eroul de la ciresoaia

44

Click here to load reader

Upload: fabian-anton

Post on 28-Dec-2015

87 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Eroul de La Ciresoaia

TRANSCRIPT

Page 1: Eroul de La Ciresoaia

REM fila Cirepaia: I. Glint20 ani dela moarfea sa --

Omagiu prietenesc i camaraderesc

de

Prof. univ. D. MARMELIUC si Prof. univ. I. ANDRIESESCU

1886-191T

1036

COLECTIA REVISTEI JUNIMEA LITERARX", CERNAUTI20270

www.dacoromanica.ro

Page 2: Eroul de La Ciresoaia

BERM BELA CIRESDAIAOMAGIU PRIETENESC$1 CAMARADERESC

DOUA CONFERINTETINUTE DE

Prof. univ. D. MARMELIUC §i Prof. univ. I. ANDRIESESCU

1936 -COLECTIA REVISTEI JUNIMEA LITERARA", CERNAUTI

20270www.dacoromanica.ro

Page 3: Eroul de La Ciresoaia

ION GRAMADA SCRIITORUL*I LUPTATORUL ')

DE

D. MARMELIUC

Vrednica si meritoasa societate academica Junimea" mi=acerut o conferinfa din literatura bucovineana pentru acest ciclu deconferinfe al ei.

Ce era mai firesc pentru mine decât sa aleg pentru acestscop o figura, care a avut at& de strànse legaturi cu Junimea",care a muncit in s'inul ei si pentru sporirea prestigiului ei, care, cusufletul format in ea, s'a avântat la lupta eroica si la moarte detransee pentru idealul, care a sbuciumat sufletul afator generafii sia avut sa fie plinit de generafia eroului dela Ciresoaia, Ion GrAmada ?

Ce era mai firesc decal sa ma Ondesc la acelasi Ion Gra%mada, care a fost ani dearândul colegul meu de liceu, cu care amcetit impreuna carfi, reviste si ziare, aduse noaptea in sac pesteapa Sucevii ; care mi=a fest apoi tovaras de studii si de locuinfäla Viena, iar mai târziu, in Septemvrie 1913, coleg, profesor lafostul Liceu III de stat din Cernaufi, astazi Liceul Aron Pumnul" ;cu care am trait apoi la Bucuresti zilele infrigurate ale refugiuluisi sbuciumul sufletesc din timpul neutralitafii românesti ; cu caream facut impreuna, pentru a doua oara in viari, scoala militara dinBotosani, vestita Koala militara cu ger cumplit, cu foame si cuprivelistea sutelor de cadavre romSnesti, infepenite de tifos exanteomatic pela porfile spitalelor din Botosani, neincipatoare pentru a%fafia ostasi secerafi de groasnicul flagel ; care avântindugse la uncontra.atac pe dealul Ciresoarei din jud. Bacau, a fost secerat demitralierele germane.

0 viala de continua lupta, de continuu neastampar, de continuuefort spre creafie, a fost viafa acestui rar exemplar de om.

Inca prin liceu, prin cl. Voa si a VI=a, fiul lui Costan al lui

1) Confennri linutd in Aula Universitalli, Vinen 27 Martie 1936.

3www.dacoromanica.ro

Page 4: Eroul de La Ciresoaia

Nitua Gr5madA din Zaharesti, se caracteriza printre noi, ca untan5r aparte : de o senzualitate excesivA, asociat5 cu o sensibilitatece d'adea de multe ori in violentä brusc5. Celia mult i povestiafrumos. Ochii s5i mari i negri i se umpleau de fulgere, de casteori or b i a despre soarta Românilor din Bucovina, de ate ori pos.

estia scene din tragedia poporului romanesc de pretutindeni. Preoscup5ri1e sale literz re lsau indemnat de timpuriu sscrie.Inc 5 in cl.VIsaGrmad publicli schite i novele in Junimea literare din Cersn5uti si in L ucealarul" din Budapesta, concurand cu schita In ajusnul desp5rtirii" la premiul Luceaf5rului", iar cu schila In Abbiastegrazzo" luand premiul Junimii literare" din 1905.

Cetind cu pläcere din scriitorii rusi si cei nordici, bine intelesdup5 traduceri germane, el nisa lAsat câteva traduceri nimerite dinB. Bjornson, Korolenko, Vaillant etc. Iar predilectia sa pentru stusdiul istoriei, pe care Isa inbriifisat apoi cu atka pasiune in anii s5ide universitate, ka f5cut s5 scrie, pe intelesul poporului, schifeistorice, pe care lesa publicat in diferite revisfe si publicafiuni pesriodice, cum au fost Viata Româneasc5" dela Iasi, Neamul rosmânesc literar", Junimea literar5", C5lindariul poporului buscovinean" s. a.

Iesit de pe bAncile liceului din Suceava, el a intrat imediatin societatea Junimea". Vaeanta a pefrecutso in comuna sa nastal5 Zaharesti, in casa pArinteasc5, plin5 de Faicere, cu miros debusuioc si de sulfin5, cetind i preg5tindusse pentru viata de stusdent. Ne-am vizitat adeseori, comuna mea natalä Liteni fiind la odop5rtare de numai 1/2 or5 de Zaharesti. Si adeseori nesa surprinsnoaptea in comuna celuialalf, discutând atatea probleme ce frAmantausufletul nostru plin de avSnturi. Iubia f5r5nimea cu pasiunea omului,pornit sA se sacrifice pentru ea. 0 iubia i c5uta s'o cunoasca"tot mai mult, desi adeseori indura mici am5rAciuni.

Voiu povesti una din de.Inteo Duminic5 din August 1906 Ion Gr5mac15 aranjeaz5 o

mare petrecere poporan5 in comuna sa nata15. Invit5 personal siprin scrisori pe foti intelectualii din comunele invecinate, aduce untaraf bun de thutari, preg5teste tot ce putea contribui la o bun5reusit5 a serbArii.

Pela orele 3 dupà amiazi locul viran din preajma casei pasrohiale din Zaharesti era plin5 de lume f5r5neasca si de intelecstuali : preofi si invaTatori cu familiile lor, studenfi, elevi de liceu etc.

4 www.dacoromanica.ro

Page 5: Eroul de La Ciresoaia

Trebuia deschisa hora. Conveniram sä deschidem o hora marecu tarani §i intelectuali la un loc. Si se incinse o hors frumoasaca in povegi, in decursul careia flacaii zahari§teni au fost foartecuminti. Dup5 hors ioam facut lui Gramada propunerea, ca wszand taraful de 15utari la mijloc, sa lasam pe flacai sä joace cu fe=tele lor deoparte, iar de cealaltä parte sa aranjam dans pentruintelectuali.

Se infurie. Cum ? Ne purtam ca ciocoii ? Ce, ni miroaseopinca ? Nu", ii replicai eu, dar flacaii chiuie in hors i ca%teodata chiuiturile lor sunt piparate §i supara urechea fetelor deintelectuali".

Las' c5 am vorbit eu cu flacaii no§tri. Nu ma dau eide ruine."

Taraful incepu se cante tocmai un joc popular, pe care,"cuno§team i noi, §i hai cu totii la dans. Muzica trecu apoi la ohora leganala, §i iar4i ne resfiraram inteo hora mare i frumoasa,deli era mai mare dragul.

Deodata ins5 un hatru de flacau din apropierea lui Ion Gr5=mada dadu drumul unei chiuituri. Cu micari fulgeratoare, doamnelei domnioarele o sbughira peste parleaz, in gradina casei paro%

hiale, iar Ion Gramada se retrase inver§unat acasa.Cu mare truda am putut sa4 readuc la petrecere. Dar tot

timpul a slat posomorit.Ion Gramada iubia prea mull pe {Aran. il tinea, cu mici ex=

ceptii, om de cuvant, muncitor, islet, evlavios §i bun la suflet.Aceasta iubire aproape mistica pentru pastratorul de veacuri altraditiflor noastre se deslute din fiecare schitä §i nuvela a sa.Chiar acolo, unde descrie un tip mai rar, cum e Mihalache Tras=nea, care era el ce era rau badea Mihalache, dar and se mania,era in stare §i sa ucida tot ce%i venia inainte", la urma biruietotui calitMile primitive ale sufletului taranesc. Mihalache Tras=nea regreta intreaga sa viata actul de violenta, intrebuintat fata defiul sau George. Cand nuol vede nimeni, Mihalache care%i pastrahainele §i lucrurile, ramase dela el, sub Meath', mergea cateoodatape.ascuns in camara sa le vada §i iqia totdeauna cu ochii ro§i".Biruise bunMatea §i iubirea in sufletul lui Mihalache Trasnea, caredup5 15 ani 4i aduce baiatul indarat acasa.

Straus legata de viata taranului este natura, careia Ion Gra.=mada ii tidied' pretutindeni, unde numai peak, imnuri de slava prin

5www.dacoromanica.ro

Page 6: Eroul de La Ciresoaia

descrieri tn5estre, dintre cari uncle pot rivaliza, desi concepute infiner*, cu peisagiile lui Mihail Sadoveanu si altor scriitori mari.

Ascultati una din aceste descrieri : Ins5ngerat scap5t5 sea=rele dup5 muntii acoperiti cu om5t, ale c5ror crestete sc5ntee inlumina asfintitului, de par aprinse, si ins5ngerat pare si Somesulce vSiSe asurzitor pe scocurile morilor de ap5. Aerul de sar5 erácoros, curat, si pe toat5 valea se 'mp5nzesc umbre ce curg din=spre munti i inhoboteaza tarinele arse si ing5lbenite de suflareatoamnei. In zare ard focuri vioaie, prin apropiere vitele culcate ru=meg5 15110 care, cling5te de clopotei si sunete leganate de t515ngipicur5 din vreme 'n vreme in linistea sfânt5 a serii : se urc5 oilela stSnA. Intr'un loc al rSului, unde malul nu e pripuriu, adap5baetandrii i flkii vitele. Un b5etan cu traista de=a soldu si r5=zimat in b5t5 se uit5 g5nditor pe cursal apei la vale, ca si cumar asculta ceva" etc. (In ajunul despdrtirii, colectia C. Loghin).Sau alt5 descriere dela srarsitul aceleias schite : Si era o t5cereasa de mare, sfânt5 : dormiau si apele si vântul, iar copacii staleaudrepti, incremeniti in pulberea razelor de 1un5. In vale, pe Somesau amutit morile, linistea e st5p5nä peste toate, numai in rAstimpuri,and si c5nd, o boare pribeag5 face frunzele s fosneasca domol,sau cornul stfajerilor trâmbit.5 incetisor in dep5rtatele capete ale sa=tului. Asa de sfios i tremurátor r5suna buciurnul in aceasta li=

niste dumnezeeasea, ca o rugaciune a noptii... Si Lina tot la poarla..."Ii pleca la armat5 dr5gutul, de care tocmai se desp5rtise.Aceste minunate tablouri, coborite din dumnezeeasca natur5,

se g5sesc impr5stiate ca niste m5rgäritare, culese de manä mAiastr5,in toate buc5tile de literatur5 pur5 ale lui Ion GrAmad5.

Aceleias net5rmurite iubiri pentru firan ii se datoreste faptulc5 Ion Gr5madà se apuc.i, imediat dupä intrarea sa in Univer=sitate, s5 reinvie revista pentru pop3r Desteptarea", al c5rei primnum5r, redactat de GrAmad5, apare la 15 Noemvrie 190.

Intrând cu un entuziasm mai mull decSt tineresc in viafa destudent, asa cum o intelegea Ion Gr5mad5 si multi din generafialui, entuziasm, pe care=1 si comunic5 dolui Victor Morariu inteoscrisoare din 15 Oct. 1906 (J. L. XV. 1926, P. 168 urm.), mull=ca incordat5, c5reia i se supune ca student la cursuri, ca juni=mean la sedintele literare, unde se remarc5 si se impune imediat,ca gazetar la Ap5rarea National5", la care devine redactorul foifeiliterare, i apoi privatiunile, c5reia ii este supus orice student sii=

6 www.dacoromanica.ro

Page 7: Eroul de La Ciresoaia

Ion GramadS student

www.dacoromanica.ro

Page 8: Eroul de La Ciresoaia

Tac, il fac ca numai dui:0 un dda prima scrisoare, adresata d=luiVictor Morariu si in care exclama : Numai de=ar da D=zeu safiu sanatos, insä si vesel, caci curaj si sete de munca am destule,sa=i scrie, bolnav si fara mijloace de traiu, aceluias prieten mai invarstä : Si tocmai cand sunt mai bolnav, am pierdut oara (adicameditafia) la preotul Percec, asa ca n'am nici casa nici masa ;in toata seara stau si ma framant unde sa merg sä ma culc sinecontenit imi sung in urechi versurile lui St. 0. losif.

Noapte, noapte, iar md IasiSingur pe cdrdri pustiiPdrdsit aceleiasiPalide tnelancolii...

(Cal. Gl. Buc. 192T, p. 9T).

