este de 50 lei. - asociatia criminalistilor din romania · 6. metru decimetric pliabil din lemn:...

15

Upload: phungnhan

Post on 04-Jun-2018

238 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,
Page 2: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

Recent, compania EVENT JUST din București a pus în fabricație „Trusa Criminalistică pentru marcare - Model TCM”, societatea cu peste 20 ani de experiență în domeniul producției de mijloace tehnice în domeniul Criminalisticii.

În continuare vă prezentăm acest model de trusă, realizat de domnii Nicolae Meseșan și Viorel Cărbunaru:

1. Geanta din material polimorf ABS rigidă, culoare neagră, cu rama din aluminiu eloxat, balamale anticorozive, încuietori din metal, mîner pliabil.

2. DISPOZITIV MULTIFUNCȚIONAL CU BANDĂ DECIMETRICĂ destinaţie - utilizarea ca reper metric în fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului.

3. „MES-EVENT” METRU (sistem de măsurare inovator cu determinarea simultană a lungimii și lățimii unui obiect) utilizat ca reper metric în fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului.

4. RULETĂ – 30m. 5. Ruleta metalică - 5m.6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN

LEMN: • destinaţie: utilizarea ca reper metric în fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetării la faţa locului, • caracteristici tehnice: • lungimea totală în poziţia depliat este de 3 m; • prezintă marcaje milimetrice și centimetrice pe ambele laturi și decimetrice, alternativ în culorile alb / negru pe o singură latură.

7. DISPOZITIV ELECTRONIC CU LASER. PENTRU STABILIREA DISTANȚELOR ÎN TEREN (BOSCH). Caracteristici tehnice: • efectuarea măsurătorilor de la 0,05 m la 250 m; • precizia de măsurare +/- 1 mm; • permite stocarea în memorie a minim ultimelor 10 măsurători efectuate.

8. SET DE NUMERE (DE LA 1 LA 10) SET DE LITERE

DE LA A LA Z - Destinaţie: marcarea şi numerotarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă descoperite cu ocazia cercetării la faţa locului în scopul individualizării şi fixării fotografice a acestora.

9. STEGULEȚE CU TIJĂ METALICĂ - Destinație: fixarea prin macrofotografiere a poziției obiectelor şi mijloacelor materiale de probă.

10. FOLIE ADEZIVĂ CU UNITATE DE MĂSURĂ MILIMETRICĂ ŞI ETALON CENTIMETRIC.

11. RIGLE. Destinaţie: unităţi metrice etalon pentru

realizarea măsurătorilor la faţa locului şi pentru fixarea prin macrofotografiere a urmelor, obiectelor şi mijloacelor materiale de probă.

12. Cretă pentru marcaje.13. Raportor „Jouanel” pentru măsurarea

înclinațiilor prin indicarea unghiurilor (0-90 grade) și a pantelor (%).

14. Cariocă tip marker permanent. 15. CREION mecanic. 16. Marker florescent, vizibil în UV 365 nm

(culorile galben și roșu).17. Busola18. Cântar cu afișaj digital (10 gr.-45 Kg.).19. Termometru digital non-contact.20. Lanterna, tehnologie LED.21. Jeton piramidal pliabil, prevăzut cu busolă încripționat

pe ambele fețe cu punctele cardinale în culori contrastante alb-negru, pentru orientarea în teren în scopul fixării prin

macrofotografiere a urmelor, obiectelor şi mijloacelor materiale de probă.

22. Aparat foto profesional model Nikon D3200 cu obiectiv 18-105 VR AF-s DX și blitz Metz Mecablitz 36 AF-5.

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSISRevista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute

de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

În ziua de 5 aprilie 2016, între orele 08.30-15.00, la Centrul Cultural al M.A.I., în sala „Marin Preda” de la etajul 6, va avea loc Simpozionul Internaţional cu tema: „Prezent şi perspectivă în criminalistică”. Cei care doresc să participe să comunice datele personale de identitate şi titlul comunicării, până pe data de 31 martie 2016, pe site-ul

A.C.R. www.asociatiacriminalistilor.ro. Taxa de participare este de 50 Lei.

Informaţii suplimentare pot fi solicitate la telefonul: 021.210.33.44, mobil: 0740.060.696, între orele 08.00-14.00.

Noi precizări îN legătură cu SimpozioN iNterNaţioNal

FURTheR NoTICe ABoUT The INTeRNATIoNAL SyMPoSIUM

truSă crimiNaliStică peNtru marcare model “tcm”

KIT FoR FoReNSIC MARKING MoDeL “TCM”

Page 3: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, Str. Icoanei nr. 110, Ap.11, sector 2, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GRoFU şi Vladimir ALeXANDReSCURedactori: Răzvan DoBâRCeANU, Cristian DIACoNeSCU, Nicolae SAVU, Steluţa GReJDINoIU, elena-Daniela GheBAURĂ-DUMITRU, Renata-Minodora WATSoN, Mihaela-Irina CoNSTANTINeSCU, Marin RUIU, Cristian DUMITReSCU, Nicoleta-elena BUZATU, RAMoNA DoBReANU.

Traducerea: RAMoNA DoBReANU. Trezorier: Mihai IVANICI. Corectură: Vladimir ALeXANDReSCU. Purtător de cuvânt: Constantin oPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Publicitate şi difuzare: Liviu oPReA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘoVeANU

Tel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZeA, emanuel APeTReI şi Mihai MâRZAMobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILe LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CoNSILIUL ŞTIINŢIFICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Prof. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VoINeA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTeFAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNeCI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea ecologică; Chestor dr. Jănică ARIoN-ŢIGĂNAŞU;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIoReL, Inspector General al I.G.I., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană, Facultate de Drept;Lector univ. dr. Nicolae GRoFU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian PoPeSCU; Prof. univ. dr. habilitat Mihail GheoRGhIŢĂ, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTeA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GoLUBeNCo, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZAReNKo, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin GRIGoRAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof. dr. Saverio FoRTUNATo, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav yANeV, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLĂDULeSCU;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Prof.univ.dr. Vasile NIȚeSCU, medic;Conf.univ.dr. Adrian IACoB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. Florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea FIeRBINŢeANU, expert judiciar;Ing. Anca BĂLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALeCU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică PoToRAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ, şeful serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Comisar-şef Aurelian NeACȘU, I.P.J. Ilfov;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LĂZUReANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel CoRoIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan hURDUBAIe, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. Georgeta SToIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana RoŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Expert criminalist comisar-şef dr. octavian CoNICeSCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CĂRPINeAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef dr. Ionel NeCULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITReSCU, B.C.R.;Lector univ. dr. Constantin DRĂGhICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BoBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-eduard ŞTeFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMIoN, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

