CODUL   EMOŢIILOR  de Dr. Bradley  Nelson editura Adevar Divin, aparitie 2012

De-a lungul vieţii omul experimentează în permanenţă emoţii de un fel sau altul. Unele emoţii pot deveni

chiar de nesuportat.

Nu există om care să nu trăiască când şi când emoţii negative extreme. Marea majoritate preferă să le dea

uitării, întrucât ele nu reprezintă amintiri plăcute, dar din păcate influenţa acestor experienţe continuă adeseori

să se facă simţită sub forma unor emoţii nerezolvate captive.

O singură emoţie nerezolvată este suficientă pentru a da naştere unor probleme fizice şi emoţionale mai mari

sau mai mici.

Eliberarea de emoţiile nerezolvate te poate face să te simţi mai sigur pe tine însuţi şi mai motivat, astfel

încât să-ţi poţi crea realităţile, cariera şi viaţa pe care ţi le-ai dorit întotdeauna.

Mulţi oameni se simt afectaţi de emoţiile din trecutul lor, dar nu ştiu cum să se elibereze de ele. Ei apelează

la psihoterapia tradiţională, dar aceasta nu se adresează direct emoţiilor nerezolvate captive, ci doar 

simptomelor generate de acestea.

Sunt oameni ce nu reuşesc să se ridice la înălţimea capacităţilor şi talentelor lor, motiv pentru care viaţa lor

lasă de dorit.

Adeseori, cauza care stă la baza frustrărilor pe care ei le simt este o emoţie nerezolvată captivă, rezultată în

urma unor  incidente din trecutul lor, care le sabotează eforturile.

Aceste emoţii te pot face să porneşti de la prezumţii greşite, să reacţionezi  excesiv la cele mai inocente

observaţii, să interpretezi eronat comportamentul altor persoane şi să-ţi distrugi propriile relaţii.

Ele te pot conduce la stări de depresie, anxietate şi la alte stări  negative de care nu poţi scăpa. Ele pot

interfera cu funcţionarea corectă a unor organe şi ţesuturi ale corpului tău, distrugând sănătatea, provocându-ţi

dureri, oboseală şi boli.

Există multe medicamente puternice care uşurează simptomele bolilor, dar de îndată ce bolnavul nu mai ia

medicamentele simptomele se agravează, căci cauza lor nu a fost vindecată.

Se spune că timpul vindecă toate rănile, însă acest lucru  nu este întotdeauna adevărat. Aceste răni nu pot fi

vindecate numai prin trecerea timpului.

Ori de câte ori o emoţie nerezolvată este eliberată, organismul se eliberează de o povară grea. Mulţi oameni

simt efectiv această uşurare rezultată în urma eliberării unei astfel de emoţii.

S-a observat că aceste eliberări conduc la schimbări semnificative ale stării de spirit şi de comportament,

chiar şi alegerile făcute de persoana în cauză conduc la rezultate mai bune.

Aceste emoţii pot genera uneori dezechilibre musculare ce pot conduce la proasta funcţionare a

articulaţiilor, la degenerarea acestora şi la artrită.

Eliminarea emoţiilor captive pot uşura durerile şi suferinţa, inclusiv în cazurile considerate fără speranţă de

medicina convenţională. Mulţi oameni se obişnuiesc atât de tare cu durerile, încât ajung să convieţuiască cu

ele, mai ales în cazul în care nu reuşesc să găsească un remediu pentru a le atenua.

Durerea este un  avertisment, ea spune că corpul are o problemă. Aceste emoţii nerezolvate slăbesc funcţia

sistemului imunitar şi fac ca organismul să fie mai vulnerabil la boală. Ele pot distorsiona ţesuturile, pot bloca

fluxul energiilor şi pot împiedica funcţionarea normală a organelor şi a glandelor.

Mulţi oameni nu înţeleg de ce îşi pierd atât de uşor cumpătul sau de ce nu-şi pot controla anumite emoţii.

Acele emoţii sunt captive în corpul lor şi provin în urma unor evenimente din trecut pe care le-au dat uitării.

Atunci când emoţiile nerezolvate captive sunt eliminate, efectul este mai puternic decât în cazul oricărei alte

forme de terapie.

Adeseori emoţiile dispar ca şi cum n-ar fi existat niciodată, iar odată cu ele dispare şi comportamentul

asociat lor.

Atunci când corpul nostru găzduieşte o astfel de emoţie, el atrage automat alte emoţii cu aceeaşi frecvenţă

de vibraţie. Ele ne pot afecta atât la nivel fizic cât şi psihic. Pot persista ani de zile generând emoţii similare.

Principala cauză a cancerului sunt emoţiile nerezolvate captive.

Viaţa este străbătută de dificultăţi pe care trebuie să le depăşim, cu oportunităţi de explorat, cu decizii de

luat şi cu anumite dureri şi suferinţe ocazionale. Numai astfel putem câştiga experienţă, ne putem exersa

credinţa, putem dobândi cunoaştere şi ne putem dezvolta iubirea.

Fiecare zi ne aduce experienţe noi, iar noi avem posibilitatea de a alege cum dorim să reacţionăm în plan

emoţional în  faţa lor. Astfel, viaţa noastră va evolua în funcţie de deciziile luate.

Atitudinea noastră influenţează decisiv noile experienţe de viaţă pe care le atragem, noile oportunităţi şi

noile lecţii.

Mulţi oameni pun accent mare pe trecutul lor. Atunci când optăm pentru a ne focaliza asupra unui

eveniment negativ din trecut, trăind din nou emoţiile generate de el, riscăm să creăm  o emoţie captivă, chiar

dacă experimentul a trecut demult. Cu cât ne focalizăm asupra problemelor şi dificultăţilor din viaţa noastră,

sfârşim prin a atrage şi mai multă negativitate.

Focalizarea asupra aspectelor pozitive ale vieţii te pot ajuta să simţi o stare de bine şi linişte sufletească.

Mintea subconştientă joacă un rol decisiv în realitatea pe care ţi-o creezi în permanenţă prin gândul tău.

Emoţiile captive au o influenţă negativă asupra ta, iar ele operează prin intermediul minţii subconştiente.

Oricât te-ai strădui să gândeşti pozitiv, emoţiile tale captive te trădează, continuând să emane vibraţii negative

spre Univers.

Cui cât numărul emoţiilor nerezolvate captive este mai mare, cu atât mai intensă este energia lor şi cu atât

mai dificil îţi va fi să atragi în viaţa ta realitatea dorită.

Chiar dacă nu poţi controla în mod conştient tot ceea ce se petrece în jurul tău, tu ai capacitatea de a alege

propriile gânduri şi emoţii precum şi propriile acţiuni.

Foarte mulţi oameni devin adeseori victimele inconştiente ale emoţiilor lor. De multe ori, emoţiile negative

apar atât de repede, încât pare greu de crezut că ai fi putut alege altă emoţie în locul celei naturale de reacţie la

evenimentul din faţa ta, cu atât mai mult cu cât aceasta pare să apară de nicăieri.

Atunci când ne confruntăm cu o situaţie negativă, noi avem opţiunea de a reacţiona aşa cum dorim. Nimeni

nu ne poate obliga să reacţionăm întotdeauna aşa cum am făcut-o în trecut.

Realitatea este că noi ne alegem întotdeauna emoţiile. Noi suntem autorii propriilor noastre experienţe

emoţionale.

Cu prima ocazie în care te confunzi cu o situaţie negativă nu mai reacţiona, pur şi simplu. Gândeşte-te.

Întreabă-te: Ce reacţie îmi va fi mai folositoare, una pozitivă sau una negativă? Vei vedea că reacţia pozitivă

va avea întotdeauna câştig de cauză. Întotdeauna ai de ales între a te simţi bine sau a te simţi rău.

Este important să înţelegem că detaşarea de vechile răni sufleteşti ne este de mare folos. Mulţi oameni simt

că este justificat să se cramponeze de vechile lor răni sufleteşti, crezând că astfel îi pedepsesc pe cei care  le-

au produs.  În acest fel ei îşi fac singuri rău, fără a le face  în niciun fel rău celorlalţi. Aceştia pot fi sau nu

conştienţi de ceea ce simt, dar propriile lor sentimente depind în totalitate de ei înşişi. Faptul că noi optăm

pentru a suferi din cauza trecutului nostru nu înseamnă automat că şi ei vor suferi la rândul lor. Iertarea de

sine şi iertarea celorlalţi este cea mai bună decizie pe care o poţi lua. Ea te eliberează de întreaga negativitate

asociată cu incidentul în cauză.

Capacitatea de a ierta pe cineva derivă din capacitatea noastră de a iubi.

Iubirea necondiţionată ne ajută să ieşim din limitele egoului nostru, să devenim mai interesaţi şi mai

înţelegători faţă de nevoile semenilor noştri. Ea ne face să ne sacrificăm timpul, energia, posesiunile pentru a

ajuta alţi oameni aflaţi la nevoi. Ne învaţă ce înseamnă dăruirea, nu doar dorinţa de a primi.

Căpătăm astfel tendinţa de a trece uşor cu vederea  greşelile şi slăbiciunile celorlalţi oameni şi nu-i mai

judecăm cu asprime.

Atunci când trăim la unison cu ceea ce ştim că este corect şi adevărat, noi dispunem de integritate. Cu cât

facem dovada unei integrităţi mai mari, cu atât mai puţin probabil este să dezvoltăm emoţii nerezolvate

captive, căci sufletul nostru devine integru, nu divizat.

Cu cât avansăm pe această cale, cu atât mai plenară devine integritatea noastră, iar odată cu ea se amplifică

încrederea în sine şi pozitivitatea noastră.

Tehnica ”decomprimării” energiei emoţionale

Crizele majore ale vieţii sunt ”momente de aur” sau şanse ale omului de a se ridica la un nivel nou de

putere, de simţire, de gândire şi a face, în fapt, un uriaş salt în conştiinţă. Cel puţin asta spune David Hawkins,

un mare cereceătător al stărilor avansate ale conştiinţei, în cartea sa, ”Vindecare şi recuperare”(Ed. Cratea

Daath), într-un capitol dedicat managementului crizelor majore de viaţă. Hawkins spune că noi trăim orice

eveniment de viaţă în interiorul propriei conştiinţe; marile crize, cum sunt pierderea unei fiinţe iubite, a

slujbei, a banilor, suferinţele create de boli grave etc, sunt resimţite în interiorul nostru ca ”emoţie”

copleşitoare, iar în spatele emoţiei este energie, care înceracă ” să se decomprime”, să scape cumva din noi, să

curgă, să treacă. Rezistenţa noastră la curgerea energiei generează o creştere a anxietăţii, un sentiment de

copleşire, de neputiinţă, de suferinţă, de furie, respingere, frică sau diferite ale emoţii negative. Prin această

respingere noi reţinem în interiorul conştiinţei energia comprimată, reţinem emoţiile negative şi, în plus, nu

izbutim să rezolvăm problema exterioară care pare să ne fi adus în această stare emoţională negativă.

Tehnica decomprimării energiei emoţionale( această energie este acumulată în subconştint în evenimentele de

viaţă din trecut) presupune o...”renunţare”. Noi suntem obişnuiţi să fugim şi să scăpăm de emoţiile

tulburătoare pe care ni le aduc experienţele grele de viaţă, chiar să credem că avem soluţiii exterioare pentru

ele, dar asta înseamnă luptă cu situaţia traumatizantă şi opunerea rezistenţei la curgerea liberă a valului de

energie emoţională care ne copleşeşte. A renunţa să rezolvăm problema în exterior este, aşadar, prima regulă a

decomprimării energiei. Problema se rezolvă în interiorul nostru, niciodată afară. Cel puţin, asta-i ordinea

”reală” propusă de Hawkins şi de aici, din inversarea acestei ordini, provine dezordinea emoţională pe care o

trăim în relaţia cu evenimentele. Noi avem de învăţat să ne descurcăm cu energia emoţională copleşitoare,

înainte de a face orice pas în exterior. Pentru aceasta, trebuie să renunţăm la dorinţa de a acţiona asupra

situaţiilor exterioare, oricare ar fi ele, să ne întoarcem în noi înşine şi să-i spunem emoţiei ”da, te accept, îţi

dau voie să exişti, să treci, să fii”. Acceptarea emoţiei o ajută să se decomprime şi să-şi piardă puterea, fie că

avem de-a face cu o boală, cu o situaţie de viaţă nefericită, cu o pierdere majoră sau cu o ameninţare majoră. 

”Şocul este o realizare a lipsei noastre de putere, faptul că voinţa noastră s-a întâlnit cu zidul de cărămidă, că

putem fi opriţi şi chiar am fost opriţi, şi că voinţa personală nu poate avea drumul ei”. Asta-i experienţa pe

care o avem prin renunţare la a face ceva în exterior; înţelegem că, de fapt, Eul nostru omenesc e mic şi slab,

el nu ne-a rezolvat niciodată marile probleme ale vieţii, dar, în clipa în carte energia negativă, acumulată

tocmai prin acest mic Eu omenesc, se decomprimă, înţelegem că o putere mai mare, Sinele nostru real, ne-a

purtat de grijă întotdeauna. Această putere pe care o putem cunoaşte după ce depăşim crizele majore de viaţă (

meditaţia, retragerea, acceptarea şi rugăciunea ne pot ajuta în acest proces de abandon, de renunţare la puterea

personală de a îndrepta situaţia) ni se dezvăluie într-o stare interioară de pace. ”Când apare pacea înseamnă că

ceva s-a rezolvat, ne simţim împăcaţi”, iar starea de împăcare cu sine şi cu situaţia este urmată întotdeauna de

rezolvări pe care mintea noastră nu le poate concepe.

INTELIGENTA EMOTIONALAMulta vreme psihologia nu a stiut aproape nimic despre mecanica emotiilor.

În ultimii 20 de ani, în urma progreselor neurobiologice s-a înteles mai clar felul cum functioneaza emotiile, acest lucru aducând în prim plan noi remedii pentru crizele emotionale colective.În viata de zi cu zi, oamenii cu un Q.I. ridicat s-a întâmplat sa nu faca fata greutatilor în timp ce altii cu un Q.I. modest sa se descurce surprinzator de bine.Factorul care face diferenta dintre ei se pare ca este adesea capacitatea numita inteligenta emotionala, care include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini pot fi insuflate copiilor (deci pot fi învatate), fapt care da o sansa mai mare de reusita în viata individului, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

În lumea de azi inteligenta emotionala poate fi un element esential al legaturii dintre sentimente, caracter si instincte morale. Cei care sunt sclavii impulsurilor (cei lipsiti de autocontrol) au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a controla impulsurile sta la baza vointei si a caracterului, iar radacina altruismului se gaseste în empatie (capacitatea de a citi emotiile celorlalti).Exista dovezi ca sentimentele sunt cele mai importante resurse cu care este înzestrata fiinta umana; ele ne dau constiinta de sine, nevoia autoconservarii, ne ajuta sa ne cunoastem pe noi însine si pe ceilalti, ne spun care sunt lucrurile esentiale în viata.

