energie inteligentĂ europa 2003 2006 ro · programul eie pentru perioada 2003-2006 a avut un buget...

2008

ENERGIE INTELIGENTĂ EUROPA20032006

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Rap

ortu

l sp

ecia

l nr.

7

RO

ENERGIE INTELIGENTĂ EUROPA 20032006

Raportul special nr. 7 2008


[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, CE]

2


12, rue Alcide De Gasperi

L – 1615 Luxembourg

Tel. : (352) 4398 45410

Fax : (352) 4398 46430

E-mail : [email protected]

Internet : http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 7 2008

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008

ISBN 978-92-9207-063-2

DOI 10.2865/17740

© Comunităţile Europene, 2008

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Belgium

CUPRINS

Puncte

IV SINTEZĂ

17 INTRODUCERE

89 SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

1042 CONSTATĂRILE DE AUDIT

1018 PROGRAMAREA ACŢIUNILOR ȘI ALOCAREA FONDURILOR

1518 PUNCTE FORTE ȘI PUNCTE SLABE

1929 MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMULUI

2124 REUȘITE ȘI NEAJUNSURI

2529 EVALUAREA AGENŢIILOR DE ENERGIE LOCALE: STUDIU DE CAZ

3038 COSTURILE ADMINISTRATIVE: PREGĂTIREA PROGRAMELOR,

RAPORTAREA CU PRIVIRE LA PROIECTE ȘI GESTIONAREA PROGRAMULUI

3233 COSTURI ADMINISTRATIVE SUPORTATE DE PARTICIPANŢI

34 COSTURI ADMINISTRATIVE SUPORTATE DE AGENŢIA EXECUTIVĂ

3536 COSTURI ADMINISTRATIVE SUPORTATE DE DG ENERGIE ȘI TRANSPORTURI

3738 COSTURILE ADMINISTRATIVE TOTALE

3942 AGENŢIA EXECUTIVĂ: UN GESTIONAR MAI BUN?

4354 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

4345 PLANIFICAREA PROGRAMULUI

4651 MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

5254 ADMINISTRAREA PROGRAMULUI

ANEXA I

RĂSPUNSURILE COMISIEI

I .Programul „Energie intel igentă pentru Europa“ (EIE) vizează promovarea ef icienţei energetice, a u t i l i z ă r i i s u r s e l o r r e g e n e r a b i l e d e e n e r g i e , p r e c u m ș i a d i v e r s i f i c ă r i i e n e r g e t i c e . S c o p u l său este de a crea un c l imat în care să ex iste o cunoaștere largă a tehnologi i lor re levante ș i a importanţei acestora .

I I .P r o g r a m u l E I E p e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 3 - 2 0 0 6 a a v u t u n b u g e t d e 2 5 0 d e m i l i o a n e d e e u r o . A c e a s t ă s u m ă a f o s t u t i l i z a t ă p e n t r u s u s ţ i n e -r e a u n u i n u m ă r d e a p r o a p e 4 5 0 d e p r o i e c t e . La program au part ic ipat peste 1700 de ent i -tăţ i (pr intre care autor i tăţ i locale , inst i tute de cercetare , organisme de reglementare , asoci -aţ i i sector ia le , camere de meser i i , furnizor i de consultanţă ș i producător i ) .

I I I .Auditul Curţ i i a urmări t să determine:

m o d u l î n c a r e C o m i s i a a a l o c a t f o n d u r i l e –

EIE ;

modul în care Comis ia a monitor izat ș i a eva- –

luat programul ;

care au fost costur i le administrat ive a le pro- –

gramului ;

care a fost contr ibuţ ia agenţ ie i execut ive la –

cal i tatea gest ionăr i i programului .

SINTEZĂ

5

V.Curtea recomandă o ser ie de eventuale îmbu-n ă t ă ţ i r i l a n i v e l u l c o n c e p e r i i ș i a l p u n e r i i î n a p l i c a r e a p r o g r a m e l o r s u c c e s o a r e a l e E I E ( ș i a a l tor programe comparabi le) :

propuner i de programe care să se bazeze pe –

un model de polit ici explicit ș i care să reflecte

corelaţ ia est imată dintre cheltuie l i , real izăr i

( o u t p u t ) ș i impact ;

efectuarea monitor izăr i i ast fe l încât aceasta –

să depășească s implul cadru a l unui proiect

s a u a l a l t u i a , c o n t r i b u i n d l a f o r m a r e a u n e i

imagini de ansamblu asupra programului , ș i

ast fe l încât aceasta să se pl ieze pe obiect ivul

anunţat a l programului ;

real izarea evaluăr i i programelor ast fe l încât –

u t i l i t a t e a a c e s t e i a c a s u r s ă d e f e e d b a c k s ă

f i e m a x i m i z a t ă , e v e n t u a l p r i n a p e l u l c r e s -

cut la evaluarea „ longitudinală“ – anal izarea

i m p a c t u l u i c a t e g o r i i l o r - c h e i e d e p r o i e c t e

p r i n p r i s m a m a i m u l t o r c a d r e s u c c e s i v e d e

cheltuie l i ;

înregistrarea și analizarea în mod mai sistema- –

t ic a informaţi i lor pr iv ind costur i le adminis-

trat ive a le programelor , luând în considerare

costur i le suportate de benef ic iar i , ș i ut i l iza-

rea acestor informaţi i în vederea comparăr i i

p r o g r a m e l o r ș i a i d e n t i f i c ă r i i ș i d i s e m i n ă r i i

ce lor mai bune pract ic i .

IV.Constatăr i le Curţ i i au fost următoarele :

Comis ia a t ranspus obiect ive le programului –

E IE într -un program deta l iat de act iv i tate ș i

a apelat la experţ i externi pentru evaluarea

p r o p u n e r i l o r . P e d e a l t ă p a r t e , p l a n i f i c a r e a

programului nu s-a r idicat la înălţ imea „celor

m a i b u n e p r a c t i c i “ , i a r r e p a r t i z a r e a c h e l t u -

i e l i l o r î n t r e s e c t o a r e d e a c t i v i t a t e m u l t i p l e

a l i m i t a t c a p a c i t a t e a d e a o b ţ i n e p r o g r e s e

s e m n i f i c a t i v e ș i v e r i f i c a b i l e î n v r e u n s e c t o r

anume. Programul de cheltuie l i E IE nu a avut

o s feră bine del imitată .

C o m i s i a a m o n i t o r i z a t d e s f ă ș u r a r e a p r o i e c - –

t e l o r , î n s ă m o n i t o r i z a r e a ș i e v a l u a r e a c a r e

au fost real izate nu au permis formarea unei

imagini despre cal i tatea de ansamblu a pro-

gramului ș i despre structura globală a aces-

tuia. Comisia nu a fost în măsură să aprecieze

d a c ă a e x i s t a t s a u n u u n i m p a c t s e m n i f i c a -

t i v d i n p a r t e a a g e n ţ i i l o r d e e n e r g i e l o c a l e

ș i r e g i o n a l e ș i d a c ă a c e s t e a a u î m b u n ă t ă ţ i t

c o o r d o n a r e a d e m e r s u r i l o r d e p r o m o v a r e a

t e h n o l o g i e i e f i c i e n t e d i n p u n c t d e v e d e r e

energet ic . Rapoartele de evaluare nu au fost

disponibile în t imp uti l pentru a putea f i luate

î n c o n s i d e r a r e î n c a d r u l d e z b a t e r i l o r l e g i s -

lat ive .

Costuri le pregătir i i propuneri lor , a le raportă- –

r i i cu privire la proiecte ș i a le gestionări i pro-

gramului ( inclusiv cele suportate în acest sens

d e s o l i c i t a n ţ i i a l e c ă r o r c e r e r i a u f o s t a p r o -

bate) sunt est imate ca f i ind egale cu sumele

p l ă t i t e c a f i n a n ţ ă r i î n p e r i o a d a 2 0 0 3 - 2 0 0 6 .

L u â n d î n c a l c u l p l ă ţ i l e v i i t o a r e , s e p o a t e

est ima că valoarea totală a costur i lor acestor

a c t i v i t ă ţ i v a r e p r e z e n t a p e s t e o ș e s i m e d i n

sumele plăt i te ca f inanţăr i .

Agenţ ia execut ivă a creat un efect pozit iv la –

nivelul sat is facţ ie i benef ic iar i lor .

SINTEZĂ

1. Pentru a-și at inge obiectivele legate de pol it ic i le sale din domeniul energiei 1,

Uniunea Europeană ut i l izează o divers i tate de instrumente. Pr intre acestea

se numără:

acordur i internaţ ionale ; –

spr i j in pentru act iv i tăţ i le de cercetare ș i dezvoltare din domeniul ef ic i - –

enţei energet ice ș i a l surselor regenerabi le de energie ;

legis laţ ie menită să promoveze ef ic ienţa energet ică , precum et ichetarea –

energet ică în cadrul Uniuni i Europene;

promovarea proiectelor de demonstraţ ie ; –

a locarea de fonduri s t ructurale pentru proiecte energet ice ; –

tranzacţ ionarea dreptur i lor de emis ie . –

2. Programul „Energie inteligentă pentru Europa“ (EIE) este menit să vină în comple-

tarea acestor instrumente, pr in promovarea ef ic ienţei energet ice , a ut i l izăr i i

surselor regenerabile de energie, precum și a diversi f icări i energetice. Scopul

său este de a crea un c l imat în care să existe o cunoaștere largă a tehnologi i -

lor relevante ș i a importanţei acestora. Pr intre altele , programul promovează

schimburi le de exper ienţă ș i de know-how ș i încurajează diseminarea celor

mai bune pract ic i ș i a ce lor mai bune tehnologi i d isponibi le , intenţ ia f i ind

aceea ca , ast fe l , să contr ibuie la s iguranţa aproviz ionăr i i cu energie , la as i -

gurarea competit iv i tăţ i i ș i la protecţ ia mediului înconjurător . Programul nu

spr i j ină în mod direct crearea de noi tehnologi i 2.

1 Obiectivele Uniunii Europene sunt

următoarele:

– sporirea siguranţei aprovizionării cu

energie;

– asigurarea competitivităţii

economiilor europene și a

disponibilităţii unei energii accesibile

(din punct de vedere financiar);

– promovarea unui mediu înconjurător

durabil și combaterea schimbărilor

climatice.

Concluziile Președinţiei, Bruxelles,

martie 2007 (documentul Consiliului

nr. 7224/07).

2 Articolele 1 și 2 din Decizia

nr. 1230/2003/CE a Parlamentului

European și a Consiliului (JO L 176,

15.7.2003, p. 29).

INTRODUCERE

EDUCAŢIE PENTRU INTELIGENŢĂ ENERGETICĂ ÎN VEDEREA RENOVĂRII LOCUINŢELOR SOCIALE EIEDUCATION PROIECT SAVE

C A S E T A 1

Obiectiv:

Să furnizeze societăţilor de pe piaţa locuinţelor sociale informaţiile și instrumentele necesare pentru efectuarea

de renovări efi ciente din punct de vedere energetic.

Durată:

01/2006 – 12/2006

Buget:

457 291 de euro (contribuţie UE: 50 %)

Proiectul a constat în elaborarea unui program educaţional și în publicarea unui ghid, ambele fi ind destinate

societăţilor de pe piaţa locuinţelor sociale, municipalităţilor și altor deţinători de parc imobiliar. Scopul

acestor instrumente a fost de a sprijini entităţile menţionate să efectueze „renovări inteligente din punct

de vedere energetic“, prin intermediul cărora să se obţină un consum de energie cu cel puţin 30 % mai mic

decât înainte de renovare.

7

PROGRAMUL EIE 20032006

3. Programul E IE pentru per ioada 2003-2006 a avut un buget global în valoare

d e 2 5 0 d e m i l i o a n e d e e u r o ( c r e d i t e d e a n g a j a m e n t p e n t r u c e i p a t r u a n i

d e a c t i v i t ă ţ i ) . A c e s t e r e s u r s e f i n a n c i a r e a u f o s t u t i l i z a t e p e n t r u s u s ţ i n e r e a

unui număr de aproape 450 de proiecte , în cadrul cărora au fost impl icate

consorţ i i (compuse, în medie , d in șapte-opt part ic ipanţ i ) de pe tot ter i tor iu l

Uniuni i , d in a l te state membre a le Spaţ iului Economic European, precum ș i

d in ţăr i candidate . Pr intre part ic ipanţ i s -au af lat autor i tăţ i locale , inst i tute

d e c e r c e t a r e , o r g a n i s m e d e r e g l e m e n t a r e , a s o c i a ţ i i s e c t o r i a l e , c a m e r e d e

meser i i , furnizor i de consultanţă , precum ș i producător i . În total , la program

au part ic ipat peste 1700 de ent i tăţ i .

4. Programul „Energie inteligentă pentru Europa“ 2003-2006 a inclus patru subpro-

grame „vert ica le“ :

S A V E : a x a t p e e f i c i e n ţ a e n e r g e t i c ă , î n s p e c i a l c e a a c l ă d i r i l o r ș i c e a a –

sectorului industr ia l 3;

A l t e n e r : a x a t p e s u r s e d e e n e r g i e n o i ș i p e s u r s e d e e n e r g i e r e g e n e r a - –

bi le 3;

STEER: axat pe aspectele energet ice a le act iv i tăţ i i de t ransportur i ; –

Coopener : axat pe cooperarea cu ţăr i le în curs de dezvoltare . –

În plus, structura programului a cuprins și cinci activităţi „orizontale“, care com-

b i n a u m a i m u l t e d i n s u b p r o g r a m e l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s ș i / s a u c a r e v i z a u

anumite pr ior i tăţ i comunitare .

3 Subprogramele SAVE și Altener

datează din 1993, fiind anterior

finanţate prin intermediul altor

programe [a se vedea Special Report

No 17/98 on support for renewable

energy sources in the shared-cost actions

of the Joule-Thermie Programme and the

pilot actions of the Altener Programme

(Raportul special nr. 17/98 privind

sprijinul pentru sursele regenerabile

de energie în cadrul acţiunilor cu

finanţare comunitară parţială aferente

programului Joule-Thermie și al

acţiunilor-pilot aferente programului

Altener) (JO C 356, 20.11.1998)].

GREENLODGES „CABANE VERZI“ PROIECT ALTENERC A S E T A 2

Obiectiv:

Promovarea și facilitarea utilizării de instalaţii termice și electrice bazate pe surse regenerabile de energie și

pe microcogenerare în hotelurile rurale (cabanele) din zonele izolate.

Durată:

01/01/2005 – 31/01/2007

Buget:

849 652 de euro (contribuţie UE: 50 %)

În cadrul proiectului, a fost elaborat un ghid destinat proprietarilor/administratorilor de hoteluri rurale și

de alte unităţi turistice similare, în vederea instalării de sisteme bazate pe surse regenerabile de energie și

pe microcogenerare. La elaborarea ghidului, s-au utilizat rezultatele unor audituri energetice efectuate în

diferite „cabane“ de pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, aceste informaţii au fost diseminate și

prin intermediul unor seminare organizate la nivel regional și naţional.

8

5. În tabelul 1 este indicat volumul cheltuielilor angajate pentru subprograme (care

ref lectă acordur i le de subvenţ ionare semnate pentru f iecare dintre e le) , ca

ș i volumul aferent celor la l te costur i . P lăţ i le s -au efectuat într -un r i tm mult

mai lent decât ce l a l angajamentelor : la s fârș i tu l anulu i 2006, p lăţ i le către

part ic ipanţ i se r id icau la valoarea de 46,8 mi l ioane de euro.

CAMPANIE EUROPEANĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPORTAMENTULUI LA VOLAN, A EFICIENŢEI ENERGETICE ȘI A SIGURANŢEI RUTIERE ECODRIVEN: PROIECT STEER

C A S E T A 3

Obiectiv:

Promovarea unui comportament la volan caracterizat de efi cienţă energetică și de un nivel mai ridicat de

siguranţă (ecodriving)

Durată:

01/2006 – 12/2008

Buget:

1 440 040 de euro (contribuţie UE: 50 %)

Ecodriven a reprezentant o campanie de promovare a „condusului ecologic“ (ecodriving), având drept

grupţintă conducătorii de autoturisme, de autoutilitare, de camioane și de autobuze din nouă state membre

ale Uniunii Europene.