2201. PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN CRIMINALISTICĂ ... VASILe LĂPĂDUŞI

2202. ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAţIEI CRIMINALIŞTILOR DIN ROMâNIA VASILe LĂPĂDUŞI

2213. CONTRABANDĂ CU ALCOOLPROBATĂ DE CHIMIA JUDICIARĂ IULIANA STĂNeL MIhAeLA GheoRGhe

2217. ASPECTE MEDICO-LEGALE ŞI CRIMINALISTICE PRIVIND CONDIţIILE REALE ÎN CARE S-A PRODUS MOARTEA VIOLENTĂ CRISTIAN STAN DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUŞI

2219. IMPACTUL SECURITAţII ȘI SIGURANţEI NUCLEARE ASUPRA SECURITAţII NAţIONALE DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUȘI LUCIAN BIRo

2226. UNELE ASPECTE DESPRE ORGANIZAţIA TERORISTĂ STATUL ISLAMIC DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUŞI

2228. CONSIDERAȚII PRIVIND TACTICILE CE POT ASIGURA SUCCESUL ÎN AUDIEREA SUSPECȚILOR SAU INCULPAȚILOR ÎN CONDIȚIILE NOULUI COD DE PROCEDURĂ PENALĂ NeLU NIŢĂ

2237. UNELE CONSIDERAţII PRIVIND ACTELE TERORISTE – GENOCID, DEPORTĂRI ŞI CRIME DE RĂZBOI PETRECUTE ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL PE TERITORIUL BASARABIEI, NORDULUI BUCOVINEI ŞI TRANSNISTRIEI.PARTEA II-A FLoRIN ŞANDRU

Page 4: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

2200 CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII

TABLE OF CONTENTS

Pag.

2201. PRESENT AND FUTURE IN FORENSIC SCIENCE ... VASILe LĂPĂDUŞI

2202. GENERAL ASSEMBLy OF ROMANIAN FORENSIC ASSOCIATION VASILe LĂPĂDUŞI

2213. ALCOHOL CONTRABAND PROVEN By JUDICIAL CHEMISTRy IULIANA STĂNeL MIhAeLA GheoRGhe

2217. FORENSIC PATHOLOGy AND FORENSIC ASPECTS ABOUT THE REAL CONDITIONS IN wHICH VIOLENT DEATH OCCURRED CRISTIAN STAN DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUŞI

2219. NUCLEAR SAFETy AND SECURITy IMPACT ON NATIONAL SECURITy DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUȘI LUCIAN BIRo

2226. SOME ISSUES ABOUT TERRORIST ORGANIZATION ISLAMIC STATE DAN VoINeA VASILe LĂPĂDUŞI

2228. CONSIDERATIONS ON TACTICS THAT CAN ENSURE SUCCESS IN THE HEARING OF SUSPECTS OR DEFENDANTS UNDER THE NEw CODE OF CRIMINAL PROCEDURE NeLU NIŢĂ

2237. SOME CONSIDERATIONS ON TERRORIST ACTS-GENOCIDE, DEPORTATIONS AND wAR CRIMES IN THE SECOND wORLD wAR THE TERRITORy OF BESSARABIA, NORTHERN BUKOVINA AND TRANSNISTRIA. PART II FLoRIN ŞANDRU

BUNUL De TIPAR A FoST ACoRDAT De ReDACToRUL-ŞeF

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATeNŢIA CITIToRILoR ŞI CoLABoRAToRILoR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna Iunie 2016. Cei care doresc să-şi asigure

procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATeNŢIA CITIToRILoR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDeX CoPeRNICUS INTeRNATIoNAL

Page 5: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2201

eDIToRIAL

prezeNt Şi perSpectiVă îN crimiNaliStică ...

PReSeNT AND FUTURe IN FoReNSIC SCIeNCe ...

Col. (r) VASILe LĂPĂDUŞISecretar general al A.C.R.

Anul 2016, marchează un reper important pentru criminalistica românească, în care această ştiinţă traversează preocupări dintre cele mai diverse. Evoluţia lentă a nivelului de cunoaştere şi înţelegere din partea societăţi a intensităţii şi nivelului activităţii de criminalistică a solicitat răbdare în abordarea realităţilor, dar şi credinţa că recunoaşterea va veni odată cu evoluţia mentalităţilor din ţara noastră.

Criminalistica românească nu ar fi ajuns ce este astăzi fără implicarea şi eforturile deosebite ale celor care au lucrat sau mai lucrează în structurile sale. Fiecare criminalist, cu propriile competenţe şi eforturi participă la creşterea constantă a prestigiului criminalisticii la înfăptuirea justiţiei. Energia şi dedicaţia fiecărui criminalist au contribuit la fundamentul şi construcţia criminalisticii româneşti.

Este important ca modelul personal al fiecărui criminalist, setul de valori propriei profesii, să poată fi transformate nu numai către generaţiile mai tinere de criminalişti, ci şi către toţi cei care contribuie la înfăptuirea justiţiei.

Ne bazăm în continuare pe disponibilitatea, energia şi integritatea criminaliştilor şi sperăm ca, prin echilibrul care îi caracterizează, să contribuie la consolidarea ştiinţei criminalistice în România, precum şi la maturizarea noilor generaţii de specialişti criminalişti.

Neutralitatea politică pe care o manifestă criminaliştii, atitudinea lor civică deosebită şi moderaţia care caracterizează activitatea Consiliului Director al ACR şi a majorităţii membrilor Asociaţiei au condus la consolidarea imaginii criminalisticii româneşti în rândul populaţiei. Subliniem, de asemenea, modul în care Asociaţia a reacţionat în contextul adoptării unor acte normative pentru a scoate în evidenţă rolul criminalisticii în stabilirea adevărului, în apărarea persoanelor care au comis fapte antisociale.

În prezent, ţările europene se confruntă cu ameninţări din ce în ce mai complexe şi atipice. Este vorba de acţiunile teroriste, migraţia ilegală, criminalitatea informatică, radicalizarea, traficul de droguri sau alte reţele de criminalitate organizată au atins, din păcate, cote alarmante, care ne obligă la asigurarea unei capacităţi sporite de adaptare şi reacţie rapidă.