Majoritatea oamenilor, ca urmare a educatiei primite sunt predispusi sa venereze intelectul si sa desconsidere emotiile. Dar, oricât de inteligenti am fi, fara o constientizare a emotiilor noastre, fara o recunoastere si evaluare a sentimentelor si fara un comportament pe masura acestor sentimente nu putem avea relatii armonioase cu ceilalti oameni, nu ne vom putea croi un drum în viata.Se poate spune ca atunci când, instinctiv, ascultam ce ne spune inima nu gresim cu nimic, desi avem senzatia ca procedând astfel gresim.CREIERUL EMOTIONAL

Emotiile ne calauzesc în înfruntarea situatiilor dificile si a îndatoririlor mult prea importante pentru a fi lasate în grija intelectului: primejdia, o pierdere dureroasa, perseverarea în atingerea unui scop în ciuda frustrarilor, legatura cu un partener de viata, cladirea unei familii etc.                                                                                                           Fiecare emotie ne da impulsul de a actiona într-o directie distincta, fiecare ne indica directia cea buna în rezolvarea situatiilor problematice si cum aceste situatii s-au repetat mereu în decursul istoriei evolutiei noastre s-a format un repertoriu emotional imprimat în structura nervoasa ca niste tendinte automate, înnascute ale sufletului omenesc.De multe ori, la bine si la rau, inteligenta poate sa nu mai aiba nici o importanta, atunci când sentimentele îi iau locul.Aceste reactii emotionale sunt gravate în sistemul nostru nervos, deoarece pentru o lunga si cruciala perioada din preistoria umana au asigurat supravietuirea. Totusi, în zilele noastre, ca urmare a realitatilor sociale aparute cu repeziciune, 919s1814j evolutia nu mai tine pasul cu ceea ce se întâmpla în jur. A aparut o inadecvare a reactiilor emotionale la situatiile concrete. Ca urmare societatea a trebuit sa emita si sa întareasca anumite legi pentru a putea stapâni excesele emotionale, care altfel ar fi fost mult prea nesabuite, caci nu rareori ne confruntam cu un repertoriu emotional modelat de nevoile imediate.În esenta emotiile sunt impulsuri care ne determina sa actionam, sunt planuri imediate de abordare a vietii, planuri pe care le avem înnascute. Fiecare emotie joaca un rol unic, fiecare pregatind corpul pentru o reactie diferita.Înclinatiile biologice de a actiona sunt modelate si de experienta de viata si de cultura a noastra.                                                                                                              Cu timpul, amenintarile care au creat reactiile noastre emotionale atât de pretioase pentru supravietuire au început sa fie stapânite, dar a început sa dispara si armonia partilor repertoriului nostru sentimental.Avem de fapt, doua minti, una care gândeste si una care simte. Aceste doua moduri fundamental diferite de cunoastere interactioneaza pentru a crea viata noastra mintala.Cele doua minti actioneaza de cele mai multe ori în strânsa armonie (desi sunt facultati semi-independente), împletindu-si caile atât de diferite pentru a ne calauzi prin lume.Cunoasterea felului în care a evoluat creierul ne ajuta sa întelegem puterea pe care o au emotiile asupra gândirii. De-a lungul evolutiei creierul a crescut de la baza spre vârf, centrii superiori dezvoltându-se mai târziu ca o prelucrare a celor de jos, mult mai vechi. Creierul primitiv nu ajuta la gândire sau la învatare, el este programat dinainte sa regleze functionarea corpului ca atare si sa reactioneze pentru a asigura supravietuirea. Din forma cea mai veche primitiva, trunchiul creierului, au aparut centrii emotionali, deci a existat un creier emotional cu mult înainte sa existe cel rational.                                                                                                               Cea mai veche radacina a vietii noastre emotionale sta în simtul olfactiv (lobul olfactiv), deoarece, în vremurile primitive, mirosul era un simt de o importanta capitala pentru supravietuire.Ulterior, a aparut la primele mamifere sistemul limbic sau

creierul emotional, dispus în jurul trunchiului cerebral si care pe masura evolutiei si-a rafinat doua instrumente extrem de eficiente: învatatul si memoria. La om s-au dezvoltat emisferele cerebrale si neocortexul, care reprezinta creierul rational. Acesta a reusit sa asigure o mai buna adaptabilitate si supravietuire prin crearea de strategii si planificari pe termen lung, a permis nuantari în viata motionala. Datorita faptului ca zonele emotionale sunt radacina de la care s-a dezvoltat noul creier, acest lucru da o putere enorma centrilor emotionali, putând astfel sa influenteze restul creierului- inclusiv a centrilor nervosi.În unele situatii, un anumit centru din creierul limbic declara ca este vorba de o urgenta, concentrând tot restul creierului asupra acestei realitati care nu sufera amânare. Apare astfel un blocaj, declansând o reactie dramatica (o explozie emotionala) înainte ca neocortexul, creierul care gândeste, sa reuseasca în acel timp scurt sa analizeze ce se întâmpla si sa hotarasca ce e de facut.Aceasta preluare a controlului îsi are originea în nucleul amigdalian, un centru al sistemului limbic (considerat ca sediu al vietii emotionale), denumit " magazin al memoriei emotionale" (D.Goleman).Acest nucleu actioneaza la nivelul memoriei afective, fara nucleul amigdalian viata este lipsita de sens personal.  S-a descoperit ca în momentele în care reactia impulsiva o copleseste pe cea logica, nucleul amigdalian are un rol crucial. El este un fel de" santinela" psihologica, ce înfrunta toate situatiile, toate perceptiile si care în situatiile de criza trimite semnale catre toate partile importante ale creierului ducând la reactii de aparare. Mai mult, el primeste informatii directe de la simturi prin intermediul unui grup mic de neuroni care face legatura cu talamusul, lucru care îi permite sa aiba o reactie înainte ca ele sa fie înregistrate complet de catre neocortex.Se poate spune ca emotiile noastre au o minte proprie, una care sustine puncte de vedere independent de mintea noastra rationala.În creier exista doua sisteme de memorie, unul pentru faptele oarecare si unul pentru cele cu încarcatura emotionala Reactiile care apar ca raspuns la o situatie prezenta ce seamana cu ceva din trecut poate sa nu fie adecvata, deoarece apare înaintea unei confirmari complete.Drumul direct pe care se transmite mesajul senzorial de la talamus la nucleul amigdalian permite reactii rapide si optiuni care economisesc câteva fractiuni de secunda cruciale în reactia fata de pericol.Formatiunea corticala cu rol în temperarea reactiilor emotionale prea puternice este cea a lobilor prefrontali: cel stâng este comutatorul care " stinge" emotiile tulburatoare, iar cei drepti sunt locul unde se gasesc sentimentele negative precum frica si agresivitatea. Exista o permanenta influenta între sistemul limbic si neocortex care se poate concretiza într-o colaborare sau dimpotriva. Astfel, emotiile conteaza într-un rationament, capacitatea emotionala ne calauzeste hotarârile de moment asa cum si creierul gândirii joaca un rol conducator la nivelul emotiilor, mai putin în momentele când acestea scapa de sub control.Intr-un fel avem doua creiere, doua minti si doua feluri de inteligenta: cea rationala si cea emotionala, iar felul cum reusim în viata este determinat de ambele.DEFINIREA SI CARACTERIZAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE            Termenul "inteligenta emotionala" a fost formulat pentru prima data într-o teza de doctorat, în S.U.A., în 1985, de catre Wayne Leon Payne care considera ca aceasta este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.D. Wechsler a remarcat ca adaptarea individului la mediul în care traieste se realizeaza atât prin elementele cognitive, cât si prin cele non-cognitive. Aspectele non-cognitive ale inteligentei include factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale pentru reusita în viata a individului. Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele debutând în jurul anilor 90. S-au conturat trei mari directii în definirea inteligentei emotionale, reprezentate de: John D. Mayer si Peter Salovey; Reuven Bar-On; D.Goleman.1. Mayer si Salovey (1990, 1993) considera ca inteligenta emotionala implica:- abilitatea de a percepe cât mai corect emotiile si de a le exprima;- abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci când ele faciliteaza gândirea;- abilitatea de a cunoaste si întelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala.Prin aceasta definitie autorii evidentiaza interconditionarile pozitive între emotie si gândire.2. Reuven Bar-On, doctor la Universitatea din Tel Aviv, în 1992, a stabilit componentele inteligentei emotionale grupate astfel:

a) Aspectul intrapersonal- constientizarea propriilor emotii;- optimism (asertivitate) ;- respect- consideratie pentru propria persoana;- autorealizare;- independenta.b) Aspectul interpersonal- empatie;

- relatii interpersonale;- responsabilitate sociala.c) Adaptabilitate- rezolvarea problemelor;- testarea realitatii;- flexibilitate.d) Controlul stresului- toleranta la stres;- controlul impulsurilor.e) Dispozitie generala: fericire si optimism. Acesti cinci factori, componente ale inteligentei emotionale (I.E.) se evalueaza prin teste specifice. Suma punctelor obtinute la aceste teste reprezinta coeficientul de emotionalitate, Q.E

Dupa cei doi autori, în cadrul inteligentei emotionale sunt incluse urmatoarele capacitati grupate în cinci domenii :- constiinta de sine a propriilor emotii : introspectia, observarea si recunoasterea unui sentiment în functie de modul în care ia nastere;- stapânirea emotiilor: constientizarea elementelor care stau în spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor, anxietatii, maniei si supararilor;- motivarea interioara : canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scop, însotita de controlul emotional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amâna obtinerea gratificatiilor, recompenselor; - empatia: capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele altora, persoana fiind în stare sa aprecieze diferentele dintre oameni;- stabilirea si dirijarea relatiilor interumane: se refera la competenta si aptitudinile sociale, persoana fiind în stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora.3. A treia directie în abordarea inteligentei emotionale este reprezentata de D. Goleman (1995). A fost preocupat de studiul creierului, creativitatii si comportamentului. În viziunea acestuia, constructele ce compun aceasta forma a inteligentei sunt : - constiinta de sine - încredere în sine; - auto-controlul - dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea;- motivatia - dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul;- empatia - a-i întelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica;- aptitudinile sociale - influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru în echipa.

D. Goleman si-a formulat definitia inteligentei emotionale pe baza lucrarii lui Mayer si a lui Salovey din 1990. Acestia si-au actualizat definitia data inteligentei emotionale în cartea din 1997 (în care vorbesc despre interactiunile dintre emotionalitate si rationalitate).            Steve Hein (1996) încearca o prezentare a inteligentei emotionale pe baza consultarii celor mai recente lucrari. Cartea sa din 1996 ofera câteva definitii alternative (asemenea celorlalti autori care au adaugat propria lor contributie"confuziei" referitoare la inteligenta emotionala). Inteligenta emotionala înseamna:- sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci în legatura cu acestea ;- sa stii sa deosebesti ce-ti face bine si ce-ti face rau si cum sa treci de la rau la bine ;- sa ai constiinta emotionala, sensibilitate si capacitate de conducere care sa te ajute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea.Componentele specifice inteligentei emotionale au fost preluate din lucrarile lui Mayer si ale lui Salovey :- constiinta de sine ;- sa fii cunoscator din punct de vedere emotional;- capacitatea de a fi empatic;- capacitatea de a lua decizii întelepte;- capacitatea de a reusi sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii.  În prezent, exista un dezacord daca inteligenta emotionala e mai mult un potential înnascut ori daca reprezinta un set de abilitati, competente sau îndemnuri învatate. Goleman (1998) sustine ca "spre deosebire de gradul de inteligenta, care ramâne acelasi de-a lungul vietii sau de personalitate care nu se modifica, competentele bazate pe inteligenta emotionala sunt abilitati învatate". Cu alte cuvinte, în opinia acestuia, orice om îsi poate ridica gradul de inteligenta emotionala prin educatie si exercitii, dar unele componente ale inteligentei emotionale sunt tratate ca însusiri de personalitate si deci nu s-ar putea modifica pe parcursul vietii individului.Ridicarea nivelului inteligentei emotionale si a "culturii emotionale" presupune, dupa S.Hein, parcurgerea mai multor etape (faze).În prima faza este necesara identificarea propriilor emotii, unde este recomandabila folosirea listei de cuvinte care desemneaza sentimente (lista întocmita de Hein).Apoi urmeaza faza de asumare a

responsabilitatii pentru emotiile identificate.Etapele urmatoare sunt din ce în ce mai grele, presupunând învatarea compasiunii si empatiei si încercarea de a le aplica în practica zi de zi. Ca elemente ajutatoare, autorul recomanda citirea cât mai multor lucrari despre emotii ("în primul rând cele scrise de el"), gasirea unui loc sigur (de exemplu, un jurnal personal) pentru exprimarea adevaratelor sentimente, lecturarea a numeroase carti si vizionarea filmelor de factura emotionala, etichetarea sentimentelor, trairea ("simtirea") propriilor sentimente, evitarea oamenilor care te desconsidera, te socotesc neînsemnat.            Mayer si Salovey au încercat sa puna în evidenta mai multe niveluri ale formarii inteligentei emotionale si anume:1. Evaluarea perceptiva si exprimarea emotiei.Acest prim nivel se refera la acuratetea cu care un individ poate identifica emotiile si continutul emotional, atât la propria persoana, cât si la cei din jurul sau, la acuratetea exprimarii si manifestarii emotiilor.2. Facilitarea emotionala a gândirii.La acest nivel emotia influenteaza pozitiv gândirea. daca în primii ani de viata emotia actioneaza ca modalitate de semnalizare si de alertare a individului, asigurându-i supravietuirea, pe masura ce omul se maturizeaza emotiile încep sa-i modeleze gândirea, sa o influenteze, atragându-i atentia asupra modificarilor importante din interiorul sau si din mediul înconjurator, modificari necesare unei bune adaptari. Abilitatea de a genera emotii poate facilita gândirea, în sensul ca anticiparea modului în care s-ar putea simti un individ în anumite situatii poate sa-l ajute în luarea deciziilor, în orientarea comportamentului sau într-o directie sau alta.Pe de alta parte, starea emotionala a unei persoane determina un anumit fel de a privi lucrurile. Astfel, o dispozitie emotionala pozitiva duce la o gândire optimista, pe când dispozitia negativa genereaza pesimism. daca oamenii constientizeaza acest lucru, vor reusi sa-si schimbe starea afectiva de moment si indirect, viziunea asupra situatiei, modul de a actiona si de a reactiona.3. Întelegerea si analizarea emotiilor si utilizarea cunostintelor emotionale.Acest nivel se refera la: capacitatea de a întelege emotiile; recunoasterea asemanarilor si diferentelor dintre starile emotionale; cunoasterea semnificatiei starilor emotionale functie de situatiile si relatiile complexe în care se produc; recunoasterea emotiilor complexe, amestecurilor si combinatiilor de emotii; cunoasterea modului de evolutie si de transformare a emotiilor în functie de situatii; capacitatea de a interpreta sensul emotiilor, de a întelege sentimentele complexe si de a recunoaste tranzitul posibil de la o emotie la alta.4. Reglarea emotiilor pentru a promova cresterea emotionala si intelectualaPresupune : capacitatea de a fi deschis (de a accepta atât sentimente placute cât si neplacute) ; de a utiliza sau de a se elibera de o emotie; de a monitoriza emotiile în raport cu sine si cu ceilalti; de a manipula atât emotia proprie cât si pe a celorlalti.Jeanne Segal (1999) a pus în evidenta patru componente ale inteligentei emotionale si anume : constiinta emotionalaa, acceptarea, constiinta emotionala activa si empatia.Prima componenta vizeaza trairea în mod autentic a tuturor emotiilor care ne încearca, lasând deoparte deprinderile intelectuale prin intermediul carora avem tendinta sa gândim emotiile. Pentru a dezvolta autocontrolul emotiilor, autoarea recomanda exercitii specifice de constientizare a senzatiilor corporale si a emotiilor. Cea de-a doua componenta presupune acceptarea emotiilor constientizate, adica asumarea responsabilitatii propriilor trairi afective. Acestea nu înseamna resemnare si pasivitate fata de emotii, ci deschidere atât fata de cele placute, cât si fata de cele neplacute.            Constientizarea emotionala activa înseamna sa traiesti experienta prezenta si nu ceea ce ai simtit în trecut. Aceasta componenta presupune constientizarea a tot ceea ce simti, a cauzelor emotiei, a realitatii si a situatiei în care te afli, pentru a putea fi echilibrat, a gândi limpede si a nu fi influentat de emotiile trecute.Empatia se refera la abilitatea de a ne raporta la sentimentele si la nevoile celorlalti, fara a renunta la propria experienta emotionala. Empatia presupune întelegerea celuilalt, participarea la problemele sale emotionale, fara a te implica în rezolvarea acestora.EMPATIA CA TRASATURA A INTELIGENTEI EMOTIONALE            Empatia constituie una dintre dimensiunile semnificative ale inteligentei emotionale. S. Marcus (1997) o defineste ca fiind " un fenomen psihic de retraire a starilor, gândurilor si actiunilor celuilalt, dobândit prin transpunerea psihologica a eului într-un model obiectiv de comportament uman, permitând întelegerea modului în care celalalt interpreteaza lumea".            Empatia se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlalti, pe abilitatea de a citi informatiile primite pe cale nonverbala.S. Marcus apreciaza ca punctul nodal al conceptului empatic îl reprezinta conduita retrairii starilor, gândurilor, actiunilor celuilalt de catre propria persoana prin intermediul unui proces de transpunere substitutiva în psihologia partenerului. Empatia este realizata prin transpunerea imaginativ-ideativa în sistemul de referinta al altuia - respectiv preluarea modului de a gândi si de a realiza rolul social -

