Energia solara

 

            Panourile solare sunt mijloace de captare si utilizare a energiei solare. Exista doua mari tipuri de panouri solare utilizate in prezent:

1. panouri solare folosite la incalzit; 2. panouri solare ce utilizeaza celule fotovoltaice pentru producerea de energie

electrica.

           

Panourile solare folosite la incalzit

            Acestea sunt folosite pentru incalzirea apei sau a locuintelor. Procesul lor de functionare, simplificat desigur, este urmatorul: panourile capteaza caldura solara si o transfera prin intermediul unor tuburi unui flux de apa. Astfel, apa este incalzita si poate fi apoi folosita sau stocata pentru utilizare. Aceste sisteme sunt avantajoase in locurile unde nu exista alte mijloace de incalzire, nu necesita utilizarea de energie electrica, sunt ecologice.

 

Panouri solare folosite la producerea energiei electrice

            Panourile din aceasta categorie sunt cu adevarat interesante, pentru ca produc energie electrica gratuita. La baza acestui proces sta celula fotovoltaica. Pe scurt, in contact cu razele soarelui, aceasta produce energie electrica.

            Pentru a intra in detaliu: fotonii din razele solare ‘bombardeaza’ atomii materialelor din care este realizata celula fotovoltaica. Sub acesta actiune, acestia tind sa elibereze si astfel se formeaza energia electrica.

            Sistemele de producere a energiei electrice cu panouri solare sunt fiabile, putand rezista pana la 25 de ani. Se estimeaza ca pretul de producere in acest mod a energiei electrice il va egala in cativa ani pe cel al energiei poluante (termocentralele).

 

Energia eoliana

 

            Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard de

zece matri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in Romania in Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.

            Asadar, pentru casele izolate, energia eoliana poate fi numai o sursa complementara de energie si conditionata de zona de amplasament.

           

Energia geotermala- pompe de caldura

           

            O pompa de caldura este un sistem de incalzire si/ sau climatizare care foloseste caldura stocata in pamant pentru a incalzi/ climatiza o locuinta. Pompele de caldura geotermala se bazeaza pe faptul ca temperatura in sol, la cativa metri adancime, este destul de constanta pe toata perioada anului.

             Pompele de caldura geotermale transfera caldura din pamant in locuinta iarna, iar vara transferul are loc invers, din locuinta in pamant. Spre deosebire de un boiler, o pompa de caldura transfera caldura, nu o produce. Pompele de caldura mai sunt cunoscute si sub numele de sisteme de geo-schimb si nu trebuie confundate cu incalzirea geotermala, posibil doar in zonele in care din pamant ies aburi fierbinti datorita izvoarelor subterane calde.

            Pompele de caldura de tipul apa-apa sunt construite in special pentru piata europeana, datorita existentei preponderente a sistemelor de incalzire cu apa pe continent.

            Pompele de caldura de tipul sol-apa sau captator de caldura-apa sunt foarte asemanatoare cu pompele de caldura de tipul apa-apa. Intre sursa de caldura-sol sau captatorul de caldura- si agregatul compact al pompei de caldura circula un agent intermediar, cu punct de congelara scazut.

            Pompele de caldura de tipul aer-apa ca si cele de tipul apa-apa sunt gandite in special pentru continetul european, unde sistemele de incalzire cu apa sunt extrem de raspandite si isi pot gasi astfel un domeniu de utilizare.

            Planul Uniunii Europene de a majora consumul de energie eoliana sau provenind din alte surse regenerabilepana in anul 2020 ar putea implica implementarea unui program prin care tarile bogate vor subventionainvestitiile in domeniu in statele mai sarace.

http://www.litarh.ro/articole-case-de-lemn/surse-alternative-de-energie

Apa din canalizări, combustibil pentru autobuzele din Norvegia

6 Feb 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email Tipareste

apa de mare, autobuze, autobuze cu biometan, bioenergie, biometan, combustibil, diesel, eoliene, ferme, ferme eoliene, gaze naturale, hidrocentrale, norvegia, oslo, peisaje, petrol, producerea energiei, reducerea emisiilor, reducerea emisiilor de carbon, stocarea emisiilor, surse regenerabile, tehnologie, turcia

Alatura-te comunitatii EcoSapiens

Norvegienii vor pune în circulaţie în capitala ţării, Oslo, autobuze ce vor fi alimentate cu biometan obţinut din apele uzate. Regatul Norvegiei a alocat, de curând, peste 400 miliarde de dolari pentru producerea de energie din surse regenerabile.

Peste o treime din teritoriul Norvegiei, ţara în care se află nenumăraţi gheţari, iar fiordurile reprezintă unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din lume, se află dincolo de cercul polar.

Stat bogat în petrol, gaze şi păduri, principalele resurse minerale aflându-se în Marea Nordului, Norvegia face investiţii puternice în energiile regenerabile, o parte din fonduri fiind orientată şi spre protecţia mediului.

Peste 400 miliarde de dolari au fost alocate, de curând, energiei verzi, iar organizaţiile de mediu au cerut autorităţilor ca banii proveniţi din comerţul cu petrol să fie investiţi pentru colectarea şi stocarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Al cincilea exportator de petrol, la nivel mondial, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial nu avea electricitate suficientă, o cincime din populaţia acestui stat neavând acces, în acea perioadă, la reţeaua electrică.