Ţinând seama de cele menţionate, Asociaţia Criminaliştilor şi-a propus pentru anul 2016 şi perioada viitoare să-şi aducă o contribuţie mai mare la perfecţionarea activităţilor de criminalistică pe care le desfăşoară pe timpul investigaţiilor ce le efectuează în vederea aflării adevărului. În acest sens, se vor organiza mai multe manifestări ştiinţifice şi activităţi de cercetare ştiinţifică. Una din activităţi, care va avea loc în ziua de 5 aprilie 2016, între orele 08.30 – 14.30, constă în Simpozionul Internaţional cu tema „Prezent şi perspectivă în criminalistică”. Comunicările ce se vor prezenta se vor referi îndeosebi la stadiul actual al criminalisticii şi ce se prevede pe viitor, în raport de situaţia operativă existentă.

O problemă care se ridică se referă la măsurile ce trebuie să se întreprindă la nivelul statului pentru asigurarea condiţiilor materiale şi financiare pentru dotarea structurilor de criminalistică cu cele necesare şi stabilirea unor norme mai precise pentru acestea.

Sperăm ca pe timpul simpozionului internaţional să fie clarificate o serie de probleme pentru evoluţia pozitivă a criminalisticii româneşti.

Ne exprimăm încrederea că în viitor toţi criminaliştii şi nu numai ei se vor implica în perfecţionarea metodelor şi tehnicilor criminalistice. Munca în domeniul criminalisticii trebuie să se bazeze pe o concepţie clară, ştiinţifică, pe o însuşire temeinică a cunoştinţelor de specialitate.

Page 6: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

2202 CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII

aduNarea geNerală a aSociaţiei crimiNaliŞtilor diN româNia

GeNeRAL ASSeMBLy oF RoMANIAN FoReNSIC ASSoCIATIoN

În ziua de 23 februarie 2016, între orele 14.00-15.00, la sala de şedinţe a Inspectoratului General al Poliţiei Române, sediul din Şos. Ştefan cel Mare, nr. 13-15, sector 2, Bucureşti, a avut loc Adunarea Generală a A.C.R. pentru anul 2015. Pentru membrii din teritoriu s-a realizat sub formă de videoconferinţă. La adunare au participat membrii fondatori şi membrii simpli.

La ordinea de zi au fost suspuse dezbaterilor documente care au fost date spre studiu tuturor membrilor A.C.R., fiind publicate pe site-ul A.C.R.:

1. Raportul de activitate al administratorului pe anul 2015;

2. Raportul trezorierului privind situaţia logistică şi financiară a Asociaţiei Criminaliştilor din România pentru anul 2015;

3. Raportul Comisiei de Cenzori pentru anul 2015;4. Programul de activităţi pentru anul 2016;5. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru

anul 2016;6. Aprobarea Componenţei secţiilor Asociaţiei

Criminaliştilor din România şi a preşedinţilor acestora;7. Aprobarea indemnizaţiilor pentru salariaţii Asociaţiei

Criminaliştilor din România în anul 2016;8. Discutarea modificărilor la statutul A.C.R.În continuare vom publica în sinteză materialele

menţionate.

1) RAPORT privind activităţile desfăşurate de A.C.R. în anul 2015

În conformitate cu prevederile actelor normative referitoare la asociaţii şi fundaţii, ale Statutului şi Programului de activităţi, aprobat de adunarea generală din 23 februarie 2016, în anul care a trecut Consiliul Director al A.C.R. a întreprins următoarele activităţi:

PRIMIReA De NoI MeMBRI.

În anul 2015 au fost primiţi în asociaţie un număr de 85 noi membri din rândul unor poliţişti, criminalişti, procurori, avocaţi, jurişti, medici legişti, studenţi, masteranzi, elevi din şcolile de agenţi de poliţie şi specialişti din alte domenii de activitate care au legătură cu criminalistica. La sfârşitul anului trecut se aflau în evidenţele A.C.R. 2000 de membri, din care şi-au achitat cotizaţia anuală de 50 lei un număr de 170 membri.

Dintre activităţile care s-au realizat în anul 2015 menţionăm următoarele:

1. A.C.R, împreună cu Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea şi Institutul Naţional de Criminalistică din I.G.P.R.,au organizat Simpozionul Internaţional “JURIDICA” cu tema: „Mijloacele de probă criminalistice”. La această manifestare au participat specialişti în criminalistică, poliţişti, medici legişti, avocaţi, cadre didactice universitare ,jurişti, psihologi,studenţi, masteranzi, reprezentanţi ai mass-media. Din Republica Moldova au participat patru specialişti, în frunte cu prof. univ. dr. habilitat Mihail Gheorghiţă.

În cadrul manifestării au fost prezentate comunicări de mare valoare ştiinţifică,din care scoatem în evidenţă pe următoarele:

1. Aspecte de noutate privind mijloacele de probă în dreptul procesual penal (autor: conf. univ. dr. Constantin Duvac);

2. Unele consideraţii privind probele şi mijloacele de probă: autori conf.univ. dr. Dan Voinea, col.(r.) prof. Vasile Lăpăduşi şi lector univ. dr. Constantin Drăghici.

3. Mijloacele materiale de probă autori: col. (r). prof. Vasele Lăpăduşi şi lector. univ. dr. Constantin Drăghici.

4. Teoria generală a probei în drept autor: prof. univ. dr. Mihai Bădescu ;

Col. (r) VASILe LĂPĂDUŞISecretar general al A.C.R.

Page 7: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2213

coNtraBaNdă cu alcoolproBată de cHimia Judiciară

ALCohoL CoNTRABAND PRoVeN By JUDICIAL CheMISTRy

Comisar şef de poliţie inginer chimist Iuliana STĂNeLComisar de poliţie dr. farmacist Mihaela GheoRGhe

IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică

Abstract: Refined alcohol and alcoholic beverages are excisable goods. It have been identified damage caused to the state budget worth millions of euros, black money obtained generally by evading VAT and corporation tax or evading payment of social contributions. To proving criminal activities, to provide material evidence and to calculate the loss to the state budget based on the alcoholic strength of drinks Physico-Chemical Expertise Service (PCES) of the National Institute of Forensic is contributing by conducting examinations and laboratory tests described in this article.

Key words: Refined alcohol, VAT, Physico-Chemical Expertise Service (PCES).

Rezumat: Alcoolul rafinat şi băuturile alcoolice, sunt bunuri accizabile. S-au identificat prejudicii cauzate bugetului de stat în valoare de milioane de euro, bani negri obţinuţi, în general, prin sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit sau sustragerea de la plata contribuţiilor sociale. La probarea activităţilor infracţionale, pentru asigurarea materialului probator, precum şi la calcularea prejudiciului la bugetul de stat pe baza concentraţiei alcoolice a băuturilor, îşi aduce aportul şi Serviciului Expertize Fizico-Chimice (SEFC) din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică prin efectuarea examinărilor şi analizalor de laborator descrise în acest material.