si transpunerea emotionala, actiunea de activare a unei experiente, de substituire în trairile lui mentionate prin identificarea afectiva a partenerului, preluarea starii lui de spirit.S. Marcus a sistematizat ipostazele sub care se prezinta empatia : - fenomen psihic;- proces psihic; - produs psihic - concretizat în retrairea gândurilor, emotiilor, actiunilor celorlalti;- însusire psihica - trasatura de personalitate, aptitudine a individului;- construct multidimensional de personalitate.             Empatia ca dimensiune a inteligentei emotionale se manifesta în special sub forma unei trasaturi de personalitate. Trasaturile definitorii ale stilului empatic de personalitate constau în capacitatea de transpunere în psihologia modelului extern (al altei persoane) sau de proiectie atitudinal-afectiva îmbinata cu perceperea realitatii din perspectiva acestui model extern, ca si cum ar fi cealalta persoana. Persoanele cu un înalt nivel al empatiei îmbina experienta afectiva cu flexibilitatea în planul cognitiv.            Persoanele înalt empatice sunt altruiste, generoase, tind sa acorde ajutor persoanelor care le înconjoara, au un comportament prosocial bine conturat, sunt bine adaptate social si în general putin anxioase.EDUCAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE            Pentru a reusi în viata Goleman considera ca fiecare dintre noi ar trebui sa învete si sa exerseze principalele dimensiuni ale inteligentei emotionale :a) Constiinta propriilor emotii :- sa fii capabil sa le recunosti si sa le numesti;- sa fii în stare sa întelegi cauza lor;- sa recunosti diferentele dintre sentimente si actiuni.b) Controlul emotiilor :- sa fii în stare sa-ti stapânesti mania si sa-ti tolerezi frustrarile;- sa fii în stare sa-ti exprimi furia natural, potrivit fara agresiune;- sa fii în stare sa nu te autodistrugi, sa te respecti, sa poti sa ai sentimente pozitive fata de tine, de scoala si familie;- sa-ti poti manipula stresul;- sa ai capacitatea de a scapa de singuratate si de anxietatea sociala.c) Motivarea personala (exploatarea, utilizarea emotiilor în mod productiv) :- sa fii mai responsabil;- sa fii capabil sa te concentrezi asupra unei sarcini si sa îti mentii atentia asupra ei;- sa fii mai putin impulsiv si mai putin autocontrolat;- sa-ti îmbunatatesti scorurile la testele de creatie (realizare).d) Empatia - citirea emotiilor :- sa fii în stare sa privesti din perspectiva celuilalt;- sa înveti sa-i asculti pe ceilalti;- sa îti îmbunatatesti empatia si sensibilitatea la sentimentele celorlalti.e) Dirijarea (conducerea) relatiilor interpersonale :- sa-ti dezvolti abilitatile de a analiza si întelege relatiile interpersonale;- sa-ti poti rezolva conflictele si sa negociezi neîntelegerile;- sa solutionezi problemele din relatiile interpersonale;- sa fii mai deschis (asertiv, pozitiv) si abil în comunicare;- sa fii mai popular si deschis, prietenos si implicat în mod echilibrat;- sa fii mai implicat si plin de tact (delicat, atent, politicos) ;- sa fii prosocial si sa te integrezi armonios în grup;- sa fii mai cooperant, participant, serviabil, de nadejde, îndatoritor;- sa fii mai democratic în relatiile de afaceri, în modul de a te purta cu altii, în modul de a-i trata.Abilitatea emotionala trebuie sa fie dezvoltata astfel încât coeficientul de emotionalitate sa reuseasca sa se ridice peste medie.ROLUL INTELIGENTEI EMOTIONALE în DIRIJAREA, CONDUCEREA si CONTROLUL RELATIILOR INTERPERSONALE            Goleman concluzioneaza ca pentru a manifesta o putere interpersonala trebuie sa detii autocontrolul si sa ai capacitatea de a trece peste anxietate si stres. Dupa autor, cea mai buna arta de relationare se bazeaza pe dirijarea propriilor emotii si pe empatie, competenta sociala prin care persoana reuseste sa se înteleaga usor cu oamenii si sa îndrepte "nepotrivirile" din mediul social. Pe fondul lipsei acestei calitati, excelenta intelectuala face persoana în cauza mai aroganta si mai insensibila. Aceasta abilitate sociala faciliteaza contactele umane. 

            În cadrul relatiilor interpersonale autorul vorbeste despre rolul expresivitatii si contagiunii emotionale. Contagiunea emotionala este o parte subtila a unor schimburi care au loc în orice întâlnire. Noi transmitem si ne însusim dispozitii, stari de la ceilalti, schimbul emotional fiind subtil si în cea mai mare parte petrecându-se la un nivel imperceptibil. Explicatia, spune Goleman, ar fi ca noi imitam inconstient emotiile pe care le vedem la ceilalti, nefiind constienti de mimica a expresiei faciale, a gestului, a tonului vocii si a altor aspecte nonverbale. Astfel, persoana recreeaza în ea dispozitia celeilalte persoane.            Goleman a observat ca atunci când doua persoane interactioneaza, directia dispozitiei psihice se transfera de la persoana care este mult mai puternica în exprimarea sentimentelor la cea care este mai pasiva în acest sens.J. Kacioppo, psihofiziolog, spune ca exista un "dans", o sincronicitate a transmisiei emotionale. Preluându-i ideile lui D. Stern, el demonstreaza ca aceasta sincronicitate se întâlneste între persoane care au raporturi emotionale foarte puternice. Ea pare sa faciliteze trimiterea si receptarea dispozitiilor. Exista sincronicitate între partenerii unui cuplu, între profesori si studenti, între orator si multime.            Th. Hatch si H. Gardner considera ca arta de a conduce este o forma sui-generis a inteligentei sociale care consta în recunoasterea sentimentelor celorlalti si în capacitatea de a face rapide conexiuni cu ei. În opinia acestora, componentele inteligentei sociale ar fi :- organizarea grupului - abilitate a liderului de a initia si coordona efortul membrilor grupului;- negocierea solutiilor - talent de mediator;- conexiunile personale - relationarea cu ceilalti;- analiza sociala - capacitatea de a detecta ceea ce se afla în spatele sentimentelor, motivelor si grijilor personale. Intre noi si ceilalti au loc permanente schimburi emotionale, multe dintre ele de "emotii subliminale" care se realizeaza la niveluri imperceptibile, dar influentând în mare masura comportamentele partenerilor. Inteligenta emotionala presupune controlul acestor schimbari imperceptibile si subtile, adica abilitati de recuplare a semnalelor dominant nonverbale.CONCLUZIISistemul educational uman pune în mod traditional accentul pe cele trei activitati fundamentale- scris, citit, socotit- toate caracteristice emisferei stângi (dominata de rationalitate), excluzând aproape educarea facultatilor emisferei drepte care este sediul imaginatiei, orientarii spatiale, decodarii muzicii, culorii, ritmului, creativitatii (dominanta sa fiind intuitia).Cercetarile din ultimul deceniu accepta alaturi de IQ (coeficientul de inteligenta) si EQ (coeficientul emotional). Acestia se afla într-o relatie de interdependenta, fiind incompleti si ineficienti unul fara celalalt. EQ ridicat face sa traim intens ceea ce ni se întâmpla si sa ne cunoastem mai bine, pe noi si pe ceilalti.Mai mult, daca IQ este oarecum limitat de premisele genetice, EQ este infinit ca posibilitati de dezvoltare si de crestere.Daca acceptam ca actiunile militare viitoare tind sa devina "operatii speciale", atunci avem nevoie si de forte de elita, adica de militari instruiti astfel încât sa se adapteze rapid, aproape instinctive ("limbic") situatiilor neprevazute si schimbatoare. Bibliografie1 PATRICIA EINSTEIN, Intuitia, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 19992 DANIEL GOLEMAN, Inteligenta emotionala, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 20013 MIHAELA ROCO, Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi, 20014 ION RADU-TOMSA,, Sanatate si succes prin optimizarea stresului, Ed. A.I.S.M., 20025 JEANNE SEGAL, Dezvoltarea inteligentei emotionale, Ed. Teora, 20006 Revista de psihologie organizationala, vol.II, nr.1, Ed. Polirom, Iasi, 2002

MISP Training Curs de Inteligenta Emotionala - prezentare

Capitolul 1 – Introducere Motto: Orice mintea poate creea si crede, mintea poate si realiza! – Dr. Napoleon Hill

Bine ati venit la cursul de Inteligenta Emotionala. Inteligenta Emotionala este definita ca un set de competente (abilitati) care sa demonstreze capacitatea omului de a-si cunoasca comportamentele, starile si impusurile, precum si de a le gestiona cel mai bine in functie de situatie. Acest curs va va oferi intrumentele de care aveti nevoie pentru a fi inteligent emotional la locul dumneavoastra de munca, in viata de familie si in societate.

Obiectivele cursului Definirea si practicarea controlului de sine, autoconstientizarii, automotivarii si a empatiei; Intelegerea, folosirea si controlul emotiilor; Comunicarea verbala cu altii; Comunicarea cu succes cu ceilalti intr-o maniera non-verbala; Identificarea beneficiilor Inteligentei Emotionale; Regasirea Inteligentei Emotionale in relatiile de la locul de munca, in afaceri si in societate; Echilibrul intre optimism si pesimism; A avea un impact efectiv in relatia cu ceilalti oameni.Capitolul 2 – Ce este Inteligenta Emotionala Motto: Experienta nu este ceea ce ti s-a intamplat – este

cum interpretezi ceea ce ti s-a-ntamplat! – Aldous Huxley, scriitorInteligenta Emotionala este ceva ce afecteaza fiecare aspect din viata noastra. Intelegerea radacinilor si

cauzelor emotiilor noastre si cum sa le folosim poate sa ne ajute sa identificam efectiv cine suntem si cum sa interactionam cu ceilalti.

Controlul de sineAceasta este o lista cu cinci puncte de retinut pentru a te ajuta sa stapanesti arta controlului de sine: Fii consistent; Respecta planul; Fii responsabil; Educa-te continuu; Pastreaza-ti o forma fizica buna.AutoconstientizareaAuto constientizarea presupune: A fi constient de abilitatea personala, de a-ti intelege corect aptitudinile, cunostintele, valorile si

responsabilitatile; A te cunoastepe tine insuti; A fi increzator in ceea ce ai de oferit, fie personal, fie profesional.Aut controlulAuto controlul este definit ca si abilitatea de a-ti controla emotiile, dorintele si comportamentul in scopul de

a atinge un rezultat pozitiv.AutomotivareaSunt cateva cai sa-ti construiesti auto motivarea: Lucreaza pentru un tel; Nu te compara cu altii; Fa un efort constient sa nu renunti; Nu trai in esecuri sau succese trecute; Foloseste gandirea pozitiva.EmpatiaA fi un ascultator empatic implica 5 elemente de baza: Repeta textual continutul comunicarii; cuvintele in sine, nu sentimentele! Reformuleaza continutul; recapituleaza intelesul cuvintelor folosind cuvintele tale! Reflecta asupra sentimentelor; uita-te mai adanc si incepe sa captezi sentimentele in cuvintele tale! Uita-

te mai departe de cuvinte si, intelege, gesturi si tonul, care indica sentimentele!

Reformuleaza continutul si reflecta asupra sentimentelor; exprima atat cuvintele, cat si sentimentele lor in cuvintele tale!

Ai discernamantul sa constientizezi cand empatia nu este necesara sau adecvata!Capitolul 3 – Patru aptitudini in Inteligenta Emotionala Motto: Orice persoana care te poate infuria

devine stapanul tau; te va putea infuria numai atunci cand ii vei permite si/sau te vei lasa suparat de catre ea! – Epictetus, filozof grec

Dezvoltarea cu succes a Inteligentei Emotionale incepe prin intelegerea emotiilor (sentimentelor) tale si a sensurilor lor. Prin aceasta intelegere trebuie sa gasesti caile prin care iti poti controla emotiile si apoi sa le folosesti atat spre propriul beneficiu, cat si spre beneficiul celorlalti.

Cum sa percepi corect emotiileE important sa fii atent la urmatoarele aspecte: Abilitatea de a decide, maniera in care lucrurile sunt spuse sta in talentul tau de a decoda mesajul

privind lucrurile dincolo de cuvinte; Este important sa nu lasi starea ta emotionala sa iti influenteze judecata atunci cand vorbesti, cand ai

ceva de spus; Concentreaza-te pe mesaj in sine (verbal si/sau non-verbal) pentru a percepe corect emotiile celorlalti.Folosirea emotiilor pentru facilitarea gandiriiStarea emotionala determina cum privim lucrurile intr-o situatie: Daca esti intr-o stare de bucurie, lucrurile de zi cu zi nu iti par atat de rele; In schimb, daca nu suntem intr-o stare de bucurie, pana si cele mai mici lucruri pot sa para o situatie

majora.Capitolul 4 – Aptitudini de comunicare verbala Motto: Cea mai importanta aptitudine in business este

sa te intelegi bine cu ceilalti si sa le influentezi actiunile. – John HancockAbilitatile de comunicare verbala sunt importante in toate aspectele vietii. Fara aceste aptitudini esentiale ne

va fi greu sa atingem punctele esentiale, sa articulam nevoile si dorintele si chiar sa fim competitivi in mediul de afaceri. Sunt foarte multi factori care pot contribui la dezvoltarea unor aptitudini de comunicare solide.

Concentrarea spre ascultare OCAZIA PENTRU MESAJ Care este motivul pentru care persoana comunica cu mine acum? LUNGIMEA UNUI MESAJ Ce imi poate spune lungimea mesajului despre importanta sa? CUVINTELE ALESE Este mesajul alcatuit formal? Cu detasare? Cu argou? VOLUMUL SI RITMUL Ce indiciu imi ofera intensitatea si viteza vorbirii? PAUZELE SI EZITARILE Cum intensifica au reduc acestea din importanta mesajului? INDICIILE NON-VERBALE Ce imi transmit despre mesaj contactul vizual, postura sau expresiile

faciale?Pune intrebariCateva idei cum poti intrebari eficient: Pur si simplu, atunci cand e nevoie, INTREABA! Pune intrebari deschise! Pune intrebari cu scop definit!Comunicarea cu flexibilitate si autenticitate Concentreaza-te pe subiect! Nu fi prea casual! Subliniaza ideile simple! Adapteaza-ti comunicarea la audienta! Conecteaza-te cu audienta!Capitolul 5 – Aptitudini de comunicare Non-Verbale Motto: Vorbesc doua limbi: a corpului si

engleza. – Mae West, actritaA fi atent la semnalele pe care le transmiti celorlalti prin limbajul corpului si la maniera in care vorbesti

poate sa te ajute sa te faci inteles mult mai bine decat cuvintele in sine.Limbajul corpului

Urmatoarele sunt cateva idei si tehnici care pot fi folosite pentru un limbaj al corpului eficient: Constientizeaza tot mai mult limbajul corpului tau! Intelege cum anumite comportamente sunt interpretate! Practica! Practica! Practica!Nu este totul ce spui, este cum o spui Tonul vocii; Atentioneaza si subliniaza; Viteza si ritmul; Volumul vocii; Pronuntarea si enuntarea.Capitolul 6 – Comportament social si responsabilitate Motto: Cea mai mare recompensa este sa stii sa

vorbesti, sa emiti sunete articulate si sa rostesti cuvinte care sa descrie lucruri, evenimente si emotii. – Camillo Jose Cella, autor

Termenul de comportament social si responsabilitate se refera la participarea in cadrul unui grup sau organizatii in probleme sociale, referitoare la mediul inconjurator sau in etica, in afara organizatiei insasi. „In afara organizatiei insasi” se refera la problemele la nivel de tara, B2B sau chiar dezvoltarea individuala a membrilor in cadrul unui grup sau organizatii.

Beneficiile inteligentei emotionale Conducere – Nivel decizional; Relatii interpersonale; Sanatate.Capitolul 7 – metode pentru controlul emotiilor Motto: Un semn al oamenilor inteligenti este abilitatea

lor sa-si controleze emotiile prin aplicarea de motive. – Marya Mannes, autorAbilitatea de a-ti tine emotiile sub control necesita mai mult decat vointa. A intelege situatia prin ochii

celuilalt si imbunatatirea aptitudinilor de auto constientizare si auto control sunt metode care pot fi folosite in incercarea de a-ti disciplina si controla emotiile.

A vedea si partea cealaltaPrimul pas in a-i influenta pe ceilalti oameni este sa intri in lumea lor. Aceasta inseamna sa iti pui deoparte

propriile pareri si sa privesti situatia din perspectiva celeilalte persoane. Ia aminte, fiecare persoana este unica, si, in consecinta, vede lumea in mod diferit. Nu poti presupune ca ceea ce iti este clar tie este la fel de clar persoanelor cu care vorbesti.

Auto control si auto constientizareOamenii care sunt constienti de metodele lor de a trata o situatie conflictuala si care inteleg mecanismul lor

de a actiona in astfel de situatii nu sunt atat de expusi sa faca lucrurile mai rau decat cei care nu constientizeaza metodele lor.

A ceda fara a renuntaDaca doresti sa iti imbunatatesti sansele de a influenta alti oameni, trebuie sa fii dispus sa faci concesii,

chiar daca este si la nivelul de a accepta opinii diferite, a accepta ca cealalta persoana are dreptul la o opinie diferita sau a accepta ca cealalta persoana a adus argumente rezonabile.

Capitolul 8 – Preia controlul Motto: Nimeni nu te face sa te simti inferior fara voia ta. – Eleanor Roosevelt

A detine controlul sau a nu fi in control poate fi diferenta dintre a cladi o cariera de succes sau a nu avea o cariera. Daca detii controlul asupra acestor aspecte ale vietii te poti considera implinit.

