eugeniu coşeriu / semn, simbol, cuvânt

18
,L fr ; . ' J a TMoN,ra xlntwzs $ermnn, sfrmbo}, cqasifmt de Eengem Cogea-im X..1" Ar fi poate foacte tttil dac5.aq prezenta tnch de la inceput dubLa m.ea inten{ie. Fe de o parte este vorba, fn esen!d., despre fiLosofia limbajutrui Ia Aristotel, Hegel gi Fdunnboldt, pe care eu o vdd aa pe r,r.n efort progresiv apJ.icat aceluiaqi obiectiv qi.in aceeaqi drrecfie, chiar dacd,fiLosofia limbajrdrai i fost formulati de Hr-Lm.boldt mult mai pulin specializat gi mult mai pu$in lir,.rpede decit la Hegel. Nu.. consider, desig'u.r, prin aceasta, a5 trehui.e p*" qi simplu sE ne intoarcem La Hegel sau sd rdr"ninem,la eX; cu siguran$i cd nici ffiegeLnu. ar fi considerat potrivit, nici nu ar fi dorit aqa ceva. Cred, mai degrabd, cd. ar trebu.i si-l depdqire p9 Hegel"cu Hegel impreunS., atit in fiLcsofia limbaju}ui, cft, qi in fiLosofia semnu,hd Pe de alt6 pante, voi vorbi fn calitate de teoretician atr limhajuhd, adici dfur punctul de vedere ai.senaioticii lingvistice qi al unei teorii lingvistice gtiin$ifice. Nu cred. cd ne este permis sd. faaem. ahstrac{ie, in cadru.l fitrosofiei,ctre r:tistlncAfitre qi de. rezultatel.e qtiira$,eiorparbicuX.are, gi neci sd, ci.asificdm rezuntah.le qi rezolvdrile i.or tn aiara domeuiuLui fiLosofiei. Desig*r, qtiiillele par-Liculare iqi pucr qi iryi rezolvd probtremeLe lor fua inteioru.L unor limite deteminate; insh, tocmai. fn acest sclpr eLe trebu.ie sd-qi fi delimitat proprilLe ohreate,fa$6 de alte obiecte. Aceasfd delianitare pl"esupnne fns6 o contemplare ctincol"o de-trimite qi, pnn aceasta, o atitudirae fiLosoficE.. Nu exietd. nici o qtiin$6 care sE, fie inde- pendent6 de fiIcsofie. Apci, atft, fn frlosofi.e, cit qi in qtiinqeie parbicuXa-re, este varba, fu principi.u, despre acelaqi Luaru.: tapfun cle a fi sai:. ffilnfa ].u.cru.ri}or. IVumai. c6 ceea ae fn qtiin$A este rdspuns frafilcscfie en;e ohieciul fra'brehdrii; ?n fil.osofre este prohLematizat .tc].tr-u-n nou ctr-ip obieetul qtiin{ific. $tiin!a, de exerc.pX.u, referindu.-se la arhon, nlur:.xe fnf,rehSri cr.i. pl-ivtre La moduL de a fi atr arhori].or qi stal:ii"eqte ce este "fiin{a-arbone".F"iLosofia se referfr.la moduL de a fi. a:cbore (astfel recunot'crit) qi pune fnfirehdrri cu. pnvire La modu,r]. r.{,e a fi al

Upload: coseriubibliography

Post on 25-Jul-2015

264 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

,Lfr

; . ' J

a

TMoN,ra xlntwzs

$ermnn, sfrmbo}, cqasifmt

de

Eengem Cogea-im

X..1" Ar fi poate foacte tttil dac5. aq prezenta tnch de la inceput dubLa m.eainten{ie. Fe de o parte este vorba, fn esen!d., despre fiLosofia limbajutrui IaAristotel, Hegel gi Fdunnboldt, pe care eu o vdd aa pe r,r.n efort progresiv apJ.icataceluiaqi obiectiv qi. in aceeaqi drrecfie, chiar dacd, fiLosofia limbajrdrai i fostformulati de Hr-Lm.boldt mult mai pulin specializat gi mult mai pu$in lir,.rpededecit la Hegel. Nu.. consider, desig'u.r, prin aceasta, a5 trehui.e p*" qi simplu sEne intoarcem La Hegel sau sd rdr"ninem,la eX; cu siguran$i cd nici ffiegeL nu. arfi considerat potrivit, nici nu ar fi dorit aqa ceva. Cred, mai degrabd, cd. ar trebu.isi-l depdqire p9 Hegel" cu Hegel impreunS., atit in fiLcsofia limbaju}ui, cft, qi infiLosofia semnu,hd

Pe de alt6 pante, voi vorbi fn calitate de teoretician atr limhajuhd, adici dfurpunctul de vedere ai. senaioticii lingvistice qi al unei teorii lingvistice gtiin$ifice.Nu cred. cd ne este permis sd. faaem. ahstrac{ie, in cadru.l fitrosofiei, ctre r:tistlncAfitreqi de. rezultatel.e qtiira$,eior parbicuX.are, gi neci sd, ci.asificdm rezuntah.le qirezolvdrile i.or tn aiara domeuiuLui fiLosofiei. Desig*r, qtiiillele par-Liculare iqipucr qi iryi rezolvd probtremeLe lor fua inteioru.L unor limite deteminate; insh,tocmai. fn acest sclpr eLe trebu.ie sd-qi fi delimitat proprilLe ohreate, fa$6 de alteobiecte. Aceasfd delianitare pl"esupnne fns6 o contemplare ctincol"o de-trimite qi,pnn aceasta, o atitudirae fiLosoficE.. Nu exietd. nici o qtiin$6 care sE, fie inde-pendent6 de fiIcsofie. Apci, atft, fn frlosofi.e, cit qi in qtiinqeie parbicuXa-re, estevarba, fu principi.u, despre acelaqi Luaru.: tapfun cle a fi sai:. ffilnfa ].u.cru.ri}or.IVumai. c6 ceea ae fn qtiin$A este rdspuns fra filcscfie en;e ohieciul fra'brehdrii; ?nfil.osofre este prohLematizat .tc].tr-u-n nou ctr-ip obieetul qtiin{ific. $tiin!a, deexerc.pX.u, referindu.-se la arhon, nlur:.xe fnf,rehSri cr.i. pl-ivtre La moduL de a fi atrarhori].or qi stal:ii"eqte ce este "fiin{a-arbone". F"iLosofia se referfr.la moduL de a fi.a:cbore (astfel recunot'crit) qi pune fnfirehdrri cu. pnvire La modu,r]. r.{,e a fi al

Page 2: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Er.r.gen Coqeriu

moduLu.i de a fi arbore, adicd cu, privire la sensui. acestr.ai naod de a fi. Fe cne al"taparte, avem intrebarba 'Ce este u.n arbore?', cu" rdspunsuL '{Jn

arbone esteaceasta qi. a,ceasta.'; pe de atrtd parte, avem intrehare"a 'Ce este anoduL de a fiarboreT, iar rdspunsuL intentioneazS: in prlncipal sE stabileascd sensul moduluide a fi al. arborelu.i in. cadruL fiin{ei. Dif,eren$a r:u este deci o diferenla ale pu.ncted.evedere, de orizorlturi, ci. o diferen$d. $inind de niveLuLla care se pune problemaqi de scoprel protri.em,ei.

"$e poafe spu-&e cd qtiin$a pime inttsebdrt cr:- privire )"a

nsod.ul nenrij}ocit cle a fi ai luerl.rilor, pe cfnti filolcfia, dimpotriv6,, cu prtvire laesen{a, respectiv tenoeiu.} acestui rm,od de a fi.

L"2.Astfel, atitfn cazC trimbajului, c{t gi aL semneLor, rdspunsul teoriei limbiiqi atr Xingvisticii generale trebuie sd fie, in mod corespLlnzdfor, ohiecfiul pro}:ie-roati.zbrii filosofi.ce. Ce este un senan? Rispunsr,aX stabileqte modu-l de a fi e.Lsemnui.ui, calitr;atea ca atare de a fi sem.n; eL ne seune cum sfnt qi cu.mfiurcli.oneaz6 eemnele. Dar ce esbe, de f,apt, nsodnnl de a fi semn? Frdspunsiltr laaceast5. fntrebare l{"nuregte qi ftmdamenteazd, sensul. modului de a fi semn"Fireqte, intrebarea fiLosoficd se poate pune si d.irect;putem intreba'Ce es'io uncu.vint?' qi sa ?nfiei.egem'Ce es{,e modu]. de a fi. cu.vint?', 'Ce

este un sernn?' qi siiin{elegem'Ce este caLitatea de a fi $em.n.?', sau'Ce este o nav6?' qi sa in{etregem'Ce este calitatea de a 6 nav6?'. Aaeasta XnseahnS. ins6, cf;, fiLosofuJ irebuie s5.realizeze o nauncd c1uhX6. Ca nespeciatrist in donr.eniial qtiinfelor pa:.'ticulare fLpaqte primejdia de a se rd.t6ci in acest domenir.l, de a cor:funda Sstiracfi'iim.portalrte, de a consid.era drept esen$ial ceva neesenlial qi. invers. trn cazulsemnelor qi an hmbajului, filosofii trimbajuiui, filosofii "nlu.ri", nu Ei cei orientaQi.spre teoria limhii sau ii,nryistica general.6, inclinS. in;ainte cle toate sd icientificelimhajutr cte tot ceea ce este semiotic, cr-r. calitatea de a fi senon, iar calitatea dea fi sem.re,^Fw qi simplu., cu. tot ceea ce (pentnu un inberpret) poate fi "se tn"(indiciu!). In acest caz, sfera semnelor qi, prin aceasta a limbajului insuqi, esteIArgi06 pinh la infinit, aqa incit iimhajtd nu mai poate fi deosebit de non-Limbaj,ni.ci caLiatea de a fi semnin sens propriu de ceva ce nuL are calitatea de a fi semn.Cdci dacd totu,l este sem:r qi i.imhaj, atunci nimic nu. este sem.n qi Limbaj, ias'ncine afl.5m, fn fa{a adeLei vaci negre fntr-un spa[iu fntunecat, in-care de fapi; eanici nu existdl CSci a-fi-ceva Snsea:mrah nra doar identitate, ci tnto'r,deauna qi lnenod. necesar qi diferen$6, daoi nu este vorha pur gi simplu despre fiin{a ca atare.Se Xloate totuqi accepta cd tot ceea oE stxpunem furterpretdni este intr-c anum.it5,privin!6 "sem.tl", qi c5. interpretarea se aplicd intotdeauna asrqlra unor "sernne".Trehuie fn sahinnb sd ne fie clar c&, fn aceastd situ,a{ie, intrebuinldm desemna-rea "sem.ry'' fntr-r:.m dubiu. sens, a6.si "interpretatoz:i.i1' (formali) s?nt. de f,apt,ie-rtotdeawna se?"n:ne, pe cimrn, dimpotriv6, "interpretancna" nu trel:uie sd fie fu-i.nici LLn caz, dire capul locunr-li qi trl sino, semne. DacS ar fi. aqa, n-ar e;rista niaisem.ne care sA poa'be fi recunosc'u,te Xaentru el.e insele, adicd "l"u.cnrri" sepal"abi}.ecne aLte modalit5li aXe fiin{ei. Se asem.enea, n-am putea pune intreb6ri tnXegdtur6 ctl rnocluL de a f; propriu semnetor: caLi.ta^Lea de a fi semn n-ar fi nim.icaLtceva declt o stare in procesu.L cte internretare.