Cuvinte cheie: Alcoolul rafinat, TVA, Serviciului Expertize Fizico-Chimice (SEFC).

Alcoolul etilic (etanolul) cel mai vechi drog utilizat, a fost consumat constant, încă de la începuturile civilizaţiei, fiind folosit, de-a lungul timpului, ca aliment, medicament sau în scopuri religioase şi sociale. Considerat un dar al zeilor (credinţă care a persistat de-a lungul secolelor), deşi era privit ca tămăduitor şi tonic al organismului, abuzul era incriminat, iar cei care abuzau de alcool erau priviţi ca nişte păcătoşi. Primele băuturi alcoolice au fost cele de fermentaţie naturală, vinul şi berea; distilarea a apărut prima dată în cursul secolelor VIII - IX, iar obţinerea whiskey-ului a devenit curentă la sfârşitul anilor 1500.

Atât timp cât băuturile alcoolice se consumă din plăcere, pentru a savura un gust plăcut şi în acelaşi timp pentru a crea o bună dispoziţie, nu este nimic grav. Dacă, însă, consumul este excesiv, apare dependenţa psihică – impresia de relaxare, de simplificare a unor dificultăţi, care duce la repetarea consumului şi în final la dependenţa fizică, ce evoluează în paralel cu toleranţa.

Aceste consecinţe ale consumului de băuturi alcoolice au fost şi sunt speculate de indivizi care au găsit o mare oportunitate pentru a face profit.

O statistică din 2014 a OMS plasa România în top 5 mondial (din 194 de ţări evaluate) în ceea ce priveşte

consumul de alcool, cu 15 – 19 litri de alcool pur pe an. Problema identificată în ceea ce priveşte relaţia

românilor cu licoarea lui Bacchus, generează acţiuni infracţionale în domeniul comercializării alcoolului, şi anume contrabanda, traficul transfrontalier extra-comunitar, contrafacerea, falsificarea, utilizarea de banderole fiscale false sau de recipiente neomologate şi neinscripţionate. În nenumărate acţiuni de control, percheziţii şi descinderi simultane la mai multe persoane sau firme, cu privire la deţinerea şi comercializarea de bunuri accizabile în afara unor antrepozite fiscale şi spălare de bani, au fost confiscate probe de alcool şi de băuturi alcoolice.

După cum se cunoaşte, alcoolul rafinat şi băuturile alcoolice, sunt bunuri accizabile. S-au identificat prejudicii cauzate bugetului de stat în valoare de milioane de euro, bani negri obţinuţi, în general, prin sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit sau sustragerea de la plata contribuţiilor sociale. După acţiunile poliţiştilor din cadrul serviciilor de combatere a infracţionalităţii economice, cercetările sunt continuate de oamenii legii în vederea stabilirii prejudiciului creat bugetului de stat ca urmare a neachitării taxelor de acciză. Bunurile confiscate sunt evaluate de către specialişti din cadrul ANAF, în funcţie de această analiză urmând a fi dispuse măsuri faţă de persoanele implicate.

Page 8: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2217

aSpecte medico-legale Şi crimiNaliStice priViNd coNdiţiile

reale îN care S-a produS moartea VioleNtă

FoReNSIC PAThoLoGy AND FoReNSIC ASPeCTS ABoUT The ReAL CoNDITIoNS

IN WhICh VIoLeNT DeATh oCCURReD

Prof. univ. dr. CRISTIAN STANConf. univ. dr. DAN VoINeA

Col. (r) prof. VASILe LĂPĂDUŞI

Abstract: The article presents some considerations about the real conditions in which violent death occurred. The collaboration that should exist between the coroner and forensic specialist. Issues relating to matters traces that can be discovered at the scene. Several issues related to forensic pathology and forensic traces.

Key words: What kind of death by violence - analyzes that are done; the relationship between the coroner and forensic specialist during investigations; traces matters that may lead to identification of the author; forensic pathology and forensic traces.

Rezumat: Articolul prezintă unele consideraţii privind condiţiile reale în care s-a produs moartea violentă. Colaborarea care trebuie să existe între medicul legist şi specialistul criminalist. Aspecte referitoare la urmele materie care pot fi descoperite la locul faptei. Câteva probleme referitoare la traseologia medico-legală şi criminalistică.

Cuvinte cheie: Determinarea felului morţii prin violenţă – analizele care se fac; Relaţia dintre medicul legist şi specialistul criminalist pe timpul cercetărilor; Urmele materie care pot conduce la identificarea autorului; Traseologia medico-legală şi criminalistică.

Determinarea felului morţii prin violenţă (omucidere, sinucidere sau accident) trebuie să fie rezultatul unei analize multilaterale a evenimentului. Principiul este că nu se poate cere medicului legist să se pronunţe asupra acestei probleme, bizuindu-se pe criterii pur juridice. Aceasta nu înseamnă însă că medicul legist trebuie să desconsidere sau să nu acorde nici o atenţie urmelor care pot rezolva în mod hotărât determinarea morţii prin violenţă.

Profesorul dr. MINA MINOVICI arăta într-o lucrare a sa că „odată cosntatată leziunea, afecţiunea, moartea şi după ce s-a determinat cauza acestora, expertiza medico-legală mai are un obiectiv nu mai puţin important – acela de a lămuri justiţia într-o calificare juridică faptului medical, cu alte cuvinte pe temeiul informaţiilor, al cunoştinţelor şi interpretărilor ştiinţifice va diferenţia în măsura posibilităţilor crima de accident sau de sinucidere. Omul artei are chemarea ca examinând cu atenţie locul şi faptul medical să dea cheia enigmei: fosta-a cu putinţă, date fiind împrejurările de fapt; condiţiile de ordin fizic şi moral. Crima, accidentul sau sinuciderea să fie neîndoioase?”1)

Noi socotim astăzi că nu este vorba de cheia unei enigme, ci de aceste posibilităţi ştiinţifice pe care identificarea

criminalistică le pune la dispoziţia expertului, că rezolvarea unei asemenea probleme incubă în mod hotărât medicului legist o strânsă colaborare cu expertul criminalist şi că acest domeniu nu aparţine sferei dreptului. În speţă nu este vorba de aprecierea unor probe ce ies din sfera medicală; desigur că aprecierea probelor în totalitatea lor este rezervată organului judiciar, care poate aprecia însăşi expertiza în lumina datelor judiciare complexe. Dar nu trebuie să facem confuzie între procurori şi expertul criminalist. Noi înţelegem că expertul criminalist este „omul artei” specializat într-un domeniu pe care juriştii îl cunosc mai puţin, domeniu care cere o deosebită pregătire şi care în nici un caz nu poate fi rezervat juriştilor. Expertul criminalist este specialistul capabil de a căuta, descoperi şi ridica urmele materie rămase la locul faptei, pe îmbrăcămintea şi corpul victimei şi al agresorului, precum şi pe corpurile delicte. El este capabil de a efectua examenul comparativ al acestora urme cu obiectul lor creator, ajungând în mod hotărât la identificarea acestui obiect şi a modului în care a acţionat şi produs urmele respective. În această activitate nu este vorba de o apreciere, ci de un examen şi o demonstraţie riguros ştiinţifică privind identificări ale obiectelor creatoare ale urmelor în dinamica lor, precum şi de identificare ştiinţifică, prin mijloace tehnico-ştiinţifice, a naturii urmei