Folosirea gandurilor de cooperare cu situatiile dificileCand te gasesti intr-o situatie delicata care necesita aptitudini de cooperare cu situatiile dificile aplica

urmatoarele: Trage aer in piept: cand tragi aer in piept are un efect miraculos de calmare asupra creierului; Da-te la o parte din fata problemei: mental, desprinde-te de situatie si analizeaza problema insasi; Foloseste gandirea pozitiva.Foloseste tehnici de relaxare

Sunt cateva metode de relaxare dintre care va recomandam urmatoarele trei: Relaxare autogena; Relaxare progresiva musculara; Vizualizare.Sa le punem pe toate impreunaIndiferent ca aveti de a face cu un coleg care va deranjeaza sau su un sef foarte pretentios, a nu lasa

gandurile negative sa va afecteze starea emotionala poate fi benefic pentru mintea, trupul si sufletul vostru, care este de fapt si telul final.

Capitolul 9 – Practici de business (partea 1)Motto: Este foarte important de inteles ca inteligenta emotionala nu este opusul iteligentei, nu

este triumful inimii asupra mintii, ci este o intersectare unica a celor doua. – David Caruso, actorEste mai important pentru mediul de lucru intr-o companie cat si pentru companie insasi starea emotionala a

angajatilor, abilitatea de a-si controla emotiile, nivelul de inteligenta emotionala si aptitudinile de comunicare; toate sunt foarte importante in succesul sau insuccesul companiei.

Intelegerea emotiilor si cum sa le folosim la locul de muncaIntelegerea emotiilor si invatarea cum sa le folosim esete responsabilitatea fiecaruia.De multe ori simtim ca locul de munca nu este un loc pentru emotii si sentimente, fie ele bune sau rele. Dar

adevarul este ca emotiile trebuie folosite!A decide ca stil este cel mai bun poate fi facut prin a cantari ce este bun si si ce este rau in fiecare situatie si

care este calea care duce la rezultatul cel mai pozitiv.Rolul inteligentei emotionale la locul de muncaCompetenta emotionala Empatia Intuitia Diplomatia Competenta personala Auto constientizare Auto disciplina MotivareDezacord constructivA fi in dezacord constructiv inseamna sa o faci intr-o maniera pozitiva si productiva.Scopul este sa nu fi contra doar de dragul de a fi contra sau sa iti impui doar punctul tau de vedere.Nu este folosit in scop negativ sau destructiv al ideilor si gandurilor celuilalt.Capitolul 10 – Practici de business (partea 2) Motto: Cum scopul unei afaceri este sa satisfaca dorinte

existente sau sa stimuleze unele noi, daca toti ar fi cu adevarat fericiti, nu ar mai fi nevoie de afaceri ... – Mihaly Csikszentmihalyi, autor

Optimismul si pesimismul sunt doua scoli de gandire adoptate de indivizi in cadrul organizatiilor. Nicio extrema nu este mai buna decat cealalta. O balanta buna intre cele doua este o parte fundamentala in cele mai bune practici de business.

OptimismulA poseda calitatea de optimism este abilitatea de a gasi partea luminoasa a fiecarei situatii.Aceasta este o pozitie admirabila pe care nu toti o au. Secretul de a dobandi aceasta caracteristica este

intelegerea ca nu exista nicio problema care sa nu aiba si o parte pozitiva.PesimismulPesimismul este exact opusul optimismului. In loc sa vezi paharul jumatate plin sau a gasi o parte pozitiva

in fiecare situatie, pesimistii pot numai sa vada partea negativa a problemei.Balanta dintre optimism si pesimismA fi optimist in orice situatie poate duce la conducerea persoanei in afara realitatii si in gasirea pasilor care

sa rezolve situatia. Iti poate da sperante false, care, in final, conduc la dezamagire, fapt care poate conduce la abandonarea tuturor gandurilor optimiste.

Capitolul 11 – A avea un impact

Motto: Este usor sa faci un ban. E mult mai greu sa faci diferenta. – Tom BrokawSunt oportunitati pe care le intalnim in fiecare zi care ne dau posibilitatea sa avem un impact in viata

celorlalti. Cum putem avea acest impact depinde de noi. Este nevoie de un efort constient din partea noastra daca dorim sa lasam o mostenire buna sau rea.

Creeaza o impresie buna Aparenta fizica; Limbajul corpului; Cuvintele vorbite.Analizeaza situatiaUrmatoarele sunt cateva idei cum sa analizezi situatiile: Asculta, nu doar la ce se spune, dar si la ce nu se spune; Identifica nevoile; Practica bunele maniere.A fi zelos fara a fi ofensivUrmatoarele idei descopera cai spre a fi zelos fara a fi ofensiv: Concentreaza-te pe ce e important pentru cealalta persoana; Respecta granitele; Intreaba, nu cere; Urmareste comportamentul non-verbal.Capitolul 12 – In loc de concluzie Motto: Tot ce incepe din furie se sfarseste in rusine. – Benjamin

FranklinCuvinte de la intelepti: M. K. Ghandi: Un ochi pentru un ochi va face toata lumea oarba! Guy Finley: Nu vorbi niciodata la furie; nju actiona niciodata din frica; nu alege niciodata din

nerabdare; asteapta ... si pacea va aparea! Brian Tracy: Increderea din exterior incepe prin a trai in integritate in interior!

Constientizarea EQMariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta EmotionalaEstimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (EQ)Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor,

interpretarilor,impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt in mare masuradeterminate de mediul familial, experientele anterioare,

sistemele de convingeri si valori si iau forma unuidialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (EQ) ajuta la intelegerea moduluiin care

dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie dediverse situatii.

„Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent ” – Doc Childre

Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:1 .Fo l o se s t e p ropoz i t i i c e i ncep cu „E u c r ed ” 2.Folosind constient declaratia „Eu cred” se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana responsabila pentru propriile estimari3.Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare4.Constientizeaza mesajul pe care ti-l t ransmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi in care sa pornestiun dialog interior 5.Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta6.Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur

7.Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul, in careincearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. Asigura-te ca esticalm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil si rationalsi poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fieinexacte, chiar irationale.8.Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr-o alta perspectiva.Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un anumit moment sauo anumita situatie.Este mai important sa se tina minte

evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sauevenimentele care au cauzat anumite reactii.

Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe carele intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru.

Facand aceasta distinctie, seasuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile,sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine incontact.

Constientizarea informatiilor senzorialePrin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur.Este important, sa se facadiferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate deestimarile noastre. Cu cat creste gradul de

constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare.

Fiind capabil sa-ti acordezi simturile,poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:•Zilnic Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri Fii atent la cat mai multe

suneteConstientizeaza tot ceea ce simte corpul tauIn timpul intalnirilor Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile senzorialeRemarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:Mentin sau evita contactul vizual?Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea?Participantii zambesc sau se incrunta?Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?Persoanele vorbesc tare sau atenuat?Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?Repetand aceste exercitii poti deveni constient,

cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi estimaricorecte.Constientizarea sentimentelorEmotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii

importante carene pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nueste intotdeauna un lucru usor. Uneori avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele.Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea seincearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina

oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata si sa mergem maideparte. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.

„In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor” – Margaret Wheatley

Urmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:•Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor•Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste simptome, se poate intelege

cereflecta sentimentele respective (de exemplu daca transpiri probabil esti speriat).•Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor•Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba (de

exempluminclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa)•Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica

sentimentelece nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.Tinerea unui jurnal al sentimentelorSe pot face notatii zilnice care sa urmareasca:•Evenimente semnificative ce au avut loc•Ce emotii au aparut?•Ce factori le-au cauzat?•Care au fost reactiile si comportamentul?•Ce efect au avut asupra celorlalti?Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt

cele mai frecvente. Prin aceasta metoda seconstientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase se pot gasi modalitati de reactie in astfel decazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o privire alternativa asupra respectivului

sentiment,iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din care se poate tragecele mai multe concluzii.Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient detoate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa influentezi cursul unei anumite actiuni. Uneori confundam ointentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.Constientizarea actiunilor -

Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor sisentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non-verbal sunt indicatori aiemotiilor mascate.

Este important sa incepem sa analizam si sa monitorizam actiunile celorlalti pentru a descoperisabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. Prin constientizarea lor poti sa schimbi cursul actiunii.

Imaginea proprieCheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva.

Potrivitrezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla,rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima.

Victimizarea implicacontrolul unor forte exterioare.Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre sine ca este

nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau o percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.El descopera metode ingenioase pentru a se autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile.Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal.

Imaginea de sine determina nu numaireusita ci sigradul de fericire.Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea invaloare a potentialului.Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele,dorintele – trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine.

Insumarea caracteristicilor ce descriu cinesuntem, sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.Cand parerea despre propria persoana este una pozitiva, ne simtim plini de viata si capabili de a ne asuma riscuri,ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsitade siguranta, incordata, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredere in altii, se retrage si evita conflictele. Cand areo parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altiivor veni si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizante, obsesii sexuale sau in obsesie pentrumunca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.Auto deceptiaAUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.*Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.Exemplu:Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii :„Sunt foarte atent”; „Incerc sa rezolv”; „Am sa lucrez la ea”Intr-o relatie negativa:„El niciodata nu asculta”; „Ea este atat de iritata”; „El todeauna vrea numai cum stie el”; „Ea este atat deneprevazuta”De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune.

Avem tendinta de a nesupraestima propriile puteri si importanta(orgoliul).Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea maimare contributie in familie, 70% afirma, „Eu”. De

multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-neimaginea si diminuandu-i pe ceilalti.*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu euExemplu:In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.*Inventam scuze pentru esecul nostruExemplu:Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile,etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat.Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau suntslabi

. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superioriOamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba

o referintainterna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele caredetermina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au o referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor  proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precumnorocul.O persoana cu o referinta exterioara atribuie esecul unei anumite actiuni, unor factori pe care nu ii poate controla.Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii lor, psihice. Daca persoanelesimt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele

urmatoare. Persoanelecu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta internasunt predispuse sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nuinfluenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordaremai pozitiva si pro activa fata de viata.

Barierele EQSunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul dezvoltarii Inteligentei Emotionale

esteintelegerea emotiilor si invatarea modului in care sa le administram.Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar putea sa neimpiedice

sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte se leaga intre ele, dar se diferentiaza douazone particulare: Managementul Stresului si

Managementul Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numaica ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Dacareusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

Controlul EmotiilorAuto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto-controlul

emotionalnu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care pot supune la risc, gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

•Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale•Cum sa manipulezi impulsurile agresiveAceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.AsertivitateaCa si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiuBloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din

participanti au experimentatschimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine siacea persoana, ci si o distantare emotionala adecvata. Neimplicarea in intimitatea unei persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau oferirea de sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile sisentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct.

Persoanele asertive isi indeplinescnevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cucelelalte persoane, sa mentina respectul reciproc

si sa-si apere atat interesele lor, cat si cele ale celor din jur.Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna

primul lucru care trece prin minte, ci reprezinta o exprimareincrezatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional).

Asertivitatea nueste o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nusuprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoaneledin jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.

Suportul emotionalSuportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii

incuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti fac unanumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri.Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

•Respectul•Loialitatea•Toleranta•Incurajarea•Atitudinea pozitiva•Empatia•FlexibilitateaIntr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla „comportamentul non-verbal” al unei relatii. Cum

mesajulnu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce exprima o persoana. CarlRogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine:

”atitudine pozitiva neconditionala ”.Abilitatile Sociale

Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea, esteimportant sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa asteptarilecelorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te intelegi bine cucei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand propriile nevoi. Trebui sa nestraduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).

„Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata ” – Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalticceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a

nu iiacceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super–generalizari. Caracteristicilemembrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative -de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. Levi–Straus, un sociologfrancez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie dediferentele pe care le observam. „Sunt mai puternic deci sunt mai bun”.

Este important sa intelegem ca a fidiferit nu implica a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai

buna sau mai proasta. Persoanele care nu seaccepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sagenereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi consideratinadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana,folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana „rea” ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.Shakespeare a spus :

„Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi.”Ar trebui sa invatamsa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe

noi insine si sa ne folosimtalentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si fata de noi se datoreaza a douacredinte eronate:Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasitdintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinileanterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un primexemplu in acest sens.A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat acesteabilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntemfoarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumitdomeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile silimitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu ,ar fi mai bine sa ne intrebam: „Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pecare le intalnim?”.

IncredereaIncrederea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem

incredere innoi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine liantul care unesterelatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu cealalta persoana.Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu cat emai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie mahnita, iritata,nervoasa si cinica.

Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la nivel inalt, membriiunei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr-o maniera constructiva.Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate, respect sicredibilitate. O persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe

care spune ca o poate face. Covey pune ointrebare interesanta: „Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent.”Defapt ne dorim si caracter si competenta.

AscultareaExista mai multe stiluri de ascultare si de asemeni exista diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor

situatiidiferite. Persoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa asculte cu jumatate de ureche. Uneoriconversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situatii similare nu necesita toata atentia celui careasculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este faptul ca in special persoanele carora le e greu sa inteleaga si saexprime propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase. Important este saascultam si cu o ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul, sa percepem si sentimentele si sa ne punem intrebarea: „Aceasta persoana oare incerca sa-mi spuna cu totul alceva?”.Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

•ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea•ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii•ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la cuvinte•ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza•ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in locul ei•ignorare sau simulare a interesului interesatToate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general

exista tendinta de a pica in anumite tipare. Cand apareun astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii. Destul de des reusim sa nu fimsuficient de empatici precum cere conjunctura.„EMPATIE” vine din cuvantul german „einfulling” care literar inseamna „simtire interioara”. Empatia esteabilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica experimentareasentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect ladurerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane suntsimtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale partenerului deconversatie.

ApatiaApatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. Persoana apatica nu

se implica, nicinu-si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In societatea moderna, un anumit gradde apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala. Daca relationam cu toate persoanele empaticcircuitele noastre inter-personale se vor supra-incarca si energia acumulata va refula. Aceasta poate afecta relatiilein mod nedorit.

NeutralitateaNeutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. O atitudine de lipsa de grija poate face pe

cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. O atitudine neutra si o lipsa de interes din partea unuimanager este transmisa de multe ori angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii. Multi managerise simt amenintati de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit-o fiind aceea de a le ignora.Aceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr-o astfel de situatie, atitudinea neutraface dificila comunicarea.

EmpatiaEmpatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente par sa se contrazica intre

ele.Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea identitatii.Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate fi descrisa ca o implicare detasata in raport cuo alta persoana si sentimentele acesteia.Empatia poate fi descrisa prin:

•Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica trebuia sa simta sentimenteleceleilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia

•Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si acceptarea sentimentelor,chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara

•Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane. Persoanaempatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate

SimpatiaSimpatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este definita ca

manifestandu-se prin „sentimente pentru cealalta persoana” si nu prin „sentimente alaturi de cealalta persoana” ca in cazulempatiei. Prin super-identificarea cu cealalta persoana, persoana isi pierde propria identitate si nu mai poate saacorde asistenta. O persoana caracterizata de simpatie poate deveni complesita de compasiune, iar persoana caretrebuie sustinuta poate fi cuprinsa de un sentiment de disconfort.Simpatia poate

avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se plange de mila inmomentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.

Ascultarea EmpaticaEmpatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti. Modul in care

empatizamse realizeaza cu ajutorul limbajului non-verbal si prin modul in care noi ascultam si raspundem. Stephen Coveyspune ca o persoana empatica este „translatorul credincios”. Translatorul nu poate sa-si puna propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce cealalta persoana a spus inalta limba. Ascultatorul empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa exprime gandurile lui in cuvintecare sa reflecte starea acestuia.

3 inteligente necesare unui lider1. Inteligenta lingvisticaE absolut necesara pentru a putea comunica eficient si a fi capabil sa isi exprime clar si persuasiv parerile.2. Inteligenta interpersonala . Pe scurt, este vorba despre EQ, empatie, aspiratii.  IQ + EQ+ SQ .3. Inteligenta existentiala “Liderii necesita o doza considerabila de inteligenta existentiala. Trebuie sa se

simta in largul lor in fata unor intrebari fundamentale. Acest gen de inteligenta este ceea ce George Bush Sr. a desconsiderat, in mod gresit,numind-o “o chestiune vizionara”. Din contra, liderii n-ar trebui sa se fereasca sa-si impartaseasca viziunile, furnizand propriile raspunsuri la intrebarile fundamentale despre viata, moarte, sensurile trecutului, proiecteleviitorului.”