Page 3: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, simbol, cuvtnt

Pe de altd parte, filosofr.i stnt fnclina{i s5" aqCIze pe aaeeqqirtpeaptd limbajulpur qi sirnplu, vorbirea tn general, cu limkra palticulwzatd; m.ai uiult, sAinterpreteze limbaju,l ca lirobaj special gi, pdrl aceasta, ed identif,ce desernna-I'sa cu sem.nifi.aa{ia; pe deasu,pra, sd echivaLeze ryi iimba partic'uj"ar6. cu textuJ.,respectiv cu discnrsul, iar discursul sd-l echivaleze in speciatr cu enun$Cafirmativ. Ei procedeazd astfel. fiindca sint interesa{i propreu-zis de rrrodul dea fi prin limbaj al tuturor Lu.crurilor, pn:ecum qi de vaLoarea pu.r grroseotrogicd alimbajului qi a expi{radrii asertorice prin iimbaj.

' 1:S" I)e aceea, dorirn fn continu.are s5. determinirn 6s{ ind"eaproape d.ome-

niuL sennneLor, ca sd cldrificdm astfeL qi propria Lor reLa{ie cre }imhajul. De }aLocke incoace (in Ger":manj.a in specian de Ia Lamberb), limbajul (qi anumelimbajul fn pnir:aui rind) a fcst, trata0 ca un sistem semiotic, ca o sec$iune inuniversul semnelor. (Spun "de ].4 Locke incoace" fi.itldcd am i.r.itat, in cele maim.uLte cazr-lri. aproape tn intregimae, vechrea"sei:aiotic6 m.edievaL6 qi scolasticd,de exemptrer cea a lu.i -Iohannes a Sancto Thracra; redescoperim abia in vremearaoastrd aceastd veche semiotic6,.gi acoasta,'dq.af paftial Ei cu difi.cdffi{i.) Chiarpi in lingvistica generand Limheju} este tratat ca u.n sistem sem.ic'tic qi se vorbeqtedestrlre "sem.ne lingvistice". .A.cest fapt este valabil fn cazuL ].ui Saussu.re, carepriveqte Lingvistica rlrept o nlarbe a sewlioLogiei;la fe}, qi cu o foante importantdredu.cere a domeniului., tn cazul ltri Hjelmstreg aare defineqte limbajul ca"semj.otic6" (= sistem sen-rniotic). Aceast5. rectrucere se prezintd astf,etr: pentruHjenmslev Ximbajui esbe o semioticd. aparte, foarte speciald. Dup6 p&rerea m.eanu s-a reflectat indeajuns asupra iinportantei. teze a LuJ ffietrmslev, conformc6reia l"imhajuL reprezi.nth acea semiotiah fn care pot fi transpuse toate celeLaltesernioLici., dar care nu poate fi. tranaspusd integral in nici o alte semiotic6..

P"3." };fai intfi sd discratdm despr,e concep'LuJ. ttre "semn" in general. Diverseledefini'lii cu care l-ucr*m sirrt incomplete prin raporf,are la obiectul Lor (incom.,plete chiar qi fn" sensul ior propriu), np se referfi cu. exactit,ate la acelaqi dcmerrirr.al f-aprelor: q:l nu pdvesc dec aceeaqi calitate de a fi senxn. Citeva exemple: 'Un

semn este tm 'lrtrcr'lr", respectiv u.n fenornetri care indicd altceva decft, este etrirlsuEi flin materiaiitatea sa]'; sau:

'LIn sernn este un. fenomera care line ].ocul.

uvrr-d atrtceva clectt este el. tnsr.tryi'; sar"l, in s$rryit: 'IJu

semn este expresie cucon$iqlut (l'eopecdiv sexnrrifiaa$ieJ, o expresie caro 6€ refbl'6 Ia o semrrificalie,sus6ine satl ix1"r,$il6 o sem.rdficali.e, sau, simpiu, ar"e o semsdiScatie'. Acesteriefini.{ii eonlin drrterminlrine esen$iaLe

'a indiaa spre a}"tcevd ,'Hsuptrini altceva',

'a avea CI oemxdftrcalie , dar skit ioate incovnpn"e.te (fn special. prime1.e dou.b; la cea

de-a treia vom reveni ln continuare), deoarece nu spuu pentnr cine gi prin cineaceLe fenom"ene "indicE spre altcevs." gau "$tau fn loeul la aitaeva". Boar in modtacii; eote g:resrrpr.:.sfr pentru t*ate semrxele (penfrru tof ceea ce grcate fi c{enumitsemn) condilia cE el,e au val-oarea de sernne (reopectiv de"rin semne) pentnacirreva, pefltru un interpret, adicd" pentn* aeeLa care le interpret,eaz&. De aceea,i{efina$ia noastr6 nu pri.veste aceX.aqi domerriu de fapte fi-indc6, pe de I paxhe,'afi. sem.rr pentru cineva' gi'a fi sernn fn qi pentrtl sine (respectiv'a avea valoa:re

Page 4: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

de sem.n qi'a fi produs in calitate de semn) reprezintS. doud deter':nin5,ridifer{te, Ei, Fe de alt [parte, 'aindicaspre altceva', ' a stainlocu]" a altceva'qi'a avea o semnificalie'rau sint njcidecum expresii sinonime.

2"2. Pima defini$ie nut se ref,erh propriu-zis la sernne care sint date ca atare,ci Ia un altceva, pentru care folosim doar provizortu denumirea setnn dir;-limbajul obignuit; ea se refer6. anunoe la acele "setttnd' care doar prin interpre-tare sint reaLizate ca atale, la semne care presrx.pun o singurd intenlionalitate,qi enume cea a interpretului. care Ie interpreteazd drept inclicii, fhcindu-ie caprin aceasLa sd, fie indicii. Este vorba despre fenomene care se afld. intl-uncorxtext existen{ial determiant, cunoscut sau doar presuplls, cu alte fenomeu.e,astfel incit, din constatarea unr:,ia dintre aceste fenomene pe care Ie receptdmcai:adicii, putem in-fera asupranJrezenfei, respeativ existenleiin acelagi conteNt,a celorlaLte f,enom.ene, coreLate Xle baza experien$ei. Astfel, interpretdm norii ca"serone" ale unei posibile ploi, fekrra ca "sernn." de boald. Acestea sint simptomelelui Kar'l Buh1er, pe care arn putea s6le denuinim, mai hine qi intr-un mod maj.generaL, indicii. IndiciiLe nu. slnt produse in mod inten{ional ca sernne, adicdnu pentru. a fi interpretate ca sem.ne. trndiciiLe nu. au "continut" sau "semnifi.-ca{ie", e].e nu lin locu} pentru "un altceva" decit ceea ce sint. Ceea ce poatepetmite o conch:.zie despre acest, "altceva" este aici doar cunoaqterea anterioarda poziliei indiciutrui intr-c rela{ie determinati. Interpretarea este aici doar'inferenld., reducere la relafii. Desigur, indiciiXe pot fi produse qi inrnodinten{io-nal, adic6 "simulate". Totu.gi, aceasta se ?ntimpld tocnoai pentru ca ele s5 fieintertrrretate ca indicii prodr.rse non-intentional; altfel ele iqi. ra+,eaz6. scopml. $isernnei.e lingvistice (nrai bine spu.s actele de vorbire) pot fulcliona ca indicii,dar qi in acest caz functia lor indiciald nu. este "sem.nificafia" lor; rar dacd eLefunclioneaz5. doar ca indicii, aLunci nu au. "semnificalie' qi nu sint sernnelingrristice. Indiciile joacd, un roL foarte important in carlrutr interpretdrii, ?ndiferite domenii ale experien[ei. qi ale qtiin{ei; este insd totuqi foafi,e problerna-tic sd le putem inclu.de in universul semneLor.

2.3. Atrtfel se pune pz'oblema c1jl. sem.neLe in sens propriu sau cu semneS.e pue:qi simplu, catre sint produse in calitate de semne - adic6 indic{nd, respectivsubstit'uind, ceva -, pentru a fi receptate gi interpnetate ca atare de cd.tre uninterpret. Aici avem. de-a f,ace cu o dubL6 iertenlionaLitate, si anume cu oi.nten{ionalit'ate productivd deschisi la ceL care produce semne qi cu. o inten{io-nalitate "ne-produci,boare-de-sern11s" Ia interpret, untima reCucindu.-se Ia clisn:c-nibiLitatea de a recepta s**ttcla semn qi de a-linterpreta. Aceast6 distinc{,ieeste esenliatrd pentru delimitarea universuLi semneLon Cdcr propozi{ia "Oicepoate fi semtrt." nu inseamnd acelaqi trr:.cru irl ambele aazu-c'i. In cazu.I ind.iciiio.l',orice inseamnd in aceastd propozi.{ie real.mente "on*ice": orice Lucru se af15 fu:tr-crcor-eLa[ie dat6, posihilA sau. presu.pusd qi, de a.ceea, orice poa'Lc fr "i:ldiciri', acliafr.prilej pentru o inferenla. nn cazu.l sem.nelor ?n sens proglriu., propczi[ia "Oricepoate fi. sem.n." fnsearnnh, dimpotri",'5, d,oar c* iatura mateataL& a semntil.ru.poate fi ori.ce, c5. materia sumnului este trn principiu indifelonf6" ?w acest caz,

I ! l l l

Page 5: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, sirnbol, cuvinl

semne sint insd' ngmai acelea care sint produse ca atare. tntre altele, acest faptinseamnd' 9e Ei.imaginile pot fi semne, dacd" sint destinate acestrd scop (&eexemplu, dac6 imaginea unui copac std, pentru con{inutur ""og"i); A;,';;simple reprezentdri ale obiectelor, ele nu sint in nici un .u"

