esofagul este un conduct musculo

7/25/2019 Esofagul Este Un Conduct Musculo

1/7

Esofagul este un conduct musculo-membranos care uneste faringele cu stomacul.

A. Anatomia esofaguluiEsofagul se imparte, dupa regiunile pe care le strabate, in trei segmente: un segment

cervical, un segment toracic si un segment abdominal. Are o lungime de 20-25 cm si un

calibru de 2-2,5 cm.

Esofagul cervical.

Segmentul cervical al esofagului este situat pe planul cel mai profund al regiunii

subhioidiene, posterior de portiunea cervicala a traheii

Are o lungime de 5-6cm, incepe de la nivelul marginii inferioare a cartilagiului cricoid, 5-6

cm sub arcada dentara !anterior vertebrei "6# si se termina la nivelul planului ori$ontal care

trece prin marginea superioara a manubriului sternal. "a traiect se proiectea$a pe linia

mediana, usor derivat spre stanga.

%rin marginea stanga depaseste fata laterala a traheii, marginea dreapta este prinsa in

unghiul diedru dintre trahee si coloana vertebrala. &mpreuna cu traheea este invelit intr-o

tunica formata dintr-un tesut con'unctiv, alcatuind o teaca fibroasa care continua pe ce a

faringelui si se prelungeste in mediastin pana la muschiul diafragm. Aceasta teaca contine,

in unghiul traho-esofagian, nervii recurenti !ramuri ale nervului vag#.

%re$inta raporturi, anterior cu peretele posterior al traheii. ( mica portiune depaseste

traheea in stanga si ramane neacoperita de ea. Aceasta parte vine in raport cu nervul

recurent stang, cu ramurile arterelor tiroidiene, cu venele satelite si ganglionii recurentiali si

cu marginea posterioara a lobului tiroidian stang.

%osterior, esofagul este in raport cu fata anterioara a coloanei cervicale, acoperita cu

muschii prevertebrali si lama prevertbrala a fasciei cervicale.

)arginea stanga, neacoperita de trahee este mai accesibila si se practica esofagotomia

e*terna fiind marginea chirurgicala a esofagului.

)arginea dreapta ascunsa la o adancime de 2-+ mm intre coloana vertebrala si trahee, este

superior in raport cu nervul recurent drept care se apropie treptat de aceasta margine si cuartera tiroidiana inferioara si ramurile ei, care se desfac in evantai, intre trahee si coloana

vertebrala.

a distanta, cele doua margini ale esofagului au raporturi, laterale cu lantul simpatic cervical

!ganglionul mi'lociu# artera carotida primitiva, vena 'ugulara interna si nervii vagi. )arginea

stanga inferioara a esofagului este in raport cu canalul toracic.


2/7

Vascularizatie si inervatie esofag cervical&rigatia arteriala provine, mai ales, din artera tiroidiana inferioara prin ramurile sale

esofagiene superioare, iar cea venoasa este repre$entata de venele esofagiene superioare,

ce se varsa in venele tiroidiene superioare. imfa drenea$a in limfonodulii cervicali profun$i.

&nervatia este asigurata de ramuri ale nervilor vag !#, glosofaringian ! si filete din

trunchiul simpatic cervical.

Esofagul toracic

&ncrucisea$a in partea sa inferioara, aorta descendenta, trecand spre stanga liniei mediane,

cand se indreapta spre cardia, care se proiectea$a la stanga vertebrei a & a toracale.

ungimea totala a esofagului este de 22-25 cm, la care daca adaugam distanta de la rama

oris la gura esofagului, situata la nivelul tuberculului carotic "hassaignac !vertebra "6#, de

5 cm, aflam distanta minima de /0-50 cm pe care trebuie sa o parcurga o sonda

esofagiana !aucher# spre a intra in stomac.

"alibrul esofagului este aproape uniform, pre$entand in ansamblu urmatoarele stramtori: la

gura esofagului !stramtoarea cricoidiana#, la crosa aortei !stramtoarea aortica#, la branhia

stanga !stramtoarea branhica# si la cardia !stramtoarea cardica#. 1neori poate e*ista si o

stramtoare la nivelul diafragmei !stramtoarea diafragmatica#, orificiul esofagian al

diafragmei proiectandu-se la nivelul vertebrei a -a toracale. Esofagul pre$inta in treimea sa

superioara in continuarea faringelui, file musculare striate, iar in cea inferioara, musculatura

neteda. )ucoasa esofagiana are pliuri longitudinale si este mobila pe tunica musculara prin

submucoasa.

Vascularizatie si inervatie esofag toracicArterele esofagului toracic vin din ramurile din vecinatate !arterele tiroidiene inferioare,

arterele branhice si cele frenice superioare#.

enele formea$a ple*uri submucoase, care in partea inferioara se unesc cu venele gastrice,

intrand in teritoriul venei porte hepatice, iar in partea superioara cu vena a$3gos, deci in

teritoriul venei cave superioare. enele situate in portiunea distala a esofagului devin

varicoase in ca$urile de compresiune pe trunchiul venei porte !ciro$e, tumori hepatice # fiind

sursa unor hemoragii digestive superioare.

imfaticele esofagului drenea$a in limfoganglionii dispersati de la cardie pana la grupul

supraclavicular, e*plicand metasta$ele ganglionare ce pot afecta pana si limfonodul

supraclavicular 4roisier ircho.