9

PLATFORMA EUROPEANĂ PENTRU PROMOVAREA CONTRACTELOR DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ EUROCONTRACT: „PROIECT ORIZONTAL“

C A S E T A 4

Obiectiv:

Îmbunătăţirea specifi caţiilor contractuale privind utilizarea energiei

Durată:

01/2005 – 12/2007

Buget:

2 302 036 de euro (contribuţie UE: 50 %)

În cadrul acestui proiect, au fost elaborate modele de contracte și documentaţie de atribuire pentru serviciile

energetice, precum și standarde de calitate pentru acestea, ceea ce a condus, ulterior, la întocmirea de ghiduri

destinate municipalităţilor, organizaţiilor neguvernamentale care furnizează servicii locative sociale (locuinţe

sociale), precum și altor entităţi din domeniul serviciilor locative.

CHELTUIELI ANGAJATE, PERIOADA 20032006T A B E L U L 1

Proiecte bazate pe subvenţii

Nr. de acorduri de

subven-ţionare

semnate

Milioane EUR

Altener (surse regenerabile) 118 61,6

SAVE (efi cienţă energetică) 106 56,2

STEER (transporturi) 28 19,7

Acţiuni orizontale 80 44,5

Sprijin punctual pentru diferite evenimente 77 2,7

Coopener 38 14,5

TOTAL pentru proiectele fi nanţate prin subvenţii 447 199,2

Proiecte care au făcut obiectul unei proceduri de ofertare1 28

Proiect întreprins sub forma unei acţiuni concertate2 2,2

Cheltuieli de comunicare și de sprijin, DG Energie și Transporturi 2,5

Costuri de funcţionare aferente agenţiei executive 8,9

TOTAL3 240,8

1 Procedură de ofertare: contracte

(preponderent pentru studii sau pentru

servicii IT) iniţiate de Comisie.

2 Acţiuni concertate: a fost lansată

o acţiune concertată privind

transpunerea și punerea în aplicare

a directivei privind performanţa

energetică a clădirilor (directiva EPBD).

3 Această sumă include contribuţia

Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

la programul EIE.

10

SITUAŢIA ANTERIOARĂ PROGRAMULUI EIE 20032006. . .

6. SAVE și Altener, precum și o parte din activităţi le transferate în 2003 în cadrul

C o o p e n e r , f u s e s e r ă f i n a n ţ a t e a n t e r i o r p r i n i n t e r m e d i u l P r o g r a m u l u i - c a d r u

pentru energie 1998-2002. Schimbări le esenţiale intervenite odată cu trecerea

la programul pentru 2003-2006 au fost următoarele :

c r e a r e a u n e i a g e n ţ i i e x e c u t i v e c ă r e i a i - a f o s t î n c r e d i n ţ a t ă g e s t i o n a r e a –

programului ;

concentrarea într-un singur program a spri j inului comunitar pentru dome- –

ni i le energet ice care contr ibuie la dezvoltarea durabi lă ;

crearea unui subprogram dedicat f inanţăr i i act iv i tăţ i lor legate de t rans- –

portur i .

. . . ȘI CEA ULTERIOARĂ ACESTUIA

7. Programul imediat următor, EIE2, care vizează perioada 2007-2013, aduce urmă-

toarele schimbăr i :

î n c e t a r e a a c o r d ă r i i d e s p r i j i n p e n t r u e v e n i m e n t e p u n c t u a l e d e m i c ă –

amploare ;

retragerea subprogramului Coopener din cadrul programului E IE ; –

spr i j in i rea programelor de pr imă apl icaţ ie comercia lă (promovarea teh- –

nic i lor , proceselor sau produselor inovatoare a căror bună funcţ ionare a

fost deja pusă în evidenţă pr in intermediul demonstraţ i i lor , dar care nu

au fost lansate încă pe piaţă) ș i

creșterea plafonului maxim al contr ibuţ ie i UE până la nivelul de 75 % din –

costur i ș i până la suma de 250 000 euro pentru crearea de noi agenţ i i de

e n e r g i e l o c a l e ș i r e g i o n a l e , p r e c u m ș i a d m i t e r e a î n a i n t ă r i i i n d i v i d u a l e

( ș i n u d o a r î n c a d r u l u n u i c o n s o r ţ i u ) a p r o p u n e r i l o r p e n t r u c r e a r e a d e

agenţ i i de energie .

8. Anal iza Curţi i a vizat să stabi lească în ce măsură Comisia a efectuat demersuri

suf ic iente , d intr -o perspect ivă rezonabi lă , pentru a se as igura că programul

„Energie intel igentă pentru Europa“ a fost conceput ș i pus în apl icare într-un

mod eficace, de natură să creeze valoare adăugată la nivel european. În cadrul

auditului s -au examinat următoarele aspecte :

cum a a locat Comis ia fonduri le ; –

cum a efectuat Comis ia monitor izarea ș i evaluarea programului ; –

care au fost costur i le administrat ive a le programului ; –

c a r e a f o s t c o n t r i b u ţ i a a g e n ţ i e i e x e c u t i v e l a c a l i t a t e a g e s t i o n ă r i i p r o - –

gramului .

9. Auditul a constat în :

anal iza temeiului jur id ic a l programului , a documentelor legate de pro-a)

cesul deciz ional , precum ș i a evaluăr i lor efectuate pentru programul E IE

ș i pentru programele anter ioare ș i u l ter ioare acestuia ;

anal iza documentaţ ie i de raportare ș i de monitor izare creată la n ivelul b)

agenţ ie i execut ive ;

interv iur i cu membri a i personalu lu i Di recţ ie i Genera le pentru Energie c)

ș i T r a n s p o r t u r i ( D G E n e r g i e ș i T r a n s p o r t u r i ) ș i a i p e r s o n a l u l u i a g e n ţ i e i

execut ive ;

anal iza cerer i lor de propuner i ;d)

examinarea a 65 de dosare de proiect ;e)

un chest ionar pr in intermediul căruia s-au obţ inut date de la 736 de par-f )

t ic ipanţ i la program 4;

anal iza bazei de date a proiectului .g)

4 Proiectul de chestionar a fost trimis

serviciilor Comisiei în noiembrie 2006.

Chestionarul le-a fost expediat tuturor

celor care îndeplineau condiţia de

a fi solicitat fonduri până la data de

7 noiembrie 2006. S-au primit, în total,

736 de răspunsuri, rata globală de

răspuns la chestionar fiind de 29 %.

Majoritatea celor care au răspuns

participaseră la cel puţin două proiecte,

având astfel experienţă extinsă în ceea

ce privește funcţionarea programului.

De exemplu, jumătate din respondenţi

au fost în măsură să compare modul

în care s-a colaborat cu DG TREN și

modul în care s-a colaborat cu agenţia.

În cadrul chestionarului, solicitanţii

de fonduri au fost rugaţi să specifice

cât a costat pregătirea propunerilor și,

în cazul celor ale căror cereri au fost

aprobate, să declare costul activităţii

de raportare având drept destinatar

serviciile de la Bruxelles.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

PROGRAMAREA ACŢIUNILOR ȘI ALOCAREA FONDURILOR

10. P lanif icarea ef icace a intervenţi i lor publ ice necesită def inirea c lară a obiect i -

velor , înţelegerea modal i tăţ i lor pr in care instrumentul a les ar urma să con-

ducă la îndepl in i rea acestor obiect ive , precum ș i cr i ter i i c lare de selecţ ie a

propuner i lor .

11. Legislaţ ia comunitară a dispus ca prin intermediul programului EIE 2003-2006

să se acorde f inanţare pentru următoarele categor i i de proiecte :

proiectele pr in care se promovează dezvoltarea durabi lă , s iguranţa apro-a)

v i z i o n ă r i i c u e n e r g i e , c o m p e t i t i v i t a t e a , p r e c u m ș i p r o t e c ţ i a m e d i u l u i

înconjurător ;

p r o i e c t e l e p r i n c a r e s e c r e e a z ă s a u s e c o n s o l i d e a z ă s t r u c t u r i ș i i n s t r u -b)

mente pentru producerea de energie durabi lă ;

p r o i e c t e l e p r i n c a r e s e p r o m o v e a z ă s i s t e m e ș i e c h i p a m e n t e b a z a t e p e c)

energie durabi lă ;

proiectele pr in care se furnizează informaţi i , servic i i educaţionale ș i sesi -d)

uni de formare;

proiectele care v izează monitor izarea puner i i în apl icare ș i a impactului e)

in i ţ iat ivelor comunitare ;

proiectele pr in care se evaluează impactul acţ iuni lor f inanţate în cadrul f )

programului 5.

Asistenţa financiară trebuia acordată pe baza următoarelor criterii : valoarea adă-

ugată care urma să f ie creată pr in existenţa dimensiuni i comunitare, efectele

pozit ive a le acţ iuni i propuse, precum ș i impactul acesteia 6.

12. C o m i s i a a p u s î n a p l i c a r e a c e s t e p r i n c i p i i p r i n i n t e r m e d i u l u r m ă t o a r e l o r

instrumente:

u n p r o g r a m g l o b a l d e a c t i v i t a t e p e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 3 - 2 0 0 6 , p r i n c a r e –

s-au stabi l i t 17 „acţ iuni -cheie“ , d iv izate în 63 de „sectoare-ţ intă“ (enu-

merate în a n e x a I ) ;

programe de act iv i tate anuale , în care s-au def in i t or ientăr i pentru sub- –

programe ș i pentru „acţ iuni le-cheie“ , ca ș i cr i ter i i de selecţ ie 7;

cerer i de propuner i , în care s-au prezentat cr i ter i i le de e l ig ibi l i tate ș i de –

selecţ ie apl icabi le ș i în urma cărora s-au semnat acordur i de subvenţ io-

nare , după negocier i între Comis ie ș i consorţ iu l în cauză;

procedur i de ofertare , în urma cărora s-au semnat contracte de prestare –

de serv ic i i .

5 Decizia nr. 1230/2003/CE, articolul 4

alineatul (1).

6 Decizia nr. 1230/2003/CE, articolul 4

alineatul (2).

7 Aceste programe de activitate au

fost elaborate în urma consultării

cu reprezentanţii tuturor ţărilor

participante.

CONSTATĂRILE DE AUDIT

13

13. În cadrul acţiunilor-cheie, s-au creat comisii de experţi pentru f iecare cerere de

propuneri (a se vedea anexa I ) . Membrii acestor comisi i au evaluat propuneri le

pe baza a c inci cr i ter i i :

n ivelul de cal i tate a l acţ iuni i /a l agenţ ie i/a l evenimentului ; –

nivelul de cal i tate a l abordăr i i ; –

valoarea adăugată creată pr in existenţa dimensiuni i comunitare ; –

costur i ș i benef ic i i ; –

organizarea echipei . –

14. Pe baza rapoartelor acestor comisii , un comitet de evaluare a stabil it apoi o ier-

a r h i e a p r o p u n e r i l o r e v a l u a t e , î n v e d e r e a î n a i n t ă r i i s p r e a p r o b a r e . N u a u

fost acceptate decât propuner i a l căror puncta j genera l ș i a l căror puncta j

pentru cel de-al c inci lea cr i ter iu (organizarea echipei ) era de minimum 70 %

din punctajul maxim, precum ș i a l căror punctaj pentru f iecare din cele la l te

patru cr i ter i i era de minimum 50 %. Au fost acceptate aproximativ 33 % din

propuner i le pr imite .

PUNCTE FORTE ȘI PUNCTE SLABE

15. Comisia a transpus obiectivele programului în acţiuni concrete. A creat un sis-

tem vizând real izarea în mod obiect iv a evaluăr i i propuner i lor ș i a atr ibuir i i

contractelor . Experţ i i însărc inaţ i cu evaluarea ș i notarea propuner i lor ș i -au

just i f icat ș i ș i -au consemnat în mod corespunzător acţ iuni le înt repr inse în

vederea îndepl in i r i i acestor responsabi l i tăţ i .

16. Activităţile care au beneficiat de sprijin în cadrul acestui program au fost, în mare

p a r t e , p r e l u a t e d i n p r o g r a m e a n t e r i o a r e . P r i n t r e s e c t o a r e l e - ţ i n t ă e l i g i b i l e

p e n t r u s p r i j i n s - a a f l a t ș i s e n s i b i l i z a r e a c u p r i v i r e l a i m p o r t a n ţ a e f i c i e n ţ e i

combust ibi l i lor fo los i ţ i pentru vehiculele ut i l i tare ș i cu pr iv i re la importanţa

izolări i c lădir i lor – domenii în care opini i le experţi lor independenţi sugerează

că există un potenţia l semnif icat iv pentru adoptarea la costur i avantajoase a

unor tehnologi i performante în ceea ce pr ivește reducerea emis i i lor de gaze

cu efect de seră 8.

17. Pe de altă parte, existenţa a 63 de sectoare-ţintă pentru un program de cheltuieli

re lat iv restrâns a diminuat șansele programului de a crea un impact semnif i -

cat iv în vreunul dintre sectoare. Programul de cheltuiel i E IE nu a avut o sferă

bine del imitată .

8 A se vedea, pentru exemplificare,

recenta analiză A Cost curve for

Greenhouse Gas Reduction (O curbă a

costurilor pentru reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră), McKinsey

Quarterly, 2007.

14

18. Concluziile unui raport finanţat prin intermediul programului9 oferă un punct de

refer inţă pentru evaluarea mecanismelor de apl icare a acestuia . Programul

de act iv i tate a l Comis ie i

„nu a făcut expl ic i t modelul de pol i t ic i adoptat“ (nu a expl icat în ce mod –

a r c o n t r i b u i f u r n i z a r e a d e s u b v e n ţ i i c o m u n i t a r e l a î n d e p ă r t a r e a u n u i a

sau a a l tu ia d intre obstacole le care b lochează adoptarea tehnologi i lor

ef ic iente din punct de vedere energet ic) ;

n u a s t a b i l i t o b i e c t i v e b i n e d e f i n i t e , m ă s u r a b i l e ș i d e l i m i t a t e î n t i m p –

pentru program;

nu a inclus o anal iză a celor mai importanţ i actor i a i p ieţei [ în programul –

de act iv i tate pentru programul succesor , se include o anal iză a actor i lor

p ieţei , însă în cadrul acesteia nu sunt prezentate decât 41 de „grupur i -

ţ i n t ă “ , a d e s e a d e f i n i t e î n t e r m e n i f o a r t e g e n e r a l i ( „ s i s t e m u l d e î n v ă ţ ă -

mânt“ , „ lucrător i i specia l izaţ i “ , „mass-media“ etc . ) ] .

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROGRAMULUI

19. Potr iv i t Regulamentului f inanciar 10, Comis ia t rebuie să stabi lească obiect ive

s p e c i f i c e ( b i n e d e f i n i t e ) , m ă s u r a b i l e , r e a l i z a b i l e , r e l e v a n t e ș i d a t a t e ( d e l i -

mitate în t imp) pentru toate sectoare le de act iv i tate inc luse în buget ș i să

monitor izeze real izarea acestor obiect ive pr in indicator i de performanţă.

20. Comisia nu a creat mecanisme de monitorizare decât la nivelul f iecărui proiect

în parte , după cum urmează:

acordul de subvenţionare descria conţinutul proiectului ș i produsele ime- –

diate ale acestuia (elementele concrete care trebuiau obţinute prin inter-

mediul proiectului ) , precum ș i indicator i i de performanţă conveniţ i ;

acordul de subvenţionare făcea refer ire , de asemenea, la r i tmul de rapor- –

t a r e : t r e i s a u p a t r u r a p o a r t e , î n f u n c ţ i e d e d u r a t a p r o i e c t u l u i ( p e n t r u

e v e n i m e n t e l e d e o m a i m i c ă a m p l o a r e n u s - a î n t o c m i t î n s ă d e c â t u n

s ingur raport ) ;

pentru f iecare proiect a fost desemnat un agent care a supravegheat pre- –

darea rapoartelor , precum și evoluţ ia înregistrată în raport cu descr ierea

din contract a proiectului ;

în cadrul agenţiei executive, act ivitatea f iecărui agent de supraveghere a –

proiectelor a fost monitor izată de unitatea de care aparţ inea acesta ;

Direcţiei Generale pentru Energie și Transporturi i s-a transmis un rezumat –

al acestor monitor izăr i .

