„O economie verde poate fi definită ca o economie care are ca rezultat pe termen lung îmbunatăţirea bunăstării şi reducerea inegalitaţilor umane, fără a expune generaţiile viitoare riscurilor de mediu semnificative şi deficitelor ecologice” (UNEP, 2010).

Student:-Culic (Fechete) Claudia-Makranczi (Dologa) Csilla

Coordonator:conf.univ.dr.Olimpia Neagu

Scopul acestei lucrări este acela de sugera contribuții la dezvoltarea durabilă a

comunitaţilor prin promovarea iniţiativelor energiilor regenerabile, a parteneriatului şi a

responsabilităţii sociale şi reprezentarea intereselor sale profesionale, precum şi ale

membrilor săi, inclusiv în raporturile cu autoritaţile publice, precum şi cu orice alte

persoane juridice sau fizice, române sau străine.

Obiectivele noastre sunt să propunem:Promovarea şi susţinerea producerii şi utilizării energiilor regenerabile;Sprijinirea procesului de educaţie şi dezvoltare durabilă;Stimularea responsabilităţii sociale a indivizilor, comunităţilor şi mediului de afaceri.

Ce este energia verde? Câte tipuri de energie verde există? Surse de energie regenerabilă în România şi distribuţia lor Avantajele energiilor regenerabile Ţintele strategiei Europa 2020 privind energia verde/energiile

regenerabile şi situaţia în România

CUPRINS

Ce este energia verde? Câte tipuri de energie verde există? Surse de energie regenerabilă în România şi

distribuţia lor Avantajele energiilor regenerabile Ţintele strategiei Europa 2020 privind energia

verde/energiile regenerabile şi situaţia în România

Termenul de energie verde sau energie regenerabilă se referă la sursele din care se poate obţine energie fără deteriorarea mediului înconjurător şi fără poluare. În general este acceptată ca energie verde orice sursaă care micşorează emisiile de CO2 şi este nepoluantă.Surse de energie verde acceptate în prezent:

Biomasa; Energie geotermală; Energie eoliană; Energie solară; Hidroenergie; Energia mareelor; Energia valurilor.

Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte independenţa energetică.

Ce este energia verde?

Mai mult, când aceste tehnologii pot să vină în ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilităţi (apă, încălzire) şi printr-un timp de amortizare scurt în cazul sistemelor de încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiţie extrem de rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc.Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită în întreaga lume în data de 5 iunie, are drept temă anul acesta “Economia Verde: Te priveşte?”. O întrebare la care mulţi dintre noi evităm să răspundem pentru că pare un concept greu de înţeles, complex şi chiar dificil de pus în practică în orice ţară, inclusiv în România.   

Ce este economia verde?Economia verde vine drept o alternativă durabilă pentru creşterea economică a fiecărui stat, cu numeroase beneficii asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor. Mai mult decât atât, economia verde ne priveşte pentru că ea poate contribui semnificativ la limitarea riscurilor de mediu, care, pe termen lung, pot avea un impact major asupra vieţii de zi cu zi. 

Câte tipuri de energie verde există?

Surse regenerabile identificate pe teritoriul României sunt: Energia eoliană Energia solară Hidroenergia Biomasa Energia geotermală

Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru locaţiile care nu beneficiază în prezent de racordare la reţeaua naţională de electricitate. În viitor, printr-o legislaţie corespunzătoare aceste sisteme pot deveni rentabile şi pentru consumatorii conectaţi la reţeaua naţională prin eliminarea necesităţii folosirii unor acumulatori şi livrării energiei direct în reţeaua naţională.

Surse de energie regenerabilă în România şi distribuţia lor

Energia eoliană captează cea mai multă atenţie din partea observatorilor străini, deşi România are potenţial şi spre alte surse de energie regenerabilă, încercând să atingă pragul de 24% (rata consumului din energii regenerabile) până în 2020.

“În România, până în 2020, va fi instalat un total de capacităţi în regenerabile de

4.800 MW, dintre care 70% în eolian, 14% în hidro, 12% în biomasă şi 4% în energie solară. Efectul schemei de sprijin în preţul final al energiei va fi intre 2 şi 33 euro MWh. Este o estimare care s-ar putea să nu se confirme, şi ar putea fi mai mare", a afirmat, în noiembrie, Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului Reglementare in Domeniul Eficienţei Energetice din ANRE. Parlamentul Romaniei a emis în 2008 legea de promovare a energiei verzi din surse neconvenţionale (vânt, soare, biomasa, microhidrocentrale) împreuna cu un set de stimulente pentru producătorii respectivi.

Succesul iniţiativei legislative nu a întârziat să apară: în eolian s-au investit deja 3,5 miliarde de euro, fiind deja cel mai mare proiect investiţional de după Revoluţie.Urmarea este formidabilă: din vânt, adică practic din nimic, se vor obţine în acest an 9% din întreaga producţie de electricitate a ţării.Cele mai multe capacitati eoliene (90%) se află in Dobrogea, care este zona cea mai favorabilă eolianului din Uniunea Europeană (alături de o parte a Scoţiei): are vânt puternic, relieful este aproape plat şi mai ales are o densitate extrem de scăzută a populaţiei ceea ce permite montarea unui mare număr de turbine eoliene. Media unui parc eolian în România este de 50 de MW în timp ce în Vest ele au o mărime medie de 10-15 MW, tocmai datorită apropierii mari de acolo dintre aşezările umane,ceea ce nu permite poziţionarea unui număr mai mare de turbine eoliene.Adevarata revoluţie în domeniul regenerabilelor va fi poate momentul în care dezvoltarea energiei solare va fi accesibilă şi pentru utilizatorul casnic. În momentul de faţă sistemul de promovare valabil pentru marii producatori nu este pus la punct şi pentru producatorii casnici, aşa încat el nu este viabil pentru cei mai mulţi dintre noi.

Distribuţia teritorială a energiilor regenerabileI - Delta Dunării (energie solară); II - Dobrogea (energie solară, energie eoliană);III - Moldova (câmpie şi platou: micro-hidro, energie eoliană, biomasă); IV - Carpaţii (IV1 - Carpaţii de Est; IV2 - Carpaţii de Sud; IV3 - Carpaţii de Vest, potenţial ridicat in biomasă, micro-hidro si eoliana); V - Platoul Transilvaniei (potenţial ridicat pentru micro-hidro si biomasa); VI - Câmpia de Vest (potenţial ridicat pentru energie geotermică si eoliana);VII - Subcarpaţii (VII1 - Subcarpaţii getici; VII2 - Subcarpaţii de curbură; VII3 - Subcarpaţii Moldovei: potenţial ridicat pentru biomasă, micro-hidro); VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).

Avantajele energiilor regenerabile (mediu, economice, sociale) Mai puţine gaze cu efect de seră Mai puţine deşeuri Reducerea dependenţei energetice Promovarea de tehnologii moderne verzi Noi oportunităţi pentru mediul de afaceri Noi locuri de muncă

Atingerea obiectivului UE privind obtinerea până în 2020 a 20% din energia consumată din resurse regenerabile ar putea duce la crearea a peste 400.000 de slujbe în sectorul energiei regenerabile, printre cele mai multe dintre ele în România.

Ţintele strategiei Europa 2020 privind energia verde/energiile regenerabile şi situaţia în România

Unul din documentele relevante îl reprezintă Strategia Europa 2020, care se

bazează pe creştere inteligentă, creştere sustenabilă, creştere favorabilă incluziunii.În cadrul Strategiei Europa 2020 este inclusă inițiativa privind utilizarea mai eficientă a resurselor

naturale, obiectiv important în contextul schimbărilor climatice și al diversificării surselor de energie.

Strategia urmărește, între altele, o serie de obiective legate de conceptul de dezvoltare durabilă,

vizând trinomul „20x20x20” : reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%;

creșterea eficientei energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%;

creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de

energie la 20% până la nivelul anului 2020.

Una dintre inovaţiile majore aduse de Strategia Europa 2020 este o nouă ţintă comună în combaterea

sărăciei şi excluziunii sociale, respectiv reducerea cu 25% a numărului de cetăţeni europeni care

trăiesc sub pragul naţional de sărăcie şi scoaterea a 20 de milioane de persoane din sărăcie.

Având în vedere faptul că tranziţia spre o economie verde presupune o creştere substanţială a

investiţiilor în sectoarele economice care contribuie la sporirea capitalului natural şi reduc deficitele ecologice şi riscurile de mediu, ne propunem să analizăm principalele măsuri

adoptate de România pentru a asigura tranziţia spre economia verde: creşterea gradului de valorificare a resurselor de energie regenerabile pentru

producţia de energie electrică şi termică prin perfecţionarea pieţei de certificate verzi; promovarea unor mecanisme de susţinere a utilizării resurselor energetice regenerabile în

producerea de energie. Rezolvarea problematicii clădirilor mari consumatoare de energie, care sunt responsabile pentru

40% din emisiile de bioxid de carbon prin activităţile de certificare a auditorilor energetici,

programul de reabilitare termică a clădirilor, elaborarea unei metodologii de calcul, subvenţionarea dobânzii la creditele solicitate de proprietarii de clădiri.

Măsuri pentru îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural şi biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole, investiţii finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare

Rurală.

Astfel, investiţiile de mediu contribuie la crearea de noi locuri de muncă specifice

economiei verde; menţionăm serviciile în domeniul mediului, care includ dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii necesare (de exemplu, managementul deşeurilor, controlul

poluării, întreţinerea ariilor protejate, producerea energiei din resurse regenerabile, prevenirea riscurilor naturale, chiar activităţi din afara sectorului de mediu precum protejarea patrimoniului natural) oferă o premisă importantă. Pe lângă crearea de

noi locuri de muncă necesare realizării şi menţinerii infrastructurii, o atenţie specială este acordată potenţialului oferit de activităţile de producere a bunurilor şi serviciilor în domeniul prevenirii, monitorizării, controlului calităţii apei, aerului, solului, reciclării deşeurilor şi

reducerii poluării fonice.

ConcluziiCa o concluzie generală putem aprecia că principalele etape în tranziţia către o

economie verde pot fi considerate următoarele:

1. Dezvoltarea de structuri instituţionale capabile, care să stabilească obiective clare pentru asigurarea economiei verzi;

2. Societatea în ansamblu să recunoască limitele impuse de capacitatea ecosistemelor.Pentru a realiza acest lucru este nevoie de sensibilizarea tuturor

forţelor pieţei astfel încât toţi oamenii să înţeleagă necesitatea unei economii verzi.

Principalele provocări sunt cele legate de posibilitatea de a crea un mediu politic şi economic care să contribuie prin măsuri la echilibrarea nevoilor societăţii

cu capacitatea ecosistemelor. În contextul crizelor multiple, creşterea economică este posibilă,

dar cu limite, fiind necesară realizarea unei corelaţii între creşterea economică şi utilizarea

durabilă a resurselor naturale, precum şi producţia şi consumul durabile.

Bibliografie

Institutul Naţional de Statistică (2012). Cheltuieli pentru protecția mediului

Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri (2007). Strategia energetică a României. Pentru perioada 2007-2020

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Energii regenerabile www.mmediu.ro