Criza petrolului din 1973 a stârnit interesul internaţional pentru sursele de energie regenerabilă atât ca măsură mai puţin costisitoare, cât şi din grijă faţă de mediu.

Formele de energie regenerabilă, care se află într-o continuă dezvoltare, sunt energia valurilor, energia eoliană, maşinile termice şi noi forme de bioenergie reprezentate de biomasă şi biocombustibili.

Autobuze cu biometan în Oslo

Ingenioşi în materie de energie verde, norvegienii s-au gândit să pună în circulaţie în capitala ţării, Oslo, autobuze ce vor fi alimentate cu biometan obţinut din apa menajeră care se scurge în canalizări. Ambiţia edililor este ca oraşul lor să fie unul verde, Oslo fiind renumit pentru politicile sale de mediu. Folosirea biometanului pentru transportul public va contribui la protejarea mediului, dar şi la reducerea emisiilor de carbon prin eliminarea carburanţilor convenţionali.

Biometanul poate fi extras din apa menajeră care se varsă în canalizările oraşului. Microbii descompun apa uzată, obţinându-se astfel biogazul, care va fi transformat în biometan, prin prelucrare, şi va fi folosit de către motoarele maşinilor din transportul public.

Deocamdată, gazele care provin din apele uzate strânse în canalizările din Oslo sunt stocate într-o centrală de colectare a apelor uzate, unde ard mocnit, emiţând 17.000 tone de dioxid de carbon. Însă, din septembrie 2009, gazul va fi captat şi transformat în biometan, făcând să ruleze pe străzile capitalei norvegiene aproximativ 200 de autobuze.

Motoarele diesel ale autobuzelor nu vor avea nevoie de modificări majore pentru a fi adaptate la noul tip de carburant, care va fi stocat în nişte minicisterne speciale, agăţate deasupra maşinilor. Singura problemă, care nu este de neglijat, este legată de zgomotul pe care este posibil să-l facă autobuzele în timpul mersului, având în vedere că greutatea lor va creşte considerabil din cauza minicisternelor cu biometan.

Printre cele mai bogate ţări

În Oslo, poluarea din transportul public a crescut din anul 2000 până în prezent cu 10%, contribuind astfel cu mai mult de 50% la totalul emisiilor de carbon din oraş.

Având în vedere că Norvegia s-a angajat să-şi reducă emisiile poluante până în 2050, noul proiect din transportul public vine în sprijinul acestei decizii. Starea hidroenergetică a acestei ţări este considerată un atu şi, în acelaşi timp, Norvegia se numără printre primele state din lume în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie, iar cercetarea în domeniul tehnologiilor prietenoase cu mediul se află într-un stadiu avansat.

Norvegia furnizează 21% din cantitatea de gaz importată de Europa, faţă de 41% cât oferă Rusia. Producţia ţării scandinave a crescut semnificativ în ultimii ani, în condiţiile în care numeroase ţări europene o preferă ca alternativă la gazul rusesc.

„Bateria electrică“ a Europei

Ministrul norvegian al Energiei şi Petrolului, Aaslaug Haga, anunţa anul trecut intenţia Guvernului de la Oslo de a dezvolta ferme eoliene în valoare de 44 miliarde de dolari până în 2050. Prin această investiţie, Regatul Norvegiei ar putea contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind producerea de energie din surse

regenerabile. Până în 2020, 20% din cantitatea de energie electrică din statele europene trebuie asigurată din astfel de surse.

Centrală electrică cu apă sărată

Prima centrală din lume care va folosi apa de mare pentru a produce o nouă formă de energie regenerabilă, energia osmotică, va fi construită de norvegieni lângă Oslo.

Centrala, de dimensiuni mici, va genera energie folosind diferenţa de presiune dintre apa sărată a mării şi apa dulce, prin exploatarea energiei naturale ce rezultă în urma procesului de osmoză.

Compania norvegiană Statkraft, care se ocupă de acest proiect, a finalizat prototipul centralei la sfârşitul anului trecut şi apreciază că în 2015 va începe livrarea electricităţii, până atunci urmând să-şi pună la punct tehnologia.

Energia osmotică este nepoluantă şi compania norvegiană susţine că prin această tehnologie ar putea produce pe viitor, la scară mondială, 1.600 de terawaţi pe oră, de 13 ori mai mult decât producţia hidroelectrică anuală a Norvegiei.

Interes pentru România

Specialiştii de la compania norvegiană Rainpower sunt interesaţi să investească în România într-un nou proiect pentru construirea unei hidrocentrale ori să cumpere una dintre hidrocentralele mai vechi.

Rainpower are deschise birouri în China, Spania, Portugalia, Elveţia, Angola, Turcia şi în state din America Latină. Firma, înfiinţată în urmă cu 150 de ani în Norvegia, este specializată în producerea energiei electrice din resurse hidroenergetice şi în furnizarea de echipamente hidromecanice.

http://www.ecomagazin.ro/apa-din-canalizari-combustibil-pentru-autobuzele-din-norvegia/

In zilele noastre asistam la... „inverzirea“ intregii politici europene, precum si a mediului de afaceri si a liniilor de productie. Ne conducem dupa imperative ecologice in aproape tot ce facem: masini, energie, locuri de munca, tehnologie, finante, politica si guvernare. Totusi, exista diferente mari intre angajamentele ecologice ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE). Majoritatea tarilor vad o oportunitate in ecologie, dar unele trebuie impinse de la spate prin directive draconice instituite la Bruxelles.