"e-11'i (in acest caz

ele pot fi cel mult indicii).S'tr. Pentru a evalua corect realizalea sernnslqr in sens tr1_rgpriu qi pentru a

le include exact in'universul semnelor', trebuie sd porni- uitii'l ae h.:.modelultuturor semioticilg{ (in

39cep{ia lui }Ijelmslev), Laica de la 'timLaj

at J;-1"tgPt tl lingvisiic. "Semn llngvistic" estJ inJrin.ut rlnd ceea ce nu.rhim in modoni.;nyi"t cuvint. Despre cuvint se spune cd, ;semnifici

ceva,', ca,,ail o semnifi-calre' . In-privin!3gvint-ulp (qi, in general, in privinla limbajului), in ceea cenumim, de obicei in mod global, semnificalie, tiebuie se distingem trei feluride confinut - desemnare, semnificatre gi ,Lr* -, care sint date deopotriv5. inutilizarea cuvintulgi. Limbajut insuqi Lste mailirrtii ,,Iimbaj in gdneral,, _activitate care se referd Ia ceea cb esle extralingvistic -, in lf dollea r{nd eteste intotdear-Lna "limb6 particulardLD - o limbd deteminati (germand., engle-26, francezd q.a.m.d.) -, qi, in al treilea rfnd, limbajul realizat cincret in vorbireeste intotdeauna "text" sau. "discursr', cu unitdgi pidcum: afirmafi*,

"oort"t**,intrebare, ordin, presupunere, indica$ie, rdspuirs, protest etc.'(acei lovgoi aistoicilor). Desemnarea corespunde nivelului general^al U*f":J"i, s-emnifi'catria(in aceastd accepliune) iimbii concrete rurpuitilre, iar sensul nivelului texbului.

Ilesemnatea este aqa-numita "refer:inge", faptul de a se referi la un altcevalla ceva exberior sernnuhd]: la ceva extialingvistic (obie.;; ;;F"ilt, sliri delucruri), sau chiar la geva lingvistic,'vAzut ia "lucrd',

"u f"nol*"J=i"*ii.

Semnifica$ia semnului este 9o_ntigutut insuqi, dat intr-o limba concret6, esteposibilitatea de desemnare delimitata intr-o ii*ua daffi qi prir, "**

se reali-zeazl desemnareal ca atale. Putem lAmuri aceastd aistini:gll cu aiutorul unuiexernplu foarte simpLu: scurtele propozilii Viene .in spaniol a'qiViene. in italianipot sd desemneze, ln anuntite condilii, iocmai aceeiqi stare de funtt e1e se potreferi la faptul cd'cineva vine in aceL momenU. ?n u*hi*b, *ou*t*itopozilii nulilnifca

acelaqi l}"f" qi nu se pot inlocui reclproc lrr alte situagii fechivalentecle traducere''), cd'ci desemnaf,ea se realizeazd doar priu semnificalia aparfin6-toare unei limbi cdncrete. tn italian E, uenire semnificd ;. * *iq"'; i, direcfialoculuipersoanelor

inlii q! a doua", pe cind in spaniotrd,uenirsennnificd. exclusiv"a se nniqca tn direclialocllui primeipersoane".be aceea, dacd vrern sd spg.nemtn spaniolE (de exempLu la telifon) "Vill miine la tine.", nu. putem fomuLa Vengornd'na,ns, a uerte.,..d,eoarecb linta migcdrii fir aceastd sitla$ie nu coincide inmoffiehtul vorbirii su locril persoanei intti; in acesf caz trebuie sd fie fotosit altverb (ir), adicd o altd semni-ficagie. fn sf?rgit, sensul este tipul ae ginair e vizattntr-un enun! corespunzfltor, este contirrutul propriu

"l ""r.r.g*f"i respectiv

!tgt" ;.exprimat pril lmbaj - nu existE dec?t iit enung, adica in ,'texf'sau

"discurs")- Deja ar:dntitele "unitd$i textuatrd' - afirmalie, eonstatare, intreba-re, ordin, presu.pu,nere, indicalie etc. - sfnt dnitdti de sens.

Page 6: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

3"2"L" AceastS, c{istinc$ie intre seTrxnifi.calie qi desemnare, lntre con{inutulcare este dat in cr,:.vtntul insuqi qi neferirea cuvir:.tuLui ia "lucflrri." qi stdri deLr1cruri este foarte veche. Deja Aristotel c face mai mult sau mai. pu{in explicit,

m.ai intii cr.r nldvi.re la determirnarea semni.fica{iei ca atare. La inceputuLtratatuLu.i Ferf, E{ermeneias (l-6a, 3 qr urm.) se aratd c*'sunetele vorbirii sintsinahoLuri al.e con{inu.turilor sufl"etu.h.tfi"Eo-rr piv oOv rd iv tfr $urvfr triv tv rfr

{uXfl naOrtrpi&ru-rv oripBola. ^{ici nu este vorba del"oc despre u:r pravgma care sfrpoa{,6 fi. desemnat, cd.ci cr.lvintrnl ca atare nu presupusie e:ristenla "lucrurilor"

corespu.nzd.toare sem.rli.fica$iei. Cuvtntu). rpaydAaQog semsrificd ceva, oqpeivetpr6v rt, dar ntl spu-Tne totu.qi dac[.tragdlaphos-uL exist6. sau n{x. S-ar putea ohiectach fn acest,caz este vorba despne o fiin$ fabuloasd qi, de aceea, ar fi ra'[ional sAacceptSrrr cd aqa oeva nu exist6.. Dar Aristotel spi-lne {,otugi aceLaqi lucru" desprecuvtntul cirz0potooq. Nici &vOpou:oq

'orn' nrl implicE eristen[a oameni].or, cisemni.ficd. doar rln f,eI de a fi, o modaLitate vidualS, a fiinldrii. In prinaipiu, IaAristoteL nu gdLsim ceva prea deosebit de ceea ce se afld. la FLaton. $i la.Aristot'el,sernnifi.calia Lui rpon6(o este la d.rept vorhind rpcare(6rqq, semnificafia luimasd nr-r. este nimic altceva decit "faptu.l de a fi rnasd". .{ceasta se spu.ne chiare4pLicit im Metafi.zica G, qi anume aeoLo u.nde - dupil qtiin$a mea pentnu prinoaoar5. i:r istorie -,Aristotel face aceast6, distinctie intre semnifica{ie qi desem-nare, qi unde foloseqte pentru "semnificare" termenutr Ev o41.icive tv "a semxdficaurr r-r.nicrrm": (rr ei rd cfi€ponoq o4pra[ve r Ev, tmw ro0ro ro (Qv Einouv' A6ycu 6Etd Ev oq;raiverv toUto ir ro0t' 6mrv dvOpurnoq, .iu fr rt dvr0pr'rnog; ro0t' Hmot rddwOp<-intp eTvar (tr006a, 29 qi urm.). Adic6, aproxi:nativ: "Mai deparL,e, dac6avQprlrnog

'orn' semnifi.cE. unul [un u"nicum.], putem accepta cd acesta este, de.

exemplu, 'animal biped. Numesc

'a semnifica unut [=

'a avea o semnifica{ie

unitaraI urmd,toarele: pentru sem.nj.ficalia trui dvOponoq lom' ltlcrurile stauastfel: Dacd. ceva se prezintd ca &vOpunoq

'ono' [adic6, dacd numim ceva ffvOpurfiog

'om'], acest act ["a semnjfi.ca un unicud'] const6 in faptul cd acest ceva apar$inetocmai lui &v0pruraoq 'om.'." Dupd o discu{ie care a durat secoLe, in sem.ir:iogiabehavioristi s-a ajr.rns 1.a aceeaqi distinc{ie, ba chiar la o fcmuLare analoag8.?n fapt, formula pdn care Ch.arles W &Ion{.s igi defineqte cdnceXrtul. de "sigrri-

ficabum" (care ar fi'total"itatea condi[iitror pe care denotatuX s6ir trebuie s6 1eindeplineascd, pentru a fi. der:,otattil tului semn') corespuhde intocmiri. cu ceeaoe spune Aristotei vorhind despre a semrrifica-uru-uf,ticulrl. In.AlticFritate, dealtfel, stoicii ar.:, elaborat aceeaqi.distirrcgie a hd A,ristotel lnc6 qi mai clar qi auconsoXidat-o prin termeni univoei: oqpra{rrov "senenificafitul." qi oqtrrarv6prevov"sernnifi.catul" (respecbiv l6xrol' "ceea ce este de spus")

"ei npdypto

'Tdcnrl" sauruyXdvov "ceea ce este de aqteptaf,' (adicS "desernnatul corespunzdtor''). Pentruace).eaqi concepte, Augustin an:e uerhwm (= o"rlprnivov), dicvbtle (cf,. l,4rrov) qi res(cf. npftypr"). $i in ep*ca noodernd, Saussure ajunge chiar la aceiaqi telroerri aistoiciLor, num.ai c,6, iranspu.qi in fran{ueeq te: si,gnift,ant, signifid p ch,ose. fn fuateaceste cazuri, "li.tr1tru.}" (desem.nat) se sifiu-eaz*. tn e,fara rela{iei sers.iotice, {areireclr-l"de fnsd. semnificatuL. Doan particul-aritatea sernni.fi.aat'ului de a se concl'e-

10

Page 7: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, simbol, cuvtnt

tiza exclusiv intr-o limbA dat6, nu a fost tratatd. in mod explic t in vechea teoriea lirnbajului (deq-i;_ cu sigrrran!fi, a fost awutd. in vedeie in mod tacit, c6cilntotdeauna discu$ia se poartd in Legdturd cu cuvinte ale unei anumite limbi).

