DR. OLrMP N. CAcrurA

Euharistia cajerffA

Traducere qi prefa!5 de

pr. prof. Ioan IcI sr

cDr.$tssibiu 2016

SprrrA, F., ,,Die urchristlichen Traditionen iiber Ursprung und Sinn des

Abendmahls", 7n Zur Geschichte und' Litqatur d es Urchristenfrtms, Gbt-

tingen, 1893.

Sreor, D.B,, 8f blixhe Theologie d* Altm Testaments, Tibingen, 1905.

ID.,,,Sacrifice", The hwyclopaediaBitannica,London, 1929, vol. xIX.

Tocnom, J., Histo ve des dqma dwrsl'anWiti chretimw, t. I-ru; L9t2-79L5;ge-u 6d., Paris,1924.

Io., Prdcis de patrologie, 3r* 6d,, P arts, L927.

TourArN, J., ,,Sacrifice", La grande Encyclopddie (31 vol., 1885-1902),

t. xxx.Io.,,,Religio", Dictionnairedesantiquitdsgecqaesetromqina,t.I\l',83L-837,WEr.ff rAUsEN, J,, Geschichte des lsmeli, 2. Ntfl, Berlin, 187 8.

Cuprins

olimp CIciulI gi remarcabila generafie teologicia RomAniei Mari (pr. prof. Ioan IcI sr)

CuvAnt-inainte

Introducere. PRoBLEMA EuHARrsrrEr cAJERrri

Partea IDrsnnr ;rRrrA iN crxrner,

REUGIE $IJERTF,I

ORTcTNEAJERTTET . . .

1.. Teoria oferirii de daruri din interes

a sacriftciului

FIIT.qAJERTTEI ....1. Fiinfajertfei in oferirea unui lucru

2.Teoriaoferirii sacriffciului ca hrlnire a divinitilii3. Teoria provenienfei sacriftciului din nofiunea

de totem4. Teoria lui toisy: originea sacrificiului trebuie

clutatl in inclinarea omului primitiv spre magie5. Unde arume trebuie cdutatd, adevdratiorigine

5

31

33

I.

II.

45

63

65

67

70

81

93

952.Fiinla jertfei ?n schimbarea lucrului oferit (prin

distrugere, junghiere, ardere)

III.

101

IV. ScunTIpRIvIREASUPMJERTFELoRIUDAICE . . 109

Pattea all-aDrspnr JTRTFA EUHARISTIc.I iN SPEcIAL

iwellrune BISERICU ORTOOOXE OTSPRE JERTFA

ruHARrsrtcl - AccEPTAREA EuHARISTIEI ce;rtrrL , , . L23

iNvA$run"e Brsrrucn pRoTESTANTE DESPRE JERTFA

rururusrtcl-NEGAREAEuHARIsTIEIce;rnrrI . . . . . . 135

Demonstralie istorici a adevlrului Euharistiei

VI.

cajertfr. . . .

VII. JERTFA EurnrusncA it t

etr BIsrrucn

TRADITIA PRIMELOR TREI SECOLE

1. CiprianZ. Tertulian3.Ipolit4. Constituliile Sfinlilor Apostoli .

5. Origen6. Clement AlexandrinulT.lrineu8. Iustin MartirulPirinlii apostolicig.Ignatie

L0. Barnaba11. Clement Romanul

12. Didahia celor Doisprezece Apostoli

VIU. JERTTA EuuerusrtcA poTRIVIT SFINTEI ScRtpruru

A. J ertfa euharisticd tn Vechiul Testament

L. Jertfaprefigurativl a lui Melchisedec

2.Profelialui Maleahi

L47

).43

1441,57

164t7L178r"90

L94203224225234

236239

249

249250252

x.

B.Jertfaeuharisticd,fnNoul Testament ., . . ., 2541. Potrivit sfAntului evanghelist Luca , . . . 257a.EvangheliadupdLuca . 257b.FapteleApostolilor .....267

2.Potrivitsf6ntuluiapostolPavel .,,.,. . 2Tla.EpistolalcdtreCorinteni ...,,,272b.fpistolo,cdtreEvrei ,,,,29L

3. Potrivit evangheligtilor Matei gi Marcu , 2974. Potrivit evanghelistului Ioan , , , 302

C. Instituirea jertfei euharistice ;i criticardfionalistd, . . 311L. Euharistia ca simpli parabold . . 3L42.Euharistia ca simpld invdldturd eshatologice . . , 31,6

D. Religiile demistere ale Antichitdf;i

;ijertfaeuharisticd ..,..3L7l.Mistereleeleusine ,,.,,3202. Cultul zeilei Isis . 32t3. Cultul Cybelei . . 3224. Misterele orffce . 325s.CultulluiMithra .,,...327

FrrMAEuHARrsrrErcAJERTr,[ .. .... 333

Expunerea diferitelor teorii cu privire la fiinfaEuharistiei cajertfr, X4

A. Teologii romdno-cdtolici Si problema fiinleiEuharistieicajertfd ..,,,336Al.Injurulidetideschimbare .. .. 339

1. Fiinla Euharistiei cajertfr,in schimbareareald. . 339a. Fiinla Euharistiei ca jertfr in schimbarea reall

aelementelorpAiniigivinului,,,,.. 339b. r'iinga Euharistiei ca jertfr.inschimbarea reali

aluilisusHristos ,,,,3422. FiinlaEuharistiei ca jertfr,inschimbarea misticd 345

Insuficienla ideii de schimbare pentruexplicarea Euharistiei ca jerthM.lnjurul ideii de ofenre

1. Fiinla Euharistiei ca jertfX in oferirea lui Hristos

de cdtre El lnsugiZ.FiinlaEuharistiei ca jefifr,in oferirea lui Hristos

de cltre BisericiAvanlajegi deficienle ale ideii de oferire aplicatd

jertfei euharistice

B. Teologii ortodocqi Si problema fiinfei Euharistiei

cajertfd1. Macarie Bulgakov2. Alexiu Comorogan

3. Nikolaos Damalas

4. Christos Andrutsos5. Konstantinos Dyovuniotis .

6.Ioan Mihllcescu

C. Mdrafiile diferitor Pdrinfi Si soiitoribisericqti de dupd'

veaall al tV-lea despre fiinla Euharixiei cajeffi . . .

Sfand Ioan Hrisostom ,

D.schigauneiteonicorectedesprefiinsaEuharistiei

cajeffi

Bibliografie

348

350

353

356

359

361

363366368369372375

378381

387

403

4LO

Editura gi Libriria DEISISstr. Timotei Popovici, nr. 21, 550164 Sibiu

tel.fax 0269-214272

www.edituradeisis.ro

Difuzare: SC SUPERGRAPH SRtstr. lon Minulescu, nr. 36

O3t21.6 Bucure$ti, sector 3

tel. 021-3206119, fax 021-3191084

Dintre multele gi marile probleme care se impun celui cevrea sI se apropie intrucitva de enigmele insondabile aleexistenfei umane gi si pdtrundl oarecum in culisele viefiicpirituale ale umanitdlii in general, una din cele mai impor-tante, atit prin insemndtatea ei, cAt mai ales din cauza adin-cului mister care o inconj oard, e desigur cea a sacrificiului sau

Jertfei.in comparalie cu alte mari mistere, acesta e misterulprinexcelaqd,. intr-adevdr, ce fel de acliune este aceasta,d.cdreirost e atat de important, atltln viala privatd, cAt ;i in ceapublicl, a tuturor oamenilor fXrd deosebire qi care acoperi dednge orice pagrnd a istoriei lumii antice gi a popoarelor ar-haice pAni astdzi? Recunoscut drept act esengial al culhrlui aduslul Dumnezer.r, sacrificiul saujertfa este gi manife stareaceamaideplini a sentimentelor religioase ale umanitifii Ei, cercetAndlucrurile cu atenlie, este poate unical act prin care s-a mari-festat in istorie acea inexprimabill dorinf d, de curdlire, iertarelltmpicare cu Dumnezeu,pe care a simiit-o neincetat frecareom,aceaarzAtoarendntinfi dupl mAnfuire. De ctnd este posi-blltr cercetarea istorici riguroasd a faptelor omenegti sacriffciulcprezerrtinviala religioasd a umanitifii ca un punct central qi

totodatd un m filoc real de contaA al omului cu divinitatea, de aceeaql relafia sa cu religia in general este dintre cele mai str6nse.Dumnezeu, omul Si sacrificiul, iatl cele trei elemente esenfialelnseparabile ale oricdrei religii, oricAt de primitivi ar fi ea.

$i daci ne este ingdduit sI ne servim de o imagine, amputea spune pe bunl dreptate ci pe cerul intunecat al viefii

43

spirituale, adicd al vielii religioase a omenirii, sacrificiul a

apdrut ca o stea strilucitoare unici, insuflAnd popoarelorincredere gi speranfi, concentrdnd in el cele mai inalte do-rinle ale lor gi proiectdnd ruzele ei sc6nteietoare departe inistorie, pe colina Golgotei, unde avea sd se realizeze pentrutotdeauna impdcarca omului cu Dumnezeu prin jertfa de

bundvoie a insugi Fiului lui Dumnezeu gi M6ntuitorului lumii,Domnul Iisus Hristos. Spre aceastd colini s-au indreptatincongtient popoarele gi dupl lumina acelei stele au pornitmagii bunelor nidejdi in cdutareaprea doritei persoane care

si-i poati impdca cu Dumnezeu. Din nefericire insi, cAtepopoare nu s-au stins chinuite de suferinli pe cirdrile lungiale istoriei gi, iarigi, cAte popoare nu s-au fitdcitpe potecilecele mai povirnite, indeplrtAndu-se tot mai mult de caleacea adev dr atd, cine poate gti pdnl cdnd?