Ca cetateni europeni, suntem toti interesati de performantele ecologice ale tarilor noastre. Reader’s Digest a analizat o serie de rapoarte internationale si a selectat cei mai importanti cinci indicatori ecologici. Acestia au stat la baza topului nostru cu cele mai verzi tari. Campioana „verde“ a Europei (inteleasa ca UE plus Norvegia si Elvetia) este Suedia, urmata, cu un scor apropiat, de Elvetia.

Suedezii au ecologia in sange. Ei au un spital climatizat vara cu zapada adunata iarna, birouri climatizate cu apa de mare. Camioanele lor militare si tractoarele forestiere au motoare hibride, iar autostrada E14, de 500 km, care strabate Suedia, urmeaza sa devina „autostrada verde“, dupa ce va fi dotata cu statii de alimentare cu biogaz, cu etanol, cu motorina din rapita si cu electricitate.

Lemnul din padurile sustenabile suedeze furnizeaza caldura si lumina, dar exista un program de inovatii care isi propune sa obtina, din materia prima oferita de copaci, peste 2.000 de produse care inainte se faceau din petrol. Putini stiu ca azi celuloza se foloseste ca agent de legare in compozitia pastilelor pentru dureri de cap, a textilelor si chiar a membranelor de carnati. Principala trasatura a suedezilor este entuziasmul de a ecologiza orice. Jumatate din productia de energie va fi regenerabila, in 2030 masinile nu vor mai merge cu benzina si motorina, iar in 2050 tara nu va mai emite dioxid de carbon. Ministrul Mediului, Andreas Carlgren, spune ca este „cea mai ambitioasa strategie verde din Europa“.

Nici elvetienii nu se lasa mai prejos. Reteaua de cai ferate este atat de buna in Zürich, incat doar o treime din navetisti folosesc masini. Primaria, un hotel si aeroportul sunt incalzite si climatizate ieftin, prin instalatii subterane. Pavilionul Elvetiei de la Expozitia Internationala de la Shanghai, de anul acesta, este inconjurat de perdele masive din luminite suspendate, care se alimenteaza cu energia solara.

Euro-energia verde

Centralizand datele din cinci studii de mediu internationale, Europa apare ca motorul ecologic principal in lume. Capacitatea de a produce electricitate nepoluanta va fi factorul principal care va mentine Europa in fruntea cursei pentru protectia mediului. De curand, a aparut si un nou argument in favoarea energiei verzi: face bine si la buzunar. „Intram intr-o era in care oricine poate genera si distribui electricitate, la fel cum producem si oferim informatii pe internet“, declara Jeremy Rifkin, un vizionar care ofera consultanta guvernelor europene. „Europa are toate cunostintele pentru a deveni varful de lance in productia de energie regenerabila si a conduce lumea spre o noua era economica.“ Aceasta ar putea fi a treia revolutie industriala. Prima s-a  alimentat cu carbune, a doua cu petrol, iar aceasta cu surse de energie regenerabila, ca vantul, soarele si valurile.

In zece ani, o retea electrica de 30 de miliarde de euro va uni mai multe surse de energie regenerabila din noua tari din jurul Marii Nordului, inclusiv Irlanda si Luxemburg. Sute de kilometri de cablu submarin vor conecta parcuri eoliene de pe tarmurile batute de vant ale Marii Britanii cu uzinele belgiene de energie obtinuta din valuri, cu hidrocentralele din Norvegia si cu panourile solare din Germania – toate alimentand un sistem ecologic gigantic.

Pionierul acestei revolutii este Germania. Dezastrul de la Cernobil si deversarile toxice in Rin din anii ’80 au transformat rapid Germania intr-o sustinatoare a protectiei mediului si o promotoare a ecologiei ca oportunitate comerciala. Are cele mai multe mori de vant pe cap de locuitor si e cea mai mare producatoare de energie solara. A declarat 2010 ca Anul Energiei, iar guvernul a investit 620 de milioane de euro in cercetarile din energie. „Revolutia verde a inceput“, spune Peter Löscher, seful Siemens, cel mai mare grup de inginerie din Europa. „Pana in 2020, tehnologia verde va depasi in volum industria auto si sectorul de inginerie din Germania.“

Tehnologia curata este un concept de afaceri total nou, domeniu in care Europa este lider mondial. Suedia are peste 5.000 de companii producatoare de tehnologie curata, cu previziuni de crestere uimitoare. In Europa, companiile care imbina afacerile cu ecologia ajung in frunte. „Cu noua sa haina verde, Uniunea Europeana s-a transformat intr-un imens laborator care remodeleaza viitorul umanitatii“, spune Rifkin.

Industriile bazate pe petrol sunt considerate demodate, iar Comisia Europeana investeste miliarde in noua viziune. Janez Potočnik, comisarul pentru stiinta si cercetare, afirma: „Suntem pionieri. Nu ne putem permite sa ratam ocazia de a conduce revolutia verde“.

