REVITALIZARE URBANA – Lipscani-Selari

Zona Lipscani – nucleul comercial traditional

Evolutie

Zona Lipscani s-a dezvoltat in jurul Curtii Domnesti, in sensul de crestere

– spre Nord – al orasului.

Alaturi de resturi medievale construite, s-a pastrat multa substanta

construita din secolul al XIX-lea, la care s-au adaugat cladiri din secolul al XX-lea.

Ultimele interventii – 1880-1910, 1935-1940, 1960-1970 – s-au realizat prin

restructurare (demolare, reparcelare, alte dimensiuni in constructii).

Caracteristici

Complexitatea tramei stradale este compusa din elemente istorice,

aparute in functie de prezenta raului si evoluate in relatie cu prezenta resedintei

domnesti. Trama stradala este ierarhizata in strazi comerciale (str. Lipscani, str.

Franceza) si strazi de deservire a strazilor comerciale (str. Gabroveni, respectiv str.

Filitti) ce contribuie la varietatea imaginii urbane. In latimea la strada a loturilor se

observa varietatea tipurilor de parcelare.

Imaginea urbana este coerenta datorita tipului unic de front prezent in

zona, frontul inchis, care pe anumite strazi prezinta caracteristici datorate aplicarii

unor regulamente urbanistice, dar in acelasi timp diversitatea stilistica este prezenta

de la o cladire la alta.

In cazul majoritatii cladirilor a fost pastrata functiunea initiala, materializata

in organizare spatiala, compozitie de fatada si mobilier – elemente netransformate in

unele cazuri.

In prezent, zona nu este adusa la nivelul cerintelor urbanistice actuale,

deoarece lipsesc spatii publice, locuri de parcare, facilitati edilitare. Au avut loc

agresiuni asupra cladirilor, de genul demolarilor, transformarilor sau abandonarilor,

chiar si acelor clasate ca monument. In agresiunile functionale se regasesc si

utilizarile improprii, suprasolicitarile de folosinta, transportul de aprovizionare,

circulatiea vehiculara, iar din cele morale locataarii lipsiti de mijloace financiare, fara

traditii adecvate de locuire, concesionari sau proprietari noi ai magazinelor ce intervin

asupra cladirilor fara asistenta de specialitate dar si mediul infractional existent.

Starea precara a retelelor edilitare este si ea agravata de cresterea

numarului de rezidenti peste capacitatea de locuire a zonei, ca si lipsa de intretinere

a cladirilor si spatiilor publice, constructiilor si spatiilor libere degradate sau a

constructiilor noi de slaba calitate.

Amplasamentul propus se situeaza la intersectia strazilor Lipscani si

Selari. Terenul, in suprafata de aproximativ 3110mp si este marginit pe latura de

Nord de strada Lipscani – cu un front liber de 31,65m – avand ca vecinatati numerele

28 (latura de vest) si 36 (cladirea de colt) si pe latura de est de strada Selari – cu un

front liber de 52,35 m – intre numerele 12 (latura de sud) si 2 (aceeasi cladire de

colt). Cladirea de colt, figurand pe Lista Monumentelor Istorice, va fi pastrata si

integrata in functionalitatea ansamblului propus.

Avand in vedere cele de mai sus, in vederea elaborarii temei de proiect,

am pornit de la trei elemente principale ce se regasesc in acesta zona: curtile

interioare, gangurile si latimea la strada a loturilor de parcelare.

Astfel, cladirea este construita perimetral, inchizand frontul la strada

dinspre strada Selari si partial pe strada Lipscani. In curtea interioara deschisa,

rezultata, accesul se face prin intermediul gangurilor prezente la parter dinspre

strada Selari si printr-o o mica piateta dinspre strada Lipscani.

Curtea interioara, specifica arhitecturii de influenta otomana, se regasete

in mod special la hanuri – ex. Hanul lui Manuc – acest spatiu fiind folosit pentru

carele negustorilor, sau ca spatiu de socializare.

Ea devine un element de legatura intre spatiul exterior si cel interior, intre

spatiul public si cel privat. Astfel se creeaza o zona intima, un spatiu semi-privat,

detasata de spatiul public din strada, devenit un derivat al micscarii, potrivita

socializarii si intalnirii.

Fatada dinspre strada Selari este compusa din cinci volume verticale,

asemanatoare ca dimensiune cu vechile loturi, unite prin articulatii de la primul pana

la ultimul etaj, in zonele in care exista diferente de nivel. Frontul dinspre strada

Lipscani este partial inchis, aliniat la cornisa cladirii din dreapta.

Desfasurata str. Selari

Desfasurata str. Lipscani

Distribuirea pe verticala se realizeaza cu ajutorul celor trei noduri de

circulatie verticale, unul dintr-un foaier, unul din cafenea, si unul din zona de librarie.

In ceea ce priveste distribuirea functiunilor, am preferat ca acestea sa fie

dispuse „in straturi”, fiecare etaj al cladirii avand o destinatie bine definita. Asadar, la

subsol se regasesc spatiile tehnice si zona de parcare, in zona parterului se

regaseste accesul auto spre subsol, acesele in cladire si spre curtea interioara,

spatiile pentru librarii, o mica cafenea/ceainarie, zona administrativa si centrul de

conferinte, ce cuprinde la randul lui foaier, garderoba, o sala mare de conferinte si

doua sali de discutii. Etajul intai este destinat exclusiv spatiului expozitional, de orice

fel. Biblioteca, impartita in doua zone, adulti si copii, se afla la etajul al doilea,

impreuna cu zonele aferente de lectura, acestea prelungindu-se pe anumite zone cu

supante.

Parter Etaj 1

Etaj 2 Supante

Destinatia cladirii vechi de pe coltul celor doua strazi va ramane

neschimbata. Calcanul acesteia va ramane vizibil dinspre strada Lipscani si va fi

folosit pentru expunerea lucrarilor de arta sau a proiectiilor.

Astfel, se revitalizeaza aceasta zona cu intarirea caracterului specific de

polarizare comerciala si atractivitate pietonala, intr-un cadru arhitectural-urbanistic

traditional protejat si ale carui caracteristici de ansamblu si de detaliu se mentin si se

pun in valoare.

Partea din zona centrala care este situata in interiorul limitelor de protectie

a valorilor istorice si arhitectural urbanistice pastreaza fragmentar tesutul urban

rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee si

profile si de reconstructie spontana sau bazata pe regulamente urbanistice ori

proiecte.

Aceasta zona contine marea majoritate a monumentelor de arhitectura

din Bucuresti, inscrise in lista monumentelor sau propuse a fi inscrise conform

studiului de fundamentare, intre care se gasesc cele mai importante si mai

reprezentative cladiri destinate functiunilor publice, biserici sau foste cladiri

rezidentiale de mare valoare istorica, arhitecturala si memoriala, adapostind acum

diferite alte functiuni, precum si cladiri de locuit.

Valoarea deosebita a zonei consta in existenta intr-un perimetru usor de

parcurs pietonal a unor areale apartinând diferitelor perioade istorice care sunt

suficient de ample pentru a conferi imagini coerente bine definite pentru anumite

etape de dezvoltare urbanistica si de rezonanta la principalele curente ale arhitecturii

europene.

In acelasi timp, alaturarea si articularea acestor areale confera o

remarcabila diversitate, accentuata de mentinerea punctuala a unor importante

monumente medievale.

ANALIZA TEMEI SI MOTIVATIA PARTIULUI ADOPTAT PENTRU

PROECTUL CENTRULUI DE CARTE

SELARI-LIPSCANI

IOVANESCU ANA LAVINIA

AN VI, GR. 601