eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - alexei marinat.pdf · dar daci am sd vreau si beau 9i eu un...

9
CARTIER POPULAR Alexei MARINAT Eu si lumea , Prozd documentard EARJTilER

Upload: others

Post on 05-Nov-2019

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

CARTIER POPULAR

Alexei MARINAT

Eu si lumea,

Prozd documentard

EARJTilER

Page 2: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

Cuprins

Page 3: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

DIN JURNALELE INTIME

Profesorul ne citegte leclia politici actuald:. Md toropegte

somnul. Leclia e pe tema: Propunerea delegaliei sovietice la

OrganizaliaNaliunilor Unite, la New York, despre reducerea

totali a armamentelor. E o chestiune delicati. Mi indoiesc cis-ar putea rezolva repede aceasti problemi.

jo decembrie ry46

La Universitate, in mod grabnic, decurg pregitirile pentruserbarea Anului Nou. Rectorul m-a numit responsabil de

ordine Ia serata de revelion. Adic[, va trebui s[ rispund de

cei care vor bea un pahar in plus. Dar daci am sd vreau sibeau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine?

Cine o si r[spundi?jt decembrie ry46

M-am trezit o dati la ora 5 diminea{a, a doua oari - la 6.

Ne-am imbrlcat repede gi am ieqit din casi. Afari era un ger

de z6 de grade.

M-am dus cu Vania'la pia!5 sd vindem porfia de pdinepe care am primit-o ieri. Picioarele ne-au degerat, nu le maisimfeam. De urechi - nici vorbd. Principalul e cd am cAgtigat

cdte zo de ruble. Iar aceasta inseamni ci avem cu ce trdi z zile.

' Vanea - Ivan Pavlovici Racul, fost student al Universititii de Stat dinChiqiniu, apoi profesor la aceasti institu[ie. (n. a.)

Page 4: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

La piali o pdine costS: r3o-r4o ruble. O cutie de ligiri - roruble. Un kilogram de slininl - zoo ruble. Bursa e de zzo rub.

La zr ianuarie am examen la limba latin6. Dacd il suslin,plec acasi... Dar ce md agteaptd acas5? Acasl - nici buclliclde pdine, nici o lingurd de lapte, cdt despre grisime - nicivorbi. $i totugi am sd plec. Voi impirtdginecazurile cu frafii.

4 ianuarie ry47

Cu degetele tremurinde, culege flrAmiturile de pdine, se

apleacd sub mas[ si linge hirtia in care a fost invelit oleaci de

magiun. Foamea a pus st[pdnire pe toate miEcirile gi gesturilelui. il vad bine - qade in rAndul de dinainte. Suntem la lecliade filozofie. La recreafie o si incerce si mi convingi cd nupartea materiali sti la temelia viefii, ci ideea, arta, nesfirgitatendinli spre frumos, iubirea. Vrea numaidecit si me con-vingi cd iubirea, cu nesfArgita ei tendinli spre frumos, e maiputernicd decdt foametea. Dar de ce se bagi sub masi, sd lingdhArtia in care-gi invelise magiunul?

5 ianuarie ry47

Situalie: mdninc o dati pe zi,lamas[ - 5oo grame de apdchioar5., in care, conform normei, ar trebui si pluteascS, zograme de crupe (dar cdte grame plutesc, nimeni nu gtie!); artrebui supa si con{ini 5 grame de grisime, de care tare mdindoiesc c5: sunt prezente: poate doar a cincea parte din celeprevi,zute le sorb gi le gust. Pe lingi toate, combinalia aceastade nimicuri mai e gi nesirati! Hojma cer sare de la bucitl-reasd! Iar pAine - cdte 6oo grame pe zi.

Ca sd nu ne chinuie stomacul la lecfii, mi scol cu Vania la

5 dimineata - cXnd tensiunea curentului electric e mai buni-cici - gi fierbem la plita electricd un fel de terci, insi riru! detot (aceste momente sunt o mare fericire pentru noi, fiindcinu totdeauna avem crupe).