Cum calculezi Indicele Verde

Tabelul (vezi mai jos) cu performantele ecologice ale tarilor europene contine cinci indicatori. La fiecare dintre ei s-a stabilit o ierarhie a celor 29 de tari europene si am adaugat scorurile si totalul obtinute de fiecare tara. Tarile cele mai verzi au scorurile totale cele mai mici.

Indicator 1

Indicele de performanta a mediului Acest indice complex, prescurtat in engleza EPI (Environmental Performance Index), a fost conceput de Universitatile Yale si Columbia. Cu ajutorul acestuia au fost clasificate 163 de tari in functie de 25 de parametri (de la utilizarea pesticidelor si calitatea aerului, pana la deseuri si conservarea habitatelor naturale). Tarile europene domina lista si 24 din 29 de tari sunt inaintea Statelor Unite. Islanda este prima in lume, mai ales datorita energiei curate de tip geotermal. O urmeaza Elvetia, Suedia si Norvegia, alaturi de Costa Rica.

Indicator 2Indicele planetei fericiteIn tabelele de mai jos este prescurtat HPI, de la englezescul Happy Planet Index.

Satisfactia cu privire la propriul trai, speranta de viata si amprenta de carbon s-au imbinat in acest indicator pentru a masura gradul in care resursele utilizate din fiecare tara se reflecta intr-o viata fericita. Conceput de fundatia New Economics din Londra, cu sprijinul asociatiei Friends of the Earth UK, indicatorul se bucura de o larga reputatie, fiind considerat o unitate de masura a standardelor de viata mai veridica decat PIB (produsul intern brut), folosit acum de economisti. „Indicatorul arata ca poti atinge un nivel mare de bunastare si satisfactie in viata consumand mai putine resurse“, spune Saamah Abdallah, autorul ultimului raport.

Indicator 3Indicele de performanta in schimbarea climaticaEste prescurtat CCPI, de la englezescul Climate Change Performance Index. La baza acestui indicator stau emisiile de gaze de sera, precum CO2 si eficienta politicilor guvernamentale privind schimbarea climatica. Acesta compara 57 de tari responsabile pentru 90% din emisiile de carbon in lume si a fost gandit de Germanwatch din Berlin si Climate Action Network Europe din Bruxelles. „Indicatorul arata ca nicio tara nu a luat masuri in mod suficient“, spune Jan Burck, de la Germanwatch. „Brazilia a depasit Suedia, fiind prima din lume.“ Marea Britanie si Germania au scoruri egale. „Marea Britanie isi amelioreaza situatia prin coerenta politicii, care planifica masuri pana in anul 2050“, afirma Burck. Letonia emite cele mai putin gaze de sera pe cap de locuitor, iar Luxemburg si Estonia, cele mai multe.

Indicator 4BiodiversitateaPadurile virgine, muntii, lacurile si tarmurile unde flora si fauna prospera pozitioneaza Elvetia si Finlanda in capul listei tarilor europene din punct de vedere al biodiversitatii. Totusi, ele se afla doar pe locurile 17, respectiv 23 in lume, dupa o serie de tari africane. Biodiversitatea este probabil cea mai sigura unitate de masura a sanatatii si bunastarii generale a planetei, crede James Leape, director al WWF International. Cancelarul german Angela Merkel este de acord: „Diversitatea biologica are aceeasi importanta ca protectia climei“, a spus Merkel, la recenta lansare a conferintei ONU „2010 – Anul biodiversitatii“. Principalele ecosisteme din Europa sunt reprezentate de culturile agricole (33%), paduri (30%) si pasuni (16%).  Mediul urban acopera doar 2%. Avem pe continent 250 de specii de mamifere, 700 de pasari, 90.000 de insecte si 31.000 de plante. +i nu mai putin de 80.000 de parcuri de conservare a speciilor, protejate prin lege. Prima tara din Europa la protectia habitatelor este Portugalia, unde 100% din habitatele periclitate sunt protejate.

Indicator 5Sisteme de energie regenerabilaPrescurtat RES, de la Renewable Energy Systems. Cu cele 20.000 de mori de vant si cele mai mari uzine de energie solara fotovoltaica, Germania este de departe lider. Spania si Norvegia se apropie cu repeziciune. Marea Britanie face progrese cu un proiect de constructie a 7.000 de mori de vant amplasate la o distanta de pana la 100 km de coasta si a celui mai mare parc eolian din Europa, in estuarul Tamisei. Acesta va furniza

energia pentru Jocurile Olimpice de la Londra. Norvegia si Elvetia sunt binecuvantate cu multe resurse hidrologice, iar Suedia, Letonia si Austria obtin multa energie din rumegus.

http://www.erd.ro/Care_este_cea_mai_verde_tara

Energiile viitorului

Marţi, 20 Iulie 2010 13:23

 

 

De ce energie regenerabila?

 

     In ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, cãbuni: prin ardere), a avut efecte

dezastruoase asupra mediului, mai mari decît orice activitate umanã din istorie: acumularea de gaze nocive

în atmosferã, ceea ce a declanşat procese (poate ireversibile), precum: subţierea stratului de ozon,

incãlizirea globalã, etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantã

pentru lumea de azi.