Page 9: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2219

impactul Securitaţii Și SiguraNţei Nucleare

aSupra Securitaţii NaţioNale

NUCLeAR SAFeTy AND SeCURITy IMPACT

oN NATIoNAL SeCURITy

Conf. Univ. Dr. DAN VoINeAPrim-Vicepreşedinte A.C.R.

Col. (r) Prof. VASILe LĂPĂDUȘISecretar General A.C.R.

Dr. Ing. LUCIAN BIRoDirector General SPAReX Nuclear 3S Ltd.

1. Introducere

Strategia Naţională de Aparare a ţarii, pentru perioada 2015-2019 [1], denumita in continuare Strategie, a fost elaborata de Administraţia Prezidenţială şi a fost aprobată in Parlament in iunie 2015. Acest document evidenţiază ameninţările, riacurile şi vulnerabilităţile care pot apare la adresa siguranţei naţionale, şi care trebuie luate in considerare in contextul naţional şi internaţional actual. Astfel, Strategia evidenţiează urmatoarele:

a) AmeninţăriDistorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele

concurente ale unor actori statali sau non-stataliAmeninţările cibernetice;Terorismul Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a

vectorilor purtători, precum și traficul de produse cu dublă utilizare.

Acţiunile informative ostile

b) RiscuriNerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale

României;

Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul României;

Criminalitatea transfrontalieră;Riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact

major.

c) VulnerabilităţiCapacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua

impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: absorbţia fondurilor europene, ----, energie, infrastructură critică, --, protecţia mediului, ---, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică.

Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene;

Reacţia inter-instituţională în situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. -- capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid.

Corupţia;Migraţia forţei de muncă specializate.In opinia noastră, in proporţie semnificativă,

Page 10: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

2226 CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII

uNele aSpecte deSpre orgaNizaţia teroriStă

Statul iSlamic

SoMe ISSUeS ABoUT TeRRoRIST oRGANIZATIoN

ISLAMIC STATe

General maior (r) conf. univ. dr. DAN VoINeACol. (r) prof. VASILe LĂPĂDUŞI

Statul Islamic (I.S.I.S.) a apărut iniţial ca filială a Al-Qaeda, pentru apărarea minorităţilor sunnite împotriva politicii descriminatorii a reprezentanţilor a comunităţii şiite, ajunşi la putere după invadarea americană a Irakului, în 2003. Liderul grupării, Abu Buka al Baghdadi, şi susţinătorii acestuia s-au remarcat prin atacuri teroriste sinucigaşe împotriva forţelor SUA şi uciderea cu cruzime a numeroşi şiiţi, dar şi a unor ziarişti occidentali.

Statul islamic este cunoscut în Marea Britanie sub numele de „wasps’vest” (cuibul de viespi), creat cu sprijinul unui grup compact de fundamentalişti islamici, care reneagă orice religie sau confesiune, pentru protejarea statului Israel.

Conform unor surse informative, Statul Islamic ar fi apărut într-o închisoare americană din Bucca-Irak. Această închisoare americană este comparabilă cu Guantanamo sau Abu Ghrais, asimilată unui lagăr de concentrare, amplasată în plin deşert, la frontiera irakiano-kuweitiană, care a adăpostit circa 28.000 de deţinuţi până la desfiinţarea sa, în septembrie 2009. Un fost deţinut la Bucca a declarat: „Bucca este uzina care a creat Statul Islamic şi ne-a construit ideologia noastră... Statele Unite ale Americii au realizat, conştient sau nu, o maşină de război bine pusă la punct, pe care nu reuşesc să o anihileze”.

Serviciile secrete germane au stabilit că peste 80% dintre foştii prizonieri de la Bucca s-au înrolat în diverse grupări teroriste şi au trecut prin închisorile americane între anii 2004-2011.

Imediat după izbucnirea violenţelor din Siria, al Baghdadi a trimis în zonă un comisar care a creat Frontul al-Musra (Frontul pentru victoria poporului din Levant), afiliat Al-Qaeda. Acesta a devenit rapid principalul grup jihadist sunnit angajat în luptele pentru răsturnarea guvernului preşedintelui Başhan al-Assad, dominat de aloviţi (sectă musulmană şiită – cu 12% din populaţia siriană). În aprilie 2013, Abu Bakr al-Baghdadi a anunţat transformarea Statului Islamic din Irak, pe care îl conducea din mai 2010, în Statul Islamic din Irak

şi Al-Sham (în limba arabă, al-Sham înseamnă Levant) şi o posibilă fuziune cu Frontul al-Huska.

Proclamarea Statului Islamic din Irak şi Siria sau Statul Islamic din Irak şi Levant a fost un dezastru politic pentru sirieni.

În formele sale cunoscute, Al Qaeda rămâne o organizaţie teroristă, cu celule în aşteptare, baze de antrenament şi atacuri devastatoare la activ. Spre deosebire de gruparea condusă în prezent de Ayman al-Zawahiri, Statul Islamic din Irak şi Siria pare o mişcare de gherilă, cu o organizare asemănătoare „Boko Hanam” („educaţia occidentală interzisă” – grupare teroristă africană), care acţionează în afara legii, într-un teritoriu scăpat de sub controlul autorităţii statului.

Prezenţa ISIS în Irak s-a intensificat şi, ca urmare a victoriilor obţinute, Abu Bukr al-Baghdadi a proclamat,în iunie 2014, califatul asupra celor două ţări. În aceeaşi lună, jihadiştii islamici au cucerit localitatea Moslal, al doilea oraş ca mărime din Irak. Forţele armate irakiene au depus o rezistenţă formală.

Drapelul ISIS este negru, având în mijloc sigiliul Profestului şi sus o inscripţie albă, presupusă a fi Shada (jurământul de credinţă al musulmanilor), principalul pilon al Islamului.

Obligaţiile pe care trebuie să le respecte orice musulman nu se găsesc explicit în Coran, precum cele 10 porunci în Biblie, ci într-un hadith (tradiţiile rezultate din zicerile şi acţiunile Profetului).