Iar in alta scrisoare disperarea lui Gramada se exprima simai violent : Sunt asa de sdrobit si trupeste si sufleteste, incatnu=mi doresc alta nimic deaf liniste, si iar liniste."

Dupa un an de munca incordata, de privafiuni si de boalä,Ion Gramada e chemat, in toamna anulni 1908, ca meditator incasa ministrului de pe atunci AL Consfantinescu si petrece un anintreg la Abbazia, unde se recreiaza Mat de bine, incat se hotii=reste sa nu mai amaie stagiul militar, pe care=l face ca cogemite k.k. Jagru", cum scrie el aceluias prieten Victor Morariu din Tiroluncle se inrolase intr'un regiment austriac de vanatori de munte.

In vacanfa anului 1910 ne treziram amandoi la vetrele pa=rintesti, in uniforme de sergenfi teteristi austriaci, el in uniformade vanator de munte, eu in uniforma de soldat landwehrist",amandoi reformafi definitiv din armata austriaca din cauza unuidefect de cord. Ion Gramada leap:al:1a uniforma si pleaca la VA=leni de Munte, unde asculta cursurile de vara din acel oraselincantator si leagâ prietenii, care ii sunt scumpe viafa intreaga.

In toamna anului 1910 Gramada veni la Viena. Soarta vrusä locuim in doua cabinete Maturate, sä ne vedem zilnic, sa dis=cutam adeseori, sa ne cerfam cateodata. Ca sa pará mai exotic,Gramada isi cumpará un fes si umbla asa prin Viena. Nustiam, cei dela Viena, ca el anunfase acest fapt hazliu d=luiVictor Morariu printr'o scrisoare din 10 Octomvrie 1910 : Fiindcam dracos de felul meu, mi=a venit inteo zi o idee, cand ma ui=tam in oglinda : negru sunt, dinfi albi am, de cunoscut nu ma cu=

11 -cwww.dacoromanica.ro

Page 9: Eroul de La Ciresoaia

noaste aproape lime , ce bine ar fi s'a port fes turcesc, si pestrad5 chiar ! $i iat5 cä mane am sA=1 cump5r ! DA Doamne binede acum !" (Cal. Gl. Buc. 192T, p.104).

Viata studenteasc5 din Romania JunA" oglindia sbucimul ro=manismului de pretutindeni. De obiceiu rivalitAtile se disputau intreArdeleni si Bucovineni si ajungeau cateodata atat de inversuonate, inc.& trebuia calmul si autoritatea membrilor emeritati si onoorani din Viena, ca sA le aplaneze.

Pe timpul ins5, cand veni GramadA la Viena, in Ardeal cloocotea naprasnic lupta dintre vechii luptatori traditionalisti, conduside donii Iuliu Maniu, Dr. Alex. Vaida=Voevod, Vasile Goldis,Vasile Lucaci etc., si intre tineretul condus de d=1 Oct. Goga.Ziarul celor dintaiu era Romanul", al celor din urmA era Triobuna". Ambele ap5reau la Arad si duceau o lupt5 fratricid5, carefrAmanta si ingrijora toatA intefectualitatea romaneascA.

$i studentii romanii din Viena, indeosebi Ardelenii, se ImopArtir5 in dou5 tabere : romtiniqti i tribunigi. Certurile dintreBucovineni si Ardeleni ajunserA pe al cloaca plan, pan5 ce amutiràcu totul. Lupta de idei, care cateodatà cleraia in discutii violente sipersonale, se d5dea pe chestiunca celor dou5 teze : a Romanului",care vedea in actiunea tineretului o trAdare fat5 de lupia ce treobuia dusä cu forte unite impotriva asupririi tot mai darze a linogurilor, si aceia a Tribunei", care vedea in traditionalisti numaibeneficiari ai luptelor de veacuri, niste mAgari de pe coastele Veozuvului", cum scria dol 0. Goga, si propaga o campanie violentäimpotriva fruntasilor conduc5torilor dela Romanul".

Ne impArtirAm si noi, vechii tovarAsi. Ion GrAmad5 trecu deparka tribunistilor, iar eu, crezand cA atunci, cand un adversarputernic apas5 pan5 la zugrumare asupra destinelor românesti, odivizare a fortelor in lupt5 este cel putin inoportunA, m5 Masai gru=pului romanist. Pretutindeni, unde se intalniau sfudenti romani, in0deosebi ardeleni cAci dintre bucovineni numai putini urmAriaucu pasiune desfasurarea luptei fratricide se angajau discutii, carede care mai violente, panA ce grupurile ajunseserà nici sA nu=si maivorbeascA, s5osi caute mese diferite la resfaurante si cafenele, scurf,sA reoglindeasc5 trista stare din Ardeal.

De aceastä surd5 si inutilA 1upt5 s'a sesizat, in sfarsit, si guovernul roman de sub presedintia lui Ion I. C. Bratianu, care in

0 I= www.dacoromanica.ro

Page 10: Eroul de La Ciresoaia

primávara anului 1912 a trimis la Arad pe C. Stere, s5 mijloceasCAo imp5care intre taberele luplatoare.

Mediatiunea a reusit. Românul" a absorbit si elementeledela Tribuna", care a disp5rut.

Intre limp la România Junã" s'au fâcut alegeri pentru co=-mitet. Tribunistii au pus candidatura lui Ion Gr5mada, iar roma.-nisti, impreun5 cu fruntasii coloniei române din Viena, au pus-candidatura mea.

M'am opus din r5sputeri acestei candidaturi, deoarece imi c5=-dea afal de greu s5 intrerup preg5tirea fezei de doctorat la careincepusem a lucra de câteva luni. Deaceea nici nu m 'am inf5tisatla alegeri, ceeace a fost utilizat de grupul tribunist in propagandasa pentru I. GrAmad5.

Cu toate acestea am fost ales cu un vot in plus. Fruntasiicoloniei au venit la Seminarul de limbi clasice unde cetiam, si maicu binisorul, dar mai ales cu probozeli, m'au silit s5 primesc pre=sedintia României June".

Ion Gr5mad5 a primit, apoi, s5 fie presedinte al sectiei lite=rare, calitate, in care a preg5tit istoricul Romaniei June", ap5rut in1912, iar actualul deputat Dr. V. Marcu, presedinte al comisiei decontrol, revizuitoare", cum ii spuneam noi.

Epoca aceasta a fosf cea mai infloritoare pentru R. J.", carein acel an administrativ a avut cei mai multi membri activi din tottimpul existentei sale, 81 la numAr, si a avut sedinte literare dincele mai in5It5toare.

Cu tot focul luptei, Ion Gr5mad5 a gAsit limp sa" r5scoleasc5arhivele din Viena, s5=si fac5 note, &à scrie teza sa de doctoratdespre participarea RomAnilor la asediul Vienei, sa" trimila cores=pondente la ziarele din Ardeal si din Bucovina. Iar cAnd in pri=m5vara anului 1912, dup5 imp5carea dintre taberele romãnesti dinArdeal, lui I. Gr5mad5 i se fácu propunerea &à intre in redactiaRomSnului", el primi aceast5 sarcin5 destul de grea.

Opt luni de zile a stat in redactia acestui ziar, muncind dinzori 01-15 noaptea farziu, nu numai la articolele si reportagiile ga=zethresti, ci si la diferite lucr5ri ce le preg5tia. Convingerea luic5, in lupta pentru salvgardarea intereselor romSnesti din monarhiahabsburgic5, se cere un front comun intre romSnii ardeleni si buco=vineni, 1=au dus in redactia ar5dan5, unde pe lAng5 clipe de in5l=tare suflefeasa, n'au lipsit nici ore de desamágire. El c5uta in Ar=

emusigensmi 9www.dacoromanica.ro

Page 11: Eroul de La Ciresoaia

deal numai firi de otel. A gasit insa §i acolo oameni slabi, caractere§ubrede, cari 1=au amarit i deceptionat.

La 1 Ianuarie 1913 revine la Viena, in acela cabinet dinLazarethstr. 29, 1'ang5 odaita Inca, §i se a0erne pe munca. IonGramada era bowie ambitios. Nu fia ca sunt pregatit i ma pre=zint la doctorat. Când in Mantic 1913 mi=am luat rigurosul principaleu distinctie unanima, la care a asistat aproape intreaga colonie §istudentime romana, examenul de doctorat la Viena find public,printre cei prezenti a lost i Ion Gramada.

Cand m'a felicitat i el, in ochii lui s'a vazut o licarire declurere. Pada" la sfar.5itul lui Iunie nu 1=a mai vazut nimeniS'a inchis in oclaita lui i cu sfaritul semestrului de vara, I. Gra=mada a fost promovat, la 16 Iulie 1913, doctor in litere i filosofie.

In Septemvrie 1913 ne=am gasit amandoi profesori suplini=tori la Liceul III de stat din Cernauti, aruncat in trei cladiri ne=incapatoare : una, actualul liceu III din Piata Grigore Ghica=Voda,a doua in sir. Universitatii, intre actuala cladire principalaminul studentilor, a treia in actualul local al Seminarului pedagogic.

Cu spiritualitatea creata in atmosfera panromaneasca i ire-,dentista dela Viena, cu energia tineretii, cu dorul de a ajuta po=porul romanesc din Bucovina sa se ridice, din uratenia luptelor din=fre cele doua tabere romane0i, la o conceptie de salvare nationala,n'am intrat nici unul in vr'o grupare politica bucovineana. Ion Gra=mada, Vasile Litu §i eu luam masa impreuna, ne intalneam adese.ori in plimbari pe Dominic, discutam i a0eptam o nouà grupareromâneasca in preajma idealului de unitate culturala panromaneasa,condusa de profesorii Sextil Pu§cariu §i Ion Nistor.

Nimeni nu banuia doar ca focul dela Sarajevo va aduce asu=pra lumii cataclismul unui razboiu, din care va iei biruitor idealulunitatii nationale.

Dar Gramada nu se putu rabda. Temperament de luptator,el se angaja la inceputul anului 1914 ca redactor al gazetei ViataNou5", unde ramase pada dupa izbucnirea razboiului. A scris aiciarticole de lamurire romaneasca, i articole politice impotriva mem=brilor celuilalt partid, cel democrat, ne=a cerut articole §i noua, luiLitu §i mie §i astfel am ajuns toti trei sä fim denuntati chiar decatre efu1 democratilor dr. Aurel Onciul ca iredenti§ti.

Dar glontele dela Sarajevo cazu. Austria declara razboiu Serbieiin mai putin de=o sliptamana urmara declaratiile de razboiu

1 0 MN= MiiM

si C5=

si

www.dacoromanica.ro

Page 12: Eroul de La Ciresoaia

ale Rusiei, Germaniei, Frantei etc. Pe Ion Gramacla 11 surprinsevartejul acesta la Viata Noua".

Banuit de iredentism, nestiind ce atitudine va lua Romania,deoarece traia inca Regele Carol I, si neputindu=si procura infor=matiuni din Vechiul Regat, Gra.mada a scris cateva articole in di=rectiunea patriotismului austriac, dictat de imprejurari, i impotrivaconstiintei sale.

Pe mine m'a surprins razboiul acasa la Liteni. Tot avutulmeu, haine, carti i notele ce pregatisem pentru examenul de ca=pacitate, legam lasat la Cernauti. Cum Rusii inaintau spre capitalaBucov:nei, am plecat de acasà, dela Liteni, sa=mi salvez averea,cu o caruta faraneasc5, avand langa mine pe tin frate al meu.

Cat am stat la Cernauti, o zi, m'am intalnit cu I. Gramada.Era deprimat. Se simtia urmarit de organele politienesti. Se credeanesigur la Cernauti. Miga cciii atunci articolul Presa din Ro=mania", care avea sä apara in Viata Notia" din 30 August 1914.

Cand 1=am sfatuit sä fie mai prudent in aprecierile sale fata"de presa romaneasca din Regat, contrara Austriei, el migia raspunsinfundat, cu o strafulgerare in ochi : Trebuie sagi insel. Trebuiesa" le intunec vigilenta. Tu dealtfel tii, unde vom sfarsi amandoi".

Negam strâns mana, ne=am despartit in actuala Piata a Unirii,iar la inceputul lui Septemvrie ziarele din Bucuresti aduceau pri=mul interview dat de GrAmada, care, in z5p5ceala produsa deinaintarea fulgeraloare a Rusilor spre portile Cernautilor, trecufrontiera pe la Mamornita si se siabili la Bucuresti.

In tot timpul neutralitatii a scris si a vorbit despre nedrepgtatile de un veac si jumatate ale regimului austriac fata de Romaniibucovineni, s'a sbuciumat si a luptat pentru intrarea Romaniei a=laturi de Puterile Antantei. Constiinta lui, care fusese incatusatala Cernauti o lima si ceva, se descatusa vehement. Graiul si con=deiul lui reprezentau impunsaturl de sabie in constiinta fratilor liberi.

Cuvântul lui rasuna alaturi de cel al Ardelenilor refugiati 0.Goga si V. Lucaci la congresul Românilor de peste hotare la15 Martie 1915. Din pana lui iesiau aproape in fiecare saplamanaarticole la"murifoare.