Teoria inteligentelor multiple Intrand direct in subiect, Gardner vorbeste despre nu mai putin de8 tipuri de inteligenta1. Inteligenta lingvistica E vorba, asa cum probabil v-ati imaginat, de usurinta pe care unii dintre noi o au ina ne exprima corect sicoerent , atat in scris cat si oral. Ne putem da seama usor cam in ce situatii te ajuta acest

tip de inteligenta: stii cumsa adresezi intrebari, te descurci mai bine decat altii in situatii ce necesita skill-uri de comunicare, poti convingemai usor oamenii in legatura cu ideile in care crezi etc. Un tip de inteligenta apreciat in primul rand in vanzari,negocieri si afaceri

.2. Inteligenta logico-matematicaAici putem vorbi, de fapt, de 2 subtipuri de inteligenta. Pe de-o parte,inteligenta logica , folosita in general destrategi si problem-solver-i si care creeaza manageri geniali capabili

sa puna la punct sisteme complexe. E acel tipde inteligenta pe care il folosesc sahistii , de exemplu, si care e foarte des confundata cu inteligenta matematica.Pe de alta parte, oamenii cu o inteligenta matematica iesita din comun sunt buni la cifre. Foarte buni. In generalcei care sunt experti in domeniul investitiilor, contabilitate sau managerii ce se ocupa cu previziuni financiare.Inteligenta logico-matematica e cea care se apropie cel mai mult de conceptul de IQ.

3. Inteligenta muzicalaNu vreau sa intru foarte tare in detalii aici. E vorba despre oamenii care sunt foarte sensibili la muzica.

Sigur, acumtoti cei care iubesc muzica se vor simti… Nu e chiar asa. Oamenii cu o inteligenta muzicala deosebita sunt cei ce pot recunoaste timbre, tonalitati, ritmuri, persoane care lucreaza in general in

zona artelor (nu neaparat muzica). Ingeneral cei care stau foarte bine la capitolul inteligenta muzicala au un nivel destul de ridicat si in ceea ce privesteinteligenta lingvistica insa nu e o regula.

4. Inteligenta spatialaDe la capacitatea de a iti imagina foarte usor obiecte 3D la abilitati native de orientare in spatiu, anticipare

mentalaa miscarilor pe tabla de sah sau estimarea foarte precisa a distantelor. Intre inteligenta spatiala si cea logico-matematica e o legatura foarte stransa insa nu destul de stransa pentru a le amesteca pe cele doua. Foarte utila arhitectilor, constructorilor, designer -ilor etc

5. Inteligenta corporalo-kinestezica Lucreaza foarte bine impreuna cu inteligenta spatiala si este probabil inteligenta ce si-a pus cel mai serios amprenta pe dezvoltarea civilizatiilor de-a lungul timpului. Denumita si “

inteligenta tehnologica ” a fost folosita in trecut de pescari, vanatori sau in construirea de adaposturi iar in prezent o putem observa la sportivi, chirurgi si, in general, oameni despre care spunem ca sunt indemanatici

, ca se folosesc foarte bine de corpul lor.Evident, nu e vorba de cati muschi ai pe tine ci, mai degraba, de cat de bine iti coordonezi miscarile.

6. Inteligenta naturalista Inteligenta naturalista e o inteligenta mai…speciala. Ca si cea corporalo-kinestezica ea incepe sa conteze din ce ince mai putin, odata cu trecerea timpului. Eu i-as fi spus “ survival instinct “. Poate ghizii sau salvamontistii sa semai foloseasca de inteligenta naturalista pura, cea care se refera la capacitatea de a deosebi intre diferite tipuri de plante, animale si care, teoretic, ne ajuta sa ne folosim mai bine simturi precum vazul, auzul.E un tip de inteligenta care datorita modernizarii nu mai este foarte solicitata in forma ei initiala dar de care se mailovesc cei ce lucreaza mai aproape de natura cum ar fi agricultorii, fermierii . Sigur, e foarte posibil ca elementece tin de inteligenta naturalista sa apara, de exemplu, atunci cand concepem un spot

publicitar pentru niste produsecum ar fi “uleiul de canepa” sau cand incercam sa ne facem de lucru prin gradina din spatele casei.

7. Inteligenta interpersonala(EQ)Inteligenta interpersonala, echivalentul inteligentei emotionale (EQ) a lui Goleman ne ajuta sa observamdiferente intre

oameni, sa lucram mai usor si mai bine cu ei, intelegandu-i. Ne ajuta sa actionam mai bine inechipe, sa anticipam mai usor reactiile celorlalti punandu-ne in locul lor si sa mediem conflicte. Aici, un rolimportant il are empatia, capacitatea de a recunoaste usor emotiile celorlalti si a rezona cu ele. Unul dintreputinele tipuri de inteligenta care ne este util indiferent de domeniul in care activam, indiferent daca suntemcondusi sau conducem.

8. Inteligenta intrapersonala Am lasat special la urma inteligentele mai cu greutate. Inteligenta intrapersonala ne foloseste in cautarea noastraconstanta de a identifica propriile puncte

slabe sau tari, sentimente, de a formula scopuri personale si, in general, de a ne intelege si dezvolta continuu. Pe scurt, e vorba de introspectie si, in general, oameni introverti, care preferasa lucreze singuri, desi nici

asta nu este o regula.Oamenii cu o inteligenta intrapersonala iesita din comun se cunosc si inteleg foarte bine pe ei, au o predispozitiespre ceea ce se numeste “gandire filosofica”, capacitati extraordinare de focus-are si “sufera” adesea de perfectionism.

9! Inteligenta existentiala Gardner explica inteligenta existentiala, simplu, ca fiind capacitatea de a exprima si analiza asa numiteleintrebari “existentiale” precum: cine suntem noi? de ce murim? de ce suntem aici? what is the purpose of life?mentionand ca acest concept de “existenta” e la fel de strans legat de cel de “ Credinta ” ca si de cel de “

Identitate “. IQ + EQ + SQ IQ (Intelligence Quotient) Se refera in primul rand la capacitatea de invatare si dezvoltare mentala si s-a

dovedit ca poate fi corelat cu performantele profesionale, salarii sau statutul social. Insa faptul ca poate fi corelat nu inseamna si ca IQ-uldetermina toate aceste lucruri. Partea proasta este ca IQ are o componenta ereditara destul de mare, variaza foarte putin de-a lungul vietii si e extrem de greu de crescut .

EQ (Emotional Quotient) EQ-ul, adus in discutie Wayne Payne si mai apoi de Goleman, se refera la capacitatea de a percepe si manageria propriile sentimente ,emotii, capacitatea de a empatiza cu cei din jurul tau si se presupune ca este tipul deinteligenta care influenteaza gradul de fericire si succesul unui om.

Capacitatea de a schimba perspectivele, de a renunta atunci cand e nevoie, de a identifica si a iti controlateama, rezistenta la stres sau prioritizarea activitatilor si time managementul tin de inteligenta emotionala.

Partea excelenta este ca EQ-ul poate fi imbunatatit oricand , la orice varsta, de catre oricine. Adica, da! Spredeosebire de IQ, nivelul EQ-ului nostrum nu ne ofera nicio scuza , fiindca depinde de noi. Daca EQ-ul e jos, cinevanu a muncit suficient de mult. Bine, unii mai inventivi ar putea gasi si scuza “habar n-aveam ca exista asa ceva”.

SQ (Spiritual Quotient) “ Spiritual Intelligencemeans that you take 100 % responsibility for your life, your situation, and for yourself.You recognize that

you are the creator of your life and that your thinking, your beliefs, and your assumptionscreate your world. This means no blaming!”

Daca EQ-ul a fost popularizat destul de mult in ultimii ani, cu SQ-ul lucrurile nu sunt la fel de roz. Asta si fiindca eun concept destul de greu de explicat. Majoritatea stim de prezenta lui dar nu constientizam faptul ca ar putea aveavreo legatura cu ceea ce numim, vag, “inteligenta”.SQ-ul nu este masurabil, e 100% nativ si nu poate fi imbunatatit . Si atunci, veti intreba, de ce sa il mai luam incalcul? Fiindca poate fi constientizat si inteles

. E vorba de a gasi acea pace interioara, a fi un om mai bun, a ierta,a evita sa judeci si a constientiza faptul ca nimeni nu este si nimeni nu trebuie sa fie perfect. Da, este un conceptdestul de vag care insa se leaga foarte bine de celelalte doua, in special de EQ. De fapt, Bob Gottfried considera caun nivel ridicat de constientizare si intelegere a “inteligentei spirituale” poate facilita si grabi dezvoltareainteligentei emotionale (EQ).Howard Gardner, psiholog care activeaza în domeniul psihologiei stadiale, a formulat o teorie cu privire lanatura inteligentei, care vine în contradictie cu perspectiva psihometrica anterioara (Gardner, 1993). Aceasta teoriea inteligentelor multiple, enuntata în cartea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences(1993), a insistatasupra faptului ca inteligenta nu trebuie conceputa ca un construct unidimensional, ci ca o serie de sapte inteligenteindependente. Aceasta perpsectiva permite individului sa „manifeste transformarile si modificarile perceptiilor individuale” si sa „recreeze aspecte ale propriilor experiente” (Gardner, 1993, p.173).Cele sapte tipuri de inteligenta originale sunt:Inteligenta verbala/lingvistica – aceasta reprezinta capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (camoderator TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cutipul acesta de inteligenta va agrea în mod deosebit sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca, sa faca jocuri de cuvinte(Armstrong, 2000).Elevii care poseda acest tip de inteligenta au abilitatea de a opera cu: structurile si regulile de structurare alimbajului (de ex. punctuatia cu valoare stilistica), nivelul fonetic al limbajului (aliteratii), nivelul semantic

(sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (functia retorica), în scopulde a rememora informatia (functia mnezica), în scopul de a explica ceva (functia peripatetica), în scopul de afurniza informatii despre limbajul însusi (functia metalingvistica).Inteligenta logica/matematica – aceasta include capacitatea de a utiliza rationamente inductive si deductive, de arezolva probleme abstracte, de a întelege relatiile complexe dintre concepte, idei si lucruri. Deprinderea de a emiterationamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoasterii si include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirealogica în stiinta, studii sociale, literatura etc. (Bellanca, 1997).Acest tip de inteligenta cuprinde si capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili prioritati, a formula ipotezestiintifice si a întelege relatiile de cauzalitate. Scolarul mic îsi dezvolta aceste capacitati prin activitati concrete, prin întelegerea relatiei de corespondenta biunivoca, prin operatiunea de numarare. Aceste deprinderi ale gândiriicritice sunt prezente în programele majoritatii scolilor, însa trebuie fixate prin activitati corespunzatoare.Inteligenta vizuala/spatiala – aceasta inteligenta a „imaginilor si tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepecorect lumea înconjuratoare pe cale vizuala, precum si capacitatea de a recrea propriile experiente vizuale. Acesttip de inteligenta începe sa se dezvolte odata cu acutizarea perceptiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul,arhitectul, gradinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu totii transfera imagini mentale asupra unui obiect pecare îl creaza ori îl îmbunatatesc. Perceptia vizuala se combina cu un set de cunostinte prealabile, cu experienta, cureactiile emotionale, cu imagini preexistente pentru a crea o noua viziune oferita celorlalti ca experienta.Elevii cu inteligenta spatiala au capacitatea de a percepe cu deosebita acuitate culorile, liniile, formele, spatiul, pot percepe relatiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spatiu, potsa-si înteleaga propria pozitie într-un spatiu matriceal.Inteligenta corporala/kinestezica – inteligenta la nivelul corpului si al mâinilor ne permite sa controlam si sainterpretam miscarile corpului, sa manevram obiecte, sa realizam coordonarea (armonia) dintre trup si spirit. Acesttip de inteligenta nu se regaseste numai la atleti, ci poate fi întâlnit în miscarile de finete ale chirurgului carerealizeaza o operatie pe cord sau la un pilot care îsi regleaza cu finete aparatura de bord. „Acest tip de inteligentainclude deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forta, flexibilitatea, viteza, precumsi deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil si cutanat”(Armstrong, 2000).Inteligenta muzicala/ritmica – acest tip se contureaza prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet si prin capacitatea de a raspunde emotional la acest tip de stimuli. Pe masura ce elevii îsi dezvolta constiintamuzicala, îsi dezvolta si fudamentele acestui tip de inteligenta

INTLIGENTA EMOTIONALA (TEST)Alegetiraspunsulcare descrie cel mai bine reactia dvs. la urmatoarele scenarii.Raspundeti pe baza a ceea ce

ati fi vrut sa faceti in realitae, nu cum credeti dvs. ca trebuiesa fie raspunsul.1. Sunteti intr-un avion care e lovit brusc de turbulenta si incepe sa se balanseze intr-oparte si in alta. Ce faceti?a. Continuati sa cititi sau sa va uitati la film dand putina atentie turbulentei.b. Deveniti plin de grija fata de pericol urmarind stewardesa si citind fisa cu instructiuniin caz de pericol.

c. Cate putin din a. si b.d. N-am observat nimic.

2. Ati luat in parc un grup de copii de 4 ani. O fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nuvor sa joace cu ea. Ce faceti?a. Nu va amestecati, lasati copiii sa rezolve singuri problema.b. Vorbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cuea.

c. Ii spuneti cu o voce blanda sa nu planga.d. Incercati sa-i distrageti atentia si sa-i aratati cateva lucruri cu care se poate juca.

3. Inchipuiti-va ca sunteti student la un colegiu si sperati sa obtineti o nota mare la unconcurs, dar ati descoperit ca ati luat o nota proasta la mijlocul semestrului. Ce faceti?

a. Va faceti un plan special pentru a imbunatati nota, hotarandu-va sa urmati planul.b. Hotarati sa fiti mai buni in viitor.

c. Va spuneti ca nu conteaza mult ce ati facut la curs si va concentrati asupra altor cursurila care notele dvs. Sunt mai mari.d. Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el in scopul obstinerii unei note maibune.4. Imaginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. 15

persoane la rand au inchis telefonul si sunteti descurajat. Ce faceti?a. Ajunge pentru astazi \u2013 sperand sa aveti mai mult noroc maine.b. Evaluati calitatile dvs. care poate submineaza abilitatea de a face vanzari.c. Incercati ceva nou la urmatorul telefon si incercati sa nu va blocati.d. Gasiti altceva de lucru.

5. Sunteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentrudiversitatea etnica si rasiala. Surprindeti pe cineva spunand un banc rasist. Ce faceti?

a. Nu-l luati in seama \u2013 e numai o gluma.b. Chemati persoana in biroul dvs. pentru a o admonesta.

c. Vorbiti direct si pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fitolerate in organizatia dvs.d. Ii sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze programul de scolarizare privinddiversitatea.6. Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care i-a taiat calea in mod periculosprin fata. Ce faceti?

a. Ii spuneti sa uite pentru ca totul e OK acum si ce s-a intamplat nu e mare lucru.b. Puneti una din casetele lui favorite si incercati sa-l distrati.c. Ii dati dreptate considerand la fel ca si el si celalalt sofer s-au dat in spectacol.

d. Ii relatati ca mai demult vi s-a intamplat si dvs. ceva asemanator si ca v-ati simtit la felde furios ca si el, dar dupa aceea v-ati dat seama ca dupa stilul in care gonea celalalt soferva ajunge curand la spitalul de urgenta.

7. Dvs. si partenerul de viata ati intrat intr-o discutie aprinsa care a escaladat intr-un mecide tipete. Sunteti amandoi furiosi si recurgeti la atacuri personale pe care nu le intelegetisi in care nu credeti, dar le continuati. Ce faceti?

a. Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia.b. Opriti cearta in acel moment, taceti, nu conteaza ce spune partenerul dvs.c. Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa-si ceara si el iertare.

d. Va opriti la un moment, va dunati gandurile,apoi va precizati punctul de vedere asupraproblemei.8. Inchipuiti-va ca ati fost numit seful unei echipe noi de lucru care incearca sa gaseascao solutie creativa la o problema de servici. Care este primul lucru pe care il faceti?a. Faceti o agenda si alocati timp pentru discutii supra fiecarui aspect al problemei, asaveti realiza cea mai buna folosire a timpului.b.Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei.c. Incepeti prin a solicita fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timpideile sunt proaspete.d. Incepeti printr-o sedinta de \u201ebrainstorming\u201d (dezlantuirea ideilor), incurajand pefiecare sa spuna ce idee ii vine in minte, indiferent cat de \u201efantastica\u201d este.9. Fiul dvs. de 3 ani este extrem de timid si a fost hipersensibil si putin infricosat delocurile si oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti?a. Accepati ca are un temperament sfios, timid si cautati modalitati de a-l proteja desituatii care l-ar putea tulbura.b. Il duceti la un psihiatru pentru copii pentru a-l incuraja.c. Il expuneti cu premeditare la mai multi oameni si locuri straine astfel incat sa-si poatainfrange frica.d. Aranjati o serie neintrerupta de experiente competitive dar usor de realizat care-l vorinvata ca poate relationa cu oamenii si poate umbla din nou prin locuri noi.10. Considerati ca de mai multi ani ati dorit sa reincepeti sa invatati sa cantati la unintsrument la care ati incercat si in copilarie, iar acum, pentru distractie, v-ati hotarat insfarsit sa incepeti din nou. Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul dvs. Ce faceti?

a. Va limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi.b. Alegeti piese muzicale care va solicita mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).c. Exersati numai cand in mod real aveti dispozitie.

d. Incercati piese care sunt mult peste abilitatile dvs., dar pe care le puteti stapani cu un

efort sarguincios. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A 20 0 20 0 0 0 20 0 0 0B 20 20 0 0 0 5 0 20 5 20C 20 0 0 20 0 5 0 0 0 0D 0 0 0 0 20 20 0 0 20 0

Pana la 100p \u2013 punctaj sub medie \u2022100p-125p -punctaj mediu \u2022125p-175p \u2013punctaj peste medie \u2022200p \u2013 exceptional.DESCRIEREA TESTULUI DE INTELIGENTA EMOTIONALA ELABORAT DE DANIEL GOLEMANTestul este elaborat de Daniel Goleman, autorul cartii \u201eIntelegenta emotionala\u201d, aparuta in 1995.