Iar seara ne gAndim cd totuna avem de dormit gi ne culc[mcu stomacul gol cu nidejdea cd somnul va birui stomacul. .. gi

ne vom visa la o masi mare, plini cu bucate gustoase - piine qi

sl6nin[, in primul rdnd! -, unde vom minca pe sdturate. .. gi-!ivine si dormi gi sd tot dormi, gi si nu te mai trezeqti niciodatd.

4 ianuarie ry47

Ieri-dimineatd am condus-o pe sord-mealagard. De acolom-am intors cu Vania pe jos. Pe strada centralS: am dat de

un om care qedea culcat la p[mAnt, in nemigcare. Vania l-aghiontit, vrdnd sI afle ce-i cu el. Dar era feapin-cremene.Murise de foame. Dar de ce nu era umflat? Noi doar stimcare-s semnele foametei!

Acesta a murit, se vede, nevrind si mai aqtepte semnele.

zj ianuarie ry47

Astizi am aflat ci Ea s-a imprietenit cu V.R. La seratade incheiere a semestrului ei au fost impreuni. M-a durut.Atdt de mult imi place! Ag vrea tot timpul s-o vid, ag vreatot timpul s6-i aud glasul... Nu cred sd se'fi indrdgostit de el.

Dar mai gtii? Daci incerci si alegi pe unul dintre noi doi, el

are mai multe avantaje. S-o luim de la cap: el poartd o cugmifrumoasi, eu - un ,,cattvz" de vard, din pi'nzd ieftini; el eimbrlcat in palton bun, eu umblu in manta militari, giuritd;el are citeva costume de gald (ce gi le schimbi mai in fiecare

zIl),pe cdnd eu port aceeagi tunici militar[, pe care n-am cuce s-o schimb. El se duce in ospelie in pantofi cu galoqi, pe care

ii lasi in prag, iar eu dau busna in cizme soldilegti. De aceea

el e gi mai degtept decdt mine. $i mai frumos. $i mai dorit.z9 ianuarie ry47

Azi am fost in orag in apropiere de piala Ilie. Femei se

duceau la tArg cu mdinile goale, veneau de la tdrg cu cogurilegoale. La intrarea in piali am fost martor al unei scene. S-au

Page 5: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

intdlnit doi bdrbafi. Unul din ei * dupi imbricbminte - trebuiasi fi fost un funclionar de la vreo institulie inaltd: purta pdslesiberiene, era imbricat gros, se vedea ci define un post bun.Cel5lalt - in boca,nci. Primul avea pe el gi o blani scumpd,in jurul gdtului se incolicea de doul ori un fular cilduros,un capit al ci"ruia cidea pe umdrul stdng; pe cap iqi puseseo cugmi de piele ,,cu urechi", avAnd deasupra doui linii: unaarlta directia inainte, iar alta - inapoi. Celilalt era imbrdcatintr-o manta de postav kaki englezesc, dar, fiindcd nu eracusuti pe mdsura lui, poalele i se tdrau din urmi ca o coaddlatd de oaie. Eram inclinat si cred ce e un om nevoiag, darnu gi puglama.

in intdmpinare le yenea o femeie de vreo cincizeci deani, poate cd mai tinir6, se vedea cdvia\a trecuse nemilospeste ea gi a tupilat-o, incAt acum puteai si-i dai cu vreo zeceani mai mult. Era greu sd inlelegi de unde incepe gi unde ise termini imbricdmintea, in ce este imbodolitl, pentru cihainele ei, din cap pAnd-n picioare, erau numai ate. Avea ofali pimdntie, ag spune. $i frigul, gi foamea - ambele nevoiii apisau greu chipul. C[uta cu ochii ceva, cergind de la to!i,dar firi si intindd mAna.

Cdnd bibula s-a apropiat de blrbafi, cel imbr[cat bine l-aintrebat pe cel in manta:

- Cat o sd mai umble bdbufa asta aqa?

Omul, fdri si se gindeasci mult, i,a rispuns:

- Atdta timp cdt tu vei umbla cu geanta asta de qef inmdnl!

Primul a mutat geanta din mina dreapti in mdna sting6.Al doilea n-aintirziat si-i comenteze gestul cu ironie:

- Crezi ci astfel se schimbi ceva in situalia ei!