Dela 14 Maiu 1915 am petrecut impreuna la Bucuresti,unde Ion Gramada venia foarte adesedri dela Liceul militar dinManastirea Dealu, la care fusese numit profesor de istorie. Eracontinuu fra"mantat. Ochii sM scaparau, de cafe ori vorbia de raz=

silommim 1 1www.dacoromanica.ro

Page 13: Eroul de La Ciresoaia

boiul sfânt" al desrobirii. Preg5tia o C'arte a Stingelui", in careavea s concentreze toate nedreptatile suferite de populatia Buco=vinei, indeosebi in timpul r5zboiu1ui, and atalia Romani nevino=vati au suferit martiriul cAlAilor austriaci, cand atatia intelectualiau umplut lag5re1e de concentrare sau au fost tariti in lanturi, legatialAturea de borfasi sau de tigani vagabonzi dela Cern5uti pan5al Vatra Dornei.

La 16 August 1916 isbucneste r5zboiul Romanki. Desi eramobilizat pe loc la M5n5stirea Dealu si desi in urma ordinuluiMarelui Cartier General al Armatei Romane tuturor refugiatilorli se mentinuse situatia din armata de origine deci lui Ion Gr5=mad5 aceea de reformat definitiv el ceru s5 fie trimis pe front.

Si astfel in Octombrie 1916 ne intalnim la Scoala militar5din Botosani, noi, b5rbati de cite 30 de ani, al5turi de copii de18-20 de ani. Venir5m voluntari si deaceea dela noi, cei mai invarst5, al5turi de distinsi intelectuali din Vechiul Regat, trebuia s5vinA continuu imb5rb5tarea i incurajarea.

Lupta dela Neajlov din Noembrie 1916 a fost pierdut5. Bu=curestii au fost ocupati. 0 retragere din cele mai tragice, din cafecunoaste istoria, a epuizat toate fortele armatei romane.

La Botosani o iarn5 cumplitä, exercitii extrem de grele, cain preajma unui nemai pomenit de crancen r5zboiu, mancare putina

proasta, iar pe deasupra, in fiecare zi, aspectul a sute de mortiin preajma spitalelor, ticsite de muribunzi ! Tifosul exanternaticbantuia cu furie printre rândurile r5rite al unei armate viteze.Descurajarea cuprinsese cele mai optimiste firi.

Totdeauna la datorie, continuu curajos si, pe cat se puteaatunci, voios, Ion GrAmad5 a fost o pild5 de elev al Scoalei. Man=cam zilnic la o m5tus5 a lui Enescu, sofia unui functionar delaprimiria Botosani, Ion Gr5mad5, E. Lacretianu, care dup5 r5z=boiu a murit ca director al Scoalei superioare de agricultur5 dinCraiova, Ion Andriesescu, actual profesor la Universitatea din Bu=cure§ti i eu.

Samb5t5 seara, societatea noastra sporia cu cativarefugiati bucovineni cu cativa ekvi mai veseli ai Scoalei, i rarde tot se g5siau la masa noastrA i cafe o portie de sarmale unp5h5rut de yin.

Gr5mad5 facea continuu planuri, era mereu optimist, se gandia

12

Ici=cok,

5i

si

i

www.dacoromanica.ro

Page 14: Eroul de La Ciresoaia

f I. Grämad5, D. Marmeliuc, f Eug. Lacriteanu, I. Andrieescumod la prof. unlit. (clecorat cu crucca de prof. unw.)

Clrgoala Cernaull rkbolu franccza) Bucuregi

ca elevi ai Scoalei militare din Boto§ani in iarna anului 1916/17

.111

Ltaiat.

K.4

- 4

www.dacoromanica.ro

Page 15: Eroul de La Ciresoaia

cu hoiarire la lupta in care va infra. Cand am fost intrebati, la ceregiment dorim sa fim repartizati, amândoi am cerut Reg. 8 Va=natori. Dintr'o gresala de cancelarie mie mi=a venit repartizarea laregimenful de infanterie Buzau Nr. 8. Gramada a fost repartizatla reg. 8 Vanatori.

Ne=am despartit dela Scoala militara din Botosani la 15Martie 1916. Amandoi am frecut pela pärintii nostri din Zaharestisi Liteni, pe atunci sub ocupatie ruseasca, pentru a ni lua ramasbun, iar dupa aceea nesam dus fiecare la regimentul sat.

N'am auzit unul de alful multa vreme. Divizia Vsa, din carefaceam parte, a avut de sustinut dela 24 lulie la 2 August, intreCozmesti si Marasesti, atacurile a 6 divizii prusace. Din regimentul8 Buzau, intarit pe front cu doug regimente de mars, am iesitdupa 10 zile de continue batalii, 5 ofiteri si 120 de ostasi.

Bolnav de tifos si de malarie am fost internat, dupa retra=gerea diviziei a V=a de pe front, in spitalul de camp din vila luiCincu, asezat in comuna Frunzeasca, jud. Tecuei. Ziarele din Iasim'au dat intaiu mort, apoi gray I.:init. Neamul Romanesc din 22August 1917 aducea urmatoarea stire : Intre aceia, pe cari M. SaRegele i=a decorat cu mana Sa pentru felul cum au luptat, estesi profesorul si seriitorul bucovinean D. Marmeliuc. Dorim insana=tosire grabnica viteazului tanar, care se afla bolnav intr'unul dinspitalele delanga front".

Probabil dupa citirea acestei informatiuni, Gramada, carepandia aeolo, la Ciresoaia, momentul sa se arunce la atae, a scrislui Ion Andriesescu o scrisoare mai lunga, in care aminteste dedecorarea mea si adaoga o gluma, din care se desprinde vecheasi frumoasa intrecere dintre noi.

Aud ca esti la Centrul de Instructie al armatei Isa, ca estisanatos tun si tragi din lulea tutun. Ma bueura toate acestea sim'as bucura si mai mult, daca asi auzi ca esti cu Mihai Viteazulde gaf. Mitica ne=a luatso inainte, caci dupà cum vad din Neasmul romanesc viteazul profesor si scriitor bucovinean" a lost descorat de M. S. Regele, probabil cu Coroana Romanier iar acuse afla ranit inapoia frontului dela Märasesti"...

Regimentul nostru n'a prea luat parte la lupta. A fost numa10 zile pe pozilie, restul, dela ofensivä incoace, am lost mereu inrezerva. Pierderi egal 20 morti si raniti. Acu, azi ori maine, plecamla Oituz, intram series in foc. Am de Wand sä nu ma intorc decat

13www.dacoromanica.ro

Page 16: Eroul de La Ciresoaia

cu Mihai Viteazul, sa crape MiticA de ciuda, dupA cum cr'apadin pricina ghetelor mde galbene".

Refuzând orice invitatie, orice prilej de a fi rechz mat de pefront, Ion Gr5mad5 avea viziunea marei sale fapte, eroicei salefapte. I s'a oferit sä fie observator al batalionului. A refuzat. CS=teva zile inaintc de ziva fatalã de 27 August i s'a oferit de c5treministrul Al. Constantinescu sà" fie mutat la Mare le Cartier General.A refuzat. Gândul lui era cel exprimat in scrisoarea adresatA d=neiConstantinescu, sotia ministrului, o venerabilä femee i mama',scrisoare ce se afla acum in proprietatea mea. Iatso :

Onoratd Doamnd,Nu va mai trimit scrisori prin soldaji. S'a terminal cu dele=

gajiile, cad pe front, unde ma afiu acu, asa ceva e karte greu.Deaceea voiu fi mai pujin guraliv si mai sgarcit la vorba, cea cedesigur ca n'o sa=rni strice.

Aid rni=am schimbal viaja si, adancindu=ma in sulletul meu,m'am revazuf pe mine, stand de multe ori de vorba ore tntregi cumine insu=mi. Adese imi fac bilanjul viejii mele si m intreb cebine am facul eu pe pamânt. 5i lotdeauna regret ca n'am pa/titlucra mai mull, spre a aduce mai mulla feriore altora. Cacl alai`ramane dupa hecare pe lumea asia : binele ce l=a /kW altora. In=cok kful e praf i cenusa, pe care le spulbera vantul.

Cons/a/area aceasta nu rezulta din gandurila negre ce poalem'ar preocupa. Nu. Ma gêndesc foarte pu lin la moarte si nu mafern deloc de ea. Sunt prega fit s'o infrunt. Nu ma sperie mci mul=jimea pacatelor ce le-am cornis, cad asa de sfantä si de dreaplainaintea lui Dumnezeu este cauza, pentru care alata lineret s'a im=bracat cu camasa morjii, That pe toji ne asteapta vieaja de veci.

De as/a sunt sigur. Rasboiul nostru este sfant.Cum v'am spus, regret numai ca nu mi=am legal numele de

o lap/a nepierikare, care sa aduca foks altora. Dar sper ca inlupla ce ma asteapia in curand imi va ajuta Dumnezeu sä indeph=nesc o fapta, care sa ma ireaca la nemurire. (Dumnezeu she insadaca 1711 pacatuesc si acum cu orgoliul meu).

Ma mir numai cá sun! atalia oameni, ramasi la veire, cari nuinjeleg cala frumuseje sublima cuprinde jerifirea facuta de buna voie.Sum' momente and simji parca insasi sufiarea Dumnezeirii cum ijiatinge fruntea ca o adiere binefacaloare. .57 alunci uiji tot ce=ai iubit

14www.dacoromanica.ro

Page 17: Eroul de La Ciresoaia

in vieatä, tot ce=i calator ca nisipul pustiului si nu regreti deloclumea ce=ai lasat in urma. Inainte, tot mai departe, spre un mirajde stralucire necunoscuta lasilor... Daca=1 ajungi, le=asteapta Ms=plata de veci.

Necunoscutul acela, spre care mergi, mulfannrea ca=ti facitoala datoria, suprema datorie ; intensitatea cu care traiesti vieafrce p=a mai daruit=o Durnnezeu, constitue un farmec de care vi=breaza toata iiinta fa.

Doamne ajula=mi sä fiu tare, sa fiu vrednic si neinfricat, spre-a putea rasbuna lacrimile ce le=au varsal ai mei vreme de una suta-cincizeci de ani de robie.

Va rog daca nu va suparali trimiteti=mi o crud/a si unport=carte mic, nu mare, spre a=mi putea fine banii u nife suve=-niruri ale mele, pe care le=ar pulea distruge ploile.

Va" siruta" masinele cu respect,

Elevul plutonier Ion GramadaBat. 1, Reg. 8 Vângtori, Div. 8, Armata II de operam.

GSndul i s'a implinit. Ion Gramada m'a intrecut de dataaceasta. In continua noastrà rivalitate, prieteneascä i nobilâ, IonGr.imada, suindu=se la ceruri pe scara ce se'ntinde marilor eroiai desrobirii neamurilor, i pe mine Lisându=mä pe p5m5nt dupälupte, in cari puteam fi fapus iii orice chi* m'a bátut.

In acea fatal5 zi de 27 August, cu arqiiä de soare, cu nâdufde lupte i cu fum de obuze, pe o colinä insângerat5 a Cire§oaiei,inainfand la un contra=atac indr5snef, a fost strafulgerat de gloan=fele cutropitorului in abdomen §i a murit, strigSnd sergentului Donosede lang5 el : Sergent Donose, ia comanda plotonului, §i du=1

inainte, tot inainte I"Inteun suprem efort de recucerire a unei pozifii pierdute, tru=

pul lui s'a rostogolit in farana sfântà a panfintului aparat, iar s'an=gele lui s'a amestecat cu pietrittl muntelui, pentru=ca din el särasara sublima floare a libertafii. Camarazii 1=au ridicat cu duio4iepe brafe, i=au sapat mormânt de proaspete brazde in Poiana Vrân=ceanu §i 1=au astrucat in el imprnunA cu locotenentul botoOneanIon Spiru, ridiandu=le la cápaTaiu cruce de stejar, cioplitA detnSini ost4e§ti in bataia gloanfelor.

Pela mijlocul lui Septembrie, când m'am intors din spital laregiment, am aflat de glorioasa lui moarte. Prin Decembrie antprimit concediu §i am plecat la Iai. Aici am cerut Marelui Car-

15-www.dacoromanica.ro

Page 18: Eroul de La Ciresoaia

tier General voia sa fac un parastas pentru Ion Gramada la mar=manful lui din Poiana Vranceanu. In prezenta actuahilui nostruRege, pe atunci Principe Motenitor, a comandantului corpului IV-de armata, d...1 peneral Artur Väitoianu §i a efului marelui StatMajor al Corpului, actualul general Ion Manolescu, §i a unui marenumar de ofiteri t osta5i s'a celebrat la 11 Decembrie 1917 unfrumos parastas la mormantul eroului Ion Gramada.

Acolo, in Poiana Vranceanu din muntii Bacaului, trupul luiIon Gramada s'a odihnit 9 ani, pana ce societatea MormintelcEroilor", la interventia colonelului Gh. Teodorescu, pe atunci co=mandant al batalionului 12 Vanatori de munte din Suceava, i=atransportat osemintele in or.wil copilariei sale i cu mare ceremo=nie, le.a a§ezat, la 20 lunie 1926, in cimitirul eroilor din vecheacapitals a Moldovei sub o mare i frumoasa troita de viteaz,

Scriitorul Ion Gramada a cedat astfel prin moarte erouluiIon Gramada.