 Aceste surse, precum: soarele vîntul, practic nu se consumã şi se numesc: energii regenerabile. Produc

emisii mult mai puţine, reduc poluarea chimicã, termicã, radioacticã şi sînt disponibile, teoretic oriunde pe

glob. Mai sînt cunoscute şi ca surse alternative sau neconvenţionale. Tipurile de energie alternativã sînt:

energia solarã, energia eolianã, hidroenergia, energia valurilor, energia geotermalã, bioenergia

(biocombustibili, reziduri animale), biodiesel(dintr-o anumitã perspectivã)

Programul ,,Casa Verde"

 

     Statul român vine în sprijinul investitorilorcare folosesc surse alternative pentru producerea energiei.

Primaul pas a fost fãcut de Ministerului Mediului şi Pãdurilor şi Administraţiei Fondului pentru Mediu.

     Programul demarat de Ministerului Mediului şi Pãdurilor şi Administraţiei Fondului pentru Mediu şi

denumit generic ,,Casa Verde"a început de la 1 iulie 2010 şi prevede instalarea sistemelor de încãlzire care

utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încãlzire.

Programul se adreseazã exclusiv persoanelor fizice care pot sã depunã dosarele de finanţare

nerambursabilã la agenţiile judeţene de mediu din localitãţile unde domiciliazã. Bugetul alocat Programului

pentru anul 2010 este de 110 milioane lei, fiind distribuit la nivelul fiecãrui judeţ, în funcţie de numãrul de

locuitori al acestuia. Scopul acestui Program este îmbunãtãţirea calitãţii aerului, apei şi solului prin

reducerea gradului de poluare cauzatã de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru

producerea energiei termice folosite pentru încãlzire şi obţinerea de apã caldã menajerã.

     Prin finanţarea nerambursabilã din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de

încãlzire care utilizeazã energie regenerabilã, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de

încãlzire, se încurajeazã utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilã, nepoluante.

     Programul constã în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru mediu, în funcţie de tipul

instalaţiei. Pânã la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare; pânã la 8.000 lei pentru instalarea pompelor

de cãldurã; pânã la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bazã de peleţi, brichete,

tocãturã lemnoasã, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Solicitantul

acestui program trebuie sã fie proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementeazã proiectul, iar

imobilul trebuie sã nu facã obiectul unui litigiu. Informaţii suplimentarea pot fi obţinute pe paginile web

www.mmediu.ro şi www.afm.ro.

Puterea eolianã

 

     Energia eolianã este o sursã de energie regenerabilã generatã din puterea vântului. La sfârşitul anului

2006, capacitatea mondialã a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult

de 1% din necesarul mondial de energie electricã. Deşi încã o sursã relativ minorã de energie electricã

pentru majoritatea ţãrilor, producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006,

ajungându-se ca, în unele ţãri, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie sã fie semnificativ:

Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

    Vânturile se formeazã deorece soarele nu încãlzeşte Pãmântul uniform, fapt care creeazã mişcãri de aer.

Energia cineticã din vân t poate fi folositã pentru a roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera

electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta necesitã o vitezã a vântului de aproximativ 5,5

m/s, sau 20 de kilometri pe orã. Puţine zone pe pãmânt au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai

puternice se pot gãsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice. Energia eolianã este folositã extensiv în ziua

de astãzi, şi turbine noi de vânt se construiesc în toatã lumea, energia eolianã fiind sursa de energie cu cea

mai rapidã creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent

crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

     Se crede cã potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sã asigure de cinci ori mai multã energie

decât este consumatã acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafaţã Pãmântul

(excluzând oceanele) sã fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând cã terenul ar fi acoperit cu 6

turbine mari de vânt pe kilometru pãtrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunãtãţirea randamentului

turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate. Energia eolianã s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bunã la

problema energeticã globalã. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseazã nu numai producerii de

energie, dar prin modul particular de generare reformuleazã şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de

serã, datoritã faptului cã nu se ard combustibili. Producerea de energie eolianã nu implicã producerea nici

unui fel de deşeuri. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scãzut substanţial în

ultimii ani, ajungând în S.U.A. sã fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar

dacã nu se iau în considerare externalitãţile negative inerente utilizãrii combustibililor clasici. În 2004, preţul

energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţã de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a

scãderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unitãţi eoliene cu putere instalatã de mai mulţi

megawaţi. Pe de altã parte costurile de scoatere din funcţiune, la capãtul perioadei normale de funcţionare,

sînt minime, acestea putând fi integral reciclate. Desigur şi aceste entrale au unele dezavantaje şi care se

referã la resursa energeticã relativ limitatã, inconstanţa datoritã variaţiei vitezei vântului şi numãrului redus

de amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pãmânt oferã posibilitatea producerii a suficientã electricitate

folosind energia vântului.

     Un important dezavantaj al producţiei de energie eolianã a fost preţul destul de mare de producere a

energiei şi fiabilitatea relativ redusã a turbinelor. În ultimii ani, însã, preţul de producţie pe unitate de energie

electricã a scãzut drastic, ajungând, prin îmbunãtãţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul

3-4 eurocenţi pe kilowatt orã. Un alt dezavantaj se referã la ,,poluarea vizualã" şi o ,,poluare sonorã". Un alt

dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacã viteza vântului depãşeşte limitele admise

la proiectare.