9 În cadrul programului EIE, ECOFYS

a elaborat un raport prin care au

fost evaluate 20 de instrumente

de eficienţă energetică, dintre

care 17 erau gestionate la nivelul

statelor membre [From Theory Based

Policy Evaluation to SMART Policy

Design (De la evaluarea politicilor

pe baze teoretice la conceperea

de politici pe baza unor obiective

SMART), ECOFYS, aprilie 2007 –

http://www.aid-ee.org/documents/

SummaryreportFinal.PDF?bcsi_

scan_522CC38ADEA72627=0&bcsi_

scan_filename=SummaryreportFinal.

PDF – 10 iunie 2008)]. Acest raport

furnizează o bază de comparaţie pentru

bunele practici privind conceperea

și monitorizarea programelor din

domeniul eficienţei energetice.

Raportul elaborat de consultanţi

a recomandat, printre altele, ca

programele de eficienţă energetică să

îndeplinească următoarele condiţii:

– să fie legate de un model explicit de

politici (care să evidenţieze corelaţia

estimată dintre cheltuieli, realizări și

impact);

– să stabilească obiective bine definite,

cărora să le fie alocate termene

concrete de realizare, și să identifice

indicatori măsurabili, care să fie apoi

monitorizaţi;

– să estimeze impactul posibil al unui

eventual pachet de instrumente de

politici elaborat în vederea atingerii

obiectivelor stabilite;

– să analizeze pieţele și sectoarele

relevante, identificând cei mai

importanţi actori ai pieţei,

antistimulentele, obstacolele care

stau în calea eficienţei energetice,

precum și eficacitatea potenţială a

instrumentelor de politici în ceea ce

privește depășirea acestor probleme.

10 Articolul 27 din Regulamentul (CE,

Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului

(JO L 248, 16.9.2002, p. 1).

15

REUȘITE ȘI NEAJUNSURI

21. Aceste mecanisme erau similare cu cele din cadrul altor programe UE și au permis

Comisiei să monitorizeze activităţi le întreprinse la nivel de proiect. Însă infor-

maţi i le de monitor izare sol ic i tate ș i furnizate nu au fost plasate în contextul

unui set de indicator i dest inat măsurăr i i reușitei de ansamblu a programului .

Ast fe l , informaţ i i le obţ inute s -au dovedit a avea o ut i l i tate l imitată pentru

Comis ie în ceea ce pr ivește formarea unei imagini despre gradul de reușită

a l programului ș i în ceea ce pr ivește neces i tatea modif icăr i i acestuia sau a

s p e c i f i c a ţ i i l o r p e n t r u p r o i e c t e 1 1. P e p a r c u r s u l p r o g r a m u l u i „ E n e r g i e i n t e l i -

gentă pentru Europa“ , nu s-a adus nic io modif icare la cr i ter i i le de evaluare a

proiectelor propuse, iar în ceea ce privește componentele SAVE și Altener, cr i-

ter i i le de evaluare au rămas aceleaș i ca ș i în cadrul programelor anter ioare .

22. Rata plăţ i i fondur i lor a reprezentat ș i ea un obstacol în ca lea efectuăr i i unei

evaluăr i ut i le a programului E IE 12. Evaluarea intermediară a programului E IE

a f o s t f i n a l i z a t ă c ă t r e s f â r ș i t u l a c e s t u i a , î n l u n a i a n u a r i e a a n u l u i 2 0 0 6 . L a

m o m e n t u l e v a l u ă r i i i n t e r m e d i a r e , v a l o a r e a p l ă ţ i l o r e f e c t u a t e s e s i t u a î n s ă

sub nivelul de 5 % din cheltuie l i le totale prevăzute pentru program. Echipa

care a efectuat studiul a concluzionat că „este încă prea devreme pentru ca

evaluăr i le să poată ident i f ica impactul pe termen lung [a l proiecte lor ]“ . La

sfârș i tul anului 2006, plăţ i le totale nu se r idicau decât la nivelul de 46,8 mi l i -

o a n e d e e u r o – c e e a c e î n s e m n a c ă 8 0 % d i n f o n d u r i l e p l ă t i b i l e î n c a d r u l

programului urmau să f ie plăt i te ul ter ior per ioadei aferente acestuia .

23. Una din premisele programului „Energie inteligentă pentru Europa“ a fost aceea

că neajunsur i le în mater ie de informaţie reprezentau o bar ieră considerabi lă

în ca lea adoptăr i i produselor , proceselor ș i pract ic i lor e f ic iente energet ic ,

p r e c u m ș i î n c a l e a u t i l i z ă r i i s u r s e l o r r e g e n e r a b i l e d e e n e r g i e . O m o n i t o r i -

zare a programului efectuată în conformitate cu „bunele pract ic i“ ar f i inc lus

demersuri de măsurare a efectelor programului în ceea ce privește propagarea

informaţi i lor re levante în rândul factor i lor de deciz ie . Comis ia nu a obţ inut

ast fe l de date la n ivel de program.

24. O deficienţă majoră a evaluări i programului a constat în aceea că rapoartele de

evaluare nu au fost d isponibi le în t imp ut i l pentru a putea inf luenţa dezba-

ter i le legis lat ive ș i nu au furnizat o anal iză re levantă a impactulu i progra-

mului . Nu a existat n ic iun raport de evaluare pr iv ind subprogramele SAVE ș i

A l tener care să f ie d isponibi l îna inte de adoptarea E IE . Evaluarea e x a n t e a

programului E IE2 , care a succedat programului E IE , a fost e laborată înainte

d e o b ţ i n e r e a v r e u n e i i n f o r m a ţ i i p r i v i n d d e s f ă ș u r a r e a E I E ( r a p o r t u l 1 3 a f o s t

publicat în septembrie 2004: data l imită pentru prima cerere de propuneri din

cadrul programului EIE a fost apri l ie 2004, iar acorduri le de subvenţionare din

cadrul aceluiaș i program 2003-2006 au fost semnate abia în toamna anului

respect iv) .

11 Consultantul căruia i s-a încredinţat

sarcina de a efectua o evaluare ex ante

pentru EIE2 a constatat următoarele: „În

acest stadiu, sistemul de indicatori al

programului EIE actual nu există decât

la nivel de proiect, autorii propunerilor

având obligaţia de a sugera indicatori

pentru măsurarea progreselor

înregistrate de proiectele lor. Acești

indicatori nu pot fi însă armonizaţi

la nivelul general al programului.

Consultările desfășurate au pus în

lumină existenţa unui sentiment de

îngrijorare în legătură cu acest sistem.

Sistemul poate crea confuzie și, în plus,

împiedică efectuarea unei monitorizări

de impact relevante, deoarece este de

natură să încurajeze măsurarea unor

realizări, rezultate și impacturi diferite

de la un proiect la altul. Utilizând

asemenea mecanisme, va fi foarte dificil

să se realizeze o evaluare prin care să

se poată măsura impactul programului

și pe baza căreia să se formuleze, astfel,

concluzii privind succesul acestuia.“

[Ex-ante evaluation of a renewed

multiannual Community programme

in the field of energy (2007-2013) –

Evaluarea ex ante a continuării unui

program comunitar multianual din

domeniul energiei (2007 – 2013),

ECOTEC Research and Consulting

Limited, p. 38.]

12 Mid Term Evaluation of the

Multiannual Programme for Action

in the Field of Energy „Intelligent

Energy – Europe, 2003-2006“ (Evaluare

intermediară a programului multianual

de acţiune în domeniul energiei

„Energie inteligentă – Europa,

2003-2006“), ECOTEC Research &

Consulting Limited, Regatul Unit.

http://ec.europa.eu/dgs/energy_

transport/evaluation/activites/doc/

reports/energie/no52_eie_midterm_

final_report.pdf.

13 Un factor care a contribuit la această

situaţie l-a reprezentat momentul

aprobării programului (a se vedea p. 2

din raport).

16

EVALUAREA AGENŢIILOR DE ENERGIE LOCALE: STUDIU DE CAZ

25. De-a lungul ultimilor 15 ani, UE a cofinanţat, în cadrul mai multor programe, cre-

area de agenţi i de energie locale (caseta 5) în statele membre. Pe parcursul

acestei perioade, Uniunea Europeană a spri j init crearea a aproximativ 300 de

asemenea agenţi i (contribuţia comunitară maximă f i ind de 200 000 de euro) .

Potr ivit Comisiei , agenţi i le reprezintă „factori de promovare ș i de punere în

apl icare“ a pol it ic i i energetice a UE la nivel local , e le îndeplinind ș i rolul de

„experţi în materie de energie“ în cadrul altor activităţi locale sau regionale.

26. Conform dispoziţ i i lor privind EIE, autorităţi le publice sau orice alte organisme

care propun crearea unei agenţ i i de energie locale/regionale t rebuie să pre-

z in te un prog ram de act iv i tate in i ţ ia l . Acest program de act iv i tate t rebuie

să conţ ină atât act iv i tăţ i locale/regionale , cât ș i act iv i tăţ i cu o dimensiune

comunitară . Programul t rebuie să demonstreze, de asemenea, că act iv i tăţ i le

locale/regionale respect ive vor f i inf luenţate în mod pozit iv de contr ibuţ i i le

furnizate noi i agenţ i i d in a l te zone a le Uniuni i .

27. Programul global de activitate pentru perioada 2003-2006 promitea o abordare

select ivă în ceea ce pr ivește spr i j inul pentru crearea de noi agenţ i i (acestea

trebuiau să f ie „o soluţ ie necesară ș i oportună, autorităţ i le locale trebuind să

demonstreze o angajare c lară faţă de spr i j in i rea acestor ent i tăţ i pe termen

lung“) . Intenţ ia a fost aceea de a acorda pr ior i tate creăr i i de agenţ i i în ţăr i le

candidate (de la vremea respect ivă) . Însă această intenţ ie nu s-a concret izat :

ce le mai multe agenţ i i au fost înf i inţate în statele deja membre a le Uniuni i ,

în specia l în acele state membre care aveau deja cele mai multe agenţ i i de

energie locale .

AGENŢIILE DE ENERGIE LOCALE C A S E T A 5

Aceste agenţii sunt, în general, entităţi de mici dimensiuni (cu un personal variind între două și zece per-

soane), create la iniţiativa autorităţilor locale. Agenţiile sunt conduse de un director, care este responsabil

în faţa unui comitet de conducere; acest comitet poate avea printre membri și reprezentanţi ai sectorului

privat, majoritari în cadrul său fi ind însă reprezentanţii sectorului public.

Activitatea cel mai frecvent citată a acestor agenţii este furnizarea de consultanţă/recomandări (fi e către

factorii locali de decizie, fi e către consumatori).

17

28. Comisia nu a dispus de nicio evaluare independentă a impactului agenţiilor locale

de energie . A d ispus însă de un studiu 14 pr iv ind rea l izăr i le , per formanţa ș i

perspect ivele agenţ i i lor de energie din cadrul SAVE, studiu bazat pe act iv i -

tatea unor experţ i se lectaţ i d in agenţ i i de energie de pe ter i tor iu l Cehiei , a l

Franţei , a l I ta l ie i ș i a l Regatului Unit . Acest studiu a acordat o atenţ ie deose-

bită spr i j inului furnizat de Comisie agenţi i lor de energie locale , însă a r idicat

ș i o ser ie de semne de întrebare pr iv ind monitor izarea agenţ i i lor , precum ș i

coordonarea dintre acestea, pe de o parte , ș i organismele publ ice ș i pr ivate

din domeniul ef ic ienţei energet ice , pe de a l tă parte .

29. În pofida acestor elemente, EIE2 oferă un sprijin financiar majorat pentru crearea de

noi agenţi i de energie: nivelul de f inanţare maxim a crescut la 250 000 de euro

(de la 200 000 de euro) , respectiv la 75 % din costuri le el igibi le (de la 50 %).

AGENŢII DE ENERGIE ÎNFIINŢATE ÎN CADRUL SAVE I I 19982004

14 Study of outputs, performance and

future perspectives of SAVE energy

agencies (Studiul realizărilor, al

performanţei și al perspectivelor

agenţiilor de energie din cadrul SAVE),

raport final, ECUBA srl, 2005.

18

COSTURILE ADMINISTRATIVE: PREGĂTIREA PROPUNERILOR, RAPORTAREA CU PRIVIRE LA PROIECTE ȘI GESTIONAREA PROGRAMULUI

30. Costurile administrative legate de programul „Energie inteligentă pentru Europa“

sunt suportate de:

part ic ipanţ i la program (ș i , uneor i , de către sponsor i i acestora) ; –

agenţ ia execut ivă creată pentru administrarea programului , d in 2006, ș i –

serv ic i i le de prof i l a le Comis ie i ( în specia l DG Energie ș i Transportur i ) .

Atât pentru Comisie, cât și pentru participanţi, costurile administrative ar trebui

să f ie proporţionale cu scara programului și să nu depășească maximul necesar

pentru punerea în apl icare cu ef icacitate a acestuia .

31. Pentru costurile administrative, Comisia nu dispune de orientări sau de baze de

comparaţ ie – e laborate, de exemplu, având ca punct de reper mai multe pro-

grame comparabi le – ș i nu procedează la colectarea de informaţi i detal iate

pr iv ind aceste costur i .

COSTURI SUPORTATE DE PARTICIPANŢI

32. Curtea a efectuat un sondaj în rândul part ic ipanţ i lor , sol ic i tându- le acestora

o est imare a costur i lor suportate pentru pregăt i rea propuner i lor ș i pentru

raportarea cu privirea la proiecte. Conform răspunsuri lor primite, costul mediu

pentru depunerea ș i negocierea unei propuneri este de aproximativ 10 % din

suma sol ic i tată . Costur i le aferente raportăr i i sunt est imate la cel puţ in încă

6 % din f inanţarea UE (aceste costur i sunt e l igibi le pentru spr i j in comunitar) .

La scara întregului program, aceste c i f re sugerează costuri de ordinul a 22 de

mi l ioane de euro pentru candidaţ i i a le căror sol ic i tăr i au fost acceptate 15.

15 Cifra de 22 de milioane de euro

reprezintă 10 % din totalul solicitărilor

de finanţare aprobate (199,2 milioane

de euro – a se vedea tabelul 1) plus

6 % din totalul plăţilor efectuate către

beneficiari în perioada 2003-2006

(43,6 milioane de euro). Cu toate

acestea, propunerile care nu primesc

un răspuns pozitiv presupun și ele

costuri, iar costurile aferente raportării

vor avea drept punct de referinţă, în

cele din urmă, întreaga sumă plătită

pentru proiecte (probabil aproape

200 de milioane de euro).

19

33. Figurile 1 și 2 prezintă estimări le solicitanţi lor cu privire la relaţia procentuală

dintre costul pregătir i i ș i depuneri i propuneri i ș i suma sol ic itată ca f inanţare.