In cinstea §i intru pomenirea lui peste veacuri Bucovineniiau facut ceva, dar prea putin. Municipiul Cernauti i orasul Su=ceava au numit cake o strada principala dupa numele lui. Harniculprofesor C. Loghin a adunat in volum toate scrierile lui literare,afara de schitele istorice, aparute Inca inainte de razboiu in biblio=teca Steaua", afara de istoricul României June", aparut in volumla 1912, i afara de articolele sale politice, care nu sunk Inca adu.nate i publicate launloc.

E prea putin. Un monument lui Ion Grdmadd pe pii=manful Bucovinei iata care este datoria noastra a tuturora, iatacare este in primul rand datoria Junimii".

16 www.dacoromanica.ro

Page 19: Eroul de La Ciresoaia

Ion er Almada in trainee,portret de D. Stoica

t

Aetegit.;

'=- ,

www.dacoromanica.ro

Page 20: Eroul de La Ciresoaia

I\ SEMNARI $1 AMINTIRI DESPREION GRAMADA

cu 0 SCRISOARE IN ANEXADE

I. ANDRIE*ESCU

Am cunoscut pe Ion Gra'maa acum aproape 30 ani, la Iasi .Era in primävara anului 1908. Zile de prim.ivara- si de ser.

b5tori. Ba Inca ce serbatori ! Asteptam vizita frafibr bucovinenice se anunfase pe ziva de 1 T Aprilie.

Frafii au fost la ora 111/2 amiaza in Burdujeni. Profesoriide liceu din Botosani, deputafi, preofi, institutori tot deacolo, devide liceu, lume din Burdujeni, precum si &nu Iorga, Dr. Sumu=leanu, G. U. Mârzescu si o delegafie a studenfilor universitari i.auprimit in gare.

Cu multà caldura si cu un entusiasm de tanar, inimosuldeputat de Botosani, d. R. Rautu, aratä bucuria ce trebuie sä necuprina and prilejuri Mat de fericite ne fac sä petrecem si &Ane apropiem frafeste, noi ce avem legaturi de limb5, de moravuri,de cântece, de sange, ce suntem unul si acelas trup si suflet.Chemat in strigale de Ura! si de Traiasca 1 d.1 Iorga, plin de oputernica insuflefire, spune c5 Bucovinenii moldoveni sunt la eiacasa, venifi intre ale lor si intre ai lor ; deosebire nu poate saexiste. Parintele Zaharovschi, preot bucovinean, raspunde, multà.mind de ospitalitate si afatând dragostea, cu care yin Moldoveniisa" vada Iasul si sä se adape dela bogafia sufleteasca a trecutuluilui cu adevârat romanesc".

*) Aceste insemn5r1 si amintiri au fkut *MEE obiectul unei conferitate, inspreZiva Eroilor (20 Mai 1936), la Cercul Bucovinenilor din Bucuresti. Un scurf reozumat a apgrut in Gazela Bucownenilor" din 7 Iunie 1936.

I T

5)

www.dacoromanica.ro

Page 21: Eroul de La Ciresoaia

Dupa gustarea ce li s'a servit, trenul pleaca in cantece deDesteapa=te Romane i'n uralele si falfairile de batiste si pa=larii ale tuturora".

Corul de fete de sateni si baieti din Dumbraveni, a primitin cântece pe Bucovineni in gara Veresti".

In Pascani iarasi foarte multa lume, in frunte cu admini .stratia comunalä locala. Muzica compusa din lucratorii românidela ateliere".

Frumoasa primire a fost in Targul=Frumos, unde Romaniide acolo, consiliul comunal, primarul in mare tinuta, au ie#it cutotii inainte. Primarul a salutat cu mulla caldura venirea &leo:,vinenilor pe pamantul nostru. Gara era pavoazata, precum si toateinstitutiunile din oras".

La Podul4loaei, jidani cam multi, corul insa compus dinfetele si baietii scoalei primare a facut foarte frumoasa impresie".

La Iasi o muljirne imensa. Trenul infra incet in gara instrigate de urale si'n cantarea imnului nostru national".

DA N. Gane, primarul orasului, saluta plin de bucurie peBucovineni. Parintele Morariu din Patrauti multameste din inimade primirea ce li s'a facut, aratand iubirea nesfarsita cu carefratii" vin in mijlocul nostru".

La esire, strada Gatti pana'n piata Unirii, era neagra delume. Muzica diferitelor societati de meseriasi, precum si cea mili%tara, cantau neintrerupt".

In Piata Unirii, d=1 Petru Rascanu, profesor universitar,arata in cuvinte calde insemnatatea Pietii".

Un student al Romaniei June" ne saluta cu mult entusiasm".Seara a fost o petrecere intima in Sala de Gimnastica unde

li s'a servit fratilor gustare, bere si prajituri".S'au edit diferite poezii ocasionale de intampinare. A de.-

clamat si D4 State Dragomir. Horcle, sarbele si chiuiturile au ti=nut intr'o veselie neintrerupta pana la ora 12. De aici pornind Clitotii, au jucat o mare hora in Piata Unirii".

Fratii nostri vor sta intre noi pana Sarnbata".Ace stä dare de seams fidela, calduroasa si foarte sincera,

datorita lui Alex. Cusin (ne'scalit), a aparut in revista FrdfiaRomemeascd", An. I, No. 2 din 20 Aprilie 1908, intemeiata deprietenul Alex. Cusin si de mine #i botezata chiar de mine, sepoate inchipui repede sub ce sugestii si ce influenta, daca ne

1 8 ..........=www.dacoromanica.ro

Page 22: Eroul de La Ciresoaia

aducem aminte ea nu mai mull decal cu doi ani mai inainte,N. Iorga intemeiase la Bucureti Neamul Romdnesc", care a im=plinit 30 ani de existent5, find Inca dela inceput de o actiuneextraordinar de rodnica §i binef5c5toare.

Mladita noastra pl5pAncla i timid5 dela Iasi Fr5tia RoomãneascA" nu a avut, firote, viat5 lunga, c3teva luni, tinereta,nevoi; dar chiar dac5 nu ar fi facut alta dee& ce a f5cut, salutandvizita de frati a Bucovinenilor §i inchinandu=le aproape intreg nu=rn5rul aratat, §i inc5 micul ei locu§or nu cred c5 poate fi cutotul uitat.

Chez dintr'o alt5 parte a &Atli de seama despre aceast5 mernorabilä vizità:

Cu o putere de ernotie suprem5, de nedescris, a vorbit dlN. Iorga Bucovinenilor, Vineri, la statuia Marelui Voevod StefanAu lacr5mat multi, caci purerea de evocare a spiritului lui Stefan

ar5tarea nenorocirilor in care ne sbatem, au r5scolif adancurilesufletelor tuturora. Dimineata, Tedeumul dela Mitropolie a fastimpun5tor".

Au slujit I. P. S. S. Mitropolitul Partenie, Vladica Ghe=un numeros cler. Corul a placut mull fratilor no§tri. Bu=

covinenii au vizitat apoi Biserica Sf3ntul Neculai §i Trei,Erarchii,u idc d4 Iorga lea dat toate deslu§irile trebuitoare".

Dup5 arniaz5 au vizitat Universitatea unde le#a vorbit 01.1hector, dxi Sextil Pucariu, d=1 Xenopol i un student bucovinean.D aici s'au dus cu totii la Expozitia istoricA".

Scare reprezentatie la Teatrul National".

Vrednic, cred, de obscrvat, in legAtur5 cu aceste infrni tiud st re o a§a de impresionantä vizita, e faptul ea bine se potriviseca Buco incnii s3 fie intimpinati la Iasi, ca primar de N. C' ne, ft vitr5

nJ, bun5, prccum imi amintesc, inconjurat acasa de o faniIcin n eroas5, de o deosebit5 distinctie i pare=se, f3r5 nici o

deosebita avere, pe care nobilul batra'n nu a inteles niciodatä sasporeasca de pe urma insArcinarilor publice ce a avut.

-Ica d'n arml 1883, N. Gane colaborase la Almanahul L;tera "al Rom[iniei June" dela Viena, i scrisorile lui, scrise atunci, aufosi publicate peste putin fimp, in 1912, in monografia facuta acelciSocietliti, de chiar acela despre care va fi vorba in cele ce ur=meaz: . `3n5rul Ion Gr5mada, prezent i el la Iasi, in aceste pu=

9

d%1

si

iodic i

11, , i

si=o

I

u

www.dacoromanica.ro

Page 23: Eroul de La Ciresoaia

fin obicinuite zile din Aprilie 1908, martor de sigur foarte curios,atent si foarte infelegator, al unei primiri duioase, profund misc5=toare, num5rand printe participanfi, bMrâni ca N. Gane si urmand cusirurile celor mai tineri cari, pentru intaia oars, intrau in valtoareade idei si sentimente ce aveau &à se sbuciume p5n5 pe pragulcatastrofei, dincolo de care ins5, Dumnezeu destinase sa vie isb5%virea, chiar daca atafia nu aveau s5 ajung5 la farmul fericit.

Si Inca un am5nunt. Cel ce a declamat atunci in Sala deGimnastic5, State Dragomir, actor cu reale insusiri si profesor laconservator, era basarabean. Dar nu s'a facut nici o menfiunedeosebita despre aceasta ; s'a vorbit si simfit numai in particular.Ca si cum ar fi fost tin cuvant de ordine sä nu se complice slarisi asa destul de grele si de incurcate, stricand poate viafa de dupàinfoarcere la ei acas5, a unor oaspefi asa de iubifi. Si tot de aceeapoate, hora mare din Pi* Unirii" s'a jucat... la 12 noaptea I

Dar vizita Bucovinenilor, din primavara anului 1908, n'a fostlipsita nici de crainicul ei cantaref. E scriitorul, atunci tathir ofiferdistins, ast5zi general si scriitor reputat, thl Const. Manolachi, cupoesia de salut, de cinci ample strofe, de o valoare holarat supe#rioar5 poesiilor ocasionale, plin5 de o deosebita simfire si care setermin5 in fiecare strof5 cu refrenul

O ! frafi iubili din Tara Putnii"

Tresalt de bucurie sfantà simfit=am, când citit.am slova,Voi frafi iubifi din fara Putnii, c5 ne venifi iar in Moldova.De mull ne povestea Siretul, cel lin sioadanc ca gandul vostru,Cum arde'n voi dorinfa veche de#a va lipi de sanul nostru ;De mutt vedeam noi inspre zare cum se ridic'usor luminaN5dejdii vechi desa fi alSturi, o frafi iubifi din Bucovina !"

si dup5 trei strofe, ultima :

Dar totusi, bucurii deoo clipa I Ca mâni vefi fi departe iar5si,Ca mini Siretul iar va spune dorinfa scumpilor tovar5si ;Voi vefi pleca, dar urma voastr5 tot mai puternic se incheagS,Tot mai afunde brazde trage pe plaiuri in Moldova 'nfreaga ;Voi yeti pleca din casa noiStr5 si sufletul de jale mut niz'iCaci nu stim cat vom sta departe, o frafi iubifi din fara Putnii"

20 m....m......www.dacoromanica.ro

Page 24: Eroul de La Ciresoaia

Mormântul lui Ion GrAmada" din Poiana Vrânceanu 15110 Cirgoaia.

:.:10 tt-i ( ) 4*= 441. !,i'..1 %

fif'.reif,`' V'

vir: .1" 'L.A.1,. : A l'Si i, o'4fq . I, 4. . 4; ,lio,."A , I :,7,4,. f"...." ,,,,:A., ,-0.7 k IL . W.% L

ark".;-* 4! ciiii. .11',1.4- :ii .4-...,,,,.,- i;_:;,.'..4,..3 er :".',,I.., t . i mr,-. -, . - -, I.-

. .-.k ie.4..,..,... ..

ir..!;--"'-?:-' .e-' . .1 '&/- ,t

1 1

LL!:.Ltj.LV 4.... 1 fot,..,--,.. :. --otp ,.

1 E:to

.II 14.

www.dacoromanica.ro

Page 25: Eroul de La Ciresoaia

Sfarsitul, ca si dealifel intreaga poezie, are un accent caremi se pare foarte semnificativ si dovedifor pentru atmosfera deatunci, in acea parte de Tara, ca si aiurea de altminteri, unde sirn=fin si gandiri asemAn5toare isi ficeau kc sau palpaiau cu infio=rare stápanifa, plin5 de griji, de asteplari si visuri.

Sufletul, marele suflet al acestor serb5ri, ba chiar al Mol=dovei si al farii intregi, care=i intampina pe fratii bucovineni, era-- o vedem aslazi si mai bine , fär5 nici o indoialä si nici o exa=gerare : N. Iorga.