30 tanuarte 1947

La gard am ajuns la z de noapte. Am pornit spre sat pejos. Era timp liniqtit, nicio miscare, de parci inghelase gi

vAntul. Numai luna, cocofati in cer, cu un fel de dirnicie,virsa lumini peste toate din jur. Ziryadd - cetvezi cu ochii.

Crdngurile intunecoase de copaci, pitite hit colo pe piscuri,pireau si fie nigte stafii negre ce dansau pe covorul alb.

Aerul - proaspdt, tiios. il respiram cu plecere, fiind gata sd

mai mergem r5 kilometri pe jos!

Ne era uqor pe suflet. Nigte degete magice se atingeau

de cele mai sensibile strune sufletegti, ciutdnd noi acorduri,

armonii ale simlurilor, in stare sd trezeasci dragoste pentrutot ce ne inconjoari, astfel ficAndu-ne s[ fim in acea clipd'

inocenfi, duiogi gi chiar veseli.

Am discutat cu Vania tot drumul despre diferite lucruri,trecdnd de la o temi la alta, pdnd am simlit ci le-am epuizat

pe toate. Pe neobservate, am ajuns gi la al cincisprczeceleakilometru. Un vAntigor de la rlsirit ne-a iegit inainte gi ne-a

salutat. La o rdscruce a drumurilor ne-am luat rimas-bunpdnd a doua zi. El s-a dus spre casa lui, iar eu mai aveam de

trecut un podigor de fier...Ora 6 dimineala. Satul era cufundat in somn adAnc. O

linigte grea, apisitoare plutea peste casele tupilate la pdmlnt.Urmele de cdini, incrucigate pe ziryadd, pdreau ale unor fiare

care au vdnat toati noaptea in jurul casei noastre.

Ai casei dormeau. Am bitut incetigor la fereastri. S-au

trezit to{i deodat6! M-au recunoscut dupl felul cum am cio-

cinit in geam: doi frali mai mici, o sori gi mama.

Dup[ ce am schimbat cAteva cuvinte, m-am culcat gi eu

si mi odihnesc.

...A doua ziYania m-a gisit in pat. Citeam cartea pe care

o luasem cu mine: ,,Introducere in filozofie".

4 februarie ry47

Ne-am adunat tinerii scriitori gi poefi incepitori la gedinla

cenaclului Universitilii. Este prima qedin!6literari a cercului

nostru. Vom citi nuvele, povestiri, vom da glas poeziilor. Fie-

Page 6: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

care a stors din sine ce a putut gi a adus tot ce a avut. Fiecarevorbea ca si se evidenlieze din capul locului, sd se arate cine_i, fiecare vroia si spund ceva nou, in stil nou. Toti doresc sidevind poeli cu renume, toli vor sd fie scriitori consacra{i. ..Dorinla nu e rea, dar si. vedem ce putem.

Pare-mi-se, am dat de cdliva care au talent. E posibil, cuvremea, s[ devini gi scriitori consacrali. Unul din ei este I. O.,chiar din grupa mea, mititel de staturi, cu p[rul cdrlionlat,dar tare sl6bu1 la trup - cade de pe el mantaua de licean...Cunoaqte bine limba. $i de ce si n-o cunoasci: a invdlat aici,in limba matern6, probabil ci ii pldcea literatura inci dinqcoal6, a citit mult...

Sunt mulli tipi cirora le place si critice. Avem foarte multicritici literari! Cine gtie, poate ci ei, in afar6 de a critica, nu_sin stare si faci nimic altceva?

in literaturd trebuie sd intri totugi cu ceva al tdu, trebuie sdai o conceplie a ta. E bine si vii ca un oaspete gi sd rdmdi caun stipdn. Iar si apari cu mdinile goale qi sd agtepfi s[_!i piceceva pe dinte nu face. Nu strici s6 ai gi un bagaj de cunogtinlegi niscaiva experienld de viali. $i daci ai iegit in areni, trebuiesd stai, infipt ca un stdlp de piatrd, si nu te zboare v6ntul.OricAt de cumplit ar fi el.

t4 februarie ry47

Ieri i-am telefonat. Dar Ea nu era acas6. A ridicat recepto-rul tatil. El gi mi-a comunicat cu un glas autoritar ci a plecatundeva. E neplicut si deranjezi oamenii!