Energia solarã

 

     Energia solarã este energia emisã de Soare pe întreg domeniul radiaţiei sale electromagnetice. Energia

solarã este consideratã energie regenerabilã şi stã la baza celor mai multe forme de energie de pe Pãmânt:

energia hidraulicã, energia eolianã, energia combustibililor etc. Conversia în energie a combustibililor se

face prin fotosintezã. Energia solarã poate fi folositã sã: genereze electricitate prin celule solare

(fotovoltaice); genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale); încãlzeascã clãdiri, direct;

încãlzeascã clãdiri, prin pompe de cãldurã; încãlzeascã clãdiri şi sã producã apã caldã de consum prin

panouri solare termice. Instalaţiile solare sînt de douã tipuri: termice şi fotovoltaice. Instalaţiile fotovoltaice

produc energie electricã fãrã costuri de combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electricã 4

h/zi (calculul se face pe minim: orele de luminã iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri

solare produc energie electricã, aceasta putînd fi stocatã în acumulatori, pentru a fi folositã dea lungul

nopţii, la casele izolate, fãrã legaturã la reţeaua electricã naţionalã. Comparativ cu puterea furnizatã şi

durata de viaţã, investiţia necesarã în panourile fotovoltaice este mare. Panourile necesitã spaţiu de

instalare orientat convenabil, iar fãrã un sistem de stocare (care, la rândul sãu, necesitã investiţii şi

întreţinere) energia generatã este disponibilã doar în miezul zilei, cand consumul e mic.

Energia apei

 

     Energia hidraulicã reprezintã capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la

trecerea dintr-o stare datã în altã stare (curgere). Datoritã circuitului apei în naturã întreţinut de energia

Soarelui, este consideratã o formã de energie regenerabilã.Energia hidraulicã este de fapt o energie

mecanicã, formatã din energia potenţialã a apei datã de diferenţa de nivel între lacul de acumulare şi

centralã, respectiv din energia cineticã a apei în mişcare. Exploatarea acestei energii se face curent în

hidrocentrale, care transformã energia potenţialã a apei în energie cineticã, pe care apoi o capteazã cu

ajutorul unor turbine hidraulice care acţioneazã generatoare electrice care o transformã în energie electricã.

Tot forme de energie hidraulicã sînt considerate energia cineticã a valurilor şi mareelor.

     Energia hidraulicã a fost folositã încã din antichitate. În India se foloseau roţile hidraulice la morile de

apã. În Imperiul Roman morile acţionate de apã produceau fâinã şi erau folosite de asemenea la acţionarea

gaterelor pentru tãierea lemnului şi a pietrei. Puterea unui torent de apã eliberatã dintr-un rezervor a fost

folositã la extracţia minereurilor, metodã descrisã încã de Pliniu cel Bãtrân. Metoda a fost folositã pe larg în

evul mediu în Marea Britanie şi chiar mai târziu la extracţia minereurilor de plumb şi staniu. Metoda a

evoluat în mineritul hidraulic, folositã în perioada goanei dupã aur din California. În China şi în Extremul

orient, roţi hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. În anii 1830, în perioada de vârf a canalelor,

energia hidraulicã era folositã la tractarea barjelor în sus şi în josul pantelor pronunţate. Energia mecanicã

necesarã diverselor industrii a determinat amplasarea acestora lângã cãderile de apã. În zilele de azi

utilizarea curentã a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului electric, care este produs în

acest caz costuri relativ reduse, iar energia produsã poate fi utilizatã relativ departe de surse.

Hidrocentrala de la Porţile de Fier.

 

     Energia apei a fost folositã lanoi în ţarã ca sursã importnatã pentru producerea energiei electrice. Au fost

construite de-a lungul anilor o serie de hidrocentrale pe cursurile de apã. Cea mai mare investiţie în acest

sens a fost Hidrocentrala de la Porţile de Fier,dupã care au urmat investiţiile de pe cursul Oltului.

     O hidrocentralã utilizeazã amenajãri ale râurilor sub formã de baraje, în scopul producerii energiei

electrice. Potenţialul unei exploatãri hidroelectrice depinde atât de cãdere, cât şi de debitul de apã

disponibil. Cu cât cãderea şi debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obţine mai multã energie

electricã. Energia hidraulicã este captatã cu turbine. Potenţialul hidroenergetic al României era amenajat în

1994 în proporţie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalatã de 5,8 GW, reprezentând

circa 40% din puterea instalatã în România. Producţia efectivã a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape

13 TWh, reprezentând circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalatã depãşeşte

6 GW, iar producţia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electricã produsã pe bazã de energie

hidraulicã este de cca. 22 - 33 %.

     Şi microhidrocentralele reprezintã o sursã bunã de energie alternativã. În ultima vreme, mai multe firme

sînt interesate de astfel de investiţii. În Ţara Fãgãraşului se vrea realizaea unor microhidrocentrale pe

cursurile de apã ce traverseazã Munţii Fãgãraşului. Aceste proiecte sînt perolpentru vãile Sebeş, Ucea şi

Viştea. Ca energii alternative se pot folosi celegenerate de maree şi de valuri. O centralã mareomotricã

recupereazã energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de douã ori pe zi, producând

ridicarea, respectiv scãderea nivelului apei. Existã douã moduri de exploatare a energiei mareelor: Centrale

fãrã baraj, care utilizeazã numai energia cineticã a apei, similar cum morile de vânt utilizeazã energia

eolianã. Centrale cu baraj, care exploateazã energia potenţialã a apei, obţinutã prin ridicarea nivelului ca

urmare a mareei. Deoarece mareea în Marea Neagrã este de doar câţiva centimetri, România nu are

potenţial pentru astfel de centrale.