S-2"9. ImporLantpti departe in privin[a acestei distincgii este faptul c6 prinea se clarificd. in.aceJ.aqi ti*F gi echivocitatea termenului "semn" iraportat lasel'nul lingvistic). Cdci prin 'bemn" numi:n pe d.e o pade - qi rnai ales la niveltrpvorbirii obiqnuite - exclusi-r signifiant-ul, respectiv orlpaivtv-ul, uerbum,-u1\i:Augustin; pe de al.td. parte i:rsh - gi chiar mai bine, respectiv mai strict dinpunct de vedere lingvistico-teoretic :- xl.llrn.iffi. prin ,,semt t qi unitatea dintreoqpoivov gi oqpratvdptv,ov, dintre uerburn qi dicibile, dintre si.gnifi,ailt qt sigrfifi.6(aceasta o g5,sim deja la stoici, care numeau intregul chiar Jqi" sau orlpreTov ,qi la Augustin, care r.ltiliza fn aces scop term enwl dictio; tot aqa, perfect trnivoco aflirn la Hegel, in Enci'cloped.ie, umde semnul este prezentat c; unitate intre1eq1ez-e1!ge qi concept, ca qi La Sausiiure, pentru care signe este o rrnitateindisolubild intre,signifiant qi si,gnifi.d,. Tn Enciclopedia lui FILgetr se clarjficd dealtfel inca qi mai bine faptul cd, naateria si.gnifianr-ului ca atale este }ipsitd dei.mportanF il perspectivd funcfionatrd (adicd pentru. funclia semnului), deoa-rece materialitatea sem-nului este susperadatd ln cadrul lnterpretirii. .dcest"a-pu.tea-fi-suspendat", adici faptul ci nu existd nici o legdtura ciuzal-necesaraintre materialitatea seranului qi semnifica[ia sa, reprezintd ceea ce numim -

ln gqecial dupd Saussure.(dupi Saussure lot aqa de bine ca gi in general) -"arbitrarietatea semnului", ceea ce qi Hegetr denumise prnWtilkrzr;arbitrarie-tate'.

3.S.I-. Doar avind fn vedere aceast5. cornplexitate a semnului linryistic, caf,e"?t"" (sau "c_ontine") deja o senanificati" + prin aceasta poate deiemna cevagi contribui la un 9en!r ca qi echivocitatea termenuhei "semd', putem acrrm sd.ne irrtrebim in modjudicios cum se comporbd, seronullingvrrstic fafd de celelalte"semrle', qi in primul rfud fala de aqa-numitul simliol. LiAristoteL, oqpefov giodppolov sint in aparenld sinonime. Foarte adesea, qi chiar din antichitate, Lfost susfinut5. pdrerea cd. eI ar fi utilizat aceqti doi termeni pnr qi sim.plu in modnediferenfiat. Chiar gi strdduinlele mai recente de a stabili distincili univocefn utilizarea lor au rdmas pin5. acuma fh.r6. srr.cces. Doar cit privegte plrspectivas-ar putea_ identifica o anuniti nuanli: prin oqprei ov .tristotll numeqtesemnul ir: funcfionar-ea sa qi, dimpotrivd, prir_r odpBolov, mai degrabi senanulca fi.ind ceva produs ("araqjad') in mod iirtenlionat cu aceasta funigie. El spuneexplicit ci nici ttn "nur,e" nu este ca atare de la natunE,: eI este aqa numai incalitate de Sovrl oqpccvrrrfi rsrd ouvO{*qu, adicd atunci cind. devine un simbol,gLitfel spus, daed este produs (sau "aranjat") in mod inten$ionat ca semn (Detrnterytret, 16a, 26-29). F{egel qi Saussure - qi anum.e, dupd p[rerea €d,Saussu.re prin l.egdtur6 indirecti, chiar dac5 implicitd., cu megel -j disting intresemn qi sinabol do_ar_in privinla arbitrarieffi{iisiginifi,ant-ufin Fentru l{egel,serrtnul "von Symbo]. verschieden, einer .Anschauung, deren eigene Eestim-mtheit ihrem Wesen umd tsegriffe nach mehr oder weniger der lnfr*t ist, den

1 ' , tI I

Page 8: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

sie als Symbol ausd.riickt; beim Zeichen als solchen hingegen geht der eigeneXnhalt der Anschauung und der, dessen Zeichen sie ist, einander nic-trts an. ̂ dlsbezeichend beweist daher die Intelligenz eine freiere Willktir uld Herrschaftim Gebrauch der Anschauung denn als symbolisierend" (Enzykl.,$ 458)2. Unsim.bol, de exemplu balan{a ca simbol al justiliei, are totuqi o legituri cu ceeace simbolizeazd,: balanla reprezinti ln mod figurat o caracteristicd a justifiei- presupusa imparfialitate gi presupusul tratanent egal al pirlilor etc. Totastfel, gi faptul ci i se inmineazi cuceritorului cheia oraqului are ceva de-a f,acecu intimplarea respectivi in ansamblul ei: cuceritorului i se predi'isimbolic"oraqul, in misura tn care i se inmineazd,o micd dar importanti parte a oraEuluiinsuqi (instrtrmentul care ii deschide portile)., j ,, ,,.

AceastS, deterainare ne tnlesneqte acum, cu siguranli, s5 separirn simbo-Iurile de celelalte semne, respectiv de "sennne].e in sens restrtns" (in care s-arinclud.e qi semnele lingvistice). Ea nu ne ss6s insi suficienti pentru a distingesimboluriLe de semnul lingyistic ca atare, adic5, de cuvfnt. Determinanffi iraaceast5. privin$ este mai degrabd retrafia simbolului cu semnificatia. Anumitesem.ne "simbolice" nu au semnificalie primari, proprie, ci doar o semnificalieverbalS, universalizatd (ca funclie de desemnare), lmprrmutat6 de Ia limbajdar separat5, de aceasta. Aqa sint semnele "simbotrice" (non-arbitrare), singurelecSrora li se potriveqte "funcfia de reprezentare" a lui Btibler - de exemplu celeutiliaate in astronomie ca imagini, sau semlele zodiacale - qt pe ca-re chiarBrihler le include in rindul "simboluril-or" sale. Nici simbolurile in sens curent(ca qi cele vizate de HegeL qi de Saussure) nu au o semnifi.cafie texicali ci d.oarun fel de "sernnifica$ie propozifionali" qi un sens determinat; de aceea, ele nudesemneaz*tucruri' sau "clase de lucruri', ci doar stdri de fapt, situafii qi altelede acelaqi fel, elemente care pot fi interpretate tn fiecare timUa cu ajutoruldiferitelor semnificalii leNicale. Balanga ca sincbol al justifiei au semnific5,'justi$ie" qi, de aceea, nici nu desemneazn justilia pur gi simplu; ea spune maidegrab[ aproximativ: "Jusfifia este ca o balan!i.", sau "frebuie sd' fie ca obaLanfd,". lin aceastS. perspectivd., v5zut dinspre limbaj, un simbol este aseme-nea unui act d.e vorbire sau ungi texb cifrat.

3.3.2. .Acest fapt este valabii peutru semnele gi sistemele de semne nonlinryistice tradifionale, obiqnuite qi convenfionale, fie ci sintinLocuitoriparlialipentru cuvinte, desemndri desprinse de orice limbb individualE qi, prin aceasta,irniversalizate, fie cE coresfiurid unor acte d.e vorbire sau ur.or texte. De acesttip sint semnele pe care Kad Btibler le numeqte "semnale" (de exemplu roqu,galben qi verde Ia semafoarele de circulalie, care reprezinti indica{ii de cono-portarnent), mim,ica qi intreaga lume a gesticii. "convenfionale", adicd. Libere(non-spontane). O anr.lmitd gestic5. nu semnificd de exempnu "fl5nnind" sau"f,oam,e" qi nu. desennneaz6. foarnea pur gi siinplu (in orice situa$iei; ea exprim6.doar ceva precurr. "rni-e foanne" qi chiar gi aceasta doar la modul- "deictiC' qi nupri:a intea:-'rnediul acestos semnificalii. Altfel spus, rnirnica indicd o foame

L2

Page 9: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Sernn, simbol, cuvint

concrete in tr-o situalie concrete, dar cu aj utorul ei nu putem vorbi despre foarn ein generalgi nici nu putem descrie sau analiza foemea.

3.3.3. In toate aceste cazuri, putem spune pe buni dreptate cd, sernneleindici altceva decit sint ele insele, ci ele "stau" in locul a altceva. EIe "stau" in19o4 unitililor de sens (al intenliilor concrete de exprimare), in loeul st6rilorde fapt qi al situafiilor, ba chiar - irn cazul "semnelor-subsiitute,, ( adic6 aldesemndrilor universale imitate dup[ modelul timbajului) - pentru "lucruri"qi pentru concepte, respectiv clase de "Iucruri". Trebuie totuqi eviden{iat faptulce - in opozifie cu sernnele lingvistice - acest tip de sumn" fie cd. oo

"" reiere.

''

deloc la faptul de a fi al "lucrurilor" pe care le indicd., fie ci, in cel mai bun caz'' (in cazul "semnelor-substitute"), ele presufun acest fiapt de a fi al lucrurilor cafiind deja delirnitat sau prezentat ca delimitat.

4.I-. Deosebirea este atit de radicali, incit ne putem intreba pe buni dreptatedacd semnele non-lingvistice gi semnele lingvistice trebuiesc consid""u.t" caspecii (qi anttttte specii de acelaqi rang) ale unuia qi aceluiaqi gen;,ou altecuvinte, daci semnul linryistic - cuvfurtutr - este "$emn" tn acetasisens tn caresint qi celelalte semne. CSci intreba:rea este urmd,toarea:'indi"a iaru cuvintu-trgn altceva decit este eI insuqi? introcuieqte oare cuvintul un altceva decit ceeace el ?nsuqi esle gi reprezintE? Va trebui sE ne tntrebrrn d.e ce Iiltmboldt - qinrrum.e chia-lr de ta inceputul preocupirilor sale in probLema limbajului - s-aimpotrivit considerdrii limbajului drept sistem 4-s ss-.e. tncd. in lu""areaAnkhnd'i'gang einer Schrift tiber d.ieuaskische Spracheund,Nation (lBI2), adic6in prima sa scrier.e $es.l_re hgb"i care conline o remaxcabild. schili a conceplieisale lingvistice gi de fiLosofie a iimbii, Itrumboldt scrie: "Mann.-mufj sicbnurdurchaus von der Idee losmachen, da8 sie [limba] sich so von demjenigen, wassie bezeichnet, absondern lasse, wie 2.ts. der l.farne eines Menschen von seiner!e1son, und dafJ s19, gleich einem verabredeten Chiffre, ein Erzeugnis derRefl.exion und der r.rbereinkunft... sei" (Akademie Ausgabe, IrI, p. 296)3.

Aceasta doarece, mai intii, nu putem afirma, in sensul strict al eqpresiei, c6,un cuvint indic6. semnifica$ia sa. Apoi, acceptind ipoteza de mai sus, ar insemnasi tratim cuvintul drept ut pur hy*lig sonor sau o pure expresie, gi nu dreptceea ce este cuvintuL in realitate. In limbd, cuvintul este intotdeauna deopo-tI"A e5Fresig qi semnificalie; ceva este "cuvinf,' nu.mai ca unitate intre signi-fiant qi si'gnifid. Putern, ce-i drept, s5. despdrfim. in mod artificial, in vorbire -in speciatr atunci c{nd vorbim despre cuvinte - expresia de conlinut, signifiant-r.d de slgnifid (sd Ie gindim in mod separat gi sd Ie cercetim sau sE Aisoutgmdespre ele in mod separat); f,acem aceasta excLusiv Ia modul artificial, adicd. fnmdstr.ra in care suspendina doar operalional relafia reciprocA. intre signifi.antqt signifi|, in misura in care facem. ahstrac$ie de aceastd. retra{ie, fhra'*a oanulirn. La fel se intimpii atutci ctnd, ne jucdm cu limbajul: cel'd rnai multejocuri verbale se bazeaud pe faptul cd. suspendim qi, in acelaqi timp, negdrnaceastS' rela$ie. De obicej., separatd de conlinutul lexical,

"xpresia nu mai este

expresie, ci ci doar un fenomen material; de asem.enea, nici selnriificatia nu mai

Page 10: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

este sernnifi.ca$ie, ci doar o reprezentare, un continut de gfndire vag, lipsit defonni,. S-ar mai putea spune sd foLosim o frumoasd formulare a lui JosefSimona (ce-i drept, intr-un alt sens) - qi un cuvint [privit ca form5. sonor6,respectiv ca signifiantl este "se nn" pentru o sem-rrificatie doar atunci cindcineva se intereseazh de semnificalia sa, adicd, - pentru noi - atrrnci cind elnu mai. este cuvint in sens propri.u qi cind forma sonord (ca fenonen materiaL)este inberpretati doar ca "indiciu" pentrrr relalia cn o semnificafie. Faptulacesta este valabil pentru {,oate semraele cdrora le este atribr-rit5, o "senni.fica$ie"(incLusiv o posibilit-ate de desemnare universal6). in privinla euvintului, aceas-ta inseamn5,, dupd. Hurnboldt, cd el "nu poate fi separat de ceea ce eI desem-neazd'D, o tez5. care iqi g5.seqte justificarea in concepfia hunboldtianS. desprelimbaj ca "rnedisre". "LucnrriLd' pe care Ie desemneaxn Hmbajul nu sint cevaprestabilit, delimitat dinainte in fiinfa sa, ci lucruri "mediate" numai (qiintotdeauna!) prin.linabaj, Apar{ine aqadar esen{ei medierii faptul cd, factorulmed.iator se defineqte ca atare doar in cadrul insuqi al medierii. Rezulti. ci qicuvintul este "cuvint" doar prin medierea a ceea ce este desemnat. Cicl, dacSnu ar fi mediat, dacd, ar fi. separat de ceea ce iI mediazd, qi transformat intr-unsimplu "sernn", atunci cuvintul nici nu ar mai fi cuvint.

Urmfndu-J. pe Hegel, ano spu.ne mai degrabd ch "lucr.urile" (ca fiind altceva)nu pot fi separate de l"imbaj; cdci, in rela{ia limbaj-lucruri, tocmai Limbajul estefactorul determinant: limbajul detemind faptul de a fi. al lucru.rilor qi nu invers.Astfel, Iucrul "arbore", ca specie {modatritate a fiin$ei), nu poate fi separat delimba in care este denumit astfel, adicd in care este desemnat prin semnifica{ia"arbore", mai cu seamb c5 semnifica$ia cr:.vintului arbore (care justificd delimi-tarea clasei "arbore") este tocmai "faptul de a fi arbore". Intr-o altd limbd,configuralia sem.nifica{iilor poate sd fie cu totuL alta qi poate sd perrnitd. odelirnitare cu totul d.eosebitS, a lucruritror', prin care nici arborii nu. ar ulai fiarbori.

4"Z.Lafel stau oare lucrurile cu toate semnele, sau cel puti:r cu toate semneledotate cu semnificatie? Nu! Fentru celelalte semne, lucrurile care trehuiescd.esemnate apar ca fiind deja delimitate, ca deja segmentate confornn speciitrorlor; delimitdrile sint, in aceste cazuri, intreprinse cu referire Ia luarurile insele,aqa incit, in cazu.L acestor semne, ceea ce trebuie desemnat este primar, iarss6nifiga{ia (posibilitate a desemndrii) este, dimpotriv5, Fecundari qi deter-m.inatd. de citre delimitarea'a ceea ce va fi. desemnat. In cazul cuvintelorprimare (non-specializate pe donaenii), speciile de lucruri nu sint date ca atare,ci sint delimitate pe baza semnifica$iilor; tra aceste "setnne", semrrificalia (casesizare intuitivd a unei modalit5$i a fiintei) este primar5,, iar speciile de lucrurisint acelea care corespund semnificaliiior lexicale. trntr-adev[r, semnifica{iareprezintE, in fiecaye eaz o irrfinitd posihilitate d.e desemnare a unor existenleparticulare, iar desemnarea fnsS,gi se realizeazd intotdeauna in acelaqi fel, giaru.me prin parbieularizaxe, respectiv prier incruciqare de universalii (de exerr-p1"u, in cazul "acestui leu.", prin universalia "Ieu." qi, de asemexlea, Frin rela$ia

1 AL +

Page 11: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, sirnbol, cuvint

universald aldeicticitetii", intr-o situalie cleterm.irrat'6). $i nuinirea unui lucru("Acesta este un i.") este t{e fiecare dat5 o reducere a'Iucru1ui la o semnificatie:recunoagterea unei specii a fiin$ei, adicd a "cnrrdilii].or unui significatum" (qf iocadru-L numirii, in fiecare caz in parte, cuvintrrL, adice "sesrnul cu semrlifi*rii*","st6 pentru" semni{calia sa, adicd pentm el flnsuqi). Totuqi, adicd in cildaoricdror posibile analogii in utilizare, limbajul "natu-ial" qi. ceietralte sisteme d.ese?-{'}ne (respectiv'lim.bile artifi.ciale") sint, potrivit naturii lor-, l.adicatr dif,erite:tjqUljul porneqte- de la.semnifica{ii, pe cind ceLelalte sisteme d* s**ou pornescde la lucn:.ri. Linnbajul "natul'al" (sau limbajul pur qi simplu,limbajul cl atare)nu este un sistem de desemnare primar, ci r-rn sistem, de semninc-agii. Lumeapl'oprie oarneniloq aqa cum o creeaz6 limbajul (adicf, lum.ea spirituaia, pe careqi-o creeazd omul insuqi) este in sine o lume a posibilit&$itror fiingel, qi nu o 1wnea existenlelor concrete, Nrr.rn.ai pornind de Ia aceastd.lume spiriiuaia putem sdne_ordondm qi Lumea sensibitrS, sd identific5rn sristen$etre cincrete ca atare, sd.delimitdm speciiie de "lucruri", sd, stabilim ci fAph:ri precn* calul existd., darfnpfuri precum traghelafii nu se intilnesc pe lunee.

4.3. Consecinlele pe care le pu.tem ded.uce d.e aici sint, atit pentru fi}osofiatl.t"j$y, cit qi pentru fiLosofia semnuh-ri, imense.'Si men$ionarn aici numaiciteva. Mai intii, teza frecvent reiteratd., dupi catre "anticularitafea'limbajCuiar presupune o "articula:ritate" a lumii trebuie respinsS. in mod hot.fuft. CIoiconfigurarea prin limbaj este o configurare prinard a lumii, ca1e nici nuPrelupulle dna anterioarS, qi dill care nici nu pLeac6 o alta posierioari. Doarlimbajui conferd lu.crurilor o fiin{d determinata qi ,"*"r"e- "specii". Fireqte,Limbajul fiu creeazE specii in sens mater"ial, insA Ie face sd. devind. specii;limbajul nu creeazd niqte arbori ca lucruri (existen{e concrete), etr" creeazi. insd.faptul-de-a-fi-arbore (das Bau:nsein). LimbajuL nu este o copie sau. o reprodu-cere pasivd, ci o configurare origi.nard qi inten$ionale. Iar fapttil cd speciilelingvistice se potrivesc adesea cu specii"tre date in rnod naturii este lipsit deimporbaafd pentru evaLuarea realiz6rii limbajului; cdci aceasta poate fi stabi-iita abia u-lterior qi nu este in nici un caz necesard. Una qi iceeaqi. specienatr.rralS poate rnrespunde n:.ai multgr specii lingvistice qi invenr. i"* iryaaceasta, iimbajul. creeazd qi specii absolut non-existente in lume (care, Eeasemeb'ea, abia ultertor vor"trel:ui stahilite), c6ci el prececne deosebirea insdgiintre existent qi ntn-existent: rpcydlorfoq qi caf. sfnt, lrr li:oabaj, cuvinte deopo-tri;d de indrept-atite, care desennneazd specii linryistice egatr indreptd$ite. "

In al doilea rind, avind ln vectrefe faptut cd fiecare linobiprezinti-un sistem.de semnificatii care-i_este propr{u qireprerintd. prin aceista o configurarepartigular6 a lumii, afirmalia cd oribe hrnbd ar {'r, in principiu, traductibil6 inaltd limbfr, nu se poate sus{lne ?n aceastd fornnd; lnca qi maj'pugin se poatesus$ine argunrentul cA articutrarita.toa trimbajului ar presrnpune o artic6Laritatea lur:rii. O limbd ca atare nu este traductibila qi nici nu eJ.[e tradus6 weodatd;$ifl.9ntigyle- cle conlinut intre trimbi nrr pct fi anulate la rtiveXtrl insuqi aJlimbilon De fapt, ceea cb vrea aoeastS. aftrma{ie sd sptmd-fn mod judicios este

I{}

Page 12: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

cu totuJ- altceva, gi anum.e cd, aceeaqi lume configurata printr-o limbi determi-nati poate fi configrrratd qi altfel, ceea ce nu inseamnd cd senonificaliile uneiIirnbi pot fi transpuse ca atare, ci doar cd putem desenona aceleaqi lucru-ri qiacelaqi''fel de a spune" prin diferite semnifica{ii, in limbi diferiteb.