F i g u r a 3 p r e z i n t ă e s t i m ă r i l e s o l i c i t a n ţ i l o r c u p r i v i r e l a r e l a ţ i a p r o c e n t u a l ă

d i n t r e c o s t u l a c t i v i t ă ţ i i d e r a p o r t a r e ș i v a l o a r e a f i n a n ţ ă r i i p r i m i t e 1 6. P e s t e

jumătate din part ic ipanţ i au considerat că t impul necesar pentru întocmirea

unei so l ic i tăr i a fost just , însă în cazul coordonator i lor de proiect , această

c i f r ă a s c ă z u t l a 4 0 % . E v a l u a r e a i n t e r m e d i a r ă a p u s î n e v i d e n ţ ă e x i s t e n ţ a

u n u i s e n t i m e n t d e î n g r i j o r a r e s i m i l a r î n c e e a c e p r i v e ș t e c o s t u l p r e g ă t i r i i

propuneri i , precum și a l negocier i i cu Comisia : „ […] s-a semnalat că procesul

de negociere a contractulu i neces i tă d in ce în ce mai mult t imp, so l ic i tan-

tul t rebuind să furnizeze foarte multe documente. Demersur i le care t rebuie

efectuate în per ioada anter ioară încheier i i contractelor se pot dovedi foarte

sol ic itante pentru resursele anumitor organizaţi i“ 17. Evaluarea intermediară a

ut i l izat o metodă bazată pe chest ionar s imi lară cu cea a Curţ i i , însă numărul

de part ic ipanţ i contactaţ i a fost mai mic , iar rata de răspuns a fost , de ase-

menea, mai scăzută (736 de răspunsur i ș i o rată de răspuns de 29 % pentru

c h e s t i o n a r u l C u r ţ i i ; 8 2 d e r ă s p u n s u r i ș i o r a t ă d e r ă s p u n s d e 2 2 % p e n t r u

evaluator i ) .

16 Curtea a efectuat un sondaj în rândul

solicitanţilor din cadrul programului

„Energie inteligentă pentru Europa“,

pe tema modului de funcţionare a

programului. S-au primit răspunsuri din

partea a 736 de solicitanţi.

17 Mid Term Evaluation of the

Multiannual Programme for Action

in the Field of Energy „Intelligent

Energy – Europe, 2003-2006“ (Evaluare

intermediară a programului multianual

de acţiune în domeniul energiei

„Energie inteligentă – Europa,

2003-2006“), ECOTEC Research &

Consulting Limited, Regatul Unit

(p. 42). (http://ec.europa.eu/dgs/

energy_transport/evaluation/activites/

doc/reports/energie/no52_eie_

midterm_final_report.pdf)

DISTRIBUŢIA RĂSPUNSURILOR PRIVITOARE LA COSTUL ESTIMAT AL PREGĂTIRII ȘI DEPUNERII UNEI PROPUNERI CA PROCENTAJ DIN FINANŢAREA SOLICITATĂ 689 DE RESPONDENŢI

F I G U R A 1

11-15 %

16-20 %

peste 20 %

sub 5 %

6-10 %

20

DISTRIBUŢIA RĂSPUNSURILOR PRIVITOARE LA COSTUL ACTIVITĂŢII DE RAPORTARE CA PROCENTAJ DIN VALOAREA FINANŢĂRII PRIMITE 529 DE RESPONDENŢI

F I G U R A 3

DISTRIBUŢIA RĂSPUNSURILOR PRIVITOARE LA COSTUL ESTIMAT AL PREGĂTIRII ȘI DEPUNERII UNEI PROPUNERI CA PROCENTAJ DIN FINANŢAREA SOLICITATĂ, PENTRU COORDONATORI LA CHESTIONAR AU RĂSPUNS 121 DE COORDONATORI

F I G U R A 2

11-15 %

16-20 %

peste 20 %

sub 5 %

6-10 %

11-15 %

16-20 %

peste 20 %

sub 5 %

6-10 %

21

COSTURI SUPORTATE DE AGENŢIA EXECUTIVĂ

34. Un element inedit adus de programul „Energie inteligentă pentru Europa“ a fost

încredinţarea administrări i programului unei agenţi i executive create în acest

scop (a se vedea caseta 6) 18. Comisia a a locat în l ini i le bugetare aferente pro-

gramului EIE o sumă totală de 8,5 mil ioane de euro pentru f inanţarea agenţiei

e x e c u t i v e î n e x e r c i ţ i i l e 2 0 0 5 ș i 2 0 0 6 . P e n t r u 2 0 0 6 , î n s i t u a ţ i i l e f i n a n c i a r e

a l e a g e n ţ i e i s u n t c o n s e m n a t e c h e l t u i e l i d e 4 m i l i o a n e d e e u r o 1 9 ( c o n f o r m

contabi l i tăţ i i pe bază de angajamente) , la data de 31 decembrie 2006 exis-

tând un excedent acumulat de 0 ,9 mil ioane de euro. Costur i le de funcţ ionare

a l e a g e n ţ i e i s u n t , a s t f e l , e v a l u a t e l a 7 , 6 m i l i o a n e d e e u r o p e n t r u e x e r c i ţ i -

i le 2005 ș i 2006. La s fârș i tul exerciţ iu lui 2006, în cadrul agenţie i lucrau 41 de

persoane, c inci d intre acestea f i ind agenţ i permanenţi detașaţ i de Comis ie ,

11 f i ind agenţ i temporar i t ransferaţ i d in cadrul Comis ie i , iar 25 f i ind agenţ i

contractual i .

18 Agenţia nu a fost implicată decât în

administrarea programului „Energie

inteligentă pentru Europa“, nejucând

niciun rol în administrarea activităţilor

finanţate prin programe anterioare. Din

anul 2007, programul care a înlocuit EIE

face parte din Programul-cadru pentru

competitivitate și inovare. Agenţia

gestionează în prezent și alte activităţi

aparţinând acestui program-cadru, pe

lângă cele care continuă programul EIE.

19 Contul rezultatului economic pentru

exerciţiul financiar 2006, Raportul

privind conturile anuale ale Agenţiei

Executive pentru Energie Inteligentă

pentru exerciţiul financiar 2006, însoţit

de răspunsurile agenţiei (JO C 309,

19.12.2007, p. 18). Cheltuielile de

personal reprezintă 66 % din total. În

ceea ce privește categoria „alte cheltuieli

administrative“, o porţiune semnificativă

a acesteia a fost reprezentată de

cheltuieli cu plata experţilor și cu

efectuarea de studii, precum și de

rambursări către Comisie pentru punerea

la dispoziţie a unor spaţii de către

aceasta din urmă și pentru alte servicii.

CREAREA AGENŢIEI EXECUTIVE PENTRU ENERGIE INTELIGENTĂC A S E T A 6

Agenţia Executivă pentru Energie Inteligentă reprezintă prima agenţie executivă comunitară. Ea și-a început

activitatea în anul 2005, având misiunea de a pune în aplicare cea mai mare parte a programului „Energie

inteligentă pentru Europa“ (2003-2006). Aceasta presupunea îndeplinirea următoarelor sarcini:

Sarcini din cadrul ciclului de proiect:

lansarea cererilor anuale de propuneri, selectarea propunerilor și încheierea contractelor; –

monitorizarea proiectelor (din punctul de vedere al evoluţiei acestora, ca și din punct de vedere fi nan- –

ciar);

monitorizarea efectelor reale ale proiectelor asupra domeniilor-ţintă în cauză; –

plata contribuţiei comunitare în conformitate cu dispoziţiile contractuale; –

activităţi de comunicare și de promovare privind atât programul, cât și proiectele din cadrul acestuia. –

Sarcini privind activităţile de raportare către Comisie:

transmiterea de rapoarte privind execuţia programului; –

transmiterea de informaţii ca feedback în vederea utilizării la elaborarea de programe viitoare, precum –

și transmiterea de informaţii privind iniţiativele de la nivel naţional;

transmiterea de rapoarte privind funcţionarea agenţiei și bugetul operaţional al acesteia; –

funcţionare și administrare (resursele umane ale agenţiei, fi nanţele acesteia…). –

Agenţiei i s-au încredinţat acum noi sarcini (Programul-cadru pentru competitivitate și inovare), i s-a atribuit

o denumire nouă (Agenţia Executivă pentru Competitivitate și Inovare), iar durata sa de existenţă a fost

prelungită până la sfârșitul anului 2015.

22

COSTURI SUPORTATE DE DG ENERGIE ȘI TRANSPORTURI

35. Cheltuiel i le de personal legate de programul EIE care revin Direcţiei Generale

pentru Energie ș i Transportur i nu sunt prezentate separat în s i tuaţ i i le f inan-

ciare ale Comisiei , însă pot f i est imate pe baza numărului de membri ai perso-

nalului . Conform datelor publ icate de Comisie , în anul 2003 în administrarea

p r o g r a m u l u i a u f o s t i m p l i c a ţ i 3 8 d e a g e n ţ i [ C O M ( 2 0 0 2 ) 1 6 2 ] . A c e a s t ă c i f r ă

a scăzut la 20 după ce agenţ ia execut ivă a devenit pe depl in operaţ ională ,

în anul 2006 ( în ace l moment , ex is tau deja 16 persoane detașate în cadrul

agenţ ie i ) . Corelate cu ipotezele prezentate în anal iza ef icac i tăţ i i costur i lor

real izată în vederea just i f icăr i i creăr i i agenţ ie i execut ive 20, aceste e lemente

indică o c i f ră de aproximativ 16 mi l ioane de euro pentru cheltuie l i le de per-

sonal d in per ioada 2003-2006.

36. Cele la l te cheltuie l i legate de gest iunea administrat ivă (care au reprezentat

î n p r i n c i p a l c h e l t u i e l i c u e f e c t u a r e a d e s t u d i i , c u ș e d i n ţ e l e , c u i n f o r m a r e a

ș i c u a c ţ i u n i l e d e m e d i a t i z a r e ) s - a u r i d i c a t l a 2 m i l i o a n e d e e u r o p e n t r u

per ioada 2003-2006.

COSTURILE ADMINISTRATIVE TOTALE

37. Costuri le administrative ale programului EIE care au fost suportate de Uniunea

Europeană ( inclus iv costur i le de funcţ ionare a le agenţ ie i execut ive) în per i -

oada 2003-2006 se r id ică , ast fe l , la aproximativ 25 de mi l ioane de euro. Un

chestionar efectuat în rândul participanţi lor sugerează un cost de aproximativ

22 de mil ioane de euro pentru pregătirea propuneri lor ș i pentru activitatea de

raportare cu pr iv i re la proiecte. La sfârș i tul anului 2006, totalul plăţ i lor către

part ic ipanţ i se r id ica la 46 ,8 mi l ioane de euro. Acest lucru sugerează că , în

perioada menţionată, costuri le administrări i programului „Energie intel igentă

pentru Europa“ , a le pregăt i r i i propuner i lor aferente acestuia ș i a le raportă-

r i i cu pr iv i re la proiectele din cadrul său au fost de acelaș i ordin ca ș i suma

plăt i tă către benef ic iar i pentru îndepl in i rea obiect ivelor operaţ ionale .

20 Externalisation arrangements

for „Intelligent Energy for Europe“

Programme. A cost-effectiveness

assessment (Mecanismele de

externalizare pentru programul

„Energie inteligentă pentru Europa“.

O analiză a eficacităţii costurilor),

Eureval-C3E, 2002.

23

38. În cazul programelor de t ipul EIE, multe dintre aceste costuri sunt mai r idicate

în etapa in i ţ ia lă . Costur i le impl icate , de exemplu, de pregăt i rea cerer i lor de

p r o p u n e r i s u n t c o n c e n t r a t e , î n m o d e v i d e n t , î n f a z a d e î n c e p u t a p r o g r a -

m u l u i , r a p o r t u l d i n t r e c o s t u l a d m i n i s t r ă r i i ș i c e l a l o p e r a ţ i u n i l o r e f e c t i v e

s c h i m b â n d u - s e a p o i p e p a r c u r s u l d e s f ă ș u r ă r i i p r o g r a m u l u i . Î n s ă c o s t u r i l e

administrat ive ș i cele deja angajate pentru pregătirea propuneri lor ș i pentru

raportarea cu pr iv i re la proiecte sunt est imate la peste o șes ime din totalul

angajamentelor , iar costur i administrat ive vor mai ex ista ș i pe v i i tor – deoa-

rece agenţia executivă va continua monitorizarea contractelor ș i se va implica

din ce în ce mai mult în ver i f icarea cerer i lor de rambursare , în t imp ce bene-

f ic iar i i vor înregist ra în cont inuare cheltu ie l i cu act iv i tatea de raportare ș i

vor aloca resurse crescute pentru elaborarea declaraţi i lor de costuri ș i pentru

obţ inerea cert i f icatelor de audit .

AGENŢIA EXECUTIVĂ: UN GESTIONAR MAI BUN?

39. În urma auditului pe care l-a efectuat, Curtea a constatat că agenţia executivă:

îmbunătăţise acţiunile de comunicare legate de program (prin intermediul –

s i te-u lu i său de internet , a l t ransmis i i lor pr in internet ș i a l bulet inulu i

său informativ) ;

amel iorase documentele ut i l izate pentru sol ic i tăr i ; –

r e d u s e s e a m p l o a r e a s a r c i n i i a d m i n i s t r a t i v e c a r e l e r e v i n e p a r t i c i p a n ţ i - –

lor ;

trecuse de la un s istem de raportare semestr ial pr ivind evoluţia proiectu- –

lui ș i aspectele f inanciare la unul cu termene de raportare de nouă luni ș i

înlocuise rapoartele separate cu un sistem de raportare unif icată (evoluţia

proiectului ș i aspectele f inanciare sunt t ratate în acelaș i document) .

24

DURATA PROCESULUI DE SOLICITARE A FINANŢĂRII F I G U R A 4

Excelent

Bun

Satisfăcător

Slab

Servicii inexistente

Opinia respondenţilor la chestionar cu privire la colaborarea cu...

... Agenţia executivă

0 % 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %

... Comisia

40. Schimbările aduse procedurilor administrative se reflectă în atitudinile beneficiarilor programului.

Pentru criterii le „asistenţă în timpul procedurii de solicitare a finanţării“ și „durata procedurii“

(figura 4) , numărul solicitanţilor care au calificat serviciile agenţiei executive drept „bune“ sau

„excelente“ a fost cu 10 % mai mare decât în cazul servicii lor furnizate de Comisie. Între cele

două entităţi au existat diferenţe marcate în special la nivelul calif icativului „excelente“.

41. La nivel de ansamblu, participanţi i au manifestat o preferinţă pentru colaborarea cu agenţia

execut ivă , însă aproximativ jumătate din e i au declarat că nu percep nic io di ferenţă între

nivelul serv ic i i lor furnizate de agenţ ie ș i ce l a l serv ic i i lor d in partea Comis ie i . Coordona-

t o r i i d e p r o i e c t ( c a r e a u c o n t a c t e m a i i n t e n s e c u e n t i t ă ţ i l e d e l a B r u x e l l e s d e c â t c e i l a l ţ i

part ic ipanţ i ) s -au declarat mai sat is făcuţ i de agenţ ie decât de Comis ie ( f i g u r i l e 5 ș i 6 ) .

42. Este încă prea devreme pentru a formula concluzii definitive în ceea ce privește performanţele

a g e n ţ i e i , î n s ă p e r c e p ţ i a p a r t i c i p a n ţ i l o r l a p r o g r a m i n d i c ă f a p t u l c ă a c t i v i t a t e a i n i ţ i a l ă a

acesteia a fost de un nivel bun.

25

F I G U R A 5

PERCEPŢIA ANSAMBLULUI BENEFICIARILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DIFERENŢELE DE CALITATE DINTRE SERVICIILE FURNIZATE DE COMISIE ȘI CELE FURNIZATE DE AGENŢIA EXECUTIVĂ

F I G U R A 6

PERCEPŢIA COORDONATORILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DIFERENŢELE DE CALITATE DINTRE SERVICIILE FURNIZATE DE COMISIE ȘI CELE FURNIZATE DE AGENŢIA EXECUTIVĂ

COM

la fel

Agenţia

COM

la fel

Agenţia

COM

la fel

Agenţia

COM

la fel

Agenţia

COM

la fel Agenţia

COM

la fel

Agenţia

Asigură o mai bună disponibilitate a informaţiilor

Asigură o rapiditate mai mare

a procesului de solicitare a fi nanţării

Asigură proceduri mai simple

pentru rapoartele privind proiectele

în derulare

Asigură o mai bună disponibilitate a informaţiilor

Asigură o rapiditate mai mare

a procesului de solicitare a fi nanţării

Asigură proceduri mai simple pentru rapoartele privind

proiectele în derulare

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

PLANIFICAREA PROGRAMULUI

43. Comisia a transpus obiect ivele programului E IE într-un program de act iv itate

detal iat ș i a apelat la experţ i externi pentru evaluarea propuner i lor . În anu-

mite domenii-ţ intă ale programului , se pare că există un potenţial semnificativ

pentru adoptarea la costur i avantajoase a tehnologi i lor performante în ceea

ce pr ivește reducerea emis i i lor de gaze cu efect de seră .

44. Planificarea programului nu a fost însă în concordanţă cu cele mai bune practici .

Comis ia nu a reușit să :

îș i facă expl ic i t modelul de pol i t ic i ; –

stabi lească obiect ive bine def in i te , precum ș i del imitate în t imp; –

real izeze o anal iză a actor i lor-cheie a i p ieţei . –

45. Repartizarea cheltuieli lor între un număr atât de mare de sectoare de activitate

a l imitat , în mod inevitabi l , capacitatea de a obţ ine progrese semnif icat ive

ș i ver i f icabi le în vreun sector anume. Programul de cheltuie l i E IE nu a avut

o s feră bine del imitată .

R E C O M A N D A R E A 1 P L A N I F I C A R E A

C o m i s i a a r t r e b u i s ă s e a s i g u r e c ă p r o p u n e r i l e d e p r o g r a m e s e b a z e a z ă

p e u n m o d e l e x p l i c i t d e p o l i t i c i ș i c ă r e f l e c t ă c o r e l a ţ i a e s t i m a t ă d i n t r e

cheltuie l i , real izăr i ( o u t p u t ) ș i impact .

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

27

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

46. Procedurile de monitorizare și de evaluare nu au constituit un mecanism eficace

pentru obţ inerea de feedback. Comis ia a efectuat monitor izarea proiectelor ,

însă nu ș i pe cea a programului în ansamblul acestuia . Evaluarea programului

anter ior a avut loc prea târz iu pentru a putea exerc i ta vreo inf luenţă asupra

conceper i i programului „Energie intel igentă pentru Europa“ , iar programul

succesor a fost aprobat înainte de evaluarea E IE . S-a procedat la o evaluare

„ i n t e r m e d i a r ă “ a p r o g r a m u l u i , î n s ă a c e a s t a n u a p u t u t f i r e a l i z a t ă o p t i m ,

întrucât până în acel moment nu fuseseră efectuate decât 5 % din plăţ i .

47. Astfel , mecanismele de monitorizare și de evaluare nu au permis Comisiei să își

formeze o imagine privind calitatea și concepţia de ansamblu ale programului .

În plus , e le nu au permis Comis ie i să t ragă concluzi i , de exemplu, cu pr iv i re

l a c a r a c t e r u l o p o r t u n / i n o p o r t u n a l u t i l i z ă r i i a b o r d ă r i i s t a n d a r d ( b a z a t e p e

proiecte) pentru îndeplinirea obiectivelor de polit ici în cauză 21 sau, în ipoteza

agreăr i i acestei abordăr i , cu pr iv i re la necesitatea de a crea un program mult

mai b ine del imitat (ca s feră de acţ iune) pentru a îndepl in i obiect ive le E IE .

Una dintre premisele programului „Energie intel igentă pentru Europa“ a fost

că adoptarea tehnologi i lor adecvate de către factor i i de deciz ie era blocată ,

printre altele, de neajunsuri le în materie de informaţie. O monitorizare eficace

ar t rebui să f ie axată pe evaluarea amel iorăr i i survenite la n ivelul informări i

factor i lor de deciz ie .

48. Comis ia nu a putut aprecia dacă agenţ i i le de energie creaseră , pr in act iv i ta-

t e a l o r , u n i m p a c t s e m n i f i c a t i v , s a u d a c ă r e u ș i s e r ă s ă a m e l i o r e z e c o o r d o -

narea promovăr i i tehnologi i lor ef ic iente din punct de vedere energet ic . Cu

t o a t e a c e s t e a , s c h i m b ă r i l e i n t r o d u s e p r i n i n t e r m e d i u l p r o g r a m u l u i p e n t r u

p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 a u i n c l u s c r e ș t e r e a s p r i j i n u l u i f i n a n c i a r p e n t r u a c e s t e

organisme.

49. Amploarea programului EIE a fost una redusă comparativ cu dimensiunea pieţei

de energie, pe care programul era dest inat să o inf luenţeze. Proiectele EIE au

condus la real izăr i (o u t p u t s ) intermediare (cel mai adesea, constând în consi-

l iere pentru autori i de pol it ic i , în prezenţa unui anumit număr de part ic ipanţi

la evenimente sau în mater ia le informative) . Este di f ic i l de determinat dacă

aceste real izăr i au determinat o schimbare de comportament .

21 Este demn de atenţie, de exemplu,

faptul că autorităţile de profil din

statele membre, bazându-se pe

o abordare diferită, au acordat adesea

o atenţie specială rolului societăţilor

de utilităţi ca furnizor de recomandări

privind tehnologiile care permit

scăderea consumului de energie.

Această abordare are avantajul

existenţei prealabile a canalelor de

contact dintre societăţile de utilităţi și

consumatorii de energie, precum și al

capacităţii acestor societăţi de a măsura

impactul obţinut la nivelul consumului

de energie. Are însă dezavantajul

interesului de afaceri evident al acestor

societăţi, fapt care poate fi de natură să

nu creeze o atmosferă optimă pentru

consilierea corectă și transparentă.

28

50. De asemenea, există o problemă intrinsecă în ceea ce privește deciderea momen-

t u l u i ș i a m o d a l i t ă ţ i i î n c a r e s e e v a l u e a z ă p r o g r a m e l e m u l t i a n u a l e c a r e

demarează lent (sau târz iu) ș i a le căror consecinţe , d in punctul de vedere a l

cheltuie l i lor , sunt res imţite dincolo de per ioada propr iu-z isă a programului .

Așa cum Curtea a indicat deja în raportul său pr iv ind „procesele de la mi j -

locul per ioadei“ pentru fondur i le s t ructura le (Raportul specia l nr . 1/2007) ,

evaluări le care au loc suf ic ient de devreme în cursul perioadei de programare

pentru a putea exerc i ta o inf luenţă asupra concepţ ie i programului succesor

s e b a z e a z ă p e p r o b e e x t r a s e d i n t r - o p o r ţ i u n e f o a r t e r e d u s ă a c h e l t u i e l i l o r

planif icate. Pe de altă parte, evaluări le care se bazează pe cheltuiel i ample vor

f i , ce l mai probabi l , e fectuate prea târz iu pentru a putea inf luenţa concepţia

programelor succesoare .

51. Având în vedere existenţa acestor dificultăţi intrinsece, este cu atât mai important

ca serv ic i i le Comis ie i să pună în apl icare un set sol id ș i complet de indica-

tor i de performanţă ș i , de asemenea, să se as igure de plani f icarea opt imă a

momentului evaluăr i lor .

R E C O M A N D A R E A 2 M O N I T O R I Z A R E A

C o m i s i a a r t r e b u i s ă s e a s i g u r e c ă m o d u l î n c a r e s u n t m o n i t o r i z a t e p r o -

g r a m e l e î i p e r m i t e s ă o b ţ i n ă , p e c â t p o s i b i l , i n f o r m a ţ i i u t i l e î n p r i v i n ţ a

efectelor acestora. Aceste informaţi i ar trebui să depășească s implul cadru

a l u n u i p r o i e c t s a u a l a l t u i a ș i s ă p e r m i t ă f o r m a r e a u n e i i m a g i n i d e s p r e

ansamblul programului , cu luarea în considerare a obiect ivelor anunţate

a le acestuia .

R E C O M A N D A R E A 3 E V A L U A R E A

Evaluarea programelor ar t rebui să f ie real izată în așa fe l încât ut i l i tatea

ei ca sursă de feedback în vederea îmbunătăţ i r i i programelor de cheltuiel i

s ă f i e m a x i m i z a t ă . C o m i s i a a r t r e b u i s ă a i b ă î n v e d e r e a p e l u l c r e s c u t l a

e v a l u a r e a „ l o n g i t u d i n a l ă “ – a n a l i z a r e a i m p a c t u l u i c a t e g o r i i l o r - c h e i e d e

proiecte pr in pr isma mai multor cadre succesive de cheltuie l i . Rapoartele

obţ inute de Comis ie în ceea ce pr ivește programele s tate lor membre ar

putea const i tui un punct de reper în această pr iv inţă .

29

ADMINISTRAREA PROGRAMULUI

52. Activitatea desfășurată de Curte sugerează că valoarea totală a costuri lor pen-

tru pregăt i rea propuner i lor , pentru raportarea cu pr iv i re la proiecte ș i pen-

tru aspectele administrat ive a fost egală cu suma totală plăt i tă ca as istenţă

p e n t r u p r o i e c t e î n p e r i o a d a 2 0 0 3 - 2 0 0 6 . L u â n d î n c a l c u l p l ă ţ i l e ș i c o s t u r i l e

administrat ive v i i toare , se poate est ima că nivelul tota l a l acestor t re i t ipur i

de costur i va depăși o șes ime din sumele plăt i te ca f inanţăr i .

53. Deși Comisia Europeană administrează mai multe sisteme de finanţări care sunt

s imi lare , ca structură , cu E IE , ea nu dispune de un cadru comun pentru apre-

c ierea costur i lor administ rat ive a le acestor s i s teme. De aceea , compararea

c o s t u r i l o r a d m i n i s t r a t i v e a l e E I E c u c e l e a l e a l t o r s i s t e m e n u e s t e u ș o r d e

real izat .

R E C O M A N D A R E A 4 G E S T I O N A R E A C O S T U R I L O R

C o m i s i a a r t r e b u i s ă î n r e g i s t r e z e ș i s ă a n a l i z e z e î n m o d m a i s i s t e m a t i c

informaţi i le pr iv ind costur i le administrat ive a le programelor (cu luarea în

considerare a unor indicator i precum costul per euro plăt i t ca f inanţare ș i

costul per propunere evaluată) . „Costuri le“ ar trebui să includă și porţiunea

suportată de benef ic iar i , nu doar pe cea suportată de Comis ie . Comis ia ar

t rebui să ut i l izeze aceste informaţi i în vederea comparăr i i programelor ș i

a ident i f icăr i i ș i d iseminăr i i ce lor mai bune pract ic i .

54. Agenţia executivă a creat un efect pozit iv la nivelul sat isfacţiei beneficiar i lor :

part ic ipanţ i i ( ș i mai a les coordonator i i de proiect) preferă să interacţ ioneze

cu agenţ ia decât cu serv ic i i le Comis ie i .

Prezentul raport a fost adoptat de Curtea de Conturi , la Luxemburg, în ședinţa

sa din 4 septembrie 2008.

P e n t r u C u r t e a d e C o n t u r i

V í tor Manuel da S i lva Caldeira

P r e ș e d i n t e

30

PREZENTARE GENERALĂ A ACŢIUNILORCHEIE VERTICALE ȘI A SECTOARELORŢINTĂ AFERENTE ACESTORA SUBPROGRAMELE SAVE, ALTENER ȘI STEER

A N E X A I

SUBPRO-

GRAM

ACŢIUNI-CHEIE VERTICALE SECTOARE-ŢINTĂ

TITLU TITLU

SA

VE

CREȘTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A

CLĂDIRILOR

Instrumente pentru demararea punerii în aplicare a directivei privind performanţa energetică a clădirilor

Sisteme pentru punerea în aplicare a unor servicii energetice pentru clădiri

Clădirile publice ca exemple de reușită

Promovarea unor exemple de bună practică în ceea ce privește clădirile foarte efi ciente din punct de vedere energetic

RENOVAREA LOCUINŢELOR SOCIALE

Sensibilizare, educaţie și formare

Sisteme de fi nanţare adaptate

Soluţii integrate avansate pentru renovare

Schimbări juridice și instituţionale

ABORDĂRI INOVATOARE ÎN SECTORUL

INDUSTRIAL

Gestionarea energiei (instrumente pentru gestionarea energiei)

Servicii energetice pentru IMM-uri

Poligenerarea

ECHIPAMENTE ȘI PRODUSE EFICIENTE

DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC

Impunerea aplicării etichetării UE și a standardelor minime de efi cienţă energetică, precum și creșterea gradului de conștientizare a importanţei acestora

Achiziţia de tehnologie, iniţiativele venite din partea cumpărătorului și alte abordări menite să accelereze transformarea pieţei

Monitorizarea schimbărilor din cadrul pieţei și pregătirea terenului pentru noi iniţiative în materie de politici

ALT

EN

ER

SURSE REGENERABILE

DE ENERGIE – ELECTRICITATE

Obiective orientative naţionale

Sisteme de sprijin

Aspecte privind reţelele electrice

Electricitatea „verde“/ecologică

Generarea distribuită a energiei electrice

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE –

ENERGIE TERMICĂ

Legislaţie, standarde și norme privind combustibilii

Lanţul de aprovizionare și structurile pieţei

Anumite tipuri de instalaţii și integrarea în cadrul clădirilor

INSTALAŢII DE MICI DIMENSIUNI BAZATE

PE SURSE REGENERABILE DE ENERGIE

Încălzirea și răcirea prin energie solară a apei și a clădirilor

Generarea de electricitate fotovoltaică

Utilizarea biomasei pentru încălzirea locuinţelor

Cogenerarea la scară redusă a energiei termice și a energiei electrice; pompele de căldură

SOLUŢII ALTERNATIVE DE PROPULSIE A

AUTOVEHICULELOR

Legislaţia, regimurile fi scale, precum și standardele și normele referitoare la combustibili

Lanţul de aprovizionare și structurile pieţei pentru sectorul biocombustibililor

ST

EE

R

Lanţul de aprovizionare și structurile pieţei pentru combustibilii alternativi care necesită lanţuri de aprovizionare separate

Cererea de vehicule cu propulsie alternativă

Măsuri de însoţire

MĂSURI ÎN VEDEREA UNEI UTILIZĂRI

EFICIENTE A ENERGIEI ÎN TRANSPORTURI

Reducerea cererii de transport

Creșterea efi cienţei energetice a modalităţilor de transport

Încurajarea trecerii la modalităţi mai puţin consumatoare de energie

Instrumente și stimulente economice

Informare, sensibilizare și educaţie

CONSOLIDAREA BAZEI

DE CUNOȘTINŢE A AGENŢIILOR

DE ENERGIE LOCALE ÎN CEEA

CE PRIVEȘTE DOMENIUL

TRANSPORTURILOR

Formarea agenţiilor locale în ceea ce privește utilizarea efi cientă a energiei și utilizarea combustibililor alternativi în domeniul transporturilor

Încurajarea colaborării și a parteneriatelor: sprijinirea actorilor locali în vederea participării la program și la proiecte

Sursa: Programul „Energie inteligentă – Europa“ (2003-2006) – Programul global de activitate pentru perioada 2003-2006.