De menţionat că au fost identificate trei obiective majore urmărite de liderii Statului Islamic din Irak şi Siria, astfel:

1. Crearea unui „Califat” având ca teritoriu zonele majoritar sunite din Irak, Siria şi posibil, Liban;

2. Înlăturarea şiiţilor şi a forţelor irakiene de securitate din teritoriile sunite;

3. Atragerea SUA într-un război de uzură.La realizarea unor asemenea obiective rezonează mulţi

irakieni şi sirieni neregimentaţi în Statul Islamic.Din studiu efectuat de serviciile de informaţii, rezultă

că militanţii islamişti s-ar putea infiltra în armata germană, pentru a sepregăti în vederea participării la confruntări în

Page 11: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

2228 CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII

coNSiderații priViNd tacticile ce pot aSigura SucceSul îN audierea

SuSpecților Sau iNculpaților îN coNdițiile Noului cod de procedură

peNală

CoNSIDeRATIoNS oN TACTICS ThAT CAN eNSURe SUCCeSS IN The heARING oF SUSPeCTS oR DeFeNDANTS

UNDeR The NeW CoDe oF CRIMINAL PRoCeDURe

Lector univ.dr. NeLU NIŢĂUniversitatea „George Bacovia”, Bacău, România

[email protected]

Abstract: In any criminal trial, the suspect or the defendant is the most important person, around which gravitates the entire criminal investigation activity of the judicial bodies, because, normally, if indeed he is the person who participated in the commission of the antisocial act, he is also the person who can provide most of the data and information in order to establish the truth. Without being obliged to prove his innocence or guilt at committing the criminal offence, but, however, abandoning his procedural right to silence, the suspect or the accused can make full or only partial confessions regarding the crime committed and the circumstances related to committing them regarding the participants and methods of commission and concealment of the deed, the stolen goods and values, etc. It must also be taken into account the fact that there is a possibility that it will be a simulated behavior, trying to evade or to diminish the criminal liability, by recognizing some roles or insignificant actions that he may have executed, which would not fit into a criminal participation, especially due to the lack of guilt attributable to him. As a result, in the practical way, ultimately, the success in establishing the truth in each criminal case depends greatly on the “abilities and skills of the person who performs the criminal prosecution and trial, the professional training, wisdom, patience and especially the objectivity with which he gathers the evidence in a criminal case” [1], including in terms of statements obtained as a result of success in hearing the suspect/defendant. As a result, this study aims to highlight the main tactics to ensure success in finding out the truth by hearing the suspects or defendants, in relation to their position and attitude towards the criminal deed explored, aspects which can be useful in both academic and practitioners environment, as well as all those who want to perfect their knowledge in this field.

Key words: suspect; culprit; hearing; principles and rules; tactical processes.

Rezumat: În cadrul oricărui proces penal, suspectul sau inculpatul este persoana cea mai importantă, în jurul căreia gravitează întreaga activitate de cercetare penală a organelor judiciare, deoarece, în mod normal, dacă într-adevăr este persoana care a participat la comiterea faptei antisociale, aceasta este și persoana care poate oferi cele mai multe date și informații în vederea aflării adevărului. Nefiind obligat să probeze vinovăția sau nevinovăţia sa la comiterea unei fapte penale, dar renunțând totuși la dreptul său procedural la tăcere, suspectul sau inculpatul poate face mărturisiri complete sau doar parţiale, cu privire la infracţiunea săvârşită, precum şi la circumstanţele legate de comiterea ei referitoare la participanţi, la metodele de săvârşire şi de ascundere a faptei, la bunurile şi valorile sustrase, etc. Trebuie luat în calcul însă și faptul că există posibilitatea ca acesta să manifeste un comportament simulat, încercând să se sustragă ori să-și diminueze răspunderea penală, prin recunoașterea unor roluri sau acţiuni nesemnificative pe care le-ar fi executat, care nu s-ar încadra într-o participaţie penală, în special datorită

Page 12: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2229

lipsei vinovăției imputabile în ceea ce îl privește. Astfel, la modul practic, în ultimă instanță, succesul în stabilirea adevărului în fiecare cauză penală depinde în cea mai mare măsură de „capacitățile și aptitudinile persoanei care efectuează urmărirea penală și judecata, de pregătirea profesională, de iscusința, de răbdarea și mai ales de obiectivitatea cu care aceasta adună probele în cauza penală” [1], inclusiv în ceea ce privește declarațiile obținute ca rezultat al succesului în ascultarea suspectului/inculpatului. Ca urmare, acest studiu își propune să evidențieze principalele tactici care pot asigura succesul în aflarea adevărului prin ascultarea suspecților sau inculpaților, în raport cu atitudinea și poziția acestora față de fapta penală cercetată, aspecte care pot fi utile atât mediului universitar și practicienilor, precum și tuturor acelora care doresc să își perfecționeze cunoștințele în acest domeniu.

Cuvinte cheie: suspect; inculpat; audiere; principii și reguli; procedee tactice.

Introducere

În orice cauză penală, alături de declarațiile martorilor, ale persoanei vătămate, ale părții civile sau ale părții responsabile civilmente, de înscrisuri, de rapoarte de expertiză sau constatare, de procese-verbale și fotografii, etc., declarațiile suspectului și ale inculpatului, constituie importante mijloace de probă ce pot fi utile atât în apărarea, cât și în acuzarea sa. Importanța acestor declarații rezultă, în primul rând, din faptul că „este de neconceput desfășurarea unui proces penal fără ascultarea persoanei în jurul căreia se concentrează întreaga activitate a organelor judiciare, persoană care nu poate fi decât purtătoarea celor mai ample și utile informații” [2].

Ascultarea suspectului sau inculpatului reprezintă procedeul probatoriu prin care orice persoană aflată în cercul de bănuiți privind comiterea unei fapte antisociale, este chemată de organele judiciare competente să dea declarații în calitate de suspect sau inculpat, după caz, în fața acestora, cu respectarea prevederilor legale și a regulilor de tactică criminalistică.

În mod obișnuit prin „tactică” se înțelege „totalitatea mijloacelor utilizate pentru a reuși într-o acțiune” [3], în sensul de a avea succes în acea activitate desfășurată, astfel încât tactica ascultării suspectului sau inculpatului se poate spune că reprezintă activitatea complexă de ascultare a acestuia în scopul stabilirii unor date cu valoare probantă necesare aflării adevărului, prin utilizarea unor metode și procedee tactice specifice de obținere a declarațiilor, care deși nu sunt prevăzute în Codul de procedură penală, implică respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, pentru a nu atrage nulitatea actelor întocmite [4] și pentru a nu se produce erori judiciare, după caz.