6.1. In sftrgit, o a treia consecinli ne conduce lntr-o aparent6 aporie. Cfrci cepoate insemna "aceleaqi Lucrun"', daci lucrurile sint configurate in mod diferitin limbi diferite? Cind spunem "aceleaqi lucruri" ne referim la ceva din af,aralimbajului (adica din afara unei limbi parbiculare). Teza suslinutd de noi nuspune cilucrurile sint date doar prin liinbal,acd.abio prin limbaj ele sint dateca'tucruri" qi ca aceste sau acele lucruri; nu $pune ci nu existd o articularitateextralingrristici a lumii qi c5' noi tr6im ingredi[i fb.rd. speran!5. intr-o lume datdexclusiv tntr-o limba particutrard, ci nu avem nici un acces spre h-mile altor]imbi particulare, sau pur qi simplu spre o lume extralingvisticd; noi suslinem1ns5. c5. nu existd. o arbicularitate a lumii recognoscibil5 independent de limbaj,ex[ralinryisticd, qi impusd limbajului, cd o asemenea articularitate este recu.-noscuti qi dobinditd abia dupd qi dincolo de limbaj (dar num.ai prin limbaj).De aceea, nici sistemele de semne care po{nesc ca fiind date de lucruri, precunoqi limbqjele speciale, rul sint, cum se crede adesea, "pre-Lingvistice", adicdindependente fald de limbaj, ci "post-lingvistice" Ei deduse dinlimbaj. Limbajulnu derivd, din }ucrqri, cdci nu-i s?nt date lucrurile ca atare, ci ajunge la lucl"uri;eI face ca lucrurile si fie lucruri qi prin aceasta reprezintd gi un acces c6t'relucrurile inseqi, atit c{t pot ele sd fie concepute {s sarneni.

6.2. Extralingvistice ("obiective") sint de altfel lucrurile concepute prinlimbaj independent de clasificarea 1or, qi anume grafie limbajului insuqi. Unlucru conceput prin limbaj nu este niciodatd o semnificalie particu-Lard sau.reprezentarea subiectivS. a unui lucru; cdci prin crealia lingrristici lucruriLedesemnate sint deja reprezentate in lume ca lucruri. In fapt, medierea lingvr-stic5. se petrece deja in spa[iul intersubiectivitdlii (cici limbajul este qi rnediereintre Eu qi T\r.), iar prin referinla i:rtersubiectiv& lucrurile sint impinse cdtreobiectivitate: dacd. rrrem si-i ciutdm, atunci c5,utfun tragelafoi-i In lume qi nu.in limbaj, unde, oricum, ei existi cu certitudine. Lucrurile ca atare sintidentificabile qi recognoscibile qi pot fi tratate separat de lirnb4i doar fntr-o lumeconfigurati printr-o }imb5, particular6 dat6. Aceasta se petrece in trimbaj, undeIucrurile se separi ln m.od univoc de limbi qi iqi doblndesc (adici tryi redobtn-desc) autononia ior deplinS: Iimbajul inseamnd aici ceea ce degemneazi qi"ceeace discutS, iar lucruritre inseamnd ceea ce este desemnat qi ceea ce este discutat;faln in fa!6 se af15. acum omogenitatea semnifica$iilot gi caracterutr diferenliatallpeciilor qi al cLaselor de existenle concrete. Privit dinspre limbaj, acest faptapare ca o disociere qi ca rrn schimb de roluri: lumea sepp.entatd in modIinryistic devine obiect ai trimbajCui ca vorbire.

Dac5, trat6:n. IimbajC in mod static qi abstract doar ca pe o segmentare alumii, ne paqte primejdia s6-l considerdm ca pe un fetr de sistem de elasificareqi sd pierdem. din vedere realizarea proprir.a-zis5. a limbajultif, ?rr integS'alitatea

l6

Page 13: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, sinbol, cuvfnt

sa. Ceea ce inseaTnn5. c5. rre pa$te primejdia de a trece cu vederea faptuJ. cd dublamediere prin Limbaj este continui qi infinita qi cd limbajC este de }a inceputqi pind Ia sfrrgit atit ovopd(erv, cit qi A6ye rv, atit a denumi, eit qi a vorbi uu* *spune. Lucrurile sint transformate prinlinebaj in semni.fica{ii, pentru ale aducein corelalie reciproc6,, pentnr'a le analiza gi a le "$egmenta", adici pentru adiatroga despre ele ln cadtul co-existenlei trmane. Sau, ca sd ne aqezi* intr-operspectivd gnoseologici, iinabajul semnificd. pentru aputea clarifica. Discutateqi elarificate sint insg - prin intermedirrt semrrificafiilor - lucrurile insele; cuajutorrrl semnifiLa$iilor vorbim despre lucruri. tn vorbire --- altfel dec{t inlimbajul vrizut ca segmontare a lumii (adicdin sistemul iingvistic) gi altfel dec{t,in simpLa denumfu'e (adic6 pe baea unei denu.neiri implicite, *ot*oior"e) -semnificaliile desemneazhlu.crurile qi "tin locut' lucnurilor qi proprietd$ilor lor,mai bine spus reprezintd lucrurile qi proprietigile acestori. Fiinla conceputdprin limbaj stE in locul existenle}or concrete pe care aceasH fiinlA le prezinti,qi reprezintd aceste existente ca atare. .Aceastd reprezentare nu pr*supr.r.netotuqi o identitate. Semnificagia ca atare doar limiteazd faptrel de J n

"lucruriLor qi, prin aceasta, poate s5. il reprepinte fn vorbire; u" ""pruzintd

fusinumai u'nitatea faptuiui de a fi al lucmriLor, nu qi diferenlierea lor exborioard..Ca reprezentare nennijLocitd., seirrnificalia nu afimd ninoic despre acest fapt de1fi qi nisi nu fI erpliciteazd,. Ea include numai ceea ee este suficient peniru adistinge un mod 1l fiin{ei de alte moduri ale fiin[ei gi pentru a le henginedelimitate. Semnificafia este Staxprrrxdv rfr'q o0o(c!r

"* iodi"E ce fel de mod

de a fi determinat avem ln ved.ere, dar nu "p,trru

cum este acestain ansamblugi in arnnnunt. Abia in vorbire se afir:md ceia despre faptuL de a fi aL lucnurilor,qi aeest fapt de a fi este analizat, explicitat qi reprezentat nn mod diferenfiat,

"dig? a$a cu-m. apare qi se inflflfiqeazd el in qi fat6 de lucruri. Mai mult inca,

vorbiro nu doar cu ajutorul semnificatiilor ci, d-eopotrivd,, gi cu ajr.rtorul culnoagtet"ii lucruriLor, precum Fi ir anumite condiliil definite contex0uaX qi si-tr-r,a$iona'1. O serie intreagd de fenomene atre utilizdrii limbajului slnt strirnslegate de cunoaqterea lucrurilor, attt ln vorhire, clt gi in inGryretirea ceLorspu,se.

Toate aceste observafii slnt vatrabile qi p^entru tradu.cere, chei achel de atraduce nu este altceva rtrecit o vorbire, cu un con$imf virhral ideufic, in doudtrim?:i dtferite. Nu traducem trimbi ci vorbiri gi afi;hafii; mu traducem. c€ea ce olinobd datd ca atare sptlne, ci ceea ce se spurxg o* no** Ii*be, r:u traducem deeisei:tnifice{bil d, lrr pritlcipiu, traducem ceea ce esfe desemnat cu ajutorrutrsefilriifica{iilor. Semnificaliile sint un instrument qi nu ull obiect al. tra&ircerii,tctt, aqa a"i:ir'rr sint un-insjluSaent qi tur obieat, anvorbirii. Nu. exista o rransgruneredirect6 de la semtdfid[iine hmbii-eirrsd cd.tre seronifica{iite lfubii-gintd; *rumu}treie {riinod necesar prin dessmnatuX ektralingristic. De aceea,traducerea esteiret'otdehuna niai ttatii "des-aompunere prin }imbag' {Entsprach}ichung) uruat6d'e o "f e-corn Ir tin ere p rirr limbaS" (Verspraclelichuagl "

1 4l l

Page 14: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Cogedu

Ceea ce este cel mai important pentru chestiunea noastre este totusi faptut9?, ptln segmentS,Tlu qi procede^ele sale, Iinrbajul Xlune La dispozi{ia qiiintrei qifiLosofiei obiecte qi instrumente. in momentuL in care gtim ce fei de rloci al fiintelavem. qi cum p_utem discu.ta in legd,turd cu faptul de a fi aL lueruriloo, p"*t*incepe procesul infinit al dobindirii de cunoqtin$e cu privire la acest mod du aS'-Orice qtiin{A incepe in mod necesar cu- ?ntrehdri privitoare La lucrurile$etimjtafe ir.r_spg{iul lumii prin intermediul trimhajului. $Uin6a nu rdmine insdla delimitariLe date intr-o limbi particuLarS,; pe baza a ceea ce recur-ioaqte inlu.cru.riLe tnsele,.ea poate noodifiia sau ehiar anula aceste deiimitiri, poatepropune noi delimit5.ri sau descoperi noi zone de interes, poate ajunfe, indonoeniid sd.u, La o configu-rare chia-r diferita a fiin[ei. ?n acest scop, $fiinga igicreeaed. semnificalii noi, fntemeiate fn mod obiecti.v,adic6 pornind de lb tu.crud:ea crbeazd, astfel limbajul special. Orice lirnbaj strlecial (chiar Ei Limbajul speciaLpopular, care corespunde gtiin$ei gi tehnicii populare) este, $rln n*tur"aia, inTod e4pres sau tacit, "r-ui.iversal", adicd- separat, de limba priq, conlinut qiobiectiv motivat. Prin lr.ceasta, limbajul speciatr reprezintd irliotdeauna o$eqeq]r9 a faptutrui de a apargine unei anumite limbi, ce]" pu{in in domeniul.trexicat (adicd tocmai in domeniuL care constitu.i.e in m.od nemij}ocit primaconfigurare a iumii).