31

PREZENTARE GENERALĂ A ACŢIUNILORCHEIE VERTICALE ȘI A SECTOARELORŢINTĂ AFERENTE ACESTORA SUBPROGRAMUL COOPENER

SUBPRO-

GRAM

ACŢIUNI-CHEIE VERTICALE SECTOARE-ŢINTĂ

TITLU TITLU

CO

OP

EN

ER

POLITICI ȘI REGLEMENTĂRI ENERGETICE

ȘI CONDIŢII ALE PIEŢEI DE ENERGIE

FAVORABILE REDUCERII SĂRĂCIEI ÎN

ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE

Politicile energetice, de la elaborare la promovare și punere în aplicare

Reglementări energetice favorabile populaţiilor sărace, vizând durabilitatea, stabilirea de obiective și generarea descentralizată

Planifi carea energetică pentru zonele urbane, periurbane și rurale

Finanţare, investiţii și sisteme de sprijin pentru programele și proiectele din sectorul energiei, cu o atenţie specială pentru IMM-uri

Promovarea bunelor practici din domeniul serviciilor energetice în vederea satisfacerii necesităţilor populaţiilor sărace

CONSOLIDAREA CUNOȘTINŢELOR

ȘI ABILITĂŢILOR LOCALE REFERITOARE

LA ENERGIE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS

DE DEZVOLTARE

Formare și punere în reţea pentru autorii de politici energetice și pentru entităţile de reglementare și planifi care energetică

Formare, punere în reţea, mobilitate și vizite de studii pentru profesioniștii din domeniul energiei

Consolidarea centrelor, agenţiilor și asociaţiilor sectoriale existente în domeniul energiei


PREZENTARE GENERALĂ A ACŢIUNILORCHEIE ORIZONTALE ȘI A SECTOARELORŢINTĂ AFERENTE

SUBPRO-

GRAM

ACŢIUNI-CHEIE ORIZONTALE SECTOARE-ŢINTĂ

TITLU TITLU

TO

AT

E

COMUNITĂŢI ÎN SPRIJINUL ENERGIEI

DURABILE

Promovarea responsabilităţii cetăţenești în ceea ce privește domeniul energiei și mobilizarea actorilor locali din domeniu

Planifi carea în cadrul comunităţilor locale în vederea unei utilizări efi ciente a surselor regenerabile de energie și a energiei convenţionale; gestionarea cererii; aspectele legate de mobilitate

Crearea condiţiilor necesare pentru ca pieţele și serviciile energetice locale să atingă o masă critică

VIZIUNE GLOBALĂ, ACŢIUNE LOCALĂ

ManagEnergy: instrumentul de facilitare a activităţilor locale din domeniul energiei

Sprijin pentru crearea de agenţii de energie locale și regionale și pentru funcţionarea asociaţiilor naţionale ale agenţiilor

Viziune globală: valoarea adăugată creată prin existenţa dimensiunii comunitare (grup de refl ecţie)

MECANISME ȘI STIMULENTE FINANCIARE

Analiza transnaţională a diverselor mecanisme de fi nanţare

Elaborarea și promovarea unor mecanisme inovatoare de fi nanţare pentru investiţiile din domeniul surselor regenerabile de energie și al utilizării raţionale a energiei

Dreptul la concurenţă loială

Platformă/forum pentru schimbul de experienţe în ceea ce privește mecanismele și stimulentele fi nanciare

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

Monitorizarea și evaluarea diferitelor politici și măsuri privind sursele regenerabile de energie și utilizarea raţională a energiei

Metode, indicatori și modelări ale tendinţelor viitoare și ale impacturilor politicilor

Platformă pentru schimbul de experienţe în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea

DISEMINAREA ȘI PROMOVAREA

Diseminarea rezultatelor obţinute în urma proiectelor

Diseminarea celor mai bune practici sectoriale

Diseminarea de informaţii privind programul și rezultatele acestuia

Public Awareness Campaign for an Energy Sustainable Europe (campanie de sensibilizare pentru o energie durabilă în Europa)


RĂSPUNSURILE COMISIEI LA RAPORTUL SPECIAL AL CURŢII DE CONTURI PRIVIND PROGRAMUL ENERGIE INTELIGENTĂ PENTRU 20032006

33

SINTEZĂ

I. Programul Energie inte l igentă pentru Europa ( E I E ) v i z e a z ă s p r i j i n i r e a p o l i t i c i l o r U n i u n i i Europene în domeniul energie i , așa cum sunt s t a b i l i t e î n C a r t e a v e r d e p r i v i n d s i g u r a n ţ a î n aproviz ionarea cu energie , Cartea albă pr iv ind transportur i le ș i a l te acte legis lat ive comuni-t a r e c o n e x e c a r e a d u c o c o n t r i b u ţ i e e c h i l i -b r a t ă l a a t i n g e r e a o b i e c t i v e l o r g e n e r a l e a l e a p r o v i z i o n ă r i i c u e n e r g i e , c o m p e t i t i v i t ă ţ i i ș i protecţ iei mediului (art icolul 1 din deciz ia pr i -v ind programul) .

IV.Prima l iniuţă Funcţia programului EIE este mai ales una cata-l it ică, în care sume comparativ reduse sunt fur-n i z a t e p e n t r u a d e c l a n ș a i n v e s t i ţ i i m u l t m a i mar i în v i i tor .

Selecţ ia unor domeni i pr ior i tare este inevita-b i l ă a t u n c i c â n d s e a b o r d e a z ă u n s e c t o r a t â t de amplu precum cel a l energie i . Domeniul de aplicare și obiectivele programului EIE1 au fost def in i te de Par lament ș i de Consi l iu ș i au fost st ructurate pe baza a patru domeni i speci f ice . Deciz ia pr iv ind E IE1 se referă la un număr de comunicăr i speci f ice re levante pentru f iecare d i n c e l e p a t r u d o m e n i i a l e p r o g r a m u l u i ș i f i e c a r e d i n a c e s t e d o c u m e n t e c o n ţ i n e o l i s t ă d e d o m e n i i i m p o r t a n t e d e a c ţ i u n e 1. C o m i s i a consideră că plani f icarea programului , care a f o s t c o n c e p u t p e n t r u a a b o r d a d o m e n i i l e d e p o l i t i c ă d e f i n i t e î n l e g i s l a ţ i e , e s t e d e o c a l i -tate acceptabilă, date f i ind restr icţ i i le inerente a le unui instrument de pol i t ică de o ast fe l de natură .

1 De exemplu, Cartea albă pentru o strategie și un plan de acţiune

comunitare [COM(1997) 599 final din 26.11.1997] conţine patru

domenii de activitate și 22 de măsuri specifice numai domeniului

energiei regenerabile; comunicarea Comisiei, intitulată „Planul de

acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în Comunitatea

Europeană“ [COM(2000) 247 din 26.4.2000] prezintă măsuri avansate

în toate sectoarele și în cele 15 domenii principale. În 2006, această

abordare a fost confirmată de avizul Parlamentului European referitor

la Cartea verde privind eficienţa energetică, care prezintă peste 100

de recomandări (Raportul Parlamentului European P6_A(2006)0160

din 3.5.2006 și comunicarea Comisiei, din 19 octombrie 2006, privind

planul de acţiune pentru eficienţa energetică, în care sunt definite șase

domenii, zece priorităţi și 75 de măsuri eficiente din punct de vedere

al costurilor, alese pe baza unei evaluări a impactului).

A doua l iniuţăEIE1 este un program cu un domeniu de apl i -care larg , pentru abordarea energie i durabi le î n t o a t e s e c t o a r e l e s o c i e t ă ţ i i , a ș a c u m a f o s t definit în decizia Parlamentului ș i a Consi l iului . Monitor izarea programului se face pe bază de proiecte, ceea ce permite determinarea impac-tului în raport cu obiectivele proiectelor. Comi-sia consideră că sistemul de monitorizare a fost corespunzător .

I n t r o d u c e r e a m o n i t o r i z ă r i i l a u n n i v e l a g r e -g a t m a i r i d i c a t n u e s t e f e z a b i l ă , d a t ă f i i n d d i f icul tatea de a izo la legătur i le cauzale d in-t r e r e z u l t a t e l e p r o g r a m u l u i c u r o l d e c a t a l i -z a t o r ș i t e n d i n ţ e l e m a c r o e c o n o m i c e , p r e c u m d e p e n d e n ţ a d e e n e r g i e a U E . C o m i s i a c o n s i -d e r ă c ă a c e a s t a n u c o m p r o m i t e c a l i t a t e a ș i concepţ ia generală a programului E IE .

C r e ș t e r e a c e r e r i i d e a g e n ţ i i d e e n e r g i e ș i f i n a n ţ a r e a p e t e r m e n l u n g a a c e s t o r a d e c ă t r e a u t o r i t ă ţ i l e p u b l i c e r e p r e z i n t ă i n d i c a -t o r i p u t e r n i c i c ă a c e s t e a g e n ţ i i a u u n i m p a c t semnif icat iv .

Î n c e e a c e p r i v e ș t e c a l e n d a r u l e v a l u ă r i l o r î n cadrul programului , E IE este un program con-t inuu, experienţa programelor anterioare f i ind i n t e g r a t ă î n u r m ă t o a r e l e p r o g r a m e . A s t f e l , rezultatele evaluări i sunt folosite în mod siste-matic la conceperea și elaborarea de propuneri legis lat ive pentru programele ulter ioare .

34

A treia l iniuţăCurtea cumulează costuri le suportate de Comi-s ie ș i de agenţ ia execut ivă cu costur i le supl i -mentare est imate de beneficiar i . Aceste ult ime c o s t u r i s u n t d e o n a t u r ă f o a r t e d i f e r i t ă ș i , î n c o n s e c i n ţ ă , a r t r e b u i s ă f i e l u a t e î n c o n s i d e -r a r e s e p a r a t : p r e g ă t i r e a u n e i p r o p u n e r i e s t e o invest i ţ ie în plani f icarea unui proiect v iabi l ș i competit iv . Raportarea cu pr iv i re la proiect este o obl igaţ ie contractuală cof inanţată , care o f e r ă b a z a p e n t r u d i s e m i n a r e a r e z u l t a t e l o r c ă t r e p ă r ţ i l e i n t e r e s a t e . G e s t i o n a r e a p r o g r a -m u l u i s e e f e c t u e a z ă n u m a i d e c ă t r e C o m i s i e ș i agenţ ia execut ivă . În cazul E IE , costur i le de g e s t i o n a r e a p r o g r a m u l u i i n c l u d ș i i n v e s t i ţ i i pentru înf i inţarea unei agenţ i i execut ive , care va aduce benefici i ș i economii în vi i tor . În ceea c e p r i v e ș t e p l a t a s u b v e n ţ i i l o r , C u r t e a a f i r m ă în mod corect la punctul 38 faptul că într -un program precum EIE, costuri le implicate în pre-găt irea propuneri lor de proiecte sunt mai r idi -cate în etapa in i ţ ia lă . În schimb, p lăţ i le către b e n e f i c i a r i s u n t m a i r i d i c a t e î n e t a p a f i n a l ă . C o s t u r i l e s u p o r t a t e d e p a r t i c i p a n ţ i î n p r e g ă -t i r e a p r o i e c t e l o r s u n t e s t i m a t e p e b a z a u n e i extrapolăr i a unui sondaj . Sondajul Curţ i i nu a def in i t n ic i natura costur i lor care ar t rebui să f ie luate în considerare , n ic i o metodă pentru a l e d e t e r m i n a . 2 9 % d i n t r e p e r s o a n e l e a b o r -date au răspuns, însă acestora nu l i s-a sol icitat s a f u r n i z e z e i n f o r m a ţ i i c o n t a b i l e , i a r r ă s p u n -s u r i l e l o r n u a u f o s t a u d i t a t e . Î n c o n s e c i n ţ ă , răspunsuri le vor f i în mod necesar foarte apro-x imat ive ș i extrapolăr i le pe baza acestora vor f i nes igure .

V.Prima l iniuţăC o m i s i a c o n s i d e r ă c ă p r o g r a m u l E I E s e c o n -c e n t r e a z ă î n m o d c l a r a s u p r a o b i e c t i v e l o r pr ior i tare pr inc ipale a le pol i t ic i i UE în dome-niul energie i , în specia l (1) asupra gest ionăr i i cerer i i (decuplarea consumului de creștere) ș i (2) asupra spor i r i i ponder i i energie i regenera-bi le în consumul total de energie a l UE.

P r o g r a m u l d e l u c r u a f o s t c o n c e p u t p e n t r u a a b o r d a d o m e n i i l e d e p o l i t i c ă d e f i n i t e î n legis laţ ie . Rămâne la lat i tudinea candidaţ i lor s ă e s t i m e z e î n m o d c o n v i n g ă t o r r e z u l t a t e l e așteptate ș i la lat i tudinea Comis ie i să decidă, p e b a z a p r o p u n e r i i d e p r o i e c t c a r e i n c l u d e t o a t e c o s t u r i l e , d a c ă a b o r d a r e a p r o p u s ă ș i rezultatele estimate se încadrează, într-o mani-eră ef icace din punct de vedere a l costur i lor , în obiect ivele pol i t ice comunitare .

A doua l iniuţăMonitor izarea programului se face pe bază de proiecte, ceea ce permite determinarea impac-tului în raport cu obiect ivele proiectelor .

C h e l t u i e l i l e d e m o n i t o r i z a r e a r t r e b u i s ă r ă m â n ă p r o p o r ţ i o n a l e ș i s ă n u s e a d a u g e î n mod semnif icat iv la costur i le legate de deru-larea programului .

A treia l iniuţăComisia intenţionează să pună în aplicare reco-mandarea cu pr iv ire la evaluarea programelor . Un studiu nou a fost lansat ca l ic itaţie în cadrul programului de lucru E IE 2008, acesta urmând să f ie e laborat pe bază longitudinală .

35

A patra l iniuţăD o c u m e n t e l e d e l u c r u p e n t r u p r o i e c t u l p r e -l i m i n a r a l b u g e t u l u i f u r n i z e a z ă î n f i e c a r e a n d e t a l i e r i a l e c h e l t u i e l i l o r a d m i n i s t r a t i v e p r i -v ind act iv i tăţ i le di recţ ie i generale ș i a le f iecă-re i agenţ i i execut ive 2. Începând cu exerc i ţ iu l 2 0 0 8 , a c e s t d o c u m e n t i n c l u d e , d e a s e m e n e a , la sol ic i tarea Par lamentului European, ponde-r e a d i n b u g e t u l p r o g r a m u l u i f o l o s i t ă p e n t r u funcţ ionarea agenţ ie i execut ive .

P e n t r u a c e l e a g e n ţ i i e x e c u t i v e c a r e f o l o s e s c s istemul contabil informatic al Comisiei , ABAC, p e n t r u a s p r i j i n i p r o p r i i l e s i s t e m e c o n t a b i l e , C o m i s i a v a o f e r i o f a c i l i t a t e p e n t r u a l o c a -r e a c h e l t u i e l i l o r a g e n ţ i e i c ă t r e f i e c a r e d i n a c t i v i t ă ţ i l e s a l e . A c e s t e a s e v o r a f l a u l t e r i o r într -o poziţ ie mai bună pentru a raporta chel-tuie l i le , inc lus iv cele administrat ive . Se plani -f ică ofer i rea acestei fac i l i tăţ i anumitor agenţi i începând din exerciţ iul f inanciar 2009, urmând ca aceasta să f ie extinsă ulterior asupra tuturor agenţ i i lor .

Comisia nu consideră că cheltuiel i le suportate d e p a r t i c i p a n ţ i p o t f i a s i m i l a t e c h e l t u i e l i l o r administrat ive a le programelor . Sarc ina supl i -m e n t a r ă p e c a r e o s u p o r t ă a t â t b e n e f i c i a r u l , cât ș i Comis ia , pentru colectarea ș i ver i f icarea informaţi i lor despre cheltuiel i le benefic iarului aferente pregăt ir i i propuneri lor nu se just i f ică în prezent .

2 Documentele de lucru II, III și IV pentru proiectul preliminar de

buget.

CONSTATĂRILE DE AUDIT

17. Funcţ ia programului este mai a les una catal i -t ică , în care sume comparat iv reduse sunt fur-n i z a t e p e n t r u a d e c l a n ș a i n v e s t i ţ i i m u l t m a i mar i în v i i tor . Domeniul de apl icare ș i obiect i -vele programului E IE1 au fost def in i te de Par-lament ș i de Consi l iu ș i au fost st ructurate pe baza a patru domenii specif ice. Decizia privind E IE1 se referă la un număr de comunicăr i spe-c i f ice re levante pentru f iecare d in ce le patru domeni i a le programului ș i f iecare din aceste documente conţ ine o l i s tă de domeni i impor-tante de acţ iune. 3

Comisia consideră că programul EIE se concen-t r e a z ă î n m o d c l a r a s u p r a o b i e c t i v e l o r p r i o -r i t a r e p r i n c i p a l e a l e p o l i t i c i i U E î n d o m e n i u l energiei , în special (1) asupra gest ionări i cere-r i i (decuplarea consumului de creștere) ș i (2 ) asupra spor i r i i ponder i i energie i regenerabi le în consumul total de energie a l UE.