Testul este adaptat de Mihaela Rocco si consta in 10 intrebari ceprezinta unele situatii (ecenarii) in care se poate afla o persoana.

Completarea testului are in vedere, pe de o parte, asigurarea pe cat posibil a transpuneriiindividului in situatia respectiva, iar pe alta parte, alegerea uneia dintre variantele deraspuns din cele patru posibile, care reprezinta unele modalitati concrete de a reactiona insituatiile indicate de intrebari.

Scenariile continute de itemi sunt urmatoarele:Itemul 1.Persoana se afla intr-o situatie critica ce ii ameninta viata. Trei dintre variantele deraspuns privesc

capacitatea de a fi constient de emotiile personale, de a cunoaste situatiadin punct de vedere afectiv si de a raspunde adevcat, echilibrat la situatiile neobisnuite,critice sau stresante.

Itemul 2.Un copil este foarte suparat, iar adultii care se afla in preajma lui incearca sa-l ajute sadepaseasca aceasta

stare emotionala negativa. Parintii, educatorii sau adultii in general,cel care au nivel ridicat al inteligentei emotionale, folosesc situatie pentru a-i antrenaemotional pe copii, ajungandu-i sa inteleaga de unde provine starea emotionala negativa(supararea), ce anume ii determina sa fie suparati, sa inteleaga ceea ce simt, sa observealternativele pe care le pot incerca pentru a gasi solutiile adecvate.

Itemul 3.Un subiect adult se afla intr-o situatie care trebuie sa fie modificata in vederea obtineriiunor beneficii. Acest

item al testului se refera la motivatia proprie, intrinseca, lacapacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrari si capacitatea de aurmari un scop. Este vizata \u201esperanta\u201d ca dimensiune a inteligentei emotionale

Itemul 4.Scenariul prezentat se refera la o persoana care are esecuri repetate intr-o anumitadirectie. Doar una dintre

variantele de raspuns se refera la gradul de optimism alpersoanei, care o ajuta sa treaca peste piedici, sa continue, sa persevereze fara a se blamape sine sau a se demoraliza.

Itemul 5.In situatia prezentata de test se urmareste comportarea persoanei fata de minoritati,atitudinea ei cu privire la

diversitatea etnica, culturala, etc, doar una dintre variantele deraspuns indica modul optim de a crea o atmosfera deschisa diversitatii. Este vizataschimbarea prejudecatilor prin actiune asupra lor si prin adoptarea unui model democraticde stapanire a furiei.

Itemul 6.Acest item se refera la modul in care se poate calma o persoana furioasa. Varianta corectade raspuns se

refera la capacitatea empatica a persoanei, la modalitatile de stapanire afuriei.Itemul 7.Reprezinta o situatie in care unul dintre personaje este stapanit de agresivitate, estemanios. Cel mai indicat

raspuns in cazul unei dispute puternice este sa ia o pauza,interval in care persoana se poate calma, si astfel nu mai distorsioneaza perceptia situatieiin care se afla, nu se mai lanseaza in atacuri violente pe care le regreta ulterior. Dupaaceasta perioada de relaxare, persoana respectiva poate fi mult mai bine pregtita pentru odiscutie utila, productiva.

Itemul 8.

Intr-un colectiv de munca trebuie gasita o solutie pentru o problema delicata sauplicticoasa. Prin raspunsul dat se arata camembrilor unei echipe trebuie sa li se asigurerelatii armonioase, un climat psihic confortabil care sa le permita exprimarea ideilorpersonale intr-un mod natural degajat si creativ.

Itemul 9.Un copil, un tamar sau un adult se poat afla in situatii relativ stresante datorita, pe de oparte, timiditatii lor

personale, iar pe de alta parte situatiilor relativ noi neobisnuite, carele accentueaza starea de teama. Raspunsul corectvizeaza implicare persoanelor respectivein situatii noi, atragerea lor in mod progresiv in relatii interpersonale.

Itemul 10.Se arata ca o persoana care are initiativa schimbarilor in activitatea ei este mult maipregatita sa se angajeze

cu placere intr-un nou gen de actiune, invata mai repede cum saobtina performante superioare.Este important ca cineva sa fie capabil sa incerce si altcevadecat ceea ce face in mod curent, dezvoltandu-si astfel unele talente ascunse.

Modul de notare si interpretare a raspunsurilor la testul de inteligenta emotionalaconsta in a aduna punctele corespunzatoare celor patru variante de raspuns de la ceizece itemi, dupa care se raporteaza punctajul obtinut la etalon.

Inteligenta emotionala Inteligenta emotionalaTermenul de inteligenta emotionala a aparut pentru prima intr-o dizertatie de doctorat apartinand lui Wayne

Leon Payne student la o univeristate din USA, in anul 1985, care considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.  Apoi conceptul de “inteligenta emotionala” a aparut intr-un articol al psihologilor Peter Salovey si John Mayer in anul 1990. Abia in anul 1995 Daniel Goleman a popularizat termenul de inteligenta emotionala in cartea sa “Working with Emotional Inteligence”. Golemansi-a formulat definitia inteligentei emotionale pe baza lucrarii lui Mayer si a lui Solovey. El  sustinea ca intelegerea si controlul emotiilor noastre ar reprezenta una dintre cheile ce ar deschide calea catre succes.

Inteligenta emotionala reprezinta un amestesc intre constiinta si controlul de sine, motivatie, empatie, spirit deschis, tact si diplomatie. Este apanajul castigatorilor, al oamenilor de succes in viata personala si in cariera. Inteligenta emotionala favorizeaza creativitatea, productivitatea si flexibilitatea. Este capacitatea de a simti sentimentele (frica, bucurie, furie, tristete) si senzatiile corporale (tensiune, destindere, prospetime, caldura, culoare, zgomote, contactul pielii, etc.), de a fi constient de toate aceste senzatii si sentimente; de a le exprima; de a le identifica; de a le comunica cuiva; de a controla si a amana impulsurile pentru un beneficiu mai mare sau mai important;  de a recunoaste ce depinde de sine si ce apartine celuilalt; de a integra nevoile sale in comportamente coerente adaptandu-le realitatii exterioare; de a observa si de a ghici sentimentele si nevoile celorlalti (intuitie) pentru a dezvolta relatii mai armonioase bazate pe recunoastere reciproca.

Goleman afirma ca inteligenta emotionala se refera la capacitatea noastra de a ne recunoaste emotiile si la capacitatea de a recunoaste emotiile altora, cu scopul de a ne motiva si de a ne controla in relatiile cu ceilalti.

Biologi si psihologi evolutionisti au subliniat faptul ca emotiile reprezinta in lumea animala forma esentiala de comunicare sociala, iar expresiile faciale ca fericirea, teama, tristetea sunt universal valabile in randul oamenilor.

Exista patru componente esentiale ale inteligentei emotionale. Prima componenta este perceperea si exprimarea exacta a emotiilor. Acest lucru se refera la faptul ca atata vreme cat putem citi si intelege emotiile celorlalti vom putea si sa anticipam care va fi comportamentul acestora. De asemenea perceperea si exprimarea emotiilor ne ajuta si sa empatizam cu ceilalti. Acest lucru ne poate ajuta sa devenim un  prieteni mai buni pentru ceilalti, sau pe plan profesional, foarte buni negociatori.

Un alt aspect al acestei componente se refera la importanta perceperii si exprimarii exacte a propriilor emotii. Daca nu realizam cand suntem nelinistiti sau cand suntem tristi nu putem gasi sursa acestor stari si implicit nu ne putem regasi echilibrul.

A doua componenta a inteligentei emotionale este capacitatea de a accesa si genera emotii in folosul gandirii si al rezolvarii de probleme. Ne intalnim cu momente in viata cand suntem pusi in situatia de a lua o decizie si ne intrebam ce simtim in legatura cu aceasta, ce ar fi bine sa facem, care este drumul pe care ar trebuie sa-l urmam. Avand capacitatea de a accesa emotiile nostre din acel moment cu privire la problema care ne framanta sau putand sa anticipam ce am putea sa simtim pe viitor, vom primi informatii care ne vor fi de un real folos in luarea deciziei.

A treia componenta este intelegerea emotiilor si a sensurilor emotionale. Nu este de ajuns sa simtim si sa realizam care sunt emotiile noastre, care sunt sentimentele in legatura cu un lucru, un eveniment sau o

persoana. Este foarte important sa intelegem de ce simtim ceea ce simtim pentru ca nu de putine ori facem atribuiri incorecte pentru emotiile noastre ceea ce ne determina sa tragem concluzii gresite si sa pornim pe caile nu tocmai indicate.

Ultima componenta emotionala este reglarea emotiilor – capacitatea de a-ti gestiona si regla emotiile in mod adecvat. Aceasta inseamna sa gasim calea de mijloc intre a ne controla emotiile si a le lasa “libere”. Un control strict al emotiilor este total nesanatos dar la fel de nesanatos este si sa ne lasam emotiile total netemperate. Un exemplu in acest sens il reprezinta furia. Cu siguranta, cu totii am fost furiosi macar o data in viata. Felul in care gestionam furia este foarte important pentru relatiile noastre cu ceilalti dar si pentru sanatatea noastra. Astfel oamenii care isi reprima de fiecare data furia vor fi exploatati de catre ceilalti si isi vor afecta si sanatatea, pe cand cei care isi manifesta furia in mod impulsiv isi vor pierde cu foarte mare usurinta prietenii. In concluzie, doar cei care isi vor manifesta furia intr-un mod pe care ceilalti sa-l auda si sa-l accepte vor fi cei castigati.

Inteligenta emotionala presupunerea intelegerea la nivelul emotional al informatiilor. Informatia de natura emotionala este de o importanta cruciala; reprezinta forma primara de informatie pe care o poate procesa omul. Dar acest lucru nu inseamna ca toata lumea o poate descifra la fel de bine, ci ca exista oameni care se descuca foarte bine la acest capitol si altii care nu se descurca la fel de bine. Inteligenta emotionala nu este in totalitate innascuta, adica se poate dobandi, invata, dezvolta mai ales in perioada copilariei.

La modul general un nivel ridicat al inteligentei emotionale imbunatateste eficienta relatiilor sociale ale individului. Cu cat nivelul inteligentei sociale este mai crescut cu atat socializarea sa va fi mai la inaltime. O persoana al carei nivel de inteligenta emotionala este ridicat percepe foarte bine emotiile sale si ale celorlalti si reuseste sa le gestioneze la fel de bine; rezolvarea problemelor de natura emotionala ii va solicita mai putin efort; reuseste sa initieze cu usurinta un dialog, este sociabila si deschisa; recurge mult mai rar la comportamente problema sau auto-distructive cum ar fi consumul de alcool, consumul de substante psihoactive si este mult mai predispusa sa aiba parte de mult mai multe interactiuni sociale pozitive.

Cu siguranta nu ne este strain faptul ca unii dintre noi reusesc sa duca la bun sfarsit anumite sarcini cu multa eleganta si rafinament iar altii dintre noi nu reusesc acest lucru. Unii sunt oratori exceptionali si se descurca de minune cand trebuie sa vorbeasca in fata unui public numeros iar altii nu reusesc sa treaca nici macar de prima fraza. Secretul acestor reusite de afla de multe ori si in inteligenta emotionala.  Numeroase studii au aratat ca succesul social nu este neaparat al celor cu cel mai ridicat coeficient de inteligenta. Oamenii de succes, aflati in fruntea unor organizatii, partide, guverne ori, pur si simplu, oameni bogati si imbogatiti prin efort propriu sunt dintre cei care au un coeficient de inteligenta emotionala  ridicat.

Cunoscand toate acestea ii recunoastem inteligentei emotionale locul bine meritat in cadrul personalitatii umane.

Inteligenta emotionala – Daniel GolemanCartea “Inteligenta emotionala” a lui Daniel Goleman este una din cartile de baza ale dezvoltarii personale.Desi este o carte veche, scrisa acum aproape 80 de ani, ea inca este valabila pentru noi, transmitand

invataturi foarte valoroase si de folos.“Inteligenta emotionala” ne arata cum functioneaza creierul uman si de ce oamenii se comporta cum se

comporta din punct de vedere emotional.De altfel vei invata cum sa iti stapanesti emotiile si sa le faci sa lucreze pentru tine, in socializarea cu

ceilalti.Cartea “Inteligenta emotionala” – Daniel Goleman are in varianta electronica 212 pagini si este impartita in

5 parti ,respectiv 16 capitole.Ce vei afla din “Inteligenta emotionala”:- Cum functioneaza creierul uman- De ce actioneaza oamenii pe baza emotiilor- Diferenta dintre inteligenta emotionala si IQ- Cum ne influenteaza emotiile in relatiile cu ceilaltiR- Cum sa iti stapanesti emotiileCuprins “Inteligenta emotionala”:Partea intai – Creierul emotionalPartea a doua – Natura inteligentei emotionalePartea a treia – Inteligenta emotionala aplicataPartea a patra – Oaze de oportunitatiPartea a cincea – Alfabetul emotional

Pentru a primi cartea “Inteligenta emotionala” de Daniel Goleman, gratuit, trebuie sa te inscrii mai sus introducand adresa ta de e-mail.

De altfel astept cu nerabdare un comentariu mai jos de la tine, pentru a stii daca aceasta carte iti esti de folos si ce ai invatat tu din ea, dupa ce ai terminat-o de citit.

EDUCAŢIA BAZATĂ PE INTELIGENŢA EMOŢIONALĂProfesor Butuc Ionica-OanaColegiul Tehnic ,,Panait Istrati” Brăila„Lumea este a entuziaştilor care nu se înfierbântă”Inteligenţa emoţională se referă la abilităţile în baza cărora un individ poate discrimina şi monitoriza

emoţiile proprii şi ale celorlalţi, precum şi la capacitatea acestuia de a utiliza informaţiile deţinute pentru a-şi ghida propria gândire şi acţiune (Salovey & Mayer, 1990). O altă definiţie, mai recentă, a fost dată de Daniel Goleman (1995). Conform acestuia, inteligenţa emoţională desemnează o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedăm, inclusiv inteligenţa educaţională.

Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională nu este o abordare în termeni de calcul. Metodele detaliate, pas cu pas pot arăta bine pe hârtie şi sună atrăgător atunci când îi auzim pe autori şi pe exterţi vorbind despre ele. Dar aceste metode funxţionează rareori în şcoală. La fel ca majoritatea lucrurilor care dau un sens vieţii noastre şi ne aduc satisfacţie, educaţia este un proces extrem de complex şi de profund. Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de la faptul că totalitatea  acţiunilor noastre ne permite să creăm un echilibru mai sănătos în şcoală şi în relaţiile cu elevii. Acţiunile noastre trebuie să pună accent pe importanţa sentimentelor şi să ne ajută să ne ţinem sub control emoţiile, în loc să acţionăm impulsiv sau să ne lăsăm copleşiţi de sentimente. Pentru unii copii, viaţa este dură şi nesigură; pentru alţii, este plină de tensiune. În ambele cazuri, a-şi pierde controlul poate însemna pierderea unor drepturi, pierderea unor activităţi extraşcolare sau de îndrumare. Copiii au nevoie de un mediu pozitiv, care le oferă numeroase oportunităţi. Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională porneşte de la faptul că totalitatea acţiunilor noastre ne permite să creăm un echilibru mai sănătos în relaţiile cu copiii prin accentuarea importanţei sentimentelor şi prin controlul emoţiilor.

Inteligenţa emoţională ţine de conştientizarea propriilor emoţii, stăpânirea acestor emoţii (prin controlarea cauzelor generatoare), motivaţia interioară de a evolua, dublată de iniţiativă, optimism şi dăruire, empatie (capacitatea de a înţelege emoţiile şi sentimentele altora) şi, nu în ultimul rând, de aptitudinile sociale, adică de capacitatea de a stabili relaţii pozitive, de a coopera şi colabora cu ceilalţi, de a rezolva conflicte, de a capta atenţia.