Al s5u este arficolul care impodobeste in frunte modesta re=vista' citat5, intitulat : Frati Bucovineni" §i care tare m5 tern eaa fost cu totul uitat, si pe nedrept. FiindcA articolul cuprinde unadintre cele mai subtile si totusi precise definitii a unit,* noastreetnice, care sa" ne sune vesnic in urechi, vrednicA de meditat si. delucrat neincetat in senzul ei, aplicabi1 5 cu mäsura cuvenit5 pentrutoate hotarele noastre, ast5zi inglobate aproape intr'un singur trup,-dar al cärui suflet, deabia de acum inainte, trebuie s5 se formezedin ce in ce mai deplin si s5 se desávarseascä armonios si pu=ternic, ca pentru o tarä cu adevArat mare si unic de frumoas5,cum este tam noastrA de astäzi, sfasiat5 vai ! de toate discordiilecare nu se mai ispeavesc.

Frati ni sunt Bucovinenii, can yin sä ne vadà, dar frail,intr'un inteles mai deplin, mai inalt deaf cel obisnuit si, la dreptulvorbind, ei nu sunt atat fratii nostri cat o park din noi infine".

Frati" putem zice neamurilor romanice, frail de tatã macar,fiind=c5 nu avem amandoi parintii comuni cu dansele. , Fratidulci", frati dup5 tat5 si mama trebuie sa spunem Romanilor depeste Dunare. 0 fr5tie superioarà ne leagA de Ardeleni, Mara=mufaseni, Banateni, Ungureni, cari avand cu noi acelasi sange,aceiasi limba, aceleasi datine, si ast5zi aceiasi culturä curganddin aceste izvoare, n'au totusi in acelasi timp si impdrteifirea inacela0 trecut. Pe cand Bucovinenii impreun5 cu Rornanii depeste Nistru , sunt Romani Moldoveni, cari au fAcut parte dinacelasi stat cu noi, dela Bogdan=Vocia bAtranul, a cärui cenusä eamestecatä cu terna in biserica kr din Radauti, pada la Grigore=Voc1,5 Ghica, al carui trup decapitat se odihneste la Sfantul Spi=ridon din Iasi si al carui sange a curs pe locul vechiului Beilic,uncle i s'a ridicat o statuie. Silintele pentru inchegarea vechii Mol=dove, luptele pentru castigarea hotarelor ei, jertfele pentru märirea

...... 21www.dacoromanica.ro

Page 26: Eroul de La Ciresoaia

Domniei romSnesti din Suceava si Iai, râvna pentru alatuireaBisericii moldovenesti, munca pentru intruchiparea culturii Roma'=nilor dela Meaz5noapte, toate le=am f5cut impreune.

O des5v5rsit5 unitate ne leag5 pe noi cu dânsii pasn a. inanul durerilor, de acum un i'veac i jumalate, când sträbunii lors'au deslipit prin harta silnic5 a str5inului lacom de teri, de strA=bunii nostri".

Ei sunk ca o mraditä de stejar, despärtità de celelalte prin.=fr'un gard tras peodeasupra leg5turii uriase a rgdacinilor ce seincruciseazi si se impletesc subt pAmânt, dând aceiasi hran5 ra%murilor dintr'o st5pSnire si din cealalt5, si sus, in bielsugul vietiisuperioare si frunzele de stejar, r5s5rite pe ml5ditele hränite deaceiasi r5d5cing, fac o singur5 podoab5 infreage.

Asa suntem frati" cu Bucovinenii. Si de aceia nu Ii putemspune ca altora : poftiti la noi. Ci vorba noasfea c5tre dnii tre=buie s5 fie : In ale voastre afi venit i vd aflafi Intre ai vostri !N. Iorga".

Nu e greu de inchipuif cu ce emotie am imbr5tisat si ampus in fruntea revisfei noastre tineresti p5trunz5toarele gânduri,mig5lindu=le cu mult5 grijà greselile de tipar, tip5rindu=le pareoc5Inca odat5 si in sufletul nostru, gânduri, a c5ror implinire cineputea sti c va veni asa de repede, dar despre care eram, astfel,preveniti i preg5titi, i asa am intrat in marea incercare, gene%ratia noastr5, din toate p5rtile Românimii, cu putinul ce a pututface fiecare la locul s5u, unii si printre acestia bucovineanulIon GrAmad5, cu preful suprem al vietii, fr3nte eroic in fata dus=manului. C5 nu s'a g5sit, la vremea sa, nici un frate basarabeancare s5=i seamene, m5car pe departe, e fiiindc5 asa cel putincred si imi amintesc eu, desi ap5ruser5 in Iasii vremii aceleiade preg5tire, cSti=va tineri si din tara de peste Prut, (pare%c5 v5dbluzele lor, atunci, pentru noi, curioase, mai farziu, bluzele odi=oase ale Rusimii tr5d5toare, fugind din fata dusmanilor comuni),biejii tineri au intrat dela inceput si au tr5it sub influenta ratAci=toare i sigur nefast5 a unui spirit sectar, palimas, cu obscure pre=ocup5ri i ambitii de repezi prefaceri sociale, vizibil egocentrice,suveica siberiane dela anume alegeri polifice, famase de pomin5in nobila capita15 a duleei Moldove, prefaceri de mod5 tolstoianA

revolutionar5 ruseasc5, asa de strAine de sufletul i telurile noatre,c5I5uzite spre linia de foc a unit5tii noastre nationale, dupà care

22 meins

si

www.dacoromanica.ro

Page 27: Eroul de La Ciresoaia

cu drept sA vie si celelalte revendiari pentru toti, din cuprinsultmei fari intregite si

Cel ce a fost vina acestei grele raTaciri avea sä o ispA§easaamar §i crunt desi se zice de moarte buna", chiar sub ochiino§tri, aproape dup5 treizeci de ani. Dumnezeu &AA ierte ! Dar s5ne intoarcem.

lat5 in ce imprejur5ri, mi se pare, putin comune, am cunoscutprintre fratii nostri musafiri i pe Ion Gramada.

Nu §tiu anume unde. Poate sä ne fi cunoscut int5i, la Ex=pozitia istoric, organizatA la Pinacoteca Scoalei de Belearte, de d=lIorga, aruia §i eu am avut cinstea si bucuria de a=i fi de un micajutor, asezSnd in vitrine §i pe panouri multele §i interesanteledocumente §i arti vechi, precum §i alte piese, aduse in marenum5r dela Bucuresti, iar allele colectionate, dupS apelul sau,dela amatorii de acest fel de relicvii din Iasi, sau ca d=l G. Sion,dela TSrgul=Ocna. Am scris atunci §i o dare de seams, destul deam5nuntit5, despre aceast5 insemnat5 si prima manifestare mu=zeistia dela Ia§i, areia de mull ar fi trebuit s5=i urmeze un aele=v5rat Muzeu al Moldovei, care nici acum nu existà. Darea deseams a ap5rut in chiar acela§ num5r din revista pomenit5 FrcitiaRomeineascd", ca §i toate cele citate de mai sus, semnatà ins5,fie=mi permis a desv5lui o mica Mina, cu initialele I. Z., dup5numele mamei. Fie-mi iar5§i permis sa adaug, cä tinerii, noi depe vremea aceea, nu eram de parere cã numele noastre intregitrebuie sä se gramadeasca in centrul atentiei generale ; ni se pareadestul sa ajutam cu ceva la o treaba, iar noi in deosebiand ucenicia fiparului in Tipografla lui I. S. lonescu, din stradaAlecsandri, unde, pe vremuri, lucrase luni si ani, sub cel maiascuns anonimat, insu§i marele Mihail Eminescu. Cum ne=ar fi

slat sa nesocotim asemenea exemple ? Eu cel putin asa m'amsilit s5 fiu §i in alte fânduri.

Cu Ion Gfamadà trebuie sa fi vorbit noi si la Expozitiaistorica. Mai bine insa mi=aduc aminte o convorbire mai lung5ce am avut in vizita ce am f5cut=o, tot sub conducerea d=lui Iorga,la Cetatuia, timp in care, pe platforma unui framvai, ne=am luatde vorba, amândoi invatacei si ucenici in ale istoriei, despre mo=numentele istorice, despre istorici si despre scumpa carte de inv5=t5turi §i de exemple care este istoria. Fire§te, iari i iar5si re=

23

tali.

fao

www.dacoromanica.ro

Page 28: Eroul de La Ciresoaia

veniam la mi§carea noastra istorica §i la d=1 Iorga, la care Bur,covinenii se uitau ca la soare, de§i pe ici pe colea, unii dintred'an§ii mai scriau §i pe a Viata Romemeascd", careoi atrageade sigur pe bunii tineri din Tara Putnii, putintel mai naivi deafnoi, prin sumbra mistica de vaste preocupari intelectuale, dar §i oorganizare sfransa, nu lipsità de anume trasaturi de casta sau desee& organizare insa a§a intocmita, Inc& inaugurase chiar sisotemul de a plati colaborarile accepiate, lucru fire§te §i mai ispiotitor, mai ales pentru ni§te tineri. Eu, §i cei mai apropiati, §tiun'am candidat niciodata, multuminduzma, cand a fost sa am despus ceva, cu blanda §i libera Arhivd a Societdtii $tiintifice ciLiterate", care, nu mai era ce fusese odata, dar care totu§i cumo§ Teodor Burada, cu Gheorghe Ghibanescu (de curand dus)§i neobositul Alex. D. Atanasiu, foal: secretar al lui Gr. Butureanu§i marelui A. D. Xenopol, era aceia§i larg iubitoare fats de tioneretul care se ridica, dar care, ce.=i drept, nu se prea imbulzeasa=i ocupe paginile. Munca, gandurile §i ambitiile noastre erau inlegatura cu Casa de citire din Tatara§i, intemeiata tot de N. Iorga§i organizala ingrijit chiar de noi cativa ; erau cu Sdmdndtorul"

Neamul Romcinesc" ; erau cu Nationalitatea in artd" aA. C. Cuza, transcrisa de noi §i facuta carte, Inca inainte

de a apare in volum ; erau cu mai toate foile §i revistele roma%ne§ti din Ardeal pada la Luceafdrul" din Budapesta, mai putin,dar §i cu foile bucovinene. Ne asemanam, par'c'am fi crescut inaceia§i familie §i a§a am ramas cu totii. Mai tarziu numai, dingeneratia urmatoare, s'au desprins unii cari au aruncat in tarna§i noroi faclia luata din manile celor ce ioau precedat. Si ace§tia§i=au primii sau i§i vor primi pedeapsa meritatä, mai sigura decaltoate aparentele, ode& de orbitoare.

Cu multa caldura, Ion Gramada mia vorbit mai ales despreGustav Freytag §i ale sale Bilder aus der deutschen Vergan-genheit", mai putin mi se pare §i despre Felix Dahn, Asa cevani.ar trebui nousa" spunea el, gandinduose de sigur la raspan,direa con§tiintei istorice in cercuri cat mai largi, la frumusetilemoralizatoare ale istoriei, la exemplele ei nesfar§ite, oricat oameniiInv* greu §i incet sa se foloseasca de ele. Nu am uitat nici panaastazi repedea in§iruire de idei, spuse curat §i frumos romane§te,legarea lor stransa §i totu§i vie, spiritul sprinten §i svacnirile dehumor, figura regulata §i fata aproape de muscelean, dar u§or bron=

2 4

ca

sidzlui

.--

11www.dacoromanica.ro

Page 29: Eroul de La Ciresoaia

Tro

ita d

ela

mor

mân

iul l

ui I

. GeS

inad

5 di

n Su

ceav

a

A ie 1. a 5°

.42 -!

;e -,: /4,*, , .4E'. 1 ' ... . I-

- .

t 2..k.:tr.q, ' .... '.. .

1

,% . 1 A °E . ' , . ..; .

..,t;: ,-..-..,-..,...- . _ z .--,,......,,,............... ,,- ., - 1.. .. 7' s'" .\2"..sd ..... Ns. se, a o ,.

Itli .Z .11,_ s . / .. ,. \.7).N,- ... ... , ., '4,,

1. .., , ..... \ ,. \\\...es\,..:V..., I

: * '''' 1 ;," P , '

' . ."",',-:#4,,l..,. il . . 14 , . l'

S 5- a- .

7:-.9

..... '.,. 7. . . . .

11 7,-.-

' 7. ..;,^4.1 .. . . 776 -r, .. -

.., .-,, .-- -er

r- : -. :

. ...

': 1 c- %. kI'r: .. , : . K \., 1

:...' ° 1. ...,

. I, I ,,.

-....; ; ,,,,- 04., 1, v.

i.. -,-'.:.-k2t..-7 , 'tel , i

q4 . -. r , - 'er -- : . ... ..1.1 "A ,-.; .- -:- ,,.. . -. :r. b

t4 .. t ,, , ...1,i4-.. K-.. .; -'.- -.g

" I 0 .,' . .....9

.'.".111 : i q : ."

.i

.

,.,.- ".. iki:44,-, t, ./1--

: .

'1

.A

A

J .f . . 1 .;:t ,;.,ps-i ... C :-...4. -4-, cflu ..