18.Prima l iniuţăP r o g r a m u l d e l u c r u a f o s t c o n c e p u t p e n t r u a a b o r d a d o m e n i i l e d e p o l i t i c ă d e f i n i t e î n legis laţ ie .

Rămâne la lat itudinea candidaţi lor să est imeze în mod convingător rezultatele așteptate ș i la lat i tudinea Comisiei să decidă, pe baza propu-n e r i i d e p r o i e c t c a r e i n c l u d e t o a t e c o s t u r i l e , dacă abordarea propusă și rezultatele estimate se încadrează, într-o manieră ef icace din punct de vedere a l costur i lor , în obiect ivele pol i t ice comunitare .

3 De exemplu, Cartea albă pentru o strategie și un plan de acţiune








la Cartea verde privind eficienţa energetică, care prezintă peste 100

de recomandări (Raportul Parlamentului European P6_A(2006)0160

din 3.5.2006 și comunicarea Comisiei, din 19 octombrie 2006, privind

planul de acţiune pentru eficienţa energetică, în care sunt definite șase



36

A doua l iniuţăO b i e c t i v e s p e c i f i c e m ă s u r a b i l e ș i b i n e d e f i -n i te în t imp pentru Uniune, în ansamblu, sunt stabi l i te în deciz i i le Consi l iu lui ș i Par lamentu-lui , de exemplu în di rect ivele pr iv ind energia r e g e n e r a b i l ă ș i î n c o m u n i c ă r i l e C o m i s i e i , d e exemplu în Cartea a lbă pr iv ind transportur i le ș i în planul de acţ iune pr iv ind ef ic ienţa ener-get ică . Obiect ivele f iecărui proiect t rebuie să f i e î n l e g ă t u r ă c u o b i e c t i v e l e c o m u n i t a r e , d e la caz la caz .

A treia l iniuţăP e n t r u E I E 1 , g r u p u r i l e - ţ i n t ă a u f o s t i n d i c a t e într-un document separat . EIE este un program pentru profes ionișt i , iar acestora l i se sol ic i tă s ă î ș i p r e z i n t e a n a l i z e l e p r o p r i i c u p r i v i r e l a actor i i p ieţei cărora l i se adresează proiectele concepute de e i .

21. În ceea ce pr ivește monitor izarea ș i indicator i i p e n t r u m ă s u r a r e a s u c c e s u l u i p r o g r a m u l u i î n ansamblu, E IE1 este un program cu un dome-n i u d e a p l i c a r e a m p l u , c a r e a b o r d e a z ă e n e r -gia durabi lă în toate sectoarele societăţ i i , așa c u m a f o s t d e f i n i t î n d e c i z i a P a r l a m e n t u l u i ș i a C o n s i l i u l u i . Î n a c e s t c o n t e x t , C o m i s i a î ș i menţine opinia că s istemul de monitor izare a fost corespunzător .

M o n i t o r i z a r e a p r o g r a m u l u i a f u r n i z a t C o m i -s ie i ș i agenţ ie i execut ive informaţi i va loroase î n l e g ă t u r ă c u c e r i n ţ e l e p e n t r u p r o i e c t e l e v i i toare .

22.P r o g r a m u l a f o s t i n i ţ i a t o d a t ă c u i n t r a r e a î n v igoare a deciz ie i Consi l iu lui ș i a Par lamentu-lui , în august 2003. Mai mult, în ceea ce privește graf icul de punere în apl icare , a t recut un an ș i jumătate de la adoptarea temeiulu i jur id ic (decizia Consi l iului ș i a Parlamentului din iunie 2003) până la semnarea pr imelor acordur i de subvenţ ionare , la s fârș i tu l anului 2004. Acest aspect este considerat normal având în vedere t impul necesar pentru adoptarea programului de lucru, lansarea cerer i lor de ofertă , se lecţ ia ș i atr ibuirea contractelor .

T o a t e a n g a j a m e n t e l e a u f o s t f ă c u t e î n p e r i -o a d a p r o g r a m u l u i . D u r a t a g r a f i c u l u i d e p l ă ţ i este legată de durata proiectelor indiv iduale , major i tatea acestora cont inuând după 2006.

23.Comis ia a sol ic i tat ș i a obţ inut informaţi i des-pre e l iminarea bar ierelor d in calea înţeleger i i n o ţ i u n i i d e e f i c i e n ţ ă e n e r g e t i c ă , î n s p e c i a l î n l e g ă t u r ă c u n e a j u n s u r i l e î n m a t e r i e d e informaţi i . Aceste informaţi i au fost sol ic i tate specia l ș i au fost furnizate ca parte a evaluă-r i i r e a l i z a t e d e f i e c a r e c a n d i d a t c u p r i v i r e l a „ s t a d i u l t e h n i c i i “ î n p r o p u n e r i l e d e p r o i e c t e . U l t e r i o r , î n t i m p u l ș i î n r a p o a r t e l e p r o i e c t e -l o r s p r i j i n i t e , a u f o s t s o l i c i t a t e ș i o b ţ i n u t e i n f o r m a ţ i i a c t u a l i z a t e d e s p r e a s t f e l d e b a r i -ere ș i despre măsura în care au fost e l iminate . Comisia colectează, de asemenea, feedback-ul refer i tor la nevoi le de informaţi i , de exemplu în consultarea publică despre Cartea verde pri-v ind ef ic ienţa energet ică , care s -a încheiat la 31 .3 .2006.

37

24.Î n c e e a c e p r i v e ș t e c a l e n d a r u l e v a l u ă r i l o r î n cadrul programului , E IE este un program con-t inuu, experienţa programelor anterioare f i ind i n t e g r a t ă î n u r m ă t o a r e l e p r o g r a m e . A s t f e l , rezultatele evaluări i sunt folosite în mod siste-matic la conceperea și elaborarea de propuneri legis lat ive pentru programele ulter ioare .

25.Un studiu independent a l agenţ i i lor locale de e n e r g i e v a f i e l a b o r a t î n c a d r u l u n e i l i c i t a ţ i i f inanţate de programul de lucru E IE 2008.

27.Înf i inţarea agenţ i i lor depinde, în pr incipal , de disponibi l i tatea structuri lor locale ș i regionale d e a a s i g u r a c o f i n a n ţ a r e a ș i d e a - ș i s p r i j i n i agenţ ia pe termen lung. Recunoscând această diversitate, Comisia a încurajat în special noi le s t a t e m e m b r e s ă p r e i a c o n c e p t u l d e a g e n ţ i e de energie (de exemplu cererea de oferte din 2004 a acordat pr ior i tate înf i inţăr i i de agenţ i i î n n o i l e s t a t e m e m b r e ) . A c e a s t a a c o n t r i b u i t la impuls ionarea ș i la inf luenţarea procesului d e l u a r e a d e c i z i i l o r l a n i v e l l o c a l . C a r e z u l -t a t , d u p ă u n î n c e p u t l e n t , a u f o s t î n f i i n ţ a t e 1 6 a g e n ţ i i d e e n e r g i e î n n o i l e s t a t e m e m b r e din 2005 până în 2007.

28.Studiul ECUBA, care a fost e laborat de experţ i impl icaţ i îndeaproape în act iv i tatea agenţi i lor ( d a r i n d e p e n d e n ţ i d e C o m i s i a E u r o p e a n ă ) , a furnizat o mai bună cunoaștere a provocăr i lor asociate cu gestionarea agenţi i lor de energie la n ivel local ș i regional . Un nou studiu va f i lan-sat ca l ic i taţ ie în cadrul programului de lucru E IE 2008, acesta urmând să f ie e laborat de un consorţ iu care nu a mai fost asociat până acum cu agenţ i i le de energie locale .

Comis iea colectează în mod regulat feedback d e s p r e a c t i v i t ă ţ i l e a g e n ţ i i l o r p r i n i n t e r m e -diul Managenergy ș i grupului său de ref lecţ ie ( M E R G ) , c a r e s e î n t r u n e ș t e d e 2 - 3 o r i p e a n p e n t r u a d i s c u t a d e s p r e n e v o i l e , p r i o r i t ă ţ i l e ș i a c t i v i t ă ţ i l e a c t o r i l o r l o c a l i , î n s p e c i a l a l e agenţi i lor de energie. Consorţiul Managenergy a c t u a l i z e a z ă s e c ţ i u n e a d e s p r e a g e n ţ i i d e p e s i te-ul Managenergy, precum și broșura cores-punzătoare despre agenţi i , verif icând în f iecare an dacă agenţ i i le sunt încă act ive .

29.Comis ia spr i j ină agenţ i i le de energie numai în etapa iniţ ia lă . Faptul că major i tatea agenţi i lor noi , care au fost înf i inţate cu spr i j inul comu-n i t a r , î n c ă f u n c ţ i o n e a z ă d e m o n s t r e a z ă a t â t o cerere cât ș i o ut i l izare publ ică suf ic ientă în Europa pentru a just i f ica invest i ţ ia fonduri lor publ ice .

31.C o m i s i a d e ţ i n e i n f o r m a ţ i i d e s p r e c h e l t u i e l i l e efectuate de Comisie ș i de agenţie pentru ges-t i o n a r e a p r o g r a m u l u i ș i n u i n c l u d e , î n m o d normal , cheltu ie l i le efectuate de part ic ipanţ i pentru a pregăt i propuner i le drept chel tu ie l i administrat ive .

38

32. Temeiul jur id ic actual nu def inește „costur i le“ suportate de către toţi sol icitanţi i la momentul completăr i i propuner i lor de proiecte ca e l ig i -bi le pentru rambursare .

Î n o p i n i a C o m i s i e i , a s t f e l d e c h e l t u i e l i s u n t efectuate într-o etapă necesară din operaţiunile proiectului ș i nu pot f i def inite drept adminis-trative ș i nici cheltuiel i le privind raportarea nu pot f i cons idera te p u r a dminist ra t ive . Acesta e s t e p r e ţ u l p e c a r e p a r t i c i p a n ţ i i t r e b u i e s ă î l p l ă t e a s c ă î n c a d r u l o r i c ă r e i f o r m e d e p r o c e -dur i competit ive ( În conformitate cu sondajul Curţ i i , aproape 60 % din respondenţi au consi-derat aceste cheltuie l i ca f i ind „corecte“) .

Pregătirea unei propuneri este o invest i ţ ie în –

p l a n i f i c a r e a u n u i p r o i e c t v i a b i l ș i c o m p e t i -

t i v , i a r r a p o r t a r e a c u p r i v i r e l a p r o i e c t e s t e

o o b l i g a ţ i e c o n t r a c t u a l ă c o f i n a n ţ a t ă , c a r e

oferă baza pentru diseminarea rezultatelor de

către agenţ ia execut ivă sau de Comis ie către

părţ i le interesate . Ast fe l de publ icaţ i i gene-

r e a z ă e f e c t e s e c u n d a r e p o z i t i v e ș i s p o r e s c

i n t e r e s u l p e n t r u p r o g r a m , m a x i m i z â n d a s t -

fel valoarea f inanţări i comunitare și acordând

credibi l i tate propr ietarului proiectului .

Devizele de cheltuiel i ale respondenţilor sunt, –

p r i n n a t u r a l o r , d i f i c i l d e c u a n t i f i c a t î n t r - o

m a n i e r ă s i s t e m a t i c ă . C o m i s i a o b s e r v ă c ă î n

c h e s t i o n a r u l d i n s o n d a j u l C u r ţ i i n u a u f o s t

definite nici natura costuri lor care ar trebui să

f ie luate în considerare, nic i o metodă pentru

a le evalua. Nu l i s -a sol ic i tat part ic ipanţ i lor

l a s o n d a j s a f u r n i z e z e i n f o r m a ţ i i c o n t a b i l e ,

i a r r ă s p u n s u r i l e l o r n u a u f o s t a u d i t a t e .

R ă s p u n s u r i l e c e l o r 2 9 % d i n t r e p e r s o a n e l e

abordate care au part ic ipat la sondaj vor f i ,

î n c o n s e c i n ţ ă , î n m o d n e c e s a r , o p e r c e p ţ i e

subiect ivă a respondenţ i lor ș i d ivergentă în

termeni de conţinut, iar extrapolări le pe baza

acestora vor f i nes igure .

33.Anumite părţ i interesate au remarcat faptul că procesul de apl icare a devenit mai ușor ș i că a ex istat o c lar i tate mai bună în jurul procedu-r i i ș i cr i ter i i lor de evaluare . Comis ia înţelege, î n c o n s e c i n ţ ă , c ă r e s p o n d e n ţ i i l a e v a l u a r e a externă au apreciat pozit iv procedura de depu-nere a propuner i lor , care are legătură cu chel-tuie l i le de pregăt i re a proiectelor menţionate de Curte . „Procesul de negociere a contracte-lor“ pe care î l menţionează Curtea nu face parte din etapa de propunere, f i ind foarte di fer i t de aceasta. Se aplică numai propuneri lor selectate pentru f inanţare și este conceput pentru a pre-găt i acordul de subvenţionare între consorţ iul beneficiari lor și Comisie. Prin urmare, resursele f o l o s i t e p e n t r u „ n e g o c i e r e a c o n t r a c t e l o r “ a r t r e b u i s ă f i e l u a t e î n c o n s i d e r a r e s e p a r a t d e costur i le de e laborare a unei propuner i .

37-38. Curtea cumulează costuri le suportate de Comi-s ie ș i de agenţ ia execut ivă cu „costur i le“ est i -mate de beneficiar i . Aceste ult ime costuri sunt d e o n a t u r ă f o a r t e d i f e r i t ă ș i , î n c o n s e c i n ţ ă , a r t r e b u i s ă f i e l u a t e î n c o n s i d e r a r e s e p a r a t . Pregăt i rea unei propuner i este o invest i ţ ie în plani f icarea unui proiect v iabi l ș i competi t iv . Raportarea cu privire la proiect este o obligaţie contractuală cof inanţată , care oferă baza pen-tru diseminarea rezultatelor către părţ i le inte-resate. Gest ionarea programului se efectuează numai de către Comisie ș i agenţia executivă. În cazul E IE , costur i le de gest ionare a programu-l u i i n c l u d ș i i n v e s t i ţ i i p e n t r u î n f i i n ţ a r e a u n e i a g e n ţ i i e x e c u t i v e , c a r e v a a d u c e b e n e f i c i i ș i economii în v i i tor .

39

Î n c e e a c e p r i v e ș t e c h e l t u i e l i l e e s t i m a t e d e b e n e f i c i a r i p e n t r u p r e g ă t i r e a p r o p u n e r i l o r ș i p e n t r u r a p o r t a r e a c u p r i v i r e l a p r o i e c t e ( 2 2 d e m i l i o a n e d e e u r o p e b a z a s o n d a j u l u i e f e c t u a t d e C u r t e ) , a ș a c u m s e r ă s p u n d e l a p u n c t u l 3 2 , C o m i s i a o b s e r v ă c ă a c e s t e a s u n t de natură di fer i tă ș i că au fost efectuate într-o e t a p ă n e c e s a r ă d i n o p e r a ţ i u n i l e p r o i e c t u l u i . Mai mult , în chestionarul din sondajul Curţi i nu a u f o s t d e f i n i t e n i c i n a t u r a c o s t u r i l o r c a r e a r t rebui să f ie luate în considerare , n ic i o meto-d o l o g i e p e n t r u a l e e v a l u a . N u l i s - a s o l i c i t a t participanţi lor la sondaj sa furnizeze informaţi i contabi le , iar răspunsur i le lor nu au fost audi-tate. Răspunsuri le celor 29 % dintre persoanele abordate care au part ic ipat la studiu vor f i , în consecinţă, în mod necesar o percepţie subiec-t ivă a respondenţi lor ș i d ivergentă în termeni de conţ inut , iar extrapolăr i le pe baza acestora vor f i nes igure .