3/7

ervii vagi abordea$a esofagul la nivelul bifurcatiei traheii. %ana aici esofagul primeste

ramuri din nervii recurenti si din lantul ortosimpatic cervico-toracic.

Esofagul abdominal%artea abdominala a esofagului este cea mai scurta din cele trei parti topografice pe care le

repre$inta !cervicala, toracica, si abdominala# dar este foarte importanta din punct de

vedere anatomofunctional si chirurgical.

Ea se intinde de la hiatisul esofagian al diafragmei pana la cardia si are o lungime de +

cm.

Esofagul pre$inta de cca. + cm de cardia, stramtoarea inferioara sau diafragmatica. Ea este

determinata de contractia fibrelor circulare si de tesutul con'unctiv al peretelui esofagian.

Superior de aceasta stramtoare, datorita presiunii negative din torace, lumenul esofagian

este intredeschis si plin de aer. 7e aceea alimentele lichide cad in,,cascada8, in partea

toracica a esofagului si se opresc pentru scurt timp la stramtoarea inferioara.

&n partea abdominala, calibrul esofagului creste progresiv pana la cardia luand pe imaginea

radiologica aspectul unei ampule, numita ampula esofagiana, un mic prestomac sau

ampula cardiacum.

9elatia dintre esofag si diafragma la nivelul hiat ului esofagian, din cau$a importantei sale

chirurgicale, a fost amplu studiata.

iatus ul esofagian nu este un simplu orificiu, el este mai degraba un canal muscular

oblic, format indeosebi de stalpul sau pilierul drept al diafragmei.

1neori la formarea sa participa si pilierul stang. Acest canal este complet in partea

superioara, iar in cea inferioara este redus la o circumferinta musculara posterioara, care

anterior este completata de lobul stang al ficatului. &ntre circumferinta hiatus ului

esofagian si peretele organului e*ista un spatiu care normal nu permite trecerea inde*ului

prin el.

Adventicea esofagului este formata din tesut con'unctiv la* in partea superioara si mi'locie a

esofagului si devine mult mai densa in partea inferioara formand fascia esofagiana.

egatura dintre esofag si diafragma, descrisa mai sus permite o anumita mobilitate a

esofagului si hiatus ului esofagian.&n acelasi timp prin contractia muschiului diafragmei si

a pilierilor sai, el intervine impreuna cu alti factori la asigurarea contentiei gastro

esofagiene.

Acesti factori sunt repre$entati de:


4/7

; 7eschiderea oblica a esofagului in stomac prin orificiul cardiei. Acest orificiu este situat

sub nivelul fundului gastric si are ca urmare formarea inci$urii cardiei.

; %re$enta si dispo$itia,,calare8 sau,,in cravata8 a fibrelor optice ale stomacului. Sectiunea

acestor fibre face sa dispara inci$ura cardiei

; &nervatia comuna a cardiei si a partii abdominale a esofagului este si ea un argument in

favoarea mecanismului unitar si comple* al contentiei gastro-esofagiene.

%erturbari ale acestui mecanism se insotesc de reflu*ul esofagian al sucului gastric si stau

la ba$a esofagitelor peptice.

"and hiatus -ul esofagian este mai larg decat normal, prin el se produc herniile

diafragmatice hiatale care pot fi paraesofagiene, de alunecare si mi*te.

&ntreg esofagul abdominal indeplineste rolul de sfincter functional al cardiei, care asiguratrecerea bolului alimentar din esofag in stomac si participa la mentinerea contentiei gastro-

esofagiene < impiedicand reflu*ul sucului gastric in esofag. &nchiderea si deschiderea

esofagului la acest nivel se face intr-o dimensiune verticala si prin dilatatii, fibrele musculare

fiind dispuse helicoidal. 7atorita presiunii intraabdominale po$itive peretele anterior al partii

abdominale a esofagului vine in contact cu cel posterior.

Anterior si la dreapta esofagului este invelit in peritoneu, pe sub acesta trecand spre stomac

trunchiul vagal anterior. %e plan mai anterior si la dreapta vine in raport cu ficatul marcat de

impresiunea esofagiana a acestui lob.

%osterior esofagul nu este invelit de peritoneu, deci este e*traperitoneal. %e aceasta fata se

afla trunchiul vagal posterior. % e plan mai posterior se afla pilierii cu hiatus -ul aortic, prin

care trece din torace in abdomen aorta si din abdomen in torace ductul toracic.

4ot aici in tesutul con'unctiv retroperitoneal se afla vasele frenice inferioare stangi si vasele

suprarenale superioare stangi. a stanga intre esofag si fundul stomacului se gaseste

inci$ura cardiei.

Structura esofagului

)ucoasa esofagului, ca cea a faringelui si cavitatii bucale este formata din epiteliupavimentor pluristratificat. Aceasta din cau$a ca esofagul indeplineste functii in transportul

alimentar si nu are rol in digestia propriu-$isa.