1 7. . . 'ti-i4.,.14:.;°74-i. : I

r: '9 :.,,o . ,,,,,, , , -

.. .5-1,.,.

' ;.342.' ..I.- ' '"' ...-1, `. jr,j - .. ,:: a. ,Y 0 , ,'911- `; F. - ,,.., -. 1

, i, .. , .

- *

`4')_11i....i 2-L467.';Zair.ttia&

Troita dela mormSntul lui I. Gra'inad5 din Suceava

www.dacoromanica.ro

Page 30: Eroul de La Ciresoaia

zata si mai puternic5, de mai mult sange. Nu mioa spus nimic cascrisese, ba cam chiar de mutt, cu pseudonim. Când am intalnitinsa numele sau sub anume schije istorice, remarcate cu laude ded%1 Iorga, indata mi%am adus aminte ce=tni :spusese de GustavFreytag si de cat iubea trecutul, cu gandul sa fac5 si el ceva deseama pentru cunoasterea lui.

Ajuns aici, nu am de gand sa fac o expunere amänunfitadespre ce a scris Ion Gramada, ca literaturä i chiar ca istorie,in scurtul restimp ce i%a fost dat s traeasca, inainte i dupa timpulcand ne=am cunoscut, intalnindu=ne o ultima oarâ i traind maimulta vreme impreuna, in munca de pregatire, de asta data co,muna si nu numai sufleteasca, ci i ostaseascä, pentru lupta ceamare, in care el a trebuit sà cada.

Recitind insa mai tot ce a publicat, nu ma pot opri a spicuide id i colo unele parti i aspecte ale scrisului sau, faja decare scrisoarea lui inedita ce voi da=o la urma, scrisa de dansulnumai cu doua zile inainte de a cadea eroic, e inca o dovada,foarte elocventa desi nu singura, despre un fapt ce cred totusi eanu s'a observat si care merita &à fie cunoscut. E anume : ca totce a scris i s'a sbatut sa faca Ion Gramada, sta la dansul instransa legatura, ca pe un fir tragic, unul i acelasi cu sfarsitulpe care 1=a avut, cu gandul pururea la o opera mare ce neaparatvroia sa savarseasca. Soarta sa a vrut ca aceasta &à nu fie oopera de scriitor, cum visa, o Istorie a Bucovinei sau asa ceva,ci sa fie o opera de ostas, jertfa viefii sale insasi, inchinatä uneicauze si mai mari, pentru care deopotrivä s'a pregatit : legitimareapentru coljul sail de Ora a unitajii noastre nationale.

In schija De inviere", publicatä de Ion Gramada in Jut,nimea Literard" din 1904, un tanar gospodar dela jar5, George,sotul Saftei, moare in noaptea Pastilor. Lacrami calde ii curgeaupe obrajii asudaji si el batea cu purnnii in pat : Sa moara el asade tanar, abia are 33 de ani !". Imprejurul bisericii de pe deal sevad oameni cu lumanarile aprinse, imprejurand biserica, i poc=netele de sacaluse si pistoale se amesteca cu dangatele clopotelor.George uimit de maretia momentului i pierdut in privelistea cei se desfásura inaintea ochilor, sta mut si cu ochii deschisi ; eluita de viaja, de nevoile si de lipsurile ei. Facanduosi o cruceimpreunand manile ca in semn de rugaciune, rosti cu evlavie :

N..... 2 5

pi

www.dacoromanica.ro

Page 31: Eroul de La Ciresoaia

Mult5mescu=li, Doamne, 6 am ajuns si asla zi mare si scumpe,apoi inchide incetisor ochii ; e asa de multumit cu sine si usor,de par'c5 pluteste pe valuri, n'aude mai mult clopotele, nici bo=

cetele sotiei si=ale copiilor s5i, ce=i s5rut5 obrajii cu lacrimi, cic'un zâmbet fericit si cu m5nile impreunate spre rugAciune, isi d5sufletul in acest noian de veselie si durere, de c5ntare si bocetedesperate ...

T5n5ru1 autor al acestei duioase schite (avea c5nd a scris=o18 ani) era menit s5 moara si el, ba inc5 si mai fin5r, de 31 ani,

da r nu de boal5, ci de glont dusman, in inv51m5sagul de sfarsital unui r5zboi formidabil, cine stie ins5, dac5, intocmai ca si erouls5u, n'a avut si el in ochii cari s'au inchis, viziunea unei invieri,unirea neamului s5u, pentru care si el a luptat si a c5zut.

Schita lui Ion GrAmad5 Reintoarcerea", publicat5 int5i inJunimea Literarei" din acela§ an 1904, a fost publicat5 din nou

-cu unele modific5ri, in revista Spre lumind" a seriilor noastredin cursul superior dela Liceul National (fosta Academie Mih5i=lean5) din Ia§i, 1906. Aceasta e situatia si nu invers, cum se ex=prim5 d=l Const. Loghin, printeo sc5pare, in altfel asa de ingrijitaeditie a scrierilor literare ale lui Ion Gr5mad5, din 1924, pag. 9.

Mihalache Tr5snea, care voia s5=si fac5 b5iatul poi* darb5iatu1 nu era dintre aceia sA se arunce in partea celor ce leplac colacii", e o schit5 ceva mai lung5, plin5 de tonuri tari, aletinerelii incep5toare, dar si de f5g5duieli. E tot din 1904. Ion Grä=mad5 va incerca repede a schita altfel de tipuri si st5ri, in legAtur5-cu trecutul, ceeace ii va reusi Inca si mai bine. Asa e SerafimC5r5sel, incercare foarte reu§ita de a descrie ceva din viata delaSuceava in 1848. S'a publicat in Viata Romemeascd" din 1907,republicata de Gramada in Biblioteca Steaua 1911, impreun5 cualte schite istorice, raudate de d4 Iorga, mi se pare chiar dela in=ceput. Printre amanuntele vietii dela Suceava din 1848, fara nicio incruntare de severa reconstituire istoric5, ci usor si cu humor,dar si cu c5t mai multa fidelitate posibila, Ion Gramada insist5 depada asupra recrularilor silnice de flacai romani, ce se faceau inpiatä la Barbunc", dela germ. Werbung, de unde vorba : a umblaberbunca, a bate berbunca, expresie curenta moldoveneasca, ceeacea sc5pat de pild5 d=lui I. A. Candrea.

Cu schita In ajunul despdrtirii" -- simplà si curat5tin b5itan, care se desparte de iubita lui nevinovata, ca s5 plece

26 www.dacoromanica.ro

Page 32: Eroul de La Ciresoaia

.3 doua zi la catanie, Ion Gramada concureaza la un premiu li=terar al revistei Luceafdrul" dela Budapesta, si schita e publi=cata in aceasta revistä, tot in 1904.

Cel ce avea sa cada pe frontul razboiului de intregire ca unviteaz dintre cei mai alesi, scrie . cu duiosie dar si cu humor ,Inca din 1905, schita Din Rdzboi", in care doi Romani bucos-vineni infra intr'un Mac pe frontul italian al razboaielor Austriei,iar unul moare, cu Ondul la mama sa : Vai, biata mama !".

In schita In Abbiategrasso", este vorba de un batalion devanatori ardeleni, asa vroia sa si=i inchipuie Ion Gramada in iu=birea lui de unitate spiritualä, ajunsi intr'un sat de langa Magenta,dupa numele titlului, in 1859. Tânarul scriitor, de numai 19 ani,are trasaturi de situatie simple, largi si clare, vrednice de unscriitor mult mai matur. De pilda : Nemiscata pluteste secera pa=lida a lunii peste valea lui Naviglio Grande si noaptea adancainhoboteaza satele, ca o mana uriasä a mortii ce acopere toate".

E aceiasi mana ce va acoperi si Ciresoaia sfarsitului sau.Numai de departe, dinspre Magenta, se aud paraituri de

pusti ce mor si in rastimpuri invie iara slabe, tremuratoare, oritunurile bubuie infundat. In ograda se uita soldatii spre asfintit,unde se incolacesc flacari uriase si ard satele, si un miros de fumgreu, inabusit, patrunde pana la noi. Ici si colo se aude zuruit surdde arme : sunt coloane de mars ce=si cauta posturile. Dar incetulcu incetul se face liniste,,o liniste adânca, infioratoare ce prevesteste43 catastrofa groaznica : intocmai ca linistea cea moarta inainteaunui orcan ...".

Si fotusi humorul insoteste pe fanarul scriitor, in situatiilecele mai putin vesele. Signor Vacano, gazda cu totul intamplatoarede langa Magenta, recunoaste in Ardeleni (asa ii voia autorul),dupa limba lor, niste frati italieni, numai mai corciti" pag. 33,ed. Loghin. $i mai departe, acelasi, tot ascultandu=i : Ce va spuneu ? ! pe Vacano nu=1 inselati", pag. 34.

Asa era Ion Gramada si asa a ramas pada la sfarsit. Canda fost, mai tarziu, in Italia, ,-- Gramada scrie intr'un loc, dupace vizitase Ancona, Roma, Florenta, Bologna, Padua, Venetia,ce credeti ? Scrie ca un Roman simplu si neintinat : E al draculuide frumos" (Const. Loghin, Ion Grdmadd --- Scrieri literare,Introd. pag. VIII IX).

Cum se vede chiar din putinele citate, Ion Gramada descrie

mmimi 2Twww.dacoromanica.ro

Page 33: Eroul de La Ciresoaia

fârà amplific5ri 0 cu surprinz5toare creion5ri precise, cari contuzreaz5 bine §i fixealà am5nunte dintre cele mai caracteristice, rezdând tot atâtea tr5s5turi de subtil5 psihologie a personagiilor : feteleunui preot, taran deacasà, dar cu preoteasa fiic5 de avocat or4ean ;sau studentii dela Graz, fiecare cu slabiciunea" (dragostea) lui ;sau redactorul 0 absintul, autoanaliz5 plin5 de adevar i humorfAr5 nici o exagerare, fireasc5 poate la 23-24 ani. Descriereagrotei dela Adelsberg, de mai tiirziu, are pagini de antologie.

ran5rul scriitor e aproape deplin format : vede bine, alegecu p5trundere §i indemSnare ceeace este esential, compune, pre.=zintä §i desvoltà cu u§urint5 fireasc5, lar5 modele care s5 se poatärecunoa0e poate Slavici, aleg5nduz0 in tot cazul temele din celecu adevárat tr5ite. Fiindc5 aa a fost : tr5ia puternic, trala cu toat5fiinta sa §i in toate, intelegea viata in plinul ei cel mare, CAT...5 niciun exces ins5, se bucura pare=c5 inzecit de toate, de aier, de soare§i de viat5, §i ' de sigur visa, visa mereu s'a fac5 ceva deseam5, ceva mare, cu care,, dac5 se va putea, s5 intreacä pe totiai s'ai, din tam mai mica, dar nu cu rautate, ci aa cu toat5 inima.A§a credea ca trebuie inteleasä viata, a§a era. Cum se duc fl5cAiila hora, cum se leaga i se zbat, cu g5ndul la cele scumpe, mame,prieteni §i iubite, a§a s'a zv'Srlit §i Ion Gramada in viata, in scrisulsau, §i a infruntat toate pada la moarte.

Dar Inca de pe acum, se puiea infrevedea in ce directie vaurma sa lucreze, §i a persistat 0115 la sfar0t, cu tot ce a pututproduce mai caracteristic : povestirea istorica% Ina nu era nizcaieri, §i mai putin la noi, moda vietilor romantate", dintre careunele sunt de real folos pentru iubirea vietii trecute §i a frecutuluinational, in cercuri cat mai largi, eliberafe de obsesiunea in0ruriirigide i aproape stereotipe, de Domni, de lupte §i cafe una saumai multe manastiri. Eminentul publicist de astäzi, d4 C. Gane,cu ale sale Trecute Vieti", recent aparute, totdeauna interesante,bogate in am5nunte, foarte sarguincios adunate 0 povestite vioi

i atragator, e de multe ori ironic, superior §i rece, citeaza textualdes 0 mult. Ion Gramada se fere0e ca de foc par'c5, sä zic5cumva cetitorul : Ia, le uita, ce de mai 0ie autorul". lzvorultrece tot in povestire. Autorul e mai cald, de0 se reline. El pozveste0e pentru cat mai multi, pentru toti, fara nici o pretentie §i,ori de cafe ori poate, cu tot felul de amánunte (ca §i d=l Gane),dar §i cu un humor care ii este propriu.

28 Imilmommi www.dacoromanica.ro

Page 34: Eroul de La Ciresoaia

Un exemplu. D..-1 Gane citeaz5 des si chiar in limba origi,nala a izvorului, dar traduce cu sc5p5ri. Ion GrAmadä nu ci=teaz5, dar traduce mai exact. Herr Timoschek soff am Fenstervor allen Leuten Rauchtaback, und ...etc." nu inseamn5 : Tiomus la geam, band si fumand" (C. Gane, Trecute vieti, I,pag. 297), ci cum traduce Grátnada : Timus bea" lang'o fesreastra tutun etc." (Ion Gramada, Scrieri literare, ed. Loghin,pag. 118). DacS dol Gane nu ar fi uitat pe Ion Gramada si a saNunta Domnifei Ruxanda", publicatä in Viata Romemeascci"1912 si apoi in Scrieri literare" 1924, citând numai ceoi dreptapreciata nuvera a lui N. Gane (Trecute vieti, pag. 283), n'afi gresit. Dar acestea fie zise in treac5t si rara a atinge intrunimic meritele mai noului povestitor de inviere si pretuire a tre-cutului nostru.