A doua oard, daci am sd-i telefonez gi am sd dau iardgipeste tatdl Ei, am sd mi prezint drept campionul Moldovei...la alergdri. O sd fie mai altfel. Totugi e ceva - campion! Nugtiu ce impresie o sd produci al doilea cuvdnt: ,,la alergiri',...

t9 februarie ry47

La dansuri - o pddure de picioare. Cele femeiegti - cu

ciorapi subliri, de diferite culori. Cele birbitegti - in bo-canci gi cizme, dar se intAmpla si ziregti gi cAte o pereche de

pantofi noi.Dansatorii se roteau haotic, toti c[utau un loc mai liber,

unde sd poat6' cd'lca gi sd se roteasc[ mai acltirii.Radioul cinta rigugit. Sala era plini de colb Ei de fum.

Pe lingd pereli se aflau scaune lungi, un fel de lai1e, care se

umpleau cu lume indati dupi incheierea dansului.Printre perechile prinse in joc am zdrit-o gi pe Ddnsa, dar

partenerul ii ascundea chipul. Aqa ci nu-mi rimAnea decAt

si mi-o imaginez ca qi mai inainte.Dup[ ce s-a terminat dansul, Ea s-a despd'rfit de partener

gi s-a dus spre scaune, ceva mai in dreapta de locul undegedeam eu.

A inceput valsul. M-am gribit s-o invit la dans. Ea se

uita, din cind in c6,nd, spre mine, dar cdnd m-am indreptatspre DAnsa, a intors capul in altd parte. M-am apropiat gi am

rimas stdlp in fala Ei. Am vrut s-o invit politicos, dar nu mi-aies,it. Am lnceput sI mormii ceva neclar, ca un elev cu leclianepregdtitd, apoi am intins iute mAna inainte, fdcind, adic5,

gestul de invitafie, dar, derutat, am ascuns repede mdna inbuzunar, iar cealalti o fineam, pare-mi-se, la spate. Am maificut o jumdtate de pas spre Ea gi, dAndu-mi seama c[ am

nimerit in bard, m-am dat indirit, am deschis gura s[ spun

ceva spiritual, dar limba nu mi mai asculta: inghefase inguri. in aceasti poz| am inceput si caut ligirile prin toate

buzunarele, de parci ag fi avut ligdri in fiecare buzunar, apoinu qtiu de ce am intors capul intr-o parte, in alta, gata si strig:

,,Salvafi-mi, oameni buni!".Ea s-a ridicat de pe scaun, gi-a inlllat pieptul, gi-a indrep-

tat rochia cu un gest obignuit, dar semnificativ, gi a ficutprimul pas spre mine, tot gdndindu-se parcl: si accepte sau

Page 7: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

nu invitalia la dans. Ochii ii grdird:,,Ei, hai si dansim..." qificu al doilea pas.

Tremuram, nu alta. ,,Si de ce mi-a trebuit s-o invit ladans?! m-a strdfulgerat prin minte. Nu era mai bine si gedpe scaun gi s-o privesc de departe cum danseazd, sd m[ de_lectez cu frumuselea ei, cu migcdrile pe care le face, cu totchipul ei?" Eram gata si-i declar: ,,Scuza!i-m6, domnigoari,eu md retrag!". Dar un alt gdnd de-al meu mi-a spus si fiumai indrdznef: am luat-o de mAni gi am introdus-o in cerc,mi-am intors fala spre Ea, am ridicat ambele mdini, dintrecare cu una trebuia si-i cuprind mijlocul, iar cu alta si-i strAngugor degetele...

zo februarie ry47

Aseari am venit tdrziu. Vania se culcase de-acum. M-amrelinut la Universitate si impart pdinea ,,comerciald" de careeram responsabil. Unii fur5, iar allii trebuie sd rdspundd!

