Eroi Si istorie în romanul sadovenian

Romanul istoric sadovenian (trăsături)

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric în literatura română.

În opera sa, prozatorul ilustrează trei secole din istoria Moldovei:secolul al XV-lea (Ștefan cel Mare)secolul al XVI-lea (Ioan Vodă cel Viteaz)secolul al XVII-lea (Ștefan Tomșa, Vasile Lupu, Duca-Vodă).

• Viziunea lui Mihail Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade de ascensiune sau decădere, îmbibând epopeea, eroicul și grandiosul cu maleficul, nesemnificativul, antieroicul. Pentru Sadoveanu, așadar, istoria înseamnă progres, civilizație, modernizare, stabilitate politică, evoluție economică dar și regres, primitivism, tiranie, instabilitate politică, sărăcie.

• Sadoveanu construiește personaje dilematice, al căror conflict interior se declanșează între datoria responsabilității istorice și pasiunile omenești. Atunci când iese învingător sentimentul datoriei, personajele sunt eroi exemplari ai neamului românesc. Când, dimpotrivă, conducătorii sunt dezinteresați de soarta țării, romancierul creează personaje fără semnificație istorică și fără aură legendară, pe care istoria nu-i reține între eroii neamului.

• Atmosfera înălțătoare a prozei sadoveniene se datorează limbajului inconfundabil, care îmbină, cu o tainică magie, limba arhaică și stilul cronicilor cu cea mai aleasă și fermecătoare limbă populară moldovenească, rezultând o muzicalitate incantatorie, în care se manifestă, remarcabil, sugestia verbală.O alta trasatura a romanului istoric sadovenian este naratiunea de tip epopeic ,dar si romantarea evenimentului istoric ,nu numai agresivitatea acestora.

ROMANE• Șoimii (1904)• Neamul Șoimăreștilor (1915)•

Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929)

• Baltagul (1930)• Depărtări (1931)• Măria Sa, puiul pădurii (1930)• Nunta domniței Ruxandra (1932)• Creanga de aur (1933)• Nopțile de Sânziene (1934)• Frații Jderi

– Ucenicia lui Ionuț (1935)– Izvorul Alb(1936)– Oamenii Măriei-Sale (1942)

• Divanul persian (1940)• Nicoară Potcoavă (1952)

• Floare ofilită (1905)• Însemnările lui Neculai Manea (1906)• Bordeenii (1912)

Nuvele

• Țara de dincolo de negură (1926)• Hanu-Ancuței (1928)• Împărăția apelor (1928)

Povestiri

• Neamul Șoimăreștilor (1965)• Baltagul (1969)• Frații Jderi (1974)

Ecranizări

Figura lui Ștefan cel Mare din romanul “Frații Jderi”

Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi direct implicat in actiune, figuralui Stefan domina intreaga desfasurare epica, fiind o prezenta continua nu numai prin vorbele si faptele sale, ci mai ales prin ceea ce spun si gandesc despre el supusii sai.

Portretul lui Stefan este complex: Stefan apare in mai multe ipostaze:

• - domn• - om politic• - bun diplomat• - om al Renasterii• - ctitor si iubitor de cultura

Ștefan Tomșa din romanul "Neamul Șoimarestilor" de

Mihail Sadoveanu

• Stefan Tomsa, unul din cei mai mari domnitori ai Moldovei, a ridicat pe treptele boierimii moldovenesti, el a devenit capetenia ostirii voievodatului, cu rangul de hatman. Domnitorul Moldovei a sfarsit decapitat in Polonia. In fruntea ei s-a asezat hatmanul Stefan Tomsa, care si-a tradat domnitorul, pentru ca ravnea el insusi la tronul Moldovei.

Duca-Vodă din „Zodia Cancerului sau

Vremea Ducăi-Vodă”, de Mihail Sadoveanu

• Duca-Vodă, personaj atestat istoric din Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, se află la a treia domnie pe tronul Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi întruchipează domnitorul hain, tiran, crud şi despot, care duce ţara într-o sărăcie jalnică, marcând una dintre cele mai neguroase perioade de decădere materială şi spirituală din istoria ei. El este prototipul de antierou prin excelenţă, întrunind exclusiv trăsături negative.