". Q"E:1".A.qadar, h.mea noastrd este mai inbii o Xiame datd qi ordonatd prin

ItPh.*j, qi totuqi o lu.rne rnec{ratd "obiecti"r' gi extralinryistio prin Ximbajui ?nsuqi.I-,imttSlul tnsu.qr ofurd qi mijlocui pentru depaEirea originarutrtd "fapt de aapiy$ine.i.lnei anumite limbi" aL acestei trumi. 3n calitate de aou'acepere iatuitivd.a fiin{ei "}ucru-t-iLor", Iim.ba retrlrezintd,, in acetraqi tirnp, url acces cbtn" lucruriLelnseqi, iar pr-ira ac_easta temeirr.L gl punctr.rX. de p-crnire al qtiin{ei qi atr fi}.osofiei,aa form.e aj.e gtndllli refLexive. ca qi atr gfndtrii refLexivu ca ita"e; aceasta sefixeaz5. ill mod necesar_asupra "luciuz'ilor" dletrimitate d.e trimbaj pn-tn interme-diuL semnifica{iilor qi chiar poate rirnfne la ele. ObiectC gtndirii reflexive nu.este fnsd tn nici un eaz rmr-il. dat nu.mai prin limbaj, adicd. o semnificafiie incadrr:l_Linnbajutrui. Obiectul botarricii nu esl* semnificagia cuvintwltti ptaitA, ciFlgltelelnseqi; obi*q!*I ontotrog'iei nu este semnifica{ia hrvintelon on saufr.inld,,ci fiinta ins6,qi. Dar discu"tarea sau clarificarea "Lucrumtrol' se sdrritrqegte i" *"ofnecesar t9t cu ajutond sennneLo4 n:aibine spus aL semrlifica[iilor. Semnificaliilesint insd. instrumente, nu. obiecte atre interpret6rii. Ceea ce-expliul, recunoagtesara in{eiege gfndirea refl"erivd. este intotdeauna "f?in$a Luciurilon', fi.in$a'gisensul a ceea ce este desemnat, nu. al eLementului care dLsemneazd.ffiotm'ao*"?n cazul ctrvintuLui care desemneazd. obiectul cercetSrii sau aI refi.eetiei nu.putem. afima, in sens strict, cd se pune pnohlema de a fnfetrege sernnificaliaXingvisticd a acestui cuvtnt. Dimpotriva: mqeXegerea acestui- cuvfnt, este opremrzd' pentru abordarea lucruLui. Tkebrde

-sa E fnleles deja semnifica{ia

cuv?ntu.Lu.iarbore ?nc6 ?nainte de a ne pr.ltea ocupa de arhcri gi &e fiinta 1or, Cdcidoar aceastd. semnifica{ie -delimiteaza zunqa fu.cruf i, indice ru *it* e} qi ilreprezint6 aa unitate, dar ffi.r5. sa ii leprezinte t! tntreaga sa divers{tate qi cutoa!-e determindriLe saLe, catre se desfdfoard, ira f,apt, fn chiar procesui explici-tdrii qi aJ. in$elegerii. Cd fiinga, odabd inletreasd., trehuie tare$i explioata prin

l_8

::&.iffi,,

,,,,Vc;

Page 15: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

- l

Semn, simbol, cuvlnt

"sernne", adicd, prin_serenifi.calii, e un fapt ce rlu. poate fi'.p.us la indoial.i, iaraceasta se treagd. de {aptul. cd fiin{a inleleisd

"ru po-ate f, relinutd,, exprimula qi

comu-nicatd. declt prin semnifica[ii, qi cd tocmai aceasta este funclia esenliaiaa trimbajul"ui - aceea _de a r*p"e""rt* fii*q" iia mod

"*pUAt, p.tit"*

""lri*oi.Facem abstrac{ie aici de cazuX cind prin "semxtifi.ca[ie" inlelegem tocnoai obiec-ttd propriu-zis al interpretirii, adicd. fiin$a desemnatulrri, cu toate deterunini-Fl" qi corela$iile sale la diferite nivelu.ri (ceea ce, desigur, nu poate fi exclus).Ins& aici nu mai este vorba de senanifica$ia senrur*ui tinfiristic. "Cal" qi"tr"agdlaphos" sint-sernnificalii lingvistice egal de indrept6$ite, ir'"nai c6 desprecai cunoaqtem infinit mai rnult deeit despre traghelafi, tocmai fiindcd, ii iu-noaqtem. nu doar ca semnificatii"

Cu totul altceva este acu::n sa spui - dupd cum ern incercat iir introducere-.ya."semrrific$ia" ugui semn nr-r. inseamni, acelaqi lucru in limbaj ea ,gi pentruqfiinfa sau fi].oiofie_.-in limbaj, semnificagia unu,i u"*r este o simpia AeUmitareqi. reprezentare a fiin{ei lracru-rilor; pentnr.i qtiin!5., semnificalia

-sqmnetror este

fiin{a lucruriLor, iar pentru fiiosofie ea este seniul *"*stei fiiilge. tn acest caz,ar trebui si ad6.ugdm -cd in qtiinln gi in filosofie nici rm s*mrr nu poate ficonsiderat ca fiind in{eles pe depl"in, nici clriar cele care, pe parcursuiistori"iglndi.rii, au fost pd,rdsite sau inlocuite.

5.3.2. Toate ac_esfe aprecieri sint valabile qi pentru iimbaj qi pentru s6rrrns.Nu.semnificalia trinryistici a cuvintelor limdaj qi semn este o-biectul interpre-terii, ci desealaatul ca atare Jlimbajul iriquqi, sernnele tnsele). Chiar qi atrrncic{ndspuSem c5. interpretdm "doar Jemne" (iau "semne cu ajutorul seineloy' ),vorbim despre semrrele inseqi (c}.espre lucruritre "sernxl.e" qi d-espre faptul de a fiaL semnelor, qi nu despre seinnificafia "semr/' intr-o limbe sJu intr^-un limbajspecial.

- 6" Frilejul._nemijlogt gi cadrul de referinlE. perrna::.errt, ch.iar dacd. implicit,al. acestor reflecfii_a-fost lucrarea lui Josef-Siman, Fhilosophie d,es Zeiihens'.Pentrtr inine este de la sine infeles cd nu mai este pernois ast6ei, qi va fi din cei":: mai greu, s5 yo.rhe+li jqdicnos desp_ne limbaj qi semne {hrd, se tu raporteziLa Sim.cn qi fhrd sd iei poCigie f1!e de tezele satre. De'aceea el va recllnoaqte foarteuqor qqig e{punerea m.ea unde arn fost de aceeaqi. p6.rere dinainte qi lrnde orr.,putea fi. de acord fdrd sfr. renunlEna nici unuJ., nici aLttaX tra punctul s[u de vedere,fn ce cazttm este vorba doar de o deogebire de persyrecti.vd. sau de forur-l-LLare, qifn ce a,azlu:rt nu iL pot urma. Va rectr.noaryte, probabi.tr, qi locuriLe exacte unde arfofhcut-o gle advocatus diaholi.

F{ote - : . . r . '

1' Ar tredu.i sa ne intrebim, in cadncl discu.fiei, dacd tenaen wx semnifica.lie {tsed.eutwng) areaceeaqi.sernrrificatie cu engtr. ntea,ning. RAspraniuX este: nu.! ?n tercainotrogia-propusa ardi'senzni,ficagie{tsedeulunA) repr.ezintS. exciusiv con{inratul dat printr-o timbd particuX-ara oo at*r, ceea

-ce

perceS]ern ?n catriate de crmosc6tori'ai ranei lirnbi determinate. Dimpotrivd., in lingv.i.sticaangtro-saxon6., engl. meaning est;e un concept complex sau., rnai de6raba, nidif,eren$iat, inc"truzfnd,cie reguJ6' "semnifica{ia" {.Bed,euturi4') gi'desemnarea." t&ezeichiung)'din *rc"pgi" noastr6, cra

iL9

Page 16: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Coqeriu

reliefarea desemnerii gi, uneori, chiar a lucrului desemnat. tn gerrnand insd., Bedeutung'semni.ficalie' are intotdeau.na gi eensul vrrui momentam, ea la Frege, care disbinge, dupi cumse gtie, intre "Iledeutung" ("semnifi.cafie") qi "Sinn' ("sens") qi in[elege prin "Bedeutungi' obiectuldesernnat, aqaincit tragdlaphos nu poate avea "seronificafie" ci doar "sens". N-ar trebui oare sefacem aici o diferente tranganLL? La aceasliintrebare replicrrn: toqrnai o astfel de diferenlierea fosb intreprinsl aici. In ceea ce priveqte terminologia, la Frege este vorba mai degrabi de uncapriciu nefericit, Cici distinclia sa ca atare este judicioasd qi binevenit6.. El numegte insd."Becleutungi' - tocmai nu ca tn german[ ci impotriva uzului lingvistic gennan - ceea ce intradi$ia germand, se nurnegte "desganatul" sau "obiectul desemnat", iar "Sinri'este la el ceea cenoi an ntuni mai degrabd "Bedeutung", adic6. rnodalitatea fiinlei dale (a obiectului desemnat).Teminologia sa a fesut multe greutfii gi a produs gi multi confuzie. In terminologia rnea incerc(in acest caz ca gi in general) si corespund pe ci't posibil tradi$iei qi, in acelagi timp, sd nu nriindepS.rtez^prea mulb de uaul lingvistic de toate zilele al lirnbii respective (in cazutr de falngermana). Incerc si utilizez ca tenmeni de specialitate exact definigi acele cuvinte atre unei liurbicare, chiar daci. nu lntotdeauna, mecar de cele mai r'nulte ori, denumesc intocmai ceea ce gi eudesemnez cu tenmenii mei. Astfel, ca termen, Bedeutung desemneazl intotdeauna ceea ce seinlelege de obicei cind vorbirn despre trimbaj, adictr conlinutul unei expresii tntr-o limb4; ingermani ne flntrebd.m tn legtrturl cu "senni-ficalia" (qi nu in legdturd. cu "desemnarea'') unuicuvtnt tn labini, greaci etc, (ln cazui "desemnf ii" s-ar fntetrege ci un cuvint este desernnat).[,a fel qi pentru bezeichnen 'a desemna' gi tsezeichnung 'desemnare : spunem de pildn gi "obiectdeseronaC', "prin aceasta desemnim urmitoareXe' q.a,ur.d., darintelegem prin aceste expresiiintrebuiularea unui semn in legituri cu ceva (deqi, in opozilie ew Eed,eutung, termenulBezeichnung este aplicat qi unui enun!). C?t priveqte pe Sinru 'sens', acesta corespund.e utilizdriilat. senszs tn vechile teorii ale traducerii, ?n speciatr la ltrieronymus gi, de asemenea, nnai multeau mai putrn, uzului lingvistic al limbii gersrane; cici "Sinn", utilizat cu referire la cevalingvistic, este infeles tocmai ca o detelminare suplimentard. a senordficatiei qi este aplicat depreferinff, actulrd d.e a spu.ne (conf,. "trn ce Eexrs spunem aceasta?", "Cum s6. inleleg sensulintrebdrii duuaneavoastrf,?'). In cazul nostru este vorba insl de terxoeni qbiintifici utilizali inmod consecvent, gi nu de cuvinte atre limbajului zilnic ca atare, care pernnib gi multe alte utilizS.ri.Dificultatea real[ la aceqti termeni consi5 mai degrabi in faptuX cf, nu dispunem ?n fiecare cazde verbe gi derivate verbale perf,ect "analoage". Avern bezeichnen ̂ Eezeichnung - Bezeichnen-dzs - Bezeich.netes ('a desemna - desemnare - d,esemnant - desernnat'); avcna bed.euten -tsed.eutun4 ('a sernnifica - sexnnifica$ie'), la care se adaug6, chiar dac6. nu fhri oarecarerestricfie, Eedeutetes ('semnificaf,), dar este foarte greu de g6sit contexte univoce pentru a folosipe Bed,eutend.es ('semnificant'); de aceea, temenii lui Saussure signifiant gi signifi| are fosttradugi prin Bezeichnend,es - Bezeichentes, ceea ce este derutant, Nici in privinla lui ,9ina 'sens'

nu dispuneno de nici q.rn verb qi, prin urmare, de nici un derivat verbal; de aceea, trebuie sdre€urgem, ca in limbajul obiqnuit, la verbr.al meinen 'a se referi Ia...' 6i sd spunem, in consecinfd,Gemeintes, dns Gemeinfe 'referentul'; forine u,Mei,rtendes, das fuIeinencle s?nt ln schimb inadrni-uibile.

2. *Se deosebeqte de simbol printr-o intuitie a cdrei deterrrilare proprie, conforui esen{ei giconceptelor sale, este, mai mult sau mai FuFn, continutul pe care ea fl exprimi in calitate desimboi; cit privegte semnutr ca atare, dimpotrivi, conlinulul propriu al intuitiei gi al faptelor.pentnr. caj:e ea este sernn nu intereseazd deloc. De aceea, in utilizarea intui{iei, inteligenfavideqte o arbitrarietate gi o dominalie nai libere atunei eind desemneazd. d.edt atwici cindsimbotrizeazil' (Encicl, $ 458) (nota trad.).

3, "Trebuie doa.r sd. ne deabiri.m neapS.rat de ideea cl ea flimbal poate 6 despnrliti de ceea ce ea.desemneaz6, la fel cuul, de exeamplu, numele unui omn de persoana sa, gi cd, asemeneaunui cifi'uconvenit dinainte, ea ar fi... un produs atr reflecliei qi al conven$i.ei" (nota trad,).

4. Profesor d.e fitlosofie Ia IJniversitatea din Bonn, prorrotor atr unei originatre perspective asu.niEafi.trosofiei semnralui o prim6 form6. prescurtatl, a acestui articol a foai prezenra"r,5. de au.tor lncadrul unui cotrocviu ornagia.l Josef Sirnon (nota trad.).

5. Frin "Eezei"chnirng" I{v-'nbotdt nu ?nfelege refer"infa pur6., un "a se refei'i la', ei'i'nsugi conlinutulcuvfntulu.i, ?n dimensii:nea ea "obiectiv#', acetr ceva ce se inlelege din lucruri pi'in interqediulcuvintuniai. De aceea, vsm .."orbi despre "lucn-rri" (desernnate),

"E',:E',4

2A

Page 17: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Semn, simbol, cuvint

6. Cind se dezbate aceastd, problemtr, se exprimi adesea indoieli cu privire la distinctiile care slntfntreprinse in interionrl unei limbi (tn cazul de fafl al gerrnanei), gi chiar in intei.orul unui tipde utilizare special (al celui gtiintific), cu ajutorul semnificafiilor unei linbi particulare. Cumarn putea inpune edgenfe ontologice r-r.nei anumite exprirniri? Dacd' subtiniem'l.egfr.tura intresemnificagiile unei limbi particulare date, atunci ar trebui ca acest fapt sd. fie valabil gi pentrusemnificalia germ,Bedeulrng'semnifi.ca$ie'.Iarcindinenglezlspunem meanin4 fhrisf,.putemerprima seronificafia "Bedeubung", atunci se ivesc dificultAli clare cu privire la ceea ce numitnin fi.losofie 'valabilitatea obiectiv5, a exprimtu'ii'. La aceasta se poate. replica: aici nu s-amanifestat legitura generala?ntre sernnficaliile unei limbi date (ceea ce, in fapt, ar fi. o exigent6"ontologicd' nejustifi.catd.), ci doar calitatea de a apa-rfine unei singure limbi a sernnificaliilorlingvistice particulare; fi.regte, qi a semnificaliei cuvintului german Bedeutung), ceea ceea ceeste tautologic gi, ca atare, incontestabit; in contrast cu acest fapl, se evi-denliazi universalitatea(cel pugin universalitatea in intentie) a terurenilor de specialitate. In sensul definit aici, gisemnifi,ca{ie (Bedcutung) este un termen de specialitate, care eete stdns inrudit cu cuvtntulgermzrn comranBed,eutung 'semnifi.calie' numai, ca se spunem aga, "etimologic". Pe de alteparte,sint interesat aici in primul r{nd nu de opozilia "care este dat intr-o limbA particulari\/"catenu este dat intr-o limbd, particular5', ci de distinclia semnificalie - d.esetnnare - sens (Bedeu-tung - Bezeichnung - Sinn). Numesc "semnificalie" conlinutuJ aparfinind semnului ca atare(in cadrutr sistemului de sernne); in m6sura ?n care este vorba despre un sistem lingvisticparticular (sau despre unutr parfial), atunci qi semnifica!'iile corespunz[toare sint, fireqte, "dateintr-o anumitd limb4". Este vorba aqadar nu despre semnificalie sau despre fai:tul de a fi aIsernnificaliei ca atare (care qi el ar putea fi luat in considerare), gi nici despre sedriificafiacuvintului Bedeutung'semrrificalie ?n german5. Bau "in interiorul unui tip de utilizare a limbiigetrnane", ci este vorba despre semnifiealia definitd.in limbajul special al lingvisticii (gi al teorieilimbii). Un limbaj special nu este deci "un tip de utilizare al unei limbi particulare" ei este, inprivinta termenilor sdi, o "limb6. universalh" cu signifionfs dintr-o limbe particularE sau cusignifiants stabili$i in mod arbitrar. Atunsi de ce tocmai Bed.eutung'semnificafid? Cred cd nufirajustificaie. Consider c5. este potrivit ca,,in acord cu tradi$ia qi ?n inleresul continuitnlii lncercetare, ai. operdm cusignifiants deja existenli in limbitre istorice qi s{ rd.minem apropiafi, dinpunct de vedere al confinutului, de delimitdrile intuitive date in limbile istorice (in acest sens,ceva importaot se poaie citi la Hegel, in prefala la a doua edilie din Wissenschaft der Logik).Sigu.r ci, aceastA. procedare igi are riscurile satre, in primutr rf,nd riscul ca, precurn fn acest caz,termenii qtiinfifici str fie confundati cu cuvintele din lirnbile istorice. Intr-o gtiinfa umanistipropun tnsl - gi o consider chiar o obligalie sosiali - sd. ne asumrrn acest risc, aga incit aceqtiterrneni sE fie inteleqi, cel putin tn parte, atit de ne-speciaiiqti, cit qi de specialigti din altedomenii (inclusiv de cftre filosofi), fn loc si folosim o termi.nologie qi fornoullri inintetrigibilepentru cei nai urulXi,.care adesea doar e'nnu.leazi adincimi de gindile, dar ?n realitate ascundtosnai vidul de gfndire. Aceaeta mi-a permis, intre altele, cd, dupi aceste principii qi oricumprintr-o prestabilire expresd, si fotrosesc in scrierile rnele, pentru acelagi conlinut, signifiantsapartinind linbilor in care m5. exprimam; astfel, pentru Bedeutung gt Eezeichnung am folositln francez5. signifid qidlsignation, tn italiand signifi.cato qidesignazione,in spanioli slgnificad.oydesignati6ra etc. Tennenfi de specialitate se pretpazl.la aceasti trarrspunere directi qi univocA.$i in englezS. este firegte posibil s[ identificirc aceastl distinclie de specialitat e, gi"ea este chiarfacut5., adesea, in ratilizarea cuvtntului meaningt definit ?n rnod expres.. Astfel, marelb lingsistenglez Alan S. Gardiner, din picate astizi aproape uitat in afara domeniului egiptologiei,distinge in lucrarea sa The Theory of Speech and Language, 1932, intre mect nfurg ('Bedeutung")qithingmeaTvs{"fuzeiehnund'). Distinclia sa corespunde aploxirnabiv celei aluiF'regeintreSiznqi Bednutung, cu deosebirea cd Gardiner denurneqte in mod judicios m.eani'ng ceea ce la Fregeapare ca "Sinn", iar pentru "Bedeutung/' a lui Frege el folosegte thiil"g med,nf; acest thing meanta[ lui Gardiner, in concordan{8 cu cen din flrecare limbf, "natulal6,", nu este totuqi subordonat.conditiondrii prin existen!6 (cisi in iimbd. desrcynnlm deopo*iv6. qi nediferenliat atit ceva ceexist6, cft gi ceva ce nu eEistf,). A19i autori folosesc ?n lingvisticf, gi in logicS cuplurile. termino-Icgice rneaning qi denotati.on, meaning gi reference etc. Atu:rci cfnd doriin s5. evit$"n confiiziitrecu meaning-ratr dat d.at inf,r-o lirobn particulard, putem rltiliza exchasil2 erer.inte latinegti saraformuie latino-romanice; aetfel, pentrr:. "sr.r.bstanla' confi,rriatului sernnelor utillzdn significatutngi d.erwtatwin (ca la Ch. Vlorris), iar pentru funclii utiliz[rn signifi,cution. qi denota.tion.

g1

Page 18: Eugeniu Coşeriu / Semn, simbol, cuvânt

Eugen Cogeriu

sl spunem acrrm c{teva cuvinte desp-re pretenliile "ontologicer';Fiecarer,,lim,b4jrde specialitate(chiar qi limbSiul de specialitate popularca_a!gg) igi poate stabili preter*glinoitologicr", adicapretenlii de obiectivitate, tleoarece l+ preia delimitirile primare ln nrod obiectivr,,furin,lucrurileinsele'' gi -qbia apojJe denum.egte (qi.nu invers). In-consecinfi, tn acesticaa,.,probleria,referitoarela "valabilitatea obiectiv*' nici nu se poate pule-(despre un termen ales,in.nood,expresnu putemspune c5. nu semnificd ceea ce vrea s6, semnifice). Dactr. acegte pretenfii sirtC,.ntrtotdeauna qirationale, sau daci ele sfnt justificate gi altfel dec{t tn perspectivl logicd, aeeasta este altiproblerrd.. De altfel, acea filosofie care vorbegte despre moduri de a utiliza linb4jul, careconsiderd.i in mod Bregit' limb,ajele speciale drept moduri de utilizare a l,imbilor istorice gi, inacestcadru,puneproblemavalabiliffi$iiobiectiveaenunfurilor, nicinuestefilosofia,clodnurnefilosofie; ea este, dupi p4rqrea rnea, ln multe privinfe, contradictorie gi.eirculari.

Versiune romd,neascd d,eEUGEN MTJI{TEAIW