A avea succes în ascultarea suspectului sau inculpatului, înseamnă a obține un rezultat considerat a fi pozitiv și favorabil aflării adevărului în cauza penală supusă cercetării, prin coroborarea cu toate probele și mijloacele de probă administrate în cauză [5]. Astfel, pentru aflarea adevărului, în orice cauză penală, organul de urmărire penală este obligat, potrivit legii, ca pe parcursul cercetărilor să aibă un rol activ, în sensul de a verifica toate probele şi de a le corobora cu alte probe administrate, atât în favoarea cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului, chiar dacă acesta are mărturisiri, în sensul recunoaşterii faptelor de care este acuzat. Este de menţionat în acest sens că, potrivit principiilor sistemului probator din România, recunoaşterea suspectului/inculpatului în cadrul procesului penal, poate servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care este coroborată cu fapte şi împrejurări, care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Din aceste considerente, chiar și atunci când recunoaşterea suspectului/inculpatului pare că este sinceră şi completă, singura recunoaştere nu poate

determina tragerea la răspundere penală a acestuia, dacă nu există şi dacă nu se coroborează cu alte probe certe și neechivoce administrate. În acelaşi timp, recunoaşterea în mod expres şi liber făcută de suspect/inculpat, cu privire la infracţiunea săvârşită, recunoaştere neviciată de ameninţări, de violenţe, de promisiuni sau de alte forme de constrângere, are un rol foarte important și în descoperirea unor noi mijloace de probă, care pot să ducă, în final, la dovedirea activităţii infracţionale a acestuia, precum şi a celorlalţi participanţi, indiferent dacă, ulterior, se revine sau nu asupra declaraţiilor iniţiale. De asemenea, prin ascultarea sa, suspectul sau inculpatul poate să contribuie în mod concret la soluţionarea cauzei, având posibilitatea să-şi formuleze apărarea, solicitând în acest sens, administrarea probelor şi a mijloacelor de probă pe care le consideră necesare. Mai mult chiar, în condițiile existenței de probe certe și neechivoce în cauză, eventualele mărturisiri nesincere ale suspectului sau inculpatului, pot avea și o anumită utilitate, în sensul că permit cunoașterea de către organul judiciar a atitudinii acestuia față de fapta prevăzută de legea penală și față de forma de vinovăție nejustificată și imputabilă cu care a fost comisă aceasta, cu consecințe ulterioare finale în planul individualizării pedepsei ce va fi aplicată.

Succesul în ascultarea suspecților/inculpaților este determinat însă de calitățile personale și profesionale ale organelor de urmărire penală, cum sunt cele referitoare la: spirit fin de observație, intuiție, răbdare, tenacitate, demnitate, cult pentru adevăr și dreptate, probitate profesională, integritate, etc. În aceste condiții, respectând cu cea mai mare strictețe principiul prezumției de nevinovăție, a respectării dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil și a demnității persoanei, și manifestând un rol activ în aflarea adevărului, organele de urmărire penală trebuie să acorde aceeași atenție, atât administrării de probe în acuzarea, cât și de probe în apărarea suspectului/inculpatului.

1. Suspectul sau inculpatul - subiect central al urmăririi penale

Fapta antisocială constituie un produs natural al raporturilor dintre oameni și este calificată drept infracțiune numai atunci când acea faptă este prevăzută de legea penală, este săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o, ca urmare fiind sancționată cu pedepse în limitele prevăzute de lege.

Declanșarea activității organelor judiciare este condiționată însă de sesizarea acestora despre săvârșirea unei infracțiuni. Mijlocul prin intermediul căruia este informat organul judiciar despre săvârșirea infracțiunii poartă denumirea de act de sesizare [6], ceea ce constituie, de regulă, temeiul și punctul de plecare al desfășurării procesului penal [7]. Ca urmare, sesizarea reprezintă un

Page 13: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII 2237

uNele coNSideraţii priViNd actele teroriSte – geNocid,

deportări Şi crime de răzBoi petrecute îN timpul celui

de-al doilea răzBoi moNdial pe teritoriul BaSaraBiei,

Nordului BucoViNei Şi traNSNiStriei.

partea ii-aSoMe CoNSIDeRATIoNS oN TeRRoRIST ACTS-GeNoCIDe,

DePoRTATIoNS AND WAR CRIMeS IN The SeCoND WoRLD WAR The TeRRIToRy oF BeSSARABIA, NoRTheRN

BUKoVINA AND TRANSNISTRIA.PART II

Prof. dr. FLoRIN ŞANDRUInstitutul Naţional pentru Sudiul Totalitarismului

- Academia Română

Abstract: The Soviet occupation in Bessarabia and Northem Bukovina brought about not only material damage but also human destruction (deportations, kidnappings, mass executions, falling to acts of terrorism and genocide), that aimed at dislodging the prevailing Romanian population, depriving them of fundamental identitylandmarks and maintaining an atmosphere of terror. The main sources of our approach have been the documents from the National Archives of the Republic of Moldova, the Romanian Academy Library, a unique volume of memoirs and other works of the time. Toincrease the eloquence of the text, we have also resorted to several document photographs taken in 1941.

Key words: June 1940, Soviet Union, ultimatums, retreat, Kishinev, Chernivtsi, Bessarabia, Northem Bukovina, deportations, murders, massacres, mass executions, terrorism; genocide;

Exhumations, mass graves, disappearance of Greater Romania, sabotages, betrayal, Comunists, minority, Jews, Ukrainians.

Rezumat: Ocupaţia sovietică în Basarabia şi Nordul Bucovinei nu s-a caracterizat numai prin distrugeri materiale ci şi prin distrugeri umane (deportări, răpiri, execuţii în masă ce se încadrează la acte de terorism şi genocid), având ca scop dislocarea populaţiei româneşti majoritare, privarea ei de reperele identitare fundamentale şi întreţinerea unei atmosfere de teroare. Principalele surse ale demersului nostru au fost documente din cadrul Arhivelor Naţionale ale Republicii Moldova, Biblioteca Academiei Române, un volum inedit de memorii şi lucrări ale vremii. Pentru a spori elocvenţa textului, am recurs şi la înserarea unor fotografii document, realizate în anul 1941.

Cuvinte cheie: Iunie 1940; Uniunea Sovietică; ultimatumuri; retragere; Chişinău; Basarabia; Nordul Bucovinei; deportări; crime; masacre; execuţii în masă; terorism; genocid; deshumări; gropi comune; dispariţia României Mari; sabotaje; trădare; comunişti; minoritari; evrei; ucrainieni.