Dar furi, nu glum[, de la mic la mare. Mi mir, cum se mailine lara pe picioare? Cei mici furi cdte pu1in, dupd cum le e qirostul, pigci de unde pot cdte oleaci, dar regulat, hap de aici,hap de acolo, furd noaptea, furd.ziua,si, nefiind profesionigti,repede se prind: nu sunt megteri, nu gtiu sd se ascundi, maipe scurt, ei nici nu furi, ci apucd fdri s6 se sinchiseasc[ sausd le fie ruqine.

Iar cei care ocupd. posturi furi mai mult, pe scari largi,dupi cum le e gi postul. $tiu si se ascundi, au mai multeposibiliteli de a se camufla. inainte de a fura, ei igi pregitescascunziqurile unde sd se retragi.. De aceea se prind mai rar,iar dacd se intimpli, folosesc toate giretlicurile, relatiile si,cAnd colo, mililia isi cere scuze ci i-a jignit.

$efii, cdnd furd, nici nu se gAndesc cI furd.. Furtul pentruei a devenit o deprindere ordinard gi este socotit drept con-duiti fireascd, ca gi cum aga li s-ar cuveni dupi statut, dupipostul pe care il ocupd. Ei nu furd, ci iau, gi fac lucrul acesta

lirri frici, f[ri teamdL. Din ceea ce-au furat mai fac cadouri

pentru cei care stau asupra lor, se impart cu gefii superiori,

ca si aibl suslinere in caz de ceva.

z5 februarie ry47

Ne-am lrezitla ora 8 dimineafa. Vania, ca totdeauna, e

punctual, dar gi hitru: mi trezegte intdi pe mine, apoi se culci

',si mai doarme vreo 10 minute.intAi m-am simfit bine, dar dupi ce am mancat - nu prea'

Oare mdncarea sd-mi fi stricat dispozifia? Doar mdncarea a

fbst obignuitd: cdte o bucilici de pAine neagri ce ne-a trimis-o Dumnezeu... sare avem din belqug, gi nici pentru ap[ nu

pletim! Mincare excelentd. Sunt cazuri mai grele: cdnd lipsegte

pAinea. Iar apa cine s-o bea flrd niciun motiv?

...Colegul meu de grupl I.O. mi-a povestit c[ in sat la ei o

mame tdniri gi-a mincat copilul. Primul sdu copil!

S-a stins focul marii dragoste dintre mami gi copil. Mi-lioane de femei ar trebui se se cutremure auzind de aceasti

intAmplare. Toate femeile de pe tablourile,,Mama cu pruncul"cred cd s-au ingiozit in acea clipi. La ce limiti a congtiinlei aajuns omul in zilele noastre, in ce situalie este pusl o femeie

care merge impotriva instinctului slu de mami? Dar nu ea

e canibalS'. Canibali sunt cei care menancdastitzipdine albi.Sunt canibali cei care m[n6,nci doui feluri de bucate la mas5.

Sunt canibali cei care au adus-o pe tAndra mame la starea de

a-gi mdnca pruncul. Blestemul va cidea asupra lorl $i judecata

se va sivirgi tot asupra lor!z6 februarie t947

Epidemia de tifos s-a rlspAndit gi in ciminele studenfeqti.

Astizi ciminele Universitllii au fost supuse carantinei.

E clar ci, daci bintuie foametea, vor bdntui gi epidemii, se

gtie de mult acest lucru: nu e greu de ghicit, e greu de lecuit!...

13

Page 8: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

La numirul celor care au murit de foame se vor adiuga sicei care vor muri de tifos.

7 martie ry47

Alalt[ieri a murit profesorul de latind - un bitrdnel foartesimpatic si un bun specialist ln materie. Iartd-i, Doamne,pdcatele, ci tare bun om a fost.

Astizi vaayealoc inmormAntarea. impreuni cu el il vominmormdnta 9i pe studentul Bdcikov, care a murit de tifos.

Bdntuie tifosul.

zz marti e ry47

Astdzi mi s-a povestit cum pregitesc oamenii mdncarein satele Moldovei. Dezgroapd mormintele de animale, scotoasele. Le taie in bucdli mai mici, le macind gi le fierb cu sare.