Chiar dacdintrejertfele pigAne gijertfa Crucii nu poateexista nici o asemdnare, totugi rela[ialor reciprocd. e atdt de

sensibilS qi se impune atAt de mult, incAt e cu neputinli sinu fie cercetate impreuni. Fiindcl numai jertfa Crucii poatearunca o lumind llmuritoare asupra numdrului apisltor dejertfe pigAne ajutdndu-ne si le ddm adevlratul sens gi sem-

nificalia cuvenitd gi, iarlgi, numai jertfele pdg6ne ne ajutd ininlelegerea deplinl a necesiidfir, adevdrului, valoni reale ;i tnaltei

mdre{ii ajertfei Crucii. intrucAt jertfa Bisericii cregtine, jertfaeuharistici, nu este altceva decdt jertfa de pe Cruce aDomnuluinostru lisus Hristos pusd tn act de Bisericd. pentru comunicareareald in prezent a roadelor ei oricai vrea sd se trnpdrta;eascd de ele,

este evident cI;i in cercetareaei se impune aceeagi metodl.Care este insi sensul sacrificiului in general gi care e relalia

lui cu religia in general, care este originea gi fiinla sa, iatdchestiunile carene vor preocupain cele ceurmeazd.Dat fiindinsi cd infelegerea jertfei cregtine nf se poate obline pe

deplin dacd,nu se au in vedere jertfele iudaice, de aceea oscurtd privire asupra jertfelor iudaice va completa aceastdprimi parte dedicatdcercetdrii jertfei in general.

44 45

Religie gijertfh

ll suficient sI arunce cineva, fie gi in treaclt,o privire sin-ct.rtr asupra istoriei umanitdlii ca sd se convingd cI faptul celrrrai important, care se intAlnegte aici neincetat, preocupAndtrrintea tuturor oamenilor, de pe orice nivel intelectual, de lalropoarele aborigene pdndlacele mai progresate gi civilizate,nu este nicidecum mufimea cerinlelor viefii cotidiene, nicigrija zilei de m6ine, ci, din contrd, acel complex de sentimentene de finite Si dortn[e intime, care pune individul in leg dturd, cu suprd-scn.sibfluf cu swranaturalul, cu divinul. intr-adevIr, nimic nu-imai momentan decAt necazurile, nimic mai trecltor decAtrlzboaiele gi, iarigi, nimic mai provizoriu decit nenorocirilevlef ii; dar in toate ?mprejuririle viefii, innecaz, ca gi in bucu-rlc, in nenorocire, ca gi in fericire,in rdzboi, ca gi in pace, gintai ales in pace, sufletul omului a fost atras necontenit de('('va ce depigegte limitele sensibilului,iar atenlialui s-a con-ccntrat insistent in jurul jertfelnicului/altarului, prin care alncercat intotdeauna sd, ajungdla acea atdt de doriti comu-nlune cu supranaturalul gi al clrui rost in istorie de altfel ea ce I a de a fi c el mai imp ortant factor gi regulator al vie[ii spiritualee tuturor oamenilor fXri deosebire.'

' Semnificafia jertfelnicului / altarului in viala sociali a popoarelorarrlice a fost accentuati in repetate rAnduri; este admirabil expusl inIrrrportanta carte a lui Fusrn DE CouLANGE [tA:O-faaO], La citd antique(ltt64; 28" 6d., Paris, t9Z4). Demne de remarcat sunt si cuvintele lui

Nu existi popor la care si nu se fi cunoscut vreodati cre-dinga in suprasensibil, cum nu existi omla care dorinla duplacest suprasensibil sd nu fi depigit limitele naturalului. De

aceea de la eschimogii de la polul nord gi pAnI la negrii dinAfrica de Sud, de la aborigenii din Australia pdnd,la pieilerogii dinAmerica de Nord gi din cele maiindepirtate timpuripreistorice supuse procedurilor cercetdrii gtiinfifice pdnd laepoca contemporand, in budism, ca gi in islamism, in iudaism,ca gi in cregtinism, gi incl mai mult in cregtinism, setea duplinfinit gi dorinfa dupl divin a indivizilor adunafi in jurul alta-rului scot din sufletul omenesc accentele cele mai delicate,rugiciunile cele mai mlrefe gi cele mai impresionante imnede laudd cltre Cel careprinnafitrdsaurevelapieii este mai multsau mai pulin cunoscut.