Page 14: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,

uNele coNSideraţii prelimiNare aSupra uNei Structuri pSiHice eFicieNte îN actiVitatea de crimiNaliStică

SoMe PReLIMINARy CoNSIDeRATIoNS oN A MeNTAL STRUCTUReS eFFeCTIVe IN CRIMINAL ACTIVITy

Conf.univ.dr. DAN VoINeACriminalist RAMoNA DoBReANU

Abstract: It presents general picture of the professional demands of a homicide. Are highlighted structures which determine efficiency in the work and personalities fundamental factors. Preventing errors in selection and professional orientation of forensic specialists.

Key words: Presentation of the working hypothesis; Complexity of the situation facing the forensic work; Profile and mental traits of a homicide; Psychological investigation tools you can use.

Rezumat: Se prezintă tabloul general al solicitărilor profesionale ale unui criminalist. Sunt scoase în evidenţă structurile care condiţionează eficienţa în muncă şi factorii fundamentali ai personalităţilor. Prevenirea unor erori în selecţia şi orientarea profesională a criminaliştilor.

Cuvinte cheie: Prezentarea ipotezei de lucru; Complexitatea situaţiilor cu care se confruntă în activitatea sa criminalist; Profilul şi trăsăturile psihice ale unui criminalist; Instrumente de investigaţie psihologică ce se pot utiliza.

Complexitatea situaţiilor cu care se confruntă în activitatea sa criminalistul, importanţa acţiunilor sale în cercetarea obiectivă şi rapidă a faptelor infracţionale şi identificarea infractorilor reclamă existenţa unor calităţi şi a unei structuri a personalităţii care să-i permită să răspundă în orice condiţii şi în orice moment acestor exigenţe. Evenimente apar în orice anotimp, în oricare perioadă a zilei sau nopţii, implicând: deplasările urgente la faţa locului, capacitatea de acţiune crescută în condiţiile intervenţiei unor excitanţi afectogeni puternici, cercetarea minuţioasă a locului faptei, studierea atentă, multilaterală, interpretarea şi compararea urmelor ridicate, întocmirea expertizelor, confruntarea criminalistului cu elemente imprevizibile atât în ceea ce priveşte genul infracţiunii cât şi condiţiile şi locul desfăşurării etc.

În aceste condiţii abordarea eficientă a cazurilor reclamă din partea criminalistului capacitatea de a cuprinde un mare volum de informaţii în condiţiile unei mobilităţi crescute a atenţiei, spirit de observaţie dezvoltat, echilibru emoţional optim, bun control volativ al comportamentului, spirit de organizare, meticulozitate şi perseverenţă, fineţe a analizei şi profunzime a gândirii, realism, realism în aprecierea situaţiilor, discernământ, consecvenţă în finalizarea cazurilor, stil de abordare şi rezolvare a situaţiilor problematice.

În ceea ce priveşte cele menţionate s-a urmărit reliefarea unui profil al trăsăturilor psihice caracteristice pentru un criminalist, în ideea valorificării posibilităţilor oferite de procesul de selecţie, orientare şi adaptare profesională.

Conceptul de personalitate s-a folosit în accepţiunea largă a unui sistem psihic unitar, caracterizat prin sintetizare, generalitate şi relativă stabilitate. Personalitatea în acest sens include trei modalităţi de manifestare: • aspectul energodinamic nespecific (temperament); • aspectul instrumental definit prin subsistemele operaţionale (aptitudini); • aspectul raţional definit de setul de atitudini şi de tipul de autoreglaj (caracter). În definirea profilului personalităţii este determinată interrelaţia dintre aptitudini şi atitudini.

Metoda utilizată comportă degajarea într-o primă etapă a unui profil tip de organizare a trăsăturilor de personalitate şi a diferitelor aptitudini care caracterizează persoana eficientă în cadrul profesiei respective.

Pentru orice profesiune criteriul eficienţei devine determinant în raport cu dezideratul cunoaşterii caracteristicilor psihice

esenţiale pentru muncă. Eficienţa profesională pentru un criminalist comportă în principal criterii calitative, relativ dificil de ierarhizat. Un prim criteriu din sfera reuşitei profesionale îl reprezintă notarea de serviciu pe ultimii trei ani, precum şi aspectul calitativ general al activităţii (ascendent-evolutiv, descendent regresiv sau de stagnare). Celelalte criterii urmăresc diferenţierea unor indici semnalaţi în urma analizei profesiei şi anume: trăsături ale stilului de muncă, aspecte de adaptabilitate, comportament şi rezistenţă la oboseală, incidenţa dintre aspiraţii şi interese şi posibilitatea satisfacerii acestora.

Instrumentele de investigaţie psihologică utilizate urmăresc:

Delegarea unor disponibilităţi aptitudinale, generale şi specifice: capacitatea rezolutivă generală, mobilitatea, dinamică rezolutivă, capacitatea de gândire divergentă (fluenţa şi flexibilitatea ideativă cu teste de tip Ghilford), spiritul de observaţie şi volumul memoriei imediate, memoria imediată a fizionomiilor, capacitatea de concentrare şi distributivitate a atenţiei, iar pe plan psihomotor se surprinde rapiditatea de mişcare şi reacţie şi capacitatea de a efectua mişcări de fineţe;

Relevarea unor factori atitudinali se realizează prin aplicarea a două dintre cele mai complete probe multifactoriale de personalitate;

Interviul include ca momente atât un chestionar anomnestic cu datele auto biografice şi autocaracterizare cât şi dialogul propriu-zis cu subiectul. În cadrul interviului se urmăreşte reliefarea trăsăturilor de personalitate care condiţionează eficienţa în munca de criminalist, precum şi modul de interacţiune al acestora. Concomitent, pe timpul probelor, se efectuează observaţia directă a anumitor trăsături individuale care sunt mai dificil de surprins prin probe de laborator.

Rezultatele la probele aptitudinale trebuie să releveze o omogenitate înaltă a performanţelor la teste.

Performanţele la aptitudini trebuie să fie omogene. Îmbinând solicitări intelectuale specifice cu anumite activităţi practic – concrete de prelucrare şi de prelucrare a diferitelor tipuri de urme, concomitent cu o anumită dezvoltare a calităţilor intelectuale, munca reclamă şi existenţa unor abilităţi psihomotorii.

Aceste calităţi au o pondere deosebită în asigurarea eficienţei în activitatea criminalistică.

CRIMINALISTICA NR. 2 (104), APRILIe 2016, VoL. XVII

Page 15: este de 50 Lei. - Asociatia Criminalistilor din Romania · 6. METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN LEMN: • destinaţie: ... Prof. univ. dr. Tudorel BUToI, Universitatea Româno-Americană,