Capacitatea de a recunoaşte şi de a face faţă emoţiilor duce la performanţe mai mari la şcoală, în muncă şi în relaţiile interumane.

Ce înseamnă inteligenţa emoţională?Inteligenţa emoţională este un alt mod de a fi inteligent: inteligenţa inimii. Inseamnă: - să cunoşti emoţiile,

să le recunoşti- să poţi să te pui în pielea celuilalt- să ştii să iei decizii- să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci- să fii motivat- să ştii să comunici cu ceilalţi pentru a avea relaţii armonioaseDe ce au copiii nevoie de inteligenţa emoţională?Copiii au nevoie de inteligenţa emoţională:- pentru a reuşi în viaţă;- pentru a avea încredere în ei, în abilităţile lor;- pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a-i cunoaşte şi pe ceilalţi;- pentru a-şi transforma emoţiile negative, pentru a ştii să se manifeste în siguranţă atunci când se simt

furioşi, supăraţi, îngrijoraţi, obosiţi, trişti.Aptitudinile cheie ale inteligenţei emoţionale sunt: cunoaşterea emoţiilor- capacitatea de a recunoşte sentimentele atunci când apar şi de a nu le elimina

dacă nu ne convin: "Sunt furios/ furioasă!" în loc să-mi "înghit" furia sau să iau un calmant. gestionarea emoţiilor- capacitatea de a aborda emoţiile neplăcute, după ce le-am acceptat că le simţim.

"Îmi ocup timpul cu o activitate care mă face să mă simt bine ". automotivarea- emoţiile ne fac mai puternici sau mai neputincioşi. "Să-mi dezvolt o formă de

autocontrol emoţional"

recunoşterea emoţiilor - să-mi detectez cu mai multă precizie emoţiile şi să-mi construiesc propriul "sistem de lucru" cu ele.

De când se poate începe educaţia inteligenţei emoţionale?Unii copii sunt mai inteligenţi emoţional decât alţii. Inteligenţa emoţională se poate învăţa, exersa de

timpuriu, chiar din primul an de viaţă. Perioada preşcolarităţii este esenţială, deoarece atunci învaţă copiii vocabularul emoţiilor, asocierea dintre emoţii şi contextele de viaţă, exprimarea facială a emoţiilor (de pildă, învaţă să decodifice o frunte încruntată ca fiind semn de îngrijorare sau supărare, un zâmbet ca semn al bucuriei etc.), modalităţi de reacţie la emoţiile celor din jur. La vârsta de 6 ani termenii utilizaţi pentru descrierea emoţiilor cresc în diversitate şi cantitate. Copiii devin capabili să poarte discuţii cu alţii despre emoţiile lor interne sau pot să asculte ce spun ceilalţi despre emoţiile lor.

Multe cadre didactice nu sunt familiarizate cu noile metode interactive pe care învăţarea comportamentelor pozitive socio-emoţionale, le cer. Ele se tem că aceste metode vor duce la dezordine, pierderea controlului clasei.

De asemenea, cadrele didactice trebuie să fie bine informate în privinţa resurselor pe care şcoala  le pune la dispoziţie, asupra suportului fizic, psihic, financiar şi chiar asupra devotamentului cu care se participă la aceste programe de dezvoltare. Este bine de ştiut de la început pe ce te bazezi ca să poţi şti ce poţi realiza.

În şcolile unde s-au demarat programe de dezvoltare a  inteligenţei emoţionale, elevii au avut posibilitatea să preia, participând an de an la nivelele propuse de program, aspecte educaţionale specifice caracteristicilor individuale:vârstă, sex, Q.I. De asemenea important, elevii au interacţionat regulat cu adulţi care i-au înţeles şi au îmbunătăţit programul în funcţie de cerinţele specifice fiecărei clase. Copiii beneficiază cel mai mult de acest program când sunt implicate atât cadrele şcolii la care merg, cât şi părinţii.

Educaţia şi chestiunile legate de şcoală sunt esenţa vieţii de familie în anii în care copii noştri traversează o perioadă critică şi pe care îi petrecem împreună cu ei odată ce au trecut de vârsta primei copilării. Pot fi perioade de tristeţe, tensiuni şi dispute, sau de fericire, dezvoltare şi afecţiune. În realitate e sigur că toţi copiii trec prin diverse probleme, provocarea cadrelor didactice şi a părinţilor este de a le echilibra cu  lucruri bune. Aceasta depinde de cât suntem noi dispuşi să vorbim cu copiii într-un mod care-i ajută să-şi exerseze aptitudinile inteligenţei emoţionale. În acest fel, vom avea parte de mai puţine cazuri de  „suprastimulare emoţională” şi de o mult mai mare înţelegere a sentimentelor copiilor.

Învăţând să comunicăm cu copiii, ne vom bucura împreună cu familiile acestora de o inteligenţă emoţională armonios dezvoltată. ,,Devenind mai echilibraţi emoţional, va creşte şi siguranţa lor şi încrederea în sine; curiozitatea lor îşi va găsi căi fireşti de exteriorizare, vor învăţa cum să-şi câştige independenţa şi autenticitatea în gândire şi comportament, îşi vor dezvolta capacitatea de a face alegeri responsabile. ”( Daniel Goleman).

Câteva metode pentru dezvoltarea abilităţilor emoţionale:- Asigură-i un mediu sigur şi echilibrat;- Zâmbeşte-I;- Învaţă-l să-şi conştientizeze şi să-şi exprime emoţiile; arată empatie când copilul este supărat: ,,Ce s-a

întâmplat? Eşti supărat pentru că Robert nu se joacă cu tine?”, ,,Poate nu-i place să se joace cu mingea, propune-i să vă jucaţi împreună altceva”;

- Explică-i de ce spui ,,nu”, în loc de doar ,,nu”;- Laudă-l pentru un comportament pozitiv şi încurajează efortul;- Explică-i când şi cum acţiunile sale îi afectează pe alţii.Cum arată un copil inteligent emoţional?Copilul inteligent din punct de vedere emoţional:  este conştient de emoţiile sale şi vorbeşte liber despre ele;  recunoaşte emoţiile celor din jurul său;  comunică uşor despre ceea ce îl interesează sau îl preocupă;  ştie să spună NU fără să îi rănească pe ceilalţi;  are un bun management al emoţiilor negative;  are comportamente rezonabile chiar şi atunci când lucrurile nu merg aşa cum şi-ar dori şi nu

abandonează o activitate, nici atunci când devine dificilă;  are bine dezvoltat sistemul motivaţional – de pildă, nu face unele activităţi doar pentru că i-au fost cerute

să le facă sau doar cat este supravegheat, ci le face pentru că a înţeles că sunt utile pentru propria dezvoltare şi îi oferă beneficii;

  este sigur pe el în majoritatea situaţiilor, iar atunci când simte că nu se descurcă, cere ajutorul;  se adaptează rapid la situaţii/ persoane noi;  nu îi este teamă să pună întrebări sau să îşi afirme preferinţele;

  are prieteni cu care se relaxează dar de la care deopotrivă învaţă modele noi de comportament.Concluzii:Sistemul educaţional pune în mod tradiţional accentul pe cele trei activităţi fundamentale - scris, citit,

socotit - toate caracteristice emisferei stângi (dominată de raţionalitate), excluzând aproape educarea facultăţilor emisferei drepte care este sediul imaginaţiei, orientării spaţiale, decodării muzicii, culorii, ritmului, creativităţii (dominanta sa fiind intuiţia).

Pentru ca aceşti copii să nu aibă probleme emoţionale în viitor, şcoala  trebuie să găsească mereu noi posibilităţi, noi metode  şi resurse de a le dezvolta capacităţile, în special inteligenţa emoţională-  cea mai valoroasă achiziţie pe care se pot baza oricând în viitor.

Bibliografie:

1.      DANIEL GOLEMAN, Inteligenţa emoţională, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 20012.      MIHAELA ROCO, Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Editura Polirom, Iaşi, 20013.      CECILIA SAS (coord.), Cunoaşterea şi dezvoltarea competenţei emoţionale, Editura Universităţii din

Oradea, 20104.      JEANNE SEGAL, Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, Editura Teora, 2000

TIAI CA EMISFERA STANGA ESTE CEA LOGICA SI RATIONALA?

 

Iata rolurile/functiile emisferei stangi:1. Functioneaza pe baza de simturi. Emisfera stanga transforma simturile in perceptii si rationamente cauzale.2. functiile de logica si ratiune ale emisferei stangi sunt foarte utile din viata de zi cu zi, dar ne limiteaza viziunea.3. Emisfera stanga permite doar gandirea lineara, univalenta, biunivoca.4. Pastreaza, inmagazineaza experientele lumii fizice.5. Confera sensul estimarii calitatii, detine capacitatea de a judeca si de a percepa masura.6. Vehiculeaza cunoasterea pe baza de argumente.7. in emisfera stanga predomina analiza fata de sinteza.

 8. Emisfera stanga gestioneaza limbajul.9. Coordoneaza cele 5 simturi fizice;10. Emisfera stanga administreaza relationarea si judecata.11. Opereaza cu comparatii si rationamente.12. Este logica si rationala.

 

FUNCTIILE EMISFEREI DREPTE

Emisfera dreapta le completeaza pe cele ale emisferei stangi. Aceasta emisfera raspunde de imaginatie.

Functiile emisferei drepte:1. Functioneaza pe baza de imagini – reprezentare mentala.2. Nu este limitata la logica. Emisfera dreapta permite gandirea spectrala, multivoca, polivalenta.3. Pastreaza experientele interioare, psihice, imaginative.4. Emisfera dreapta raspunde de creatie.5. emisfera dreapta raspunde de intuitie, fantezie si reprezentarile interioare.6. Vehiculeaza instincte si trairi ilogice.7. emisfera dreapta opereaza cu perceptii, reprezentari si trairi.8. Emisfera dreapta gestioneaza simturile artistice.9. Predomina sinteza in raport cu analiza.

10. Coordoneaza simturile spirituale.11. emisfera dreapta coordoneaza emotivitatea si afectivitatea.12. Este imaginativa si figurativa.

Afland toate aceste informatii, tu ce dominanta emisfera prezinti?

Ce legatura e intre un aisberg si schimbarea personala? Sau povestea lupului care isi schimba parul, dar si naravul…- Revista Cariere, 1.04.2011Posted by Alis Anagnostakis in Articole din revista "Cariere" | 0 comments

Vechiul proverb „lupul isi schimba parul, dar naravul ba” este infirmat de ultimele cercetari in neuro-

stiinta. Pana nu demult, se credea ca oamenii se nasc cu un numar fix de neuroni, pe care ii pierd

progresiv pe parcursul vietii, si care nu se regenereaza. Cercetarile ultimilor 10 ani aduc la lumina o

cu totul alta poveste despre creierul nostru. Acest organ umitor este capabil sa produca noi neuroni

si conexiuni pe tot parcursul vietii, cu conditia sa fie constant expus noutatii si invatarii.

Oamenii sunt fiinte mult mai versatile decat se credea anterior. Suntem, de fapt, capabili sa

evoluam si sa ne transformam permanent, la orice varsta.

In ciuda faptului ca stiinta ne arata, fara urma de indoiala, ca suntem perfect capabili de schimbare,

experienta de zi cu zi ne demonstreaza altceva. Oamenii par sa fie extrem de rezistenti la

schimbare, iar sintagma „sunt prea batran ca sa ma mai schimb” este folosita mult prea des ca

scuza pentru a nu schimba nimic. Asa cum stie fiecare dintre noi, care am incercat vreodata sa ne

convingem partenerii de viata, prietenii sau copiii sa renunte la un obicei prost, e tare greu sa

convingi pe cineva sa-si schimbe comportamentul. Si de parca asta nu ar fi suficient, nici macar

atunci cand incercam sa ne schimbam propriile comportamente nu avem o sarcina mai usoara. De

ce oare e atat de dificil?

Cati dintre voi nu ati fost vreodata la un curs de comunicare, leadership, vanzari sau orice alt subiect din sfera abilitatilor interpersonale, unde ati invatat lucruri interesante, v-ati propus ca de a doua zi sa va enervati mai putin, sa dati feedback constructiv si sa nu mai luati lucrurile personal, iar apoi, odata intorsi la bioru, v-ati trezit ca va reluati vechile obiceiuri de relationare, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat?

In ciuda a ceea ca ati invatat, in ciuda planului „de actiune” pe care vi l-ati facut, odata intorsi in

mediul familiar, v-ati enervat la fel ca inainte, ati criticat la fel ca inainte, in esenta ati redevenit cei

care erati si inainte de curs. Daca ati trecut prin asta, nu sunteti singuri.

O posibila solutie la aceasta dilema fi sintetizata foarte simplu printr-o imagine cu care toti

suntem familiari – Aisberg-ul.

Cu totii stim ca aisbergurile sunt niste creatii ale naturii cu adevarat spectaculoase. Un munte de

gheata plutitor. Ceea ce este cel mai interesant la un aisberg insa, este ca ceea ce vedem la

suprafata apei este doar varful. Mai mult de trei sferturi din aisberg se afla sub luciul apei. Daca ne-

am imagina ca fiecare dintre noi suntem un aisberg, atunci am arata cam asa:

Imagineaza-ti ca incepi o zi obisnuita de lucru. Te trezesti, iti bei cafeaua, mananci micul dejun,

pornesti catre serviciu. Acolo treci prin rutina zilnica – proiecte, termene limita, intalniri, prezentari,

discutii cu seful, clientii, colegii. La sfarsitul zilei, obosit(a), te intorci acasa, te joci cu cei mici,

servesti cina, te pregatesti pentru a doua zi… Nimic neobisnuit. Toate aceastea sunt Actiuni si

Comportamente. Ele constituie varful aisbergului, este ceea ce toti cei din jur pot vedea.

Daca decidem sa „coboram sub luciul apei”, aisbergul arata diferit, mult mai interesant, de fapt. La

acest nivel putem vedea Gandurile tale cand te trezesti dimineata – esti bucuros ca incepi o noua

zi? Esti nerabdator sa ajungi la birou si sa lucrezi la un proiect interesant, sau pur si simplu plictisit

gandindu-te la o noua zi de rutina?

Mai tarziu, intr-o lunga discutie cu seful tau, care sunt Credintele si Valorile care te ajuta sa iti

pastrezi calmul si deschiderea in timp ce-i asculti ideile despre ultimul proiect (idei cu care nu esti

de acord)? Il asculti pentru ca vrei sincer sa ii intelegi punctul de vedere si esti convins ca veti

ajunge la o solutie de compromis, sau pentru ca iti e teama ca seful s-ar supara daca il vei

contrazice si hotarasti sa-ti tii parerile pentru tine, de dragul promovarii la care speri cu ardoare?

Gandurile, credintele, valorile personale, sunt parte din noi si constituie fundamentul pe care ne

construim comportamentele si actiunile. De fapt, ele determina comportamentele.

Tocmai pentru ca functionam asemenea unui aisberg, a incerca sa schimbam un comportament

neproductiv fara a schimba gandirea sau credinta din spatele lui, este ca si cum ai incerca sa

construiesti o casa incepand cu acoperisul – este imposibil! Care sunt sansele sa vedem o

schimbare in comportamentul unui manager extrem de autoritar, dupa ce a participat la un curs de

leadership, unde a invatat cei 5 pasi pentru a oferi feedback constructiv angajatilor? Desigur,

sansele sunt minime, daca nu reusim sa schimbam si ceva din credintele si valorile acestui

manager, care este convins ca oamenii sunt lenesi si trebuie mereu controlati, pentru ca altfel nu isi

vor face treaba.

Deci, ce ne invata Aisberg-ul?Poate cea mai valoroasa lectie este ca, daca ne dorim ca „lupul sa isi schimbe si naravul, nu doar

parul”, trebuie sa incepem schimbarea de la baza aisberg-ului si sa urcam incet incet spre varf. De

aceea nu ar trebui niciodata sa incercam sa schimbam comportamentele oamenilor, ci mai degraba

sa incercam sa intelegem si sa schimbam gandirea sau credinta personala care genereaza acel

comportament. Odata ce s-a schimbat gandirea, comportamentul se va schimba si el.

Voi incheia acest articol cu povestea unui manager cu care am facut coaching acum ceva

timp – sa-l numim Alin. El este un exemplu elocvent pentru toti cei care isi doresc sa patrunda

tainele propriului aisberg.

Alin este un tanar extrem de talentat, exceptional profesionist, foarte apreciat de conducerea

companiei pentru care lucreaza. Cu toate astea, Alin avea o mare problema – nu putea fi promovat

pentru ca nu reusea, de mai bine de 2 ani, sa isi pregateasca un succesor. Toti oamenii cu potential

din echipa lui paraseau departamentul, sau chiar compania, imediat dupa ce invatau de la Alin

secretele meseriei. Tanarul manager era extrem de frustrat de situatie, sefii lui la fel. Alin considera

ca oamenii din echipa sunt de vina, ca sunt superficiali, ca nu sunt loiali companiei, iar despre el

insusi considera ca este o victima si ca oamenii nu ii apreciaza eforturile.

Parerea oamenilor? Cu totii recunosteau inteligenta si expertiza lui Alin. In acelasi timp, cu totii il

considerau un tiran, cu care se lucra foarte greu. Alin nu era niciodata multumit de nimeni (nici

macar de el insusi), nu lauda pe nimeni vreodata, in schimb isi critica constant echipa. In ciuda

nenumaratelor cursuri de comunicare la care participase, Alin continua sa isi piarda rabdarea in

discutiile cu colegii lui si considera permanent ca ideile lui erau cele mai bune. Fireste, nimeni nu

rezista in echipa lui prea mult timp.

Cum era posibil ca cineva atat de inteligent sa fie atat de „orb” si sa nu inteleaga ce impact urias

avea comportamentul lui asupra celorlalti? In discutia cu Alin am inteles ca raspunsul se afla „sub

luciul apei”, in credintele si stilul lui de gandire. Alin nu avusese parte de prea multe incurajari din

partea sefilor lui, si se luptase mereu sa razbeasca singur si sa demonstreze ca poate. Reusise, si

acum astepta acelasi lucru de la toti oamenii care lucrau cu el. Convingerea lui era ca oamenii

valorosi sunt doar cei care primesc criticile fara sa clipeasca, muncesc pana la epuizare si nu dau

niciodata inapoi, orice ar fi. Nu e de mirare ca prea putini oameni reuseau sa „supravietuiasca”

probelor „de foc” la care Alin ii supunea.

Odata ce a inceput sa inteleaga ca stilul lui de management speria oamenii, ca majoritatea (chiar si

cei mai buni) erau demotivati de critica, si nu ambitionati (asa cum fusese Alin la inceputul carierei)

si ca standardele exagerat de inalte pe care le impunea tuturor erau frustrante, nu mobilizatoare,

Alin a inceput sa se schimbe. A fost un proces lent, a necesitat mult coaching, multe discutii, insa,

pentru prima data, Alin si-a putut intelege aisberg-ul personal si a facut primul pas spre o schimbare

autentica.Care este concluzia? Ca in orice proces de invatare prin care trecem – fie ca e vorba de

training, coaching sau alte forme de invatare prin care urmarim sa ne imbunatatim comportamentul

– aisberg-ul ar trebui sa fie luat in considerare. Casa ar trebui construita asa cum e firesc, incepand

cu fundatia. Astfel, am putea descoperi ca schimbarea e mai usoara decat credeam.

Voi incheia cu cateva intrebari pentru voi. Care e cel mai mare succes pe care l-ati avut intr-o

schimbare personala? Ati reusit sa schimbati „naravul”? Daca da, ce ati invatat? Ce puteti

impartasi cu noi, ceilalti, care sa ne ajute in propriile procese de schimbare? Astept cu drag

gandurile voastre in sectiunea „comentarii”.

 Plansele cu emotii sunt ideale pentru a dezvolta simtul observatiei, atentia si exprimarea.   Setul de planse cuprinde emotii ca: bucuria, tristetea, uimirea, fericirea, durerea, dezaprobarea, implinirea, mandria, suferinta etc.

    Setul cuprinde 20 planse in format A4.  Seria completa de planse poate fi achizitionata la pretul de 50 ron (tva inclus).   Date tehnice plansa: format A4 portret, carton lucios 300 gr.   Pentru comenzi ne puteti trimite un mesaj pe adresa: comenzi@decolorat.ro sau la tel: 0746.910.563 sau ne puteti scrie AICI    

planse emotii / emotiile/ bucurie / tristete / vinovatie /planse emotii copii / planse didactice cu emotii / fericire / dezamagire / implinire / visare / mandrie / suferinta / curiozitate / nervozitate / nerabdare / panicaClasificarea Scenariilor (Pozițiilor) de Viață EU CELĂLALT 1.Câstigător OK + OK + 2.Perdant OK - OK + 3.Distrugator OK - OK - 4.Banal (lipsit de emoții/anost/sec) OK + OK

Am descoperit impreuna intr-un articol anterior faptul ca uneori ma comport, gandesc si ma simt intr-un fel copiat de la

unul dintre parinti sau de la alta figura parentala care m-a crescut si atunci ma aflu in starea Eului de Parinte.

Alteori, se intampla sa revin la modelele de comportament, gandire si sentimente pe care le aveam cand eram copil si atunci pot

spune ca ma aflu in starea Eului de Copil.

Insa am aflat deja si faptul ca, daca ma comport, daca gandesc si daca ma simt in interiorul meu ca raspuns la ceea ce se intampla in

jurul meu aici si acum, utilizand toate resursele de care dispun ca adult, atunci ma aflu in starea Eului de Adult.

Acum vom continua sa descoperim impreuna cum se caracterizeaza starea Eului de Copil si cum sa putem identifica aceasta stare

din punct de vedere al indiciilor fizice si lingvistice.

Copil

In termeni foarte simpli, starea Eului de Copil se formeaza din inregistrarea si stocarea unor evenimente interne, impreuna cu

amprenta emotionala a acestor evenimente, precum si a raspunsurilor copilului la ceea ce vede si aude la momentul respectiv.

Demn de remarcat este faptul ca amintirea evocata este o reproducere a ceea ce a vazut, a auzit, a simtit si a inteles copilul la

momentul imprimarii. Varsta fiind redusa, pana la 5 ani, majoritatea reactiilor copilului se reduc la sentimente si impulsuri

emotionale de moment, fara a avea capacitatea de analiza a acelor evenimente.

Important de observat si analizat mi s-a parut si modificarea nivelului frecventei cerebrale la copii, functie de varsta, ceea ce explica

si mai bine faptul ca inregistrarile de care beneficiem toata viata noastra sunt imprimate in stari modificate de constiinta, functie de

varsta cand le percepem.

Inregistrarile evenimentelor externe si interne, impreuna cu bagajul emotional aferent creat in momentul producerii, sunt

permanente in minte si nu pot fi sterse. Chiar daca aparent sunt uitate si memoria curenta nu le poate accesa, la conexiuni mentale si

trairi emotionale, asemanatoare acelor inregistrari, se aduc automat si la un nivel de fidelitate foarte ridicat.

Astfel, cu fiecare eveniment trait de copil, cu fiecare experienta acumulata, are loc de fiecare data un proces al civilizarii si al

controlului impulsurilor respectivului copil. Acest fapt duce de multe ori, in procesul maturizarii mentale si emotionale la un posibil

sentiment interior de “Eu nu sunt OK”. Sentimentul “Eu nu sunt OK” este produs, in majoritatea cazurilor, de situatia copilariei si de

sentimentul de neajutorare, nu de intentia parintilor de a educa respectivul copil.

In starea Eului de Copil se afla si o cantitate mare de informatii pozitive. Se afla locul in care se regasesc creativitatea, curiozitatea,

dorinta de a explora, de a simti si de a experimenta, universul emotiilor si sentimentelor.

 

Eul interior de Copil este o stare in care o persoana, odata ajunsa la maturitate, se poate transfera aproape oricand pe parcursul

relationarii sale. Putem identifica destul de usor atunci cand o persoana se afla intr-o stare a Eului de Copil. Cand o persoana este

sub controlul sentimentelor, Copilul a preluat controlul. Iar aceasta stare specifica este completata sau argumentata de indicii fizice

si verbale.

Indicii fizice

Lacrimi, tremuratul buzelor, bosumflarea, crizele de nervi, vocea inalta si plangareata, datul ochilor peste cap, ridicatul din umeri,

privirea in pamant, rosul unghiilor, agitatia, chicoteala, etc.

Indicii verbale

“Doresc”, “vreau”, “nu stiu”, “o sa fac eu”, “nu-mi pasa”, “nu ma intereseaza de unde”, “cand o sa ma fac mare”, “acum pe loc”,

“nu este adevarat ca…”, “nu ai dreptate cand…”. Mesajele transmise abunda de superlative: “mai mare”, “cel mai mare”, “mai

bun”, “cel mai bun”, “mai tare”, “cel mai tare”.

Exemple de mesaje venite din starea Eului de Copil:

“Cand o sa ajung director imi fac cel mai frumos birou si primesc cel mai tare laptop.”

“Nu ma intereseaza de unde faci rost de bani, dar eu vreau haina aia de blana!”

“Vreau sa fiu cel mai bun vanzator din regiune!”

“Masina mea e mai mare si mai tare decat a vecinului!”

Si exemplele pot continua la nesfarsit, insa sunt sigur ca si tu poti identifica in interiorul tau sau la cei din jurul tau astfel de mesaje

transmise verbal.

Remarcam mai devreme in articol faptul ca Eul interior de Copil este o stare in care o persoana, odata ajunsa la maturitate, se poate

transfera aproape oricand pe parcursul tranzactiilor sale. Important de subliniat este faptul ca se poate transfera in

mod constient sau inconstient.

Transferul constient in starea Eului de Copil il face persoana care stie ca utilizand o astfel de strategie isi poate atinge un obiectiv

tintit. A invatat in copilarie ca utilizand lacrimile sau vocea plangareata isi obtine trofeul si atunci foloseste si la maturitate aceeasi

strategie, care uneori functioneaza sau alte ori nu. Constientizarea il ajuta sa analizeze rezultatele strategiei functie de obiective si sa

foloseasca aceasta strategie in mod selectiv, de la persoana la persoana, astfel incat sa-si poata atinge tintele.

Transferul inconstient in starea Eului de Copil il face persoana in momentul in care mesajul transmis are acest scop precis. Si

anume de a declansa o reactie emotionala din partea persoanei respective. Aici putem regasi tinta majoritatii reclamelor, spoturilor

publicitare si a marketingului reactiv in general. Ori am descoperit ca in starea Eului de Copil se afla locul in care se regasesc

creativitatea, curiozitatea, dorinta de a explora, de a simti si de a experimenta, universul emotiilor si sentimentelor. Rolul covarsitor

al reclamelor de care suntem “bombardati” zilnic pe toate canalele tocmai asta este. De a ne transfera in mod inconstient in starea de

Copil si a reactiona emotional prin testare, cumparare, fidelizare, etc.

Constientizarea existentei in fiecare dintre noi a acestei stari a Eului de Copil si a modului cum poate fi accesata de catre sine sau de

catre altii, te poate ajuta sa te bucuri de libertatea de a alege si de a fi in acea stare plina de emotii si resurse asa cum tu iti doresti, nu

neaparat cum isi doresc altii sa te transfere.

Si la finalul acestui articol in care ti-ai putut descoperi universul tau de Copil, sau a celor din jurul tau, si pe care fiecare il utilizeaza

in timpul relationarii, te invit sa meditezi si la urmatorul mesaj:

“Parintii nu sunt altceva decat niste copii mari pana cand copiii lor ii tarasc in maturitate, de obicei cu mare agitatie si cu multe

tipete.” – Stephen Covey

“Personalitatea nu se capata, se cucereste.” Asa ne transmitea filosoful si sociologul roman Dimitrie Gusti (1880 – 1955) intr-unul

dintre citatele sale. Doar ca, nu ne-a mai lasat si ideea sa despre modul in care se cucereste aceasta personalitate. Aici pot doar sa

adaug opinia mea ca respectiva cucerire ar trebui sa se realizeze la nivelul interior al fiecaruia dintre noi, in mod ecologic, prin

punerea de acord intre partile interioare ale personalitatii noastre, respectiv partea interioara de Parinte, Adult si Copil.

Asa cum am aratat deja in articolele anterioare, Analiza Tranzactionala (A.T.) se bazeaza pe un numar de principii filozofice, care

sunt afirmatii privind oamenii, viata si obiectivele sau scopul schimbarii. Aceste principii filozofice de la care se pleaca in analiza

unei personalitati umane sunt descrise de urmatoarele afirmatii:

Oamenii sunt OK.

Toti oamenii au capacitatea de a gandi.

Oamenii decid asupra destinului lor si aceste decizii pot fi schimbate.

Dar cum se formeaza in timp, pentru fiecare persoana in parte, structura personalitatii proprii? Conform studiilor dr. Eric Berne

(1910 – 1970) si a celor care i-au continuat munca de cercetare,  raspunsul sta in scenariul de viata pe care fiecare dintre noi

incepem sa-l “scriem” si sa-l modelam pe parcursul intregii vieti. Fiecare dintre noi si-a “scris” in copilarie istoria vietii, cu un

inceput, un mijloc si un sfarsit. Ne scriem intriga principala la inceputul vietii, cand suntem inca mici si cand nu stim decat cateva

cuvinte. Mai tarziu, in copilarie, adaugam detalii acestei povesti. Cea mai mare parte a scenariului despre viata este scrisa pana la

sapte ani. Aceasta poveste inconstienta a vietii noastre se numeste script in A.T. Acest script de viata poate fi revizuit din nou in

perioada adolescentei. La varsta adulta, in general, aproape ca nu mai suntem constienti de povestea pe care am scris-o, aceasta

producand efecte de la nivel de programe inconstiente. Cu toate acestea, o vom trai cu siguranta in mod scrupulos. Fara a fi pe

deplin constienti, ne lansam in viata, astfel incat sa ajungem la scena finala pe care am decis-o cand eram mici. Acest

concept, scriptul, constituie, alaturi de starile Eului (Parinte-Adult-Copil), unul dintre pilonii A.T. In analiza scenariului de viata, se

foloseste conceptul de script pentru a intelege si din punct de vedere terapeutic cum ajung oamenii, inconstient, sa-si creeze anumite

blocaje si ce pot face ei ca sa le rezolve.

Copilul mic ia decizia de a crea propriul script de viata, deoarece aceasta reprezinta cea mai buna strategie pe care o poate elabora

pentru a supravietui si a iesi din ceea ce ii pare deseori a fi o lume ostila. Am putea considera ca elaborarea acestui script de viata

reprezinta o prima incercare de stabilire a unor obiective de baza.

In starea Eului de Copil, inca credem ca amenintarea imaginii lumii, pe care o avem de cand eram copii, este o  amenintare pentru

satisfacerea nevoilor noastre sau chiar pentru supravietuirea noastra. Ni se intampla uneori sa deformam realitatea in asa fel incat ea

sa se potriveasca scriptului nostru. Cand facem asta, se spune ca redefinim.

Modalitatea noastra de a ne asigura ca lumea exterioara se potriveste cu scriptul nostru este de a neglija intr-o maniera selectiva

informatiile de care dispunem intr-o situatie data. Fara a o dori constient, sunt momente cand stergem aspectele situatiei care sunt in

contradictie cu scriptul nostru. Acest lucru se numeste desconsiderare.

In cadrul mentinerii scriptului, intram in relatii adulte, care de multe ori sunt o repetitie a relatiilor pe care le-am avut cu parintii

nostri cand eram copii si facem acest lucru fara sa ne dam seama. In aceasta situatie, unul dintre parteneri joaca rolul de Parinte sau

Adult si celalalt pe cel de Copil. Ei functioneaza in doi ca si cand ar avea doar trei din cele sase stari ale eului disponibile. O relatie

de acest tip se numeste simbioza.

Toate aceste aspecte descrise mai sus creeaza o structura interioara specifica a personalitatii proprii, structura care poate fi descrisa,

in conceptia mea proprie, conform reprezentarii schematice urmatoare:

Si acum, ia-ti cateva minute sau timpul tau necesar, du-te in interiorul tau in mod sincer si da-ti voie sa analizezi si sa verifici daca

propriile tale sentimente, ganduri si comportamente concorda cu modalitatea indicata in diagrama cadrului personalitatii descrisa de

mine.

Acum nu mai ai o tripla diviziune a personalitatii tale formate din Stari ale Eului separate (Parinte, Adult, Copil) ci poti sa simti si te

poti bucura de un mirific univers propriu. Un univers in care Sinele tau are capacitatea de a primi in fiecare moment ganduri

frumoase si benefice, bazate pe convingeri si valori deosebite, si care poate imbogatii lumea exterioara cu emotii si comportamente

pozitive. Si cand gasesti in tine aceasta stare de imbogatire pe care o daruiesti celorlalti, mentine-o in tine cat mai mult timp pentru a

te umple de energie benefica.

Cum la inceputul acestui articol am fost inspirat de catre spiritul filosofului roman Dimitrie Gusti, pentru care ii multumesc, o sa

inchei tot cu un citat din spiritul acestuia, care sunt sigur ca o sa te inspire mereu:

“Personalitatea reprezinta cea mai inalta sinteza sufleteasca. Misiunea personalitatii este ca prin ea sa se contribuie la realizarea

umanitatii”. – Dimitrie Gusti (1880 – 1955)