Prin urmare, existenfa unei fiinge infinite, independent de

dispoziliile personale gi capacitatea instabill a oamenilor de

a-i inlelege lucrlrile, impreuni cuintreaga ei insondabildprofunzime, spre care omul e purtat in chip natural gi in acirei certitudine inainfeazd. tn chip inductiv ;i incon;tient,impulsionat de mire[ia naturii gi a legii morale gravatdinsufletul sIu, pe de o parte,;i sufletul omenesc ffnit, dar liber,entuziast;i foarte sensibil, pe de alti parte, iati limitele largiin care se cuprinde qi, mai ales, in care poate fi sesizatfaptulreligios in toati splendoarea lui gi, totodatl, premisele care

trebuie avute in vedere atunci cAnd e vorba de o definire sau

luare in considerare a religiei.Faptul religios fiind astfel gi acestea fiind limitele in care il

putem cuprinde, reiese cI qi religia trebuie consideratdinge-neral qiinmodnedefinit, dacd vrem sI accentudm esenlialul ei,

evitAnd orice falsd interpretare. Pentru cI orice definire

A. NrKoLAou, care se exprimi astfel ,,Piaka de temelie a oriclrei societlfia fostjertfelnicul/altarul 9i cAnd aceastl piatrl s-a risturnat, intreagasocietate s-a nXruit" (ehtlosophikA MeletE peri christianismou, trad. gr.

P. Briila-Armeni gi A. Mavromatos, vol. I, ed, 2,Kerkyra,1864, p. 100).

46 47

;rrccisl a religiei are dezavantajul de a fi a unei religii sau aeltcia, din ale clrei limite nu poate iegi ca sd se aplice majo-rlltrfii celorlalte religii. Definiqia generuld, a religiei este cuprrtlnftr gi aceasta nu poate fi decdtuncornplexindisociabilderolas ii ale omului ca ceva ce depdsegte limitele naturalului.Aceastdrleflnifie cuprinde cele doui premise amintite mai sus ca doulrerrlittrli stabile, dintre care una elegatd de cealaltd,printr-orelafie continui gi neincetatl.2

AvAnd in vedere mobilul rezultatdin aceastd relalie, mobil('drc, pe de o parte, il impinge pe om spre subiectul gAnduriIor, sentimentelor si dorinlelor lui, iar, pe de altd parte, des-Itrgoartr in sufletul siu o intreagdviald spirituall manifestatl;trln cereri, rugiciuni, laude gi isplgiri, avdndin vedere toatee('estea putem spune pe drept cuvAnt cd,incd. de la inceputrtligia a acoperit plmdntul cu un strat dens de via!5 spirituald1l rnateriali. Acest fapt i-a atras pulin pe gAnditorii antici3,IrrleresAndu-i incl gi mai pufin pe geografi, atrdgdndprivirilell lozofilor, cercetltorilor religiilor gi sociologilor, devenindoblectul unor cercetdri metodice qi savante abia in a douaJumtrtate a secolului al xIx-lea.

' rlxistl multe definilii ale religie i, iar baza aproape a tuturor etccep[iunea etimologicl a cuvAntului latinesc ,,religio", Din nefericirelnstr, etimologia cuvAntului ,,religio" este foarte controversatl, gi astalnctr din Antichitate, astfel Crcrno (De natara d,eorum ll, 28,72) o derivadln ,,relegere" gi afirma cd ,,religio" inseamnl teama de zei, pe cdndl",tr"reNTru (Divinae lnstitiones tV, Za) 9i Aucusrr.r (Retractationes I, 13) auderivat-o din ,,religare", declarAnd ci inseamni legitura omului cuDumnezeu. Cf,J. TourerN, ,,Religio", Dlcfionnaire d,es antiquitds grecques ettomaines,t, IV'z, Paris, 1908, p, 831 ;,u.

' Autorii greco-romani clasici s-au ocupat doar indirect 9i superficialeu credingele religioase ale contemporanilor lor. De aceea chiar atuncis8nd ii vedem ocupAndu-se cu astfel de chestiuni trebuie si ne dimreama cI nu vorbesc nicidecum ca filozofi, ci doar ca simpli martori aiconvingerilor lor. Cf, Ervr. Bournoux [t845-t927), Science etreligion,paris,1e25, p. 6 9i P. Vrvrune DE RAULTcA ftzsZ-18Ot), La raison philosophique eth raison catholique,2" 6d., paris, L852, p. 21.