Comis ia nu consideră că cheltuie l i le est imate în legătură cu pregăt i rea proiectelor ș i rapor-tarea ș i suportate de către part ic ipanţ i pot f i as imi late , cumulate sau comparate cu cheltu-iel i le administrative efectuate de Comisie ș i de agenţie pentru a gestiona programul, deoarece au o natură foarte di fer i tă . În ceea ce pr ivește plata subvenţi i lor din cadrul programului , Cur-tea af i rmă în mod corect la punctul 38 faptul că într-un program precum EIE, costuri le impli-c a t e î n p r e g ă t i r e a p r o p u n e r i l o r d e p r o i e c t e s u n t m a i r i d i c a t e î n e t a p a i n i ţ i a l ă . Î n a c e l a ș i t i m p , p l ă ţ i l e c ă t r e b e n e f i c i a r i s u n t t i p i c m a i r id icate în etapa f inală .

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

44.C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă p l a n i f i c a r e a p r o g r a m u -l u i e s t e d e o c a l i t a t e a c c e p t a b i l ă , d a t e f i i n d r e s t r i c ţ i i l e i n e r e n t e a l e u n u i i n s t r u m e n t d e p o l i t i c ă d e o a s t f e l d e n a t u r ă . P r o g r a m u l d e lucru a fost conceput pentru a aborda dome-ni i le de pol i t ică def in i te în legis laţ ie .

A se vedea răspunsul la punctul 18 .

45.Funcţia programului EIE este esenţial una cata-l it ică, în care sume comparativ reduse sunt fur-n i z a t e p e n t r u a d e c l a n ș a i n v e s t i ţ i i m u l t m a i mar i în v i i tor . Domeniul de apl icare ș i obiec-t ivele programului E IE au fost def in i te de Par-lament ș i de Consi l iu ș i au fost st ructurate pe baza a patru domenii specif ice. Decizia privind E IE1 se referă la un număr de comunicăr i spe-c i f ice re levante pentru f iecare d in ce le patru domeni i a le programului ș i f iecare din aceste documente conţ ine o l i s tă de domeni i impor-tante de acţ iune 4.

4 De exemplu, Cartea albă privind o strategie și un plan de acţiune








la Cartea verde privind eficienţa energetică, care prezintă peste 100 de

recomandări (Raportul Parlamentului European P6_A(2006)0160 din

03.5.2006 și comunicarea Comisiei, din 19 octombrie 2006, privind un

plan de acţiune pentru eficienţa energetică, în care sunt definite șase



40

RECOMANDAREA 1 – PLANIFICAREA

A se vede răspunsur i le la punctele 17 & 18.

C o m i s i a p u n e d e j a î n p r a c t i c ă r e c o m a n d a r e a Curţ i i cu pr iv i re la p lani f icare . Comis ia a s ta-bi l i t un model de pol i t ică expl ic i t pentru E IE , c a r e r e f l e c t ă l e g ă t u r a d o r i t ă î n t r e c h e l t u i e l i , rezultate ș i impact la n ivelul f iecărui domeniu de intervenţie, iar acesta este monitorizat con-cret la n ivelul f iecărui proiect .

46.EIE1 este un program cu un domeniu de apl i -care amplu, care abordează energia durabilă în toate sectoarele societăţ i i , așa cum a fost def i -n i t în deciz ia Par lamentului ș i a Consi l iu lui . În acest context, Comisia își menţine opinia că sis-temul de monitor izare a fost corespunzător .

M o n i t o r i z a r e a p r o g r a m u l u i a f u r n i z a t C o m i -s ie i ș i agenţ ie i execut ive informaţi i va loroase î n l e g ă t u r ă c u c e r i n ţ e l e p e n t r u p r o i e c t e l e v i i toare .

E IE este un program continuu, exper ienţa pro-g r a m e l o r a n t e r i o a r e f i i n d i n t e g r a t ă î n u r m ă -toarele programe. Astfe l , rezultatele evaluăr i i sunt fo los i te în mod s istematic la conceperea ș i e laborarea de propuner i legis lat ive pentru programele ulter ioare .

47.Monitor izarea programului se face pe bază de proiecte, ceea ce permite determinarea impac-tului în raport cu obiectivele proiectelor. Intro-ducerea monitor izăr i i la un nivel agregat mai r id icat nu este fezabi lă , dată f i ind di f icultatea de a izola legătur i le cauzale dintre rezultatele programului cu rol de catal izator ș i tendinţele m a c r o e c o n o m i c e , p r e c u m d e p e n d e n ţ a d e energie a UE. Comis ia consideră că aceasta nu compromite ca l i tatea ș i concepţ ia generală a programului E IE .

A se vedea ș i răspunsul la punctul 23 .

48.F e e d b a c k - u l d i n p a r t e a a u t o r i t ă ţ i l o r p u b l i c e d i n U E , a ș a c u m a u f o s t s u s ţ i n u t d e r e c e n t a creștere a cerer i i pentru ast fe l de agenţ i i d in p a r t e a a u t o r i t a r i l o r p u b l i c e , c o n f i r m ă f a p t u l c ă a c e s t e a c o n s i d e r ă c ă o a g e n ţ i e l o c a l ă s a u r e g i o n a l ă a r e u n i m p a c t s e m n i f i c a t i v . F a p t u l c ă f i e c a r e a u t o r i t a t e p u b l i c ă n u t r e b u i e d o a r s ă c o f i n a n ţ e z e , î n p r i m i i t r e i a n i , a j u t o r u l a c o r d a t p r i n E I E , d a r ș i s ă a s i g u r e c o n t i n u i -t a t e a a g e n ţ i e i p e n t r u î n c ă 5 a n i , c o n f i r m ă c ă a u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e s u n t c o n v i n s e d e v a l o a r e a unei ast fe l de agenţ i i . A se vedea ș i răspunsul la punctul 28 .

49.Schimbarea de comportament poate f i estimată numai pe termen lung, folosind informaţi i con-sol idate , precum cele furnizate de EUROSTAT. Cu toate acestea, programul a avut un impact pozit iv asupra dezvoltăr i i pol i t ic i i UE.

41

50.În ceea ce pr ivește ut i l izarea evaluăr i i pentru conceperea programelor succesoare, constată-r i le evaluăr i lor ex istente (evaluare intermedi-ară/f inală a unui program în curs ș i evaluare e x p o s t a programului precedent) sunt informaţi i -c h e i e p e n t r u e v a l u a r e a e x a n t e / e v a l u a r e a impactului programului succesor .

E IE este un program continuu, exper ienţa pro-g r a m e l o r a n t e r i o a r e f i i n d i n t e g r a t ă î n u r m ă -toarele programe. Astfe l , rezultatele evaluăr i i sunt fo los i te în mod s istematic la conceperea ș i e laborarea de propuner i legis lat ive pentru programele ulter ioare .

51.În ceea ce pr ivește indicator i i de performanţă, d e l e g a r e a g e s t i o n ă r i i p r o g r a m u l u i c ă t r e o echipă de profesioniști dedicaţi care lucrează p e r m a n e n t î n t r - o a g e n ţ i e e x e c u t i v ă a r e c a rezultat un proces mult mai ef ic ient de feed-back continuu, care permite ca direcţia progra-mului ș i pr ior i tăţ i le acestuia să f ie reajustate/refocalizate anual , ca răspuns la schimbări le de pe piaţă , precum ș i la evoluţ ia pol i t ic i i UE.

RECOMANDAREA 2 – MONITORIZAREA

Monitor izarea programului se face pe bază de proiecte, ceea ce permite determinarea impac-tului în raport cu obiect ivele proiectelor .

Cheltuieli le de monitorizare ar trebui să rămână proporţionale și să nu se adauge semnificativ la costur i le legate de derularea programului .

RECOMANDAREA 3 – EVALUAREA

Comisia intenţionează să pună în practică reco-mandarea cu pr iv ire la evaluarea programelor . Un studiu nou a fost lansat ca l ic itaţie în cadrul programului de lucru E IE 2008, acesta urmând să f ie e laborat pe bază longitudinală .

52.C u r t e a c u m u l e a z ă c o s t u r i l e s u p o r t a t e d e C o m i s i e ș i d e a g e n ţ i a e x e c u t i v ă c u „ c o s t u -r i l e “ e s t i m a t e d e b e n e f i c i a r i . A c e s t e u l t i m e c o s t u r i s u n t d e o n a t u r ă f o a r t e d i f e r i t ă ș i , î n c o n s e c i n ţ ă , a r t r e b u i s ă f i e l u a t e î n c o n s i d e -r a r e s e p a r a t . P r e g ă t i r e a u n e i p r o p u n e r i e s t e o invest i ţ ie în plani f icarea unui proiect v iabi l ș i competit iv . Raportarea cu pr iv i re la proiect este o obl igaţ ie contractuală cof inanţată , care o f e r ă b a z a p e n t r u d i s e m i n a r e a r e z u l t a t e l o r c ă t r e p ă r ţ i l e i n t e r e s a t e . C h e l t u i e l i l e p r i v i n d gestionarea programului sunt suportate exclu-s i v d e c ă t r e C o m i s i e ș i a g e n ţ i a e x e c u t i v ă , i a r p e n t r u p e r i o a d a î n c a u z ă i n c l u d ș i i n v e s t i ţ i i pentru înf i inţarea unei agenţ i i execut ive , care va aduce benef ic i i ș i economii în v i i tor .

42

Sondajul efectuat Curţi i nu a definit nici natura costur i lor care ar t rebui să f ie luate în cons i -d e r a r e , n i c i o m e t o d ă p e n t r u a l e d e t e r m i n a . P a r t i c i p a n ţ i l o r l a s o n d a j n u l i s - a s o l i c i t a t s a f u r n i z e z e i n f o r m a ţ i i c o n t a b i l e , i a r r ă s p u n -s u r i l e l o r n u a u f o s t a u d i t a t e . Î n c o n s e c i n ţ ă , r ă s p u n s u r i l e l o r s u n t î n m o d n e c e s a r f o a r t e aproximative .

În ceea ce privește plata subvenţi i lor din cadrul p r o g r a m u l u i , C u r t e a a f i r m ă î n m o d c o r e c t l a punctul 38 faptul că într -un program precum E I E , c o s t u r i l e i m p l i c a t e î n p r e g ă t i r e a p r o p u -ner i lor de proiecte sunt mai r id icate în etapa iniţ ială. În schimb, plăţi le către beneficiari sunt mai r id icate în etapa f inală .

53.D o c u m e n t e l e d e l u c r u p e n t r u p r o i e c t u l p r e -l i m i n a r a l b u g e t u l u i f u r n i z e a z ă î n f i e c a r e a n d e t a l i e r i a l e c h e l t u i e l i l o r a d m i n i s t r a t i v e p r i -v ind act iv i tăţ i le di recţ ie i generale ș i a le f iecă-re i agenţ i i execut ive 5. Începând cu exerc i ţ iu l 2 0 0 8 , a c e s t d o c u m e n t i n c l u d e , d e a s e m e n e a , la sol ic i tarea Par lamentului European, ponde-r e a d i n b u g e t u l p r o g r a m u l u i f o l o s i t ă p e n t r u funcţ ionarea agenţ ie i execut ive .

P e n t r u a c e l e a g e n ţ i i e x e c u t i v e c a r e f o l o s e s c s istemul contabil informatic al Comisiei , ABAC, p e n t r u a s p r i j i n i p r o p r i i l e s i s t e m e c o n t a b i l e , C o m i s i a v a o f e r i o f a c i l i t a t e p e n t r u a l o c a -r e a c h e l t u i e l i l o r a g e n ţ i e i c ă t r e f i e c a r e d i n a c t i v i t ă ţ i l e s a l e . A c e s t e a s e v o r a f l a u l t e r i o r într -o poziţ ie mai bună pentru a raporta chel-tuie l i le , inc lus iv cele administrat ive . Se plani -f ică ofer i rea acestei fac i l i tăţ i anumitor agenţi i începând din exerciţ iul f inanciar 2009, urmând ca ulterior aceasta să f ie extinsă asupra tuturor agenţ i i lor .

5 Documentele de lucru II, III și IV pentru proiectul preliminar de

buget.

RECOMANDAREA 4 – COSTURI DE GESTIONARE

Agenţii lor care folosesc sistemul contabil infor-matic a l Comisie i l i se va ofer i o faci l i tate pen-tru alocarea cheltuiel i lor agenţiei către f iecare d i n a c t i v i t ă ţ i l e s a l e . S a r c i n a s u p l i m e n t a r ă p e care o suportă atât beneficiarul , cât ș i Comisia, p e n t r u c o l e c t a r e a ș i v e r i f i c a r e a i n f o r m a ţ i i l o r despre cheltuiel i le beneficiarului aferente pre-găt i r i i propuner i lor nu se just i f ică în prezent . C o m i s i a p ă s t r e a z ă î n r e g i s t r ă r i ș i a n a l i z e a l e costur i lor sa le de gest ionare a programului .

43

ANEXA 1

Extras din : Evaluarea intermediară a programului mult ianual de acţ iune în domeniul energie i „Energie intel igentă – Europa, 2003-2006“ ( M i d T e r m E v a l u a t i o n o f t h e M u l t i - a n n u a l P r o g r a m m e

f o r A c t i o n i n t h e F i e l d o f E n e r g y „ I n t e l l i g e n t E n e r g y - E u r o p e , 2 0 0 3 - 2 0 0 6 “ ) ,ECOTEC Research & Consult ing L imited, UK

Valoarea adăugată a programului (pagina 58)

În opinia evaluator i lor , un aspect important a l valori i adăugate pe care o aduce programul EIE este s inergia puternică între domeni i . Aceasta poate avea efectul de a aduna actori i din dome-ni i precum surse regenerabi le , ef ic ienţă ener-get ică ș i t ransportur i . Evaluăr i le programelor precedente ș i consul tăr i le noastre au indicat faptul că proiectele f inanţate au inspirat modi-f icăr i în pol it ica statelor membre ș i intervenţi i

ale acestora. Este prea devreme pentru a spune că aceasta se va întâmpla ca urmare a proiec-telor f inanţate în prezent . Cu toate acestea, în o p i n i a e v a l u a t o r i l o r , d e o a r e c e p r o i e c t e l e a u aceeași natură ca programele precedente, este r e z o n a b i l s ă s e p r e s u p u n ă c ă s e v a î n t â m p l a a s t f e l . A c e s t a s p e c t a r t r e b u i s ă f i e i n c l u s î n evaluarea e x - p o s t a programului E IE .

Curtea de Conturi Europeană

Raportul special nr. 7/2008

Energie inteligentă – Europa 2003-2006

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2008 – 43 p. – 21 x 29,7 cm

ISBN 978-92-9207-063-2

DOI 10.2865/17740

Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?Publicaţiile Ofi ciului pentru Publicaţii sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul Librăriei UE (http://bookshop.europa.eu/); puteţi transmite comanda dumneavoastră către biroul de vânzări ales.

De asemenea, puteţi solicita lista punctelor de vânzare care fac parte din reţeaua noastră mondială trimiţând un fax la nr. (352) 29 29-42758.

RAPORTUL SPECIAL „ENERGIE INTELIGENTĂ EUROPA“

2003 2006 E X A M I N E A Z Ă , P E R Â N D, U T I L I Z A R E A

FONDURILOR UE, REUȘITELE ȘI NEAJUNSURILE ÎN CEEA

CE PRIVEȘTE MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA, PRECUM

ȘI COSTURILE ADMINISTRATIVE ÎNREGISTRATE, PE DE

O PARTE, DE CĂTRE COMISIE ȘI, PE DE ALTĂ PARTE, DE

CĂTRE PARTICIPANŢI I LA ACEST PROGRAM UE CARE

V I Z E A Z Ă P R O M O VA R E A E F I C I E N Ţ E I E N E R G E T I C E Ș I

A UTILIZĂRII SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE.

ÎN RAPORT SE PREZINTĂ O SERIE DE RECOMANDĂRI

PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA MODULUI DE CONCEPERE A

PROGRAMELOR VIITOARE SIMILARE, PENTRU MAXIMIZAREA

VALORII MONITORIZĂRII ȘI A EVALUĂRII, CA ȘI PENTRU

LIMITAREA COSTURILOR ADMINISTRATIVE.


QJ-A

B-0

8-0

03

-RO

-C

ISBN 978-92-9207-063-2

energie inteligentĂ europa 2003 2006 ro · programul eie pentru perioada 2003-2006 a avut un buget...

Documents