7e aceea glandele esofagiene, a caror parte secretorie patrunde pana in submucoasa,

secreta mucus, favori$and astfel alunecarea.


5/7

=landele sunt mai dense se pot observa insa din loc in loc mici insule de epiteliu cilindric

gastric si uneori chiar glande gastrice.

4recerea de la epiteliu pavimentos esofagian la cel cilindric unistratificat gastric se face

brusc, la nivelul unei linii dintate, marcata de culoarea rosu aprins a mucoasei gastrice si

cea de rosu sters a mucoasei esofagiene.

7e remarcat ca prin tonusul muscularii mucoase se produce plicaturarea longitudinala a

mucoasei esofagiene.

Submucoasa contine reteaua vasculara, ple*ul autonom submucos !)iessner# si partea

secretorie a glandelor esofagiene. 4esutul con'uctiv din submucoasa esofagului este bogat

repre$entat, el asigurand re$erva de calibru a esofagului.

4unica musculara are unele particularitati. &n partea superioara este striata si neteda, in cea

inferioara, pe o sectiune transversala, stratul longitudinal are aceeasi grosime ca stratulfibrelor circulare !diferit de restul tubului digestiv unde stratul circular este mai gros#. Acest

fapt reflecta adaptarea si speciali$area pentru transportul de substante alimentare, care a

suferit doar transformarile actului masticatiei.

ibrele longitudinale, scurtandu-se prin contractii, largesc esofagul inaintea bolului

alimentar, care este impins de inelul de contractie, format de fibrele circulare de deasupra

bolului.

ibrele longitudinale au traiect descendent si helicoidal, incat in partea inferioara a'ung in

stratul circular.

Vascularizatie si inervatie esofagArterele care iriga esofagul abdominal provin din mai multe surse: artera gastrica stanga,

artera frenica inferioara stanga si arterele gastrice scurte.

%e langa teritoriul esofagian, aceste artere mai participa si la irigatia cardica si a partii

superioare a fundului gastric. &n general, partea abdominala a esofagului este mai bine

vasculari$ata decat cea toracica si cervicala.

Artera gastrica stanga !ramura din trunchiul celiac# sa nastere la nivelul crosei sale la /artere ascendente, care pleaca fie i$olat, fie dintr-un trunchi comun, cardio esofagiana.

&n unele ca$uri, aceste artere isi au originea in hetatica stanga. 9amurile esofagiene ale a

gastrice stangi se distribuie fetei posterioare, flancului drept si fetei anterioare esofagului.

1nele dintre ele trec prin hiatus -ul esofagian, irigand 2-+ cm. 7in partea inferioara a

esofagului toracic.


6/7


7/7

%rincipala functie a conductului esofagian repre$inta conducerea bolului alimentar in

stomac.

7eglutitia este determinata de actiunea comuna a formatiunilor musculare bucale,

faringiene si indirect a celor laringiene.

4impul & buco faringian, voluntar al deglutitiei durea$a 0,5 secunde se desfasoara sub

forma unei singure unde de presiune cu o componenta comple*a: orificiul bucal e astupat

de ba$a limbii varful limbii se lipeste de arcada dentara si bolta palatina, si valul palatin

inchide comunicarea cu na$ofaringele. @olul alimentar este impins in 'os de muschii

milohioidieni si faringieni, iar laringele e tractionat in sus.

&n consecinta faringele se scurtea$a, orificiul glotei dispare sub ba$a limbii, iar bolul

alimentar se orientea$a spre valecule.

4impul && esofagian, refle*ul deglutitiei e dat de deschiderea gurii esofagului prin rela*areamuschiului cricofaringian. 1lterior lichidele cad gravitational, precedand unda peristaltica si

a'ungand inapoi in stomac.

Solidele progresea$a cu unda peristaltica, fiind favori$ate de gravitatie, bolul a'unge la

cardia in 6- secunde. "u cat bolul se indepartea$a de gura esofagului, vite$a progresiunii

scade. &nghititurile frecvente maresc vite$a progresiunii, plenitudinea gastrica o reduce.

Esofagul normal prezinta doua tipuri de unde:

; 1nda peristaltica primara, initiata refle* in timpul fa$ei bucofaringiene, merge neintreruptpana in esofagul distal si repre$inta propulsorul al bolului alimentar.

; 1nda peristaltica secundara declansata de catre distensia treimii superioare esofagiene.

Actul deglutitiei e voluntar, iar stimularea prin contact a ariilor sen$atiilor de pe mucoasa

linguala, valul palatin, peretele posterior faringian trimite impulsuri aferente prin nervii gloso

faringian, trigemen si laringe pana in centrul deglutitiei din podeaua ventriculului &.

9aspunsul motor este declansat pe calea fibrelor nervoase ale nervului trigemen, facial,

glosofaringian, vag !nucleul ambiguu# si hipoglos.

Secretia esofaguluieste de consecinta mucoasa, are in principal rol lubrifiant si este

mediata vagal

esofagul este un conduct musculo

Documents