Revenind la sirul schitelor sale istorice, cand cu interventiaruseasc5 dela 1849 De prin anii 1848 si 1849", schita afost publicaf5 int5i in Viata Romemeascil" din 1907 si apoi inBiblioteca Steaua din 1911 , Ion Gramad5 povesteste cum inSuceava erau vre%o trei mii de vedre rachiu, pentru ostirea mus..c5leasc5, cáci, dup5 cum se stie, catanele sfintei Rusii sunt be,tivani de aceia cari%si vand si nevestcle pentru rachiu" pag.79 80. $i mai departe din ultima culegere citat5 : Inainte demass au cinstit fiecare din ei cateva rachiuri din cele 3000 de vedrece se aflau in buti uriase, asezate pe roti inalte. Precum sepetreceau credinciosii in ograda madastirii pe sub racla Sfantului,asa se petreceau Muscalii pe sub butile cele mari, din care li seimpArtia fiecarui cate%o cinzeac5 de rachiu ; apoi se duceau lacovetile pline de carne si de crupe". pg. 84-5.

$i iar5si cat de acoperit, discret, dar clar si p5trunzStor sevede am5r5ciunea autorului, când, comparând ce era in Bucovinala 49 cu ce e pe vremea sa, zice : Sunt ceva mai bine de 60de ani de atunci, dar numai putine s'au schimbat : ce-i drept foameteasi lacustele nu mai pustiesc tara, dar totusi se lupt5 multi cu foamea,iar in locul 15custelor a umplut omida cornii". Bibl. Steaua, p. 86.

In anii urmStori 1908 si 1909, Ion GrSmad5 publicaJurdmcintul Bucovinei la 1777". Cum se citesc astäzi paginilelui Gr5mad5 despre rascoala de atunci a lui popa Andrei dinsatul Uidesti, de langa Suceava, preot care n'a vrut in rupfulcapului s5 i se zic5 supus" nici n'a vrut sa jure, ci a ire,

1.. 29www.dacoromanica.ro

Page 35: Eroul de La Ciresoaia

cut in Moldova, cu mai multi Uidesteni Astfel scrie sublocote.-nentul Dorfmeister ; in Uidesti insS s'a p5strat si acuma traditiadespre vestitul pops Andrei, unicul Rontin de atunci care s'ar firavr5tit impotriva stApSnirii nemtesti, punandu%se in fruntea Uidetenilor inarmati cu furci, cu coase si cu topoare".Bibl. Steaua p.13 4.

La vremea sa, la fel aproape avea s fac5 autorul, trecandin tara mama, dar, tânar find, s5=si facS pregAtirea militarà si samoar3 la Ciresoaia.

Si tot asa, cum r5sun5 astázi in sufletele noastre ceeacescrie GrSmad5, incheind povestirea despre Jurdmeintul Bu=covinei" din anul desp5rtirii : Astfel s'au veselit Bucovineniistrainii, acum o sutS treizeci i patru de ani, costând acel uriaspraznic la mormardul Prii 20.312 cor. si 20 bani"!

Nici semne supranaturak n'au lipsit atunci, dup5 toatd traditiaistoric5, dela cei vechi pSn5 la cronicarii nostri. Se povesteste cala Putna, in vechiul 15cas de odihn5 al Marelui Stefan Vodi, s'auarStat semne in noaptea de 12 Octomvrie 1M, schimbându-sela fat5, de intristare, chipul Voevodului, c5ci nefireascS a fost aceaalipire a Bucovinei la impSrStia Austrici". pag. 39.

In 1911, Ion GrSrnadä publicS in Viata Rornâncasca"Nunta Dornnifei Maria cu Ianuf Radziwill 1645". Povestireasc desf5soar5 simplu, cu o alegere anume potrivit5 de am5nuntecarc%i dau culoare, piforesc si relief. Elaborarea nu se vede. Gra%rnad5 povesteste, pentru care chiar e silit s5 renunte la multeamanunte, ce se gasesc de pild5, la c1=1 C. Gane, care a reluattcma, prezent5nd insä pe eroinS in intregime : Principesa MariaRa ziwill", ca intr'o expunere de cercetare istorica, desi cu gandulca scrie o viat5 romantatà. Unul pornete dela istorie, dar este siramâne un povestitor, celalt vrea sä povesteasca, da r scrie istoriesau en marge de l'histoire. Fiecare cu locul si rostul sSu, siamSndoi de folos.

Nunta Domnifei Maria" si Nunta Domnifei Ruxanda",din anul urmator, 1912, dovedesc aproape deplina maturitate ascriitorului care avea, putea s5 ajunga cel mai de seam5 repreozentant al geniului povestirii istorice, asemenea cu Gustav Freytag,pe care mi=1, desthinuise drept admirabil model, vrednic de imitat

la noi, cu multele peripetii ale istoriei noastre, de tot atata interes, pentru istoricii i scriitorii str5ini, trecutul tAriilor. Din nefericire a trebuit s5 moar5 asa de curând.

3 0 animmviesecm

§i

.7i

cut §i

www.dacoromanica.ro

Page 36: Eroul de La Ciresoaia

In 1911, Gr5ma(15 find la Viena, public5 in BibliotecaSteaua dela Bucuresti schitele lui istorice sub titlul : Din Bu .covina de altddatd". Mi=am adunat, scrie el in prefara, arti=colele mele istorice, imprAstiate prin felurite reviste literare i dup5ce le=am corectat si le=am intregit pe unele locuri, vi le prezint,sperAnd c5 voi trezi interes pentru soarta din trecut a tArii metecare, dela deslipirea ei din trupul Moldovei la anul 1775, duce o viat5cu totul deosebit5, aproape färä nici o leg5tur5 cu istoria Roomaniei". Cine sA stie ea mai erau asa de putini ani i soartaavea s5 se schimbe, iar tAnArul si mult inimosul cercet5tor al tre=cutului pare cA avea o presimtire c5 i se apropie sfarsitul, adu=nandu=si chiar el paginile scrise cu dragoste" si care mult dorias5 fie primite tot asa.

Intre acestea, Ion GrAmad5 Ii lArgise mull orizontul vietiide care avea sA se bucure de altfel asa de put-in, infarindu=se sitformandu=se pentru lupta cea mare. In 1908 petrecuse ca instructor"in familia Alex. Constanfinescu, la Abazzia, dar vizitase si peIstro=Rom'Ani. In 1909, trebuise s5 se prezinte i sit fac5 stagiulmilitar in Tirol, de unde se5p5 in vara lui 1910. In 1910 e laV5lenii=de=Munte si traduce din Vaillant. In toamna lui 1910 ela Viena. Cu ce se ocup5 Ion GrAmad5 in anii 1910-11, laViena, se vede si din anexele monografiei Romania Jund"din Viena 1871-1911", Mongrafie istoric5 de I. GrAmadA, publiocatà la Arad in 1912. Intre conferintele tinute la Societate, GrA=mad5 a vorbit pe rand despre C5I5tori romani prin titri straine,din cele mai vechi timpuri pan5 la inceputul veacului al XIX=lea",Cit et am din Istoria Bucovinei", O nunt5 donmeasc5" (cea pu=blicatä in No. 5 din Viatrz Romoineascd"), Cuza=Voc15 si UnireaPrincipatelor Române", Despre participarea Rornanilor la asediulVienii in 1683 si crucea lui Serban Cantacuzino de lang5 Sehön=brunn", In sfarsit despre Nicolae Iorga. Era aceiasi vreme incare, tot la Viena find, Ion Gramad5 povesteste cum RomaniaJun5" si multa intelectualitate dela Viena (printre altii, marele.filorom'an I. Urban=Jarnik dela Praga si care fusese si el la Iasiin 1908, prieten de aproape al d=lui Iorga), au serb5torit gran=dios" pe Titu Maiorescu, cAnd acesta se retrAsese dela Universitate,propriu zis fusese scos la pensie. Cuv3nt5rile festive le=au tinutaltii : prietenul s5u i apoi camaradul si prietenul nostru, D. Maroincline, care si la Iasi, in 1908, fusese printre fruntasii tinerimei

wasomenumwa 31

:

www.dacoromanica.ro

Page 37: Eroul de La Ciresoaia

bucovinene, -- precum si dr. I. Bacinschi. Ion Gramada si=a alessa vorbeasca la Societate despre N. Iorga. Titu Maiorescu, desiavea sa mai vie anii 1912 si 1913, era steaua care apunea ; N.Iorga era aceea care se ridica in ochii inminunati si cu su=fletele pline de freamat, a tinerimei romanesti dela Viena, pestecare plutea si in rastimpuri nu putea sa nu se coboare iarasi siiarasi, scormonitor si inviorator, spiritul lui Mihail Eminescu.

Din Mai 1912, Gramada e redactor la Romemul" din Arad.Putini alti fineri din generafia sa au cunoscut ca Ion Gramadaromanimea, cum era si tot ce o framanta inainte de marele razboi.De aceea a si ispravit asa cum stim si cum se va vedea.

Cu monografia istorica despre Romania Juna", Gramadaface nu numai cea dintai a sa lucrare mai mare si cu toata me=foda trebuitoare. Dar s'ar insela cineva daca ar crede, ca autorulface aici istorie, numai de dragul ei. Traind in mijlocul unei lumicare fierbea, in tot cuprinsul romanimii cunoscute de dansul, elvede in Romania Juna" --, simbolul celei visate" (pag. 6) siun capitol de istorie romaneasea mai noua, care s'a zamislit pepamant strain" (pag. 5). Ce patrunzator rasuna pada astazi frag=inentul de apel, citat de Gramada in monografia sa --- p. 36apel adresat de tinerimea romana din Viena, pentru comemorareaa 400 ani dela sfintirea Manastirii Putna, ceeace s 'a si facut la15127 August 1871 : Nu junimea romana academica a produsideea seri:la-1.n ; ea purcede din constiinta nationala romana. Na=tiunea româna voieste cultura, si cultura ei frebuie sa fie una, omo=gena la Prut si la Somes, omogena in sanul Carpal-nor carunti sipe malul Dunarii batrane", apel scris probabil de Eminescu, ziceGramada. Recent, marea publicatie Studii fi documente lite=rare", a altui bucovinean, d=1 I. E. Toroutiu, a adus multe altecompletari, extrem de interesante, cu privire la acest moment sim=bolic, asa de insemnat, din viata noastra spirituala dela sfarsitulveacului trecut, pus in lumina intai de Ion Gramada, inteo linie-de legatura care va ramane si se desluseste acum si mai bine :Mihail Eminescu si N. Iorga, cu o trasatura de unire : A. D.Xenopol (V. Studii fi documente, mai ales vol. IV, 1934).

Intre 1912 si 1914, aramada pare a se fi ocupat, exclusiv,in afara de indatoririle sale profesionale, destul de grele, dela,Romemul", , cu Mihail Eminescu, in admiratia si cultul" caruiascrie o amanuntita contributie la biografia marelui poet, despre

32 mill.www.dacoromanica.ro

Page 38: Eroul de La Ciresoaia

Parastasul aranjat la mormântul eroului I. Gr5madã din.ftranikiik promofia lui de bacalaureat 1906 la 18 Octomvrie 1936

.M470,....06,Letele....4,601:--/4"'"_:-:.,,,:-...,-... *RF-

.. 10°3." 9; Ce''' '..b. "9 .. ' a`

f Niv. % ,- ' :;., -47.1

: 3 .... ,r P'd Le c' .' 'I r-, '''F' 411..° 4'A ''

tZ ./ = ..4.:

s .."o 4 . 11,*1 .... ! . f r.irst!pi ,L,..

4 '...- (4 .? q....O.,

...q

tlo..e. 4,

..'.1.= ,'"' t'' iota .. -0 't. *4, Ito L'... , , it

- V ''''' -11 i ., 1.4. ,V;;;.3, ...n.3:- .::,,,.._r3°, ;,,-- -.

.,l'orl ',. 46,,...7 1 tirs.--s.e,

...,...f.,4,..., ,,....4.,_,._:.?,;,.

I.'

'' ., . '':. . ,

. . .

..{N: i -.5-x .L=4,Z.,Iii...:.'

., . .....,1 .. ... : .

K.' ":. , ,,''. '

'176.i

Mi.' ,...'sit:',A. ..,

..44. J... 5.r.. (,- ' CT- ' 1, t - 4;1

A l'-'4.%I.-,'1 44....., , . ,

., ..--), r, .

4. /. v -0- .. i-

...4 . .

° e...4 ;. -

4.....__

' . 4,, Alt ; 4 i7 g.,,,, is, 1 .,...,

vc, .-0 '-4 3,

.i:.

....-

LE

- : - ).t.::', ...

,

t 1/4

:IJ

I .

; ?-ft

,f ..., ow *4 t!.:

i : r .f: FIo ' ...--;h.t; . il

.04 .: .-,- .. 11P. :

e..,

www.dacoromanica.ro

Page 39: Eroul de La Ciresoaia

'care asa de cald vorbise si in monografia sa despre RomaniaJun5". A ap5rut pe larg in Mitteilungen" ale Institutului romandela Viena, condus de marele romanist Meyer:Lake si, separat,la Heidelberg, in 1914 ; un capitol si in C'onvorbirile Literare"din 1913.

Doctor in litere la Viola in 1913, in toamn5 profesor deliceu la Cernäuti, in 1914 e si redactor la Viata Noud" a par:fidului national roman din Bucovina, pan5 la declararea r5zboiuluimondial, cand se refugiaz5 in tar5. Lupt5for cu condeiul la Arad,la Cern5uti si de aici inainte la Bucuresti, Ion Gramada era acumun spirit deplin format, cu o inv5tAturA sigura, o experient5 excel):tional de bogatA, care:I face sä vadá clar si bine lucrurile, cu ovoiciune impetuoasA, care:1 mân5 tot mai departe, pentru lucruricat mai de searrfa. Cu multa dreptate spune biograful sail : Cineciteste articolele politice ale lui Geamad5 rámâne uimit de p5trun:derea cu care sunt scrise si de seninatatea cu care Gr5mada" vedealucrurile. In Ardeal lupta contra Ungurilor, in Bucovina contraRutenilor, in Basarabia contra Rusilor, in Vechiul Regat contraEvreilor. Nu ne putem ridica, aripile noastre au fost arse desoarele culturii germane. Sufletul ni I,au r5pit Nemtii, averea ne:aufurat=o Evreii, num5rul ni I-au micsorat Rutenii. Suntem mutilatica franturile unei fame care se miscá, d5 o aparent5 de viata, defapt suntem morti de mult. 0 infuziune de sânge se impune inmod imperios, e lips5 s5 deschidem fereasta, sä intre aier proasp5t,sä ne misam, s5 vedem lumea". Acest aier proasp5t" ne puteaveni din afarà, dela fratii din Vechiul Regat, iar dinI5untru delap5tura larga tar5neasca". (Const. Loghin, 0. c. pag. XIII XIV,citatul din mijloc cu comparatia crud5 e de GrAmada).

Asa l:am reintalnit si eu, odata in 1915 16, la Bucuresti,era profesor la M5nastirea Dealului, in vesnicA agitatie de ce vafi si cum trebuie s'a fie eram in tulburea perioad5 a neutrali:tatii, la mizeriile si gunoaiele cáreia privea cu groazA, insufletittotusi de o puternic5 speranta ca se va ispravi cu bine, mai tarziudup5 declararea razboiului nostru, pentra mai multe luni, ca elevi aiScoalei militare din Botosani, aici si mai insufletit, c5 totul se vaalege dup5 dreptate, si putini camarazi am cunoscut de varstanoastr5 care sä fi fost mai voiosi si neobositi la cele mai graleosteneli de pregatire militara, ce:i drop!, un joc si o nimic5 fat5de nenorocirile ce se strangeau ca un streang ca s5 zugrume si ce

33www.dacoromanica.ro

Page 40: Eroul de La Ciresoaia

mai ram5sese dinteo tara intreaga. Stapanit si sigur pe sine cacine stie ce ostas incercat, el revenia pururea cu nelipsitul luihumor, asa de natural la clansul si asa de românesc, drept ca olumânare in fata datoriei, ambitios a si=o face printre cei dintai.Ce izvor de mangaiere si rezistenta va fi fost pentru clansul inceasurile lui intime, de a intalni, cum s'a si intamplat, doi ochisträlucitori de frumosi, desi poate nu asa de umbrosi si adânci sinici asa de credinciosi ca aceia ai fetelor din tara Putnii lui ! Sice vesel si incântator la vorbe, la sfat si la glume era la modesteledar neuitatele noastre mese, din familia Enescu, nume care=i aduceaaminte pe celalalt geniu muzical mai vechiu al Romanimii, din vre=muri Inca asa de departe de Unire, Ciprian Porumbescu ?

Povestise Gramada, intr'un loc cu multi ani in urmao scen5 foarte concludenta pentru ce suflet avea, inc5 dela 19 ani,si a ramas aproape acelas pada la sfarsit. Sunt clipe din viata delanga Magenta, a unui batalion, chipurile ardelean, in preajmaunor lupte. Giovannina, fata frumoasa a gazdei italiene, bátranutSignor Vacano, despre care s'a vorbit si mai sus, canta fratiloritalieni" asa=i socotea dupa limba batranul pe musafirii sai ,

un cantec vechiu italian :

Non son rose senza spine"(Nu=s trandafiri, far' de spini)

O melodie moale, povestea Gramada, ce=ti rapeste mintilesi cuvinte indraznete, pline de patima. TO incremeniram cu pa=harele'n mani : era vorba de bucuriile lumesti, cari trebuie sa aibaodata coat ; de iubirea nevinovata, fermecatoare, dupa care vineuitarea ce s'asterne ca o pulbere peste toate si ne gandeam la noi,cum am fost smulsi din mijlocul fratilor si surorilor, din mijlocultuturor celor ce ni=s dragi, si=am plecat in razboiu sa ni putre=zeasca trupurile in rani straine, departe de caminul parintesc. $ila urma fiecarei strofe se repeteste refrenul : Non son rose senzaspine" abia soptit ca in suspine. Printre frunze patrunde luna1inistita, maiestoasa. Cateva sdranganiri ware, apoi tacere. Antciocnit cu totii paharele intr'un sunet scurf, ascutit si le=am deo-sertat dintr'o data, cad inimile tuturora erau indurerate".

Capitanul Pavel se scuba in picioare si finu urmatorul toast :Camarazilor ! Simtesc par'ca n'am sa ma intorc acasa, dar voi

34 ..,www.dacoromanica.ro

Page 41: Eroul de La Ciresoaia

sa=mi salutati iubita din parte,mi, voi 4titi care. Si . . . i . . . a4a.iviata : non son rose senza spine. Sa va tralasca iubitele voastre,puilor !" (I. Gramada, Scrieri literare, pag. 36 7).

Tanarul autor de atunci va fi dupa atatia ani el insui osta§i comandant de mica unitate, dar nu va lupta pentru o cauzastraina, ci pentru apararea ultimului petec ce mai ramasese liberdin fara sa. Cu doua zile inainte de a cadea la Cire4oaia, ceeaces'a intamplat la 2T August 1917, el va scrie unui camarad i

prieten de care se legase in imprejurari putin obicinuite din viatasa §i a generatiei noastre, randurile ce urmeaza la sfar§itul acesteiexpuneri de duioasa aducere aminte, in preajma indeplinirii adouazeci de ani aproape de and s'au intamplat acestea.

E o carte din bataie" sau o carte din catane", cum cuprecoce intuifie de arta Oia el de mult ca scriu osta0 tuturorrazboaielor i ce gandesc 4i ce simt, cu dorul dupà ce au lasatin urma. Nici el nu putea fi altfel. Stand insa in fafa dumanului,la hotarul insangerat §i greu ameninfat al ultimei farame de faralibera pe care venise s'o ajute §i el la grea cumpana, amintiriale trecutului, ochi ce 1.au uitat sau altii ce.1 urmariau de ideparte . ..toate se vor topi, doua zile mai tarziu, and, in ceasul din urmaal datoriei, uitand toate §i chiar ce scrisese insu§i, el nici nuse va plânge de tristul sau noroc de a muri a§a de tartar, ba chiarnici la biata sa mama nu se va gandi ca altul dintre eroii seri=sului sau de tinerefe, ci va pa§i in fruntea alor sai, strigand,dupa marturia celor ce erau aproape i 1.au vazut in clipele su,preme : lnainte, tot inainte !".

Si daca ascultam putin, ca un ecou räsuna par'a, pentrutinerimea de astazi §i datoriile ei acelea§i i altele fafa denoua Ora cucerita cu atâtea jertfe, tiute §i ne0iute. E ecoulultimului strigat al scriitorului, profesorului i ostaului Ion Gramada :Inainte, tot inainte !".

m 35www.dacoromanica.ro

Page 42: Eroul de La Ciresoaia

ANEXATg. Trotus, 25 Aug. 1917

Sa sublocotenent",

Ekvul plot. Grämada Ion din R 8 van. Va" trimite prin ca=maradul Dv. si al sau, sublecot. Teodorescu, salutari res.pectuoase".

Draga Iancule",Aud cã esti la centrul de instructie al Armatei Isa, cä

esti sanatos tun si tragi din lulea tutun *). M bucura toate acestesi m=asi bucura si mai mull-, daca asi auzi ca esti cu MihaiViteazul de gat. Mitica ne%a luat.o inainte, caci dupa cum Valdin Neamul Romanesc" viteazul profesor i scriitor buco%vinean" a fost decorat de M. S. Regele, probabil cu CoroanaRomaniei", iar acu(m) se afla ranit inapoia frontului dela Ma=rasesti. Dela el am primit o singura scrisoare.

Eu sunt Inca elev, desi.s propus pentru avansare, ca si tine,

*) Intr'o carte postara de campanie, cu data postei din 13 lunie 191T,carte postalà pe care am gAsit=o in ultimul moment, and expunerea de fatàera la tipar, Ion Gramadà imi scria, tot in felul ultimei lui scrisori aici de fat3si a firii lui de totdeauna, aprige i sentimentale, pare=a n'ar fi fost el, ci eroulvreuneia din schifelc lui de titter*, intru atât a famas tânär 0115 la slarsit :Eu o duc bine cu instructia recrutilor, cari formeazd o tabdrd deosebitd,in care fac exercifli tori recrufii diviziei a 8-a. Suntem la Oliva km defront. Pe ziva de 1 Mai am fost eu, Miticd ci Micutariu, impreund cualli 25 Bucovineni recunoscuti cetaleni romeini. Dar neafldnd tirea deadfoarte tdrziu, n'am putut fi recomandat pentru avansare. Tu esti subloco.tenent ? Scrie-mi cum o dud pq acolo. Noi locuim in mijlocul unei pd-duri de toatd frumuselea i ducem o viald de tabdrd ceea ce-i cu totulnou pentru mine. Numai din cdnd in cdnd md apucd dorul de spirikismsi atunci pun Idularii sd-mi route cantecele ei. Atdta mangdiere am sieu. De altfel sufletul hist, rdci rivalul meu, cdpit. B., petrece in Bo-tosani. Al Ida Elev..plot. Ion Grdmadd Detas. de recruti ai Div. 8-a,Reg. 8 van..

träiti Dale

01.1

36

mir'i

www.dacoromanica.ro

Page 43: Eroul de La Ciresoaia

pe ziva de 1 Iunie. De altfel toji elevii din acest Reg. au fost pro=pusi abia pe la 10 Julie, ultimii din Matti arinata romemd.

Reg. nostru n'a prea luat parte la lupt5. A fost numai 10zile pe pozijie, restul, dela ofensiv5 incoace am lost mereu inrezerv5. Pierderi 20 de morji i r5niji. Acu(m), azi ori mane,plec5m la Oituz, intr5m serios in foc. Am de gand sä nu maintorc cleat cu Mihai Viteazul, sa crape Mitic5 de ciud5, dupäcum cr5pa din pricina ghetelor mele galbene. Pada acum amcondus o recunoastere de patrule pe Mágura Casinului, cel maiindracit punct de pe acest front. A fost bine".

A fost pe aici Conu Alecu C. cu automobilul. Auzisec'am murit i s'a interesat la reg. de mine. Cand a v5zut colocnelul cine se intereseaz5 de mine, mica trimis trasura lui sáciies inainte ! !). onu Alecu m'a luat apoi la el la mosie lang5Bac5u, unde era cucoana si b5iatul, subloc. in cavalerie, care aluptat foarte bray pe frotul dela Oituz".

Am dormit si mâncat bine, cum nu s'a mai intamplat delapetrecerea cu Spirikismul incoace. Apropos ! Stii c n'am primitun sir dela ea ? Si ce mai dragoste a fost intre noi Of, maiIancule! M'a uitat. Dar pentru aceea nu m'a uitat fata genera=lului. Mica scris mereu, deadreptul i prin verisorul ei (fostulmeu elev), iar prin Madam ... mica trimis o iconijà ceco purtaea la gat, ca s5 ma apere de primejdii Ce zici Iancule ? Acue la Petrograd. Verisorul ei imi spunea c5 a prins carlig de ...subsemnatul".

Lacrifeanu e la aviajie in Botosani . Te salut5 I. Gra=mada Reg. 8 van. Div. 8 Armata II".

Dclui Sublocotenent I. A".Rg. 53 Inf. Centrul de Instrucjie al Armatei Ica".

37

(! C

=

...

www.dacoromanica.ro

Page 44: Eroul de La Ciresoaia

www.dacoromanica.ro