Felul doi: crupe fierte, ficute din hlujeni de pdpugoi. Taieincdlldmintea, opincile, in bucifi mai mici, gi le fierb. Taiecopaci, fac rumegug gi il fierb...

z4 martie ry47

La z5 martiq cu doi ani in urmd, mii de tunuri ale Fron_tului II Ucrainean au deschis foc pentru afor\ardul Gron, inSlovacia. Asupra noastrd au zburat cirduri de ,,Il"-uri. peste

rnu s-au proiectat sute de fAgii de foc ale ,,katiuselor,,. Iartunurile biteau neincetat 9i, probabil, fiecareproiectil zbura,fiind insolit de uralele soldalilor.

Se zguduia plmdntul, tresllta vdzduhul. Totul era imbdcsitcu fum, se pdrea ci nu mai aveam cu ce respira, dar... respi-ram usor! Inima fiecdrui tunar bitea puternic. Fetele arse seluminau de zAmbete.

Tunarii se striduiau sd trimitd cdt mai multe proiectileasupra inamicului. Toati ura fali de fascigti se ducea incoloimpreuni cu proiectilele, care explodau asupra lor, stlrnin-du-le groazi.

Doui ore a durat acest tir masiv al artileriei sovietice. inllinoclu nu se vedea ce se face in partea opusd; nici sat, nicioras, nici drum Ei nici dugmani...

Am primit ordin sd trecem rAul, s[ ocuplm tranEeele in-irrnicului gi, impreunS, cu batalioanele de goc ale infanteriei,si inaintlm, descoperind cuiburile de foc ale fascigtilor gi,

prin stalia de radio, sd comuniclm situalia comandamentu-tui briglzii, sI dirijim focul. Am f[cut primii pagi de partea

cealalt[ a riului.in trangee am dat de mai mulli nemli, contuzionali de

cxploziile proiectilelor noastre. Ei qedeau la fund gi nu se

rniscau, ne priveau cu ochii ieEili din orbite. Unora le curgeasAnge din urechi, iar allii igi acoperiserd capul 9i nu reacfionaunici intr-un fel Ia ,,rugimintea" noastri de a iegi din trangee.

Am intdlnit o rezisten{i mare atunci c6,nd ne-am apropiatcle a doua linie de apirare. Radistul a ridicat antena aparatuluigi, stabilind legitura, a transmis coordonatele. A inceput diri-jarea focului. Pe deasupra noastri au zburat primele proiectiletrimise de tunarii nogtri. Nemlii au inceput si se predea.

z5 martie ry47

SalutS,rile mele, caiet verde! Tot tu mi salvezi cAteodati,pentru ci m[ las,i s[-mi descarc sufletul: toate greutilile mele !ile impIrtIgesc !ie. $i totugi nu-!i pot destIinui esenfialul, qi-mipare riu. Sunt ochi care pAndesc, servind pe infdliqitorii legii,iar legea limiteazi drepturile omului, gi tare md tem ca el sinu nimereasci pe mAinile mitocanilor gi ale formaligtilor de

tot felul. Deseori md intreb: am si pot oare sd triiesc ugor pe

lumea asta? Daci ag fi indiferent fali de tot ce se face in jur,s-ar putea si triiesc mai uqor, dar atunci ar trebui s[ nu vidnimic; iarvLzdnd, si fiu un nesimJit qi sI nu dau nicio atenlie.

in lumea aceasta, unde la fiecare coll de stradi sunt igno-rate drepturile omului, demnitatea omeneasci, unde la fi-ecare pas sunt incdlcate legile, unde se strigi despre legi,

t5

Page 9: Eu si lumea - cdn4.libris.ro si lumea - Alexei Marinat.pdf · Dar daci am sd vreau si beau 9i eu un pahar de vin, cine o si m[ pizeasci pe mine? Cine o si r[spundi? jt decembrie ry46

dar nu se respectd, unde totul se vinde gi se cumpirl, undesunt batjocori{i gi statul, si legea - este greu si nu strigi:reprezentanti ai legii, de ce mai purta{i uniformi?!

z6 martie ry47

Astizi e duminici. Am stat in pat pdnd la ora rr. Am cititromanul lui Pugkin ,,Evgheni Oneghin". Afar[ e cald, dar nugi vesel...

Lumea s-a impir{it in doui tabere. Alte formalii socialenu existd, gi chiar dacd mai existi nigte state care se men{inpe pozifii neutre, vor adera si ele, vor fi atrase gi ele de puterilece vor avea o mai mare influenli asupra lor.

Ce nu le ajunge oamenilor: pdmdnt, verdeald, api, aer? Decdt pimdnt are nevoie cel care pledeazdpentru rizboi? pinila urmd, toli se impacd cu z metri de pimint gi cu cdteva cuiepentru capacul sicriului.

Via{a omului e scurtd si e ordnduitd in aqa fel, incdt el, omul,nu mai are timp pentru rdzboi. OricAnd l_ai duce la rd,zboi,totdeauna il vei intrerupe de la un proces firesc 9i uman, ilnenorocegti gi-l faci neom. Oare minigtrii nu infeleg aceasta?!

jo martie ry47

Orice lucru nou ce apare pe lume trebuie supus unei analizecu scopul de a descoperi in el, in primul rdnd, pI4ile negative.Prin urmare, din capul locului, trebuie sd ciutim nu pirlilepozitive, ci momentele slabe, locurile goale, lacunele gi _ dacbaceasta se referi la literaturi - paginile in care realitatea estereflectatd stAlcit, deformat gi fals, si le supunem unei criticidistrug[toare, ca si evitim gregelile pe viitor.

Daci ardtim pirlile negative ale lucrurilor, inseamnd cdpretuim momentele lor pozitive, pe care nu le evidenfiem,deoarece ele nu std,rnesc nedumeriri, fiind firegti. Faptul cdaccentulm si stdruim asupra pdrlilor negative ale lucrurilordemonstreazi ci sus{inem laturile lor pozitive. Dar, ca si

16

putem analiza gi separa una de alta, trebuie sd ne addncim inrnaterie gi trebuie si cunoagtem bine obiectul supus analizei.

3t martie ry47

Calculdnd cu Vania resursele de care dispunem, am hotirits[ Iisim fumatul pini in toamni. Am ficut qi prinsoare: cineincepe si fumeze primul va cumpira o pereche de pantalonipentru celilalt, dupi gustul aceluia care rra cAEtiga pariul.

in cazul nostru, situalia e urm[toarea: venitul lunar e de

zzo ruble. Pentru fumat cheltuim cam cdte roo ruble pe luni.Restul cheltuielilor: praf de dinfi - 3 ruble pe lunb,, cremi

cle ghete - 5 ruble, apd de colonie - zo ruble, caiete - z ruble,la cinematograf de 4 ori pe luni, - 3o ruble, pentru teatru, odatd pe lun[, - ro ruble, tunsoarea - 7 ruble, dansuri, o datipe luni, - 3 ruble, la concert, o dati pe luni, - 5 ruble, cre-ioane - 3 ruble, cerneali - 5 ruble. in total, 93 ruble. Apar gi

cheltuieli neprevizute: se intAmpli sd te duci la cinema sau lateatru cu o fati, se intdmpli si cumperi un pahar de seminlede floarea-soarelui sau nigte bomboane... dar cu ce si triim?Cu ce s[ ne imbrdcim? Gatal Am hotlrit: nu mai fumdm!

t aprilie ry47

Dimineafi. Frumoasi dimineafi de primlvari! Razele

soarelui, ce se ridicl deasupra caselor, pitrund prin geam incamera noastrS:, cad pe podea, se lungesc pe pereli, prefdcdn-du-se in nigte pete juc[uge.

Te uili pe fereastrd - afard e slrbltoare. Liliacul de sub

fereastra noastrI incepe sd imboboceasca. Mugurii se desfac,

apar primele frunzulite; sunt foarte gingage gi firave. Pe urmi,peste cAteva zile, se vor intiri in fala soarelui, vor creste, vorincepe si: respire. .. Tot peste cdteva zile vor incepe si: freamite,si vibreze, si ri'spundi la orice adiere a vdntului - va incepedialogul cu viafa.

4 aprilie ry47

17