     Şi energia valurilor poate constitui o sursã alternativã, recuperarea acesteia putînd folosi scheme

similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, însã, datoritã perioadei scurte a valurilor aceste

scheme sînt puţin eficiente.

Energie geotermicã

 

     Energia geotermicã este o formã de energie obţinutã din cãldura aflatã în interiorul Pamântului. Apa

fierbinte şi aburii, captaţi în zonele cu activitate vulcanicã şi tectonicã, sînt utilizaţi pentru încãlzirea

locuinţelor şi pentru producerea electricitãţii.

     Exista trei tipuri de centrale geotermale care sînt folosite la aceastã datã pe glob pentru a transforma

puterea apei geotermale în electricitate: ,,uscat"; ,,flash" şi ,,binar".

Benzina artificialã

 

     Pentru a genera electricitate, energia degajatã de arderea combustibililor fosili este adesea folositã

pentru a pune în mişcare o turbinã. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obţinut prin arderea

combustibililor pentru a pune în mişcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de

ardere ale combustibililor. În lumea modernã a secolelor 20 şi 21, setea de energie provenitã din

combustibili fosili, mai ales pentru benzinã, provenitã din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor

globale şi regionale. S-a nãscut astfel o mişcare globalã spre generarea de energie regenerabilã, pentru a

ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie. Arderea combustibililor fosili de cãtre omenire este cea

mai importantã sursã a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de

serã, care împiedicã dispersarea radiaţiilor şi contribuie la încãlzirea globalã. Concentraţia de CO2 din

atmosferã este în creştere, producând îngrijorare cu privire la gradul de reţinere a radiaţiei solare, care va

avea ca rezultat creşterea temperaturii medii a suprafeţei terestre.

     Doar o cantitate micã a combustibililor pe bazã de hidrocarburi sînt biocombustibili, adicã derivaţi din

dioxidul de carbon din atmosferã, deci care nu contribuie, prin ardere, la creşterea cantitãţii globale de

dioxid de carbon. Benzina artificialã şi alte surse de energie regenerabilã necesitã tehnologii de producţie şi

procesare mai scumpe decât exploatarea rezervelor convenţionale de petrol, dar pot deveni economic

viabile în viitorul apropiat. Nivelele surselor primare de energie sînt date de rezervele subterane disponibile.

Cele mai importante surse de energie primarã sînt cele pe bazã de carbon. Petrolul, cãrbunele, şi gazul au

stat la baza a 79,6% din energia produsã în cursul anului 2002. Nivelul rezervelor (estimãrile EIA privind

resursele, estimãrile EIA privind petrolul, cãrbunele şi gazul) sînt urmãtoarele: Petrol: 1.050.691 - 1.277.702

milioane de barili (167-203 km3) 2003-2005; Gaze: 171.040 - 192.720 km3 (1.239 miliarde barili echivalent

petrol 2003-2005); Cãrbune: 981.000 milioane de tone (4.786 miliarde barili echivalent petrol) (2004).

Numãrul de ani pentru care se considerã cã mai existã posibilitãţi de exploatare (în cele mai optimiste

estimãri) (Oil & Gas Journal, World Oil) sînt: Petrol: 1.277.702/77/365= 32 de ani; Gaz: 1.239.000/47/365=

72 de ani ; Cãrbune: 1.786.000/52/365= 252 de ani.

     În aceste calcule se considerã cã producţia poate continua la un nivel constant pentru numãrul respectiv

de ani şi cã întregile rezerve pot fi exploatate. În realitate, consumul tuturor celor trei resurse este în

creştere, adicã acestea se vor termina mai repede.

Parc eolian la Constanţa

 

România are, începînd de joi, 24.06.2010, cel mai mare parc eolian din Europa. Cehii de la CEZ au ridicat

în Constanţa cel mai mare parc eolian din Europa. Din cele 240 de turbine au fost instalate deja jumãtate,

iar acestea vor produce energie cît un reactor nuclear. Investiţiile în energie eoliana vor continua în ţara

noastrã, spaniolii de la Iberdrola avînd planuri şi mai mari, anunţînd investiţii duble.

La rîndul sãu, Petrom are deja toate autorizaţiile pentru o investiţie de 100 de milioane de euro.

O centralã eolianã costã circa 3 milioane euro, fapt pentru care energia produsã de aceste mori este mai

scumpã decît cea pe cãrbuni, de exemplu, chiar dacã este nepoluantã. Drept urmare, facturile mici vor veni

abia dupa ce investitorii vor trece pe profit.

Pînã în 2020, 24% din energia produsã în România trebuie sã vinã din surse regenerabile.

Un consorţiu internaţional vrea sã construiascã în Marea Neagrã un parc eolian, cu 100 de turbine

instalate la 8 kilometri în larg. Construcţia urmeazã sã înceapã în cîteva luni, iar la final fiecare turbinã va

produce 5 megawaţi pe orã. Este echivalentul necesarului de energie zilnicã pentru un oraş de mãrime

medie. Proiectul are o valoare de peste 1,5 miliarde de euro şi ar putea fi gata în cel mult 2 ani.

Astfel de investiţii au mai fost realizate în area Britanie şi Norvegia.

În prezent, energia eolianã acoperã 10% din energia produsa în ţara noastrã. Ar mai fi nevoie de înca

10% ca sã producem atît cît ne cere Uniunea Europeana pînã în 2020.

http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2050:energiile-viitorului&catid=43:tiri-locale&Itemid=29

ENERGIE in toate formele ei de existenta reprezinta esenta si perfectiunea creatiei universale.

Universul care ne înconjoară există sub două forme: de substanţă (materie) şi câmp de forţe. Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa şi energia. Masa este măsura inerţiei şi a gravitaţiei, iar energia este măsura mişcării materiei.*** Istoricul notiunii de energie În 1665, G.W. Leibnitz a introdus termenul de vis viva (forţa vie) pentru a desemna cantitatea mv2 care apărea în calculele lui mecanice. În 1673, C. Huygens observă că în timpul ciocnirii a două sfere perfect elastice, suma produselor dintre masa şi pătratul vitezei acestora, înainte şi după ciocnire, rămâne constantă. În 1807, Th. Young a făcut trecerea de la forţa vie la energie. Mai târziu, W. Thomson (viitorul lord Kelvin) introduce termenul de energie cinetică, iar Rankine pe cel de energie potenţială. În 1826, J.V. Poncelet introduce termenul de lucru mecanic, contribuind astfel la crearea premiselor pentru descoperirea legii conservării energiei. În 1897, M. Planck consideră că energia este aptitudinea unui sistem de a produce efecte exterioare. Dicţionarele definesc conceptul de energie ca fiind capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic, la trecerea dintr-o stare în altă stare, Dezvoltarea societăţii este direct dependentă de consumul de energie.

ENERGIA NUCLEARAFisiunea nucleara

Cum functioneazã o centralã nuclearã?

O centralã nuclearã este o instalatie complexã de producere a energiei electrice din energia termicãobtinutã prin initierea si întretinerea unei reactii nucleare de fisiune controlatã în lant, proces realizat într-un reactornuclear.Fisiunea nucleară, cunoscută şi sub denumirea de fisiune atomică, este un proces în care nucleul unui atom se rupe în două sau mai multe nuclee mai mici, numite produşi de fisiune şi, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale. Aşadar, fisiunea este o formă de transmutatie elementară.Pentru prima data in istoria sa de 32 de ani, Agentia Internationala pentru Energie (AIE) va cere guvernelor din intreaga lume sa contribuie la construirea cit mai urgenta a noi centrale nucleare, relateaza Financial Times. Subiectul ramine unul controversat,unii cercetatori sustinind ca tehnologiile de inalta siguranta pot considera aceasta forma de energie ca fiind nepericuloasa si o incadreaza la energiile nepoluante - naturale. Iin conditiile cresterii continue a nevoilor energetice mondiale, energia nucleara constituie o optiune luata tot mai mult in calcul.Într-o centralã nuclearã, reactorul îndeplineste aceeasi functie ca un cazan într-o centralã pe cãrbune,gaz natural sau pãcurã. Cãldura, indiferent cã provine de la un reactor nuclear sau de la un cazan, este necesarã pentru a transforma apa în abur. Aburul astfel obtinut, roteste paletele unei turbine ce pune în miscaregeneratorul producãtor de electricitate.Detalii functionale CNE CERNAVODA.

Fusiunea (fuziunea) nucleara

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele initiale. Ca urmare a fusiunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Din cauză că nucleele participante în fuziune sunt încărcate electric, reacţia de fuziune nucleară poate avea loc numai atunci când cele două nuclee au energie cinetică suficientă pentru a învinge potenţialul electric (forţele de respingere electrică) şi prin urmare se apropie suficient pentru ca forţele nucleare (care au rază de acţiune limitată) să poată rearanja nucleonii. Această condiţie presupune temperaturi extrem de ridicate dacă reactia are loc într-o plasmă, sau accelerarea nucleelor în acceleratoare de particule. Fuziunea nucleară este sursa principală de energie în stelele active.Fuziunea nucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică) atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic şi economic.(De la Wikipedia, enciclopedia liberă)In curind va voi prezenta ultimile experimente care demonstreaza ca fusiunea nucleara va putea fii pusa in practica fara costurile enorme evaluate pina in momentul de fata. Va urma...

ENERGIE NATURALA (REINNOITA )(Vizitati si NEWS ENERGIE NATURALA)

Problema folosirii energiilor alternative este inca la inceput de drum si va lua amploare in momentul cind cercetarile stiintifice vor rezova ecuatia eficientei:Consumul de energie pentru producerea si exploatarea instalatiilor de energie alternativa sa fie mai mic decit energia produsa cu cel putin 15-20%. ERoEI = How much Energy is Returned on Energy Invested Câtă energie obţii din energia investită?

Panouri fotovoltaice

In fiecare an, Soarele trimite pe suprafata terestra o cantitate de energie de 10.000 de ori mai mare decat cea folosita in prezent de catre om; mai exact, in doar 40 de minute, astrul ceresc ne "iradiaza" cu o energie egala celