, „reglementările aplicabile mediului de afaceri și punerea acestora în aplicare diferă semnificativ în interiorul României”, se arată în același raport.

Studiul evaluează cadrul de reglementare aplicabil mediului de afaceri și impactul pe care acesta îl are asupra întreprinzătorilor locali în 6 orașe din Bulgaria (Burgas, Pleven, Plovdiv, Ruse, Sofia și Varna), 9 orașe din România (Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța,

Craiova, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara) și 7 orașe din Ungaria (Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Pecs, Szeged și Szekesfehervar). În cadrul raportului, sunt măsurate reglementări aplicabile unei întreprinderi mici sau mijlocii în cinci etape diferite din ciclul de viață al acesteia: constituirea societății, obținerea autorizațiilor de construire, conectarea la rețeaua de electricitate, înregistrarea transferului dreptului de proprietate și soluționarea litigiilor comerciale.

Observațiile principale realizate în cadrul raportului de experții Băncii Mondiale:

• Reglementările aplicabile mediului de afaceri și punerea acestora în aplicare diferă semnificativ atât între, cât și în interiorul Bulgariei, României și Ungariei – cele mai mari decalaje existând în interiorul Bulgariei și României.

• Nicio localitate nu excelează în toate cele cinci domenii măsurate; fiecare dintre cele 22 de localități comparate se situează în prima jumătate a clasamentului la cel puțin un indicator și în a doua jumătate a clasamentului la cel puțin unul dintre ceilalți indicatori.

• În fiecare stat există localități ale căror performanțe depășesc media Uniunii Europene în cel puțin un domeniu: Varna și Plevna în Bulgaria din punct de vedere al constituirii unei societăți comerciale, Pecs și Szeged în Ungaria din punct de vedere al obținerii autorizațiilor de construire, toate municipiile din Ungaria și municipiul Oradea din România din perspectiva înregistrării transferului dreptului de proprietate și majoritatea orașelor vizate în ceea ce privește soluționarea litigiilor comerciale. Cu toate acestea, niciuna dintre localitățile comparate nu se apropie de media UE din punct de vedere al racordării la rețeaua de electricitate, această medie fiind cu mult depășită în cele trei țări analizate.

• Atât Budapesta, cât și Sofia se situează pe poziții inferioare municipiilor mai mici din statele respective. Cu toate acestea, Bucureștiul ocupă poziții în prima jumătate a clasamentului la majoritatea indicatorilor măsurați

• Conform studiului, orașele din Bulgaria ar putea simplifica formalitățile de constituire a unei societăți comerciale aplicând bunele practici pe care le-a utilizat Varna. De asemenea, orașele din Ungaria ar putea îmbunătăți procedurile de racordare la rețeaua de electricitate prin preluarea bunelor practici utilizate în Szeged și Szekesfehervar, în timp ce orașele românești s-ar putea inspira din exemplul dat de Timișoara


pentru a îmbunătăți procesul de soluționare a litigiilor comerciale.

Pentru România, studiul a reliefat următoarele caracteristici ale fiecărui indicator analizat:

• Constituirea societății. Această procedură necesită aceleași 6 proceduri în fiecare dintre orașele analizate (1,5% din venitul per capita), dar timpul necesar pentru realizarea acestui pas diferă substanțial (de la 12 zile în 4 orașe – București, Oradea, Ploiești, Timișoara - la 25 de zile în Craiova);

• Obținerea autorizațiilor de construire. Conform experților Băncii Mondiale, obținerea autorizațiilor de construire în România este împovărătoare pentru antreprenori. Totuși, acest proces este cel mai eficient în Craiova, orașul românesc care a făcut cei mai mulți pași în adoptarea bunelor practici globale în ceea ce privește autorizarea construcțiilor;

• Conectarea la rețeaua de electricitate. Identificarea de modalități de a reduce pașii necesari pentru racordarea la rețeaua de energie electrică este esențială în vederea simplificării acestui proces în țara noastră. Media cerințelor în acest domeniu în orașele analizate din România este mult mai mare decât în majoritatea economiilor avansate. În termeni de timp necesar pentru racordare, media orașului Iași este cea mai mică din țara noastră;

• Înregistrarea transferului dreptului de proprietate. Conform studiului, această etapă durează 16 zile și costă 1,4% din valoarea proprietății. Limitele naționale de timp se aplică în toate orașele, dar apar mici variații la obținerea certificatelor fiscale de la primării;

• Soluționarea litigiilor comerciale. Litigiile comerciale se soluționează la noi în țară cel mai rapid la Timișoara (în medie 15 luni) și cel mai greu la Brașov (în medie 23 de luni).

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

POR: Se lansează apelurile de proiecte pentru sprijinirea eficienței energetice – clădiri rezidențiale!

AM POR a publicat Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR/2017/3/3.1/A/2/7REGIUNI,

POR/2017/3/3.1/A/2/BI și POR/2017/3/3.1/A/ITI/1, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea A - Clădiri rezidenţiale. Perioada in care pot fi depuse cereri de finanțare: 28.08.2017, ora 10:00:00 – 28.02.2018, ora 10:00:00.

Sursa: AM POR

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care îşi propune să simplifice absorbţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor, mai cu seamă pe infrastructura de transport.

Astfel, OUG 49/2017 modifică mai multe acte normative, potrivit unui comunicat al ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Noile prevederi ale Ordonanței vizează, printre altele, următoarele:

1. Modificarea mecanismului prefinanțării

Efectul modificării - reducerea presiunii de pe bugetele proprii ale beneficiarilor de fonduri Europene.

Noua OUG introduce posibilitatea acordării de prefinanțare pentru toate categoriile de cheltuieli eligibile, respectiv pentru toate proiectele implementate de autorități publice locale și beneficiari privați, indiferent de fondul european care le finanțează.

Noul mecanism introdus reduce presiunea asupra bugetelor proprii ale beneficiarilor și asigură, la nivelul autorităților de management, o gestionare mai eficientă a fondurilor nerambursabile, precum și o mai bună monitorizare a proiectelor finanțate.

Măsura vine și în sprijinul accelerării implementării proiectelor din fonduri europene. Ordonanța are un efect direct și asupra implementării proiectelor, prin crearea unui mecanism care motivează beneficiarul să finalizeze lucrările în termenele asumate, pentru a avea acces la întreaga sumă de prefinanțare, în conformitate cu reglementările OUG 49/2017.

Înainte de această modificare, era prevăzută posibilitatea acordării de prefinanțare beneficiarilor numai pentru cheltuielile salariale eligibile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.


2. Modificarea pragului de supracontractare

Efect – creșterea absorbției fondurilor europene

S-a decis lărgirea bazei de proiecte care pot genera cheltuieli eligibile prin majorarea procentului de contractare, astfel:

- La nivel de program din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi cofinanţare de la bugetul de stat se poate contracta în limita a 50% din valoarea acestei alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale;

- La nivel de program din Fondul Social European, Fondul de Ajutor European destinat celor mai Defavorizate Persoane şi cofinanţare de la bugetul de stat se poate contracta în limita a 20% din valoarea acestei alocări, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

3. Modificarea eliberării autorizațiilor de construire pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional

Efect - accelerarea implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes național cu finanțare europeană

Odată cu această modificare, se eliberează autorizații de construire fără elaborarea și aprobarea prealabilă a unei documentaţii de amenajarea teritoriului sau de urbanism pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional finanțate din fonduri europene.

De asemenea, această modificare simplifică legislația pentru proiectele de investiții din România, măsură prevăzută în Programul de Guvernare.

În conformitate cu reglementările OUG 49/2017, se pot emite autorizații de construire fără elaborarea și aprobarea prealabilă a unei documentaţii de amenajarea teritoriului sau de urbanism pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, care sunt cuprinse în planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea I - Reţele de transport şi/ sau în Master Planul General de Transport al României, cu excepția porturilor, aeroporturilor, gărilor, triajelor, depourilor, metroului, terminalelor de transport combinat şi punctelor de trecere a frontierei, fără afectarea prevederilor referitoare la calitatea și disciplina în construcții.

Aceste măsuri vin în sprijinul accelerării implementării

proiectelor de infrastructură de transport de interes național cu finanțare europeană.

4. Instituirea unei norme privind emiterea titlului de creanță pentru beneficiarii naționali care pot fi din categoria universităților, institutelor de cercetare, organizații sau fundații, instituții/ autorități publice

Efect - reîntregirea bugetului de stat

Având în vedere închiderea perioadei de programare 2007-2013, precum și necesitatea finalizării programelor aferente acestei perioade, se impune o intervenție legislativă, în sensul introducerii de reglementări care să facă posibilă continuarea finanţării programelor până la finalizarea, în bune condiții, a acestora şi prevederea mecanismelor şi fluxurilor financiare necesare recuperării debitelor şi reglării soldurilor finale.

Prin completările aduse prin propunerea de ordonanţă de urgenţă se instituie măsurile necesare pentru reîntregirea bugetului de stat. În lipsa acestor măsuri, recuperarea sumelor în instanță presupune un proces de durată cu impact asupra disponibilității unor fonduri necesare asigurării altor finanţări urgente.

Sursa: HotNews.ro

AFIR: Fonduri nerambursabile 2017: maximum 900.000 Euro pentru mici afaceri cu ciocolată, fructe confiate, băuturi alcoolice

Persoanele fizice autorizate (PFA), societăţile cu răspundere limitată (SRL) şi alte tipuri de firme pot obţine fonduri nerambursabile de 200.000 - 900.000 euro pentru investiții în mici afaceri cu făbricuțe și laboratoare de ciocolată, fructe confiate sau băuturi alcoolice, printr-o linie de finanţare pentru care a fost publicată o propunere de ghid al solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii, a scos în dezbatere publică ghidul solicitantului pentru submăsura 4.2a - pomicultură, din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2017. Proiectele se vor depune on-line, pe site-ul oficial afir.info.

Linia de finanțare nerambursabilă cuprinde ajutoare de minimis (opționale) și ajutoare de stat.

Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei GBER 4.2a va fi:


• pentru microînreprinderi şi firme mici - de 600.000 euro/ proiect și de până la 900.000 de euro pentru proiecte prin care se realizează un lanț alimentar integrat.

• pentru întreprinderi mijlocii - de la 800.000 de euro pentru finanțarea unui proiect sau, în cazul în care realizează un lanț alimentar integrat, maximum 1.100.000 de euro.

• pentru firme mari - până la 1.000.000 de euro pentru un proiect de investiții, iar în cazul în care investițiile duc la realizarea unui lanț alimentar integrat, valoarea crește la 1.500.000 de euro.

• Pentru investiții legate de producerea de băuturi alcoolice din produse agricole/ pomicole vor fi sprijinite doar proiectele realizate de microîntreprinderi și forme asociative (grupuri de producători și cooperative). Sprijinul acordat va fi de 200.000 de euro pentru microîntreprinderi și de 300.000 de euro pentru formele asociative.

Intensitatea sprijinului de la stat variază între 10 și 50%, în funcție de mărimea firmei solicitante, de regiunea de dezvoltare, de natura afacerii și de perioada realizării proiectului. Restul banilor trebuie asigurați de către solicitant, din resurse proprii, împrumuturi bancare etc. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la un ajutor de stat de 600.000 euro, cu intensitate 50%, beneficiarul treuie să asigure în proiect încă 600.000 euro din surse proprii.

In cadrul schemei de minimis (opţională), valoarea finanţării nerambursabile va fi de maximum 200.000 euro/ proiect. Aici, valoarea eligibilă a costurilor generale de proiect va fi:

• maximum 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care presupun construcții-montaj;

• maximum 5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile din GBER contractat, pentru proiectele de investiții care nu prevăd lucrări de construcții-montaj.

Ce afaceri se vor putea finanța

Prin schema de finanțare GBER trebuie ca proiectul să vizeze procesarea (prelucrarea) materiei prime provenită din sectorul pomicol, menţionată în Anexa I la TFUE, iar produsul rezultat din sectorul de activitate economică eligibil propus este un produs neagricol, non- Anexa I.

Potrivit AFIR, se vor putea finanța afaceri cum ar fi:

• fabricarea produselor din cacao și a ciocolatei;

• fabricarea produselor zaharoase;

• conservarea în zahăr a fructelor, a nucilor, a cojilor de fructe și a altor părți ale plantelor;

• fabricarea dulciurilor sub formă de tablete și pastile;

• distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice;

• fabricarea de băuturi alcoolice distilate (lichioruri, de exemplu);

• fabricarea de băuturi mixte cu alcool distilat;

• amestecarea alcoolurilor distilate;

• fabricarea alcoolurilor neutre.

Sursa: http://www.fonduri-structurale.ro

Echipa de redactare:Elena Dragomir, Manager relaţii cu clienţii bănciiAugustin Stimeriu, Manager relaţii cu clienţii băncii

Coordonatori redactare:Ramona Ivan, DirectorAura Gagu, Director adjunct

Pentru mai multe detalii puteți accesa site-ul băncii www.cec.ro. De asemenea, pentru întrebări sau clari-ficări privind implementarea proiectelor cu accesare de fonduri europene, ne puteți transmite întrebările dumneavoastră pe adresa [email protected].

eurobuletin - credite, carduri, finantari imm · pdf fileproiect realiste, la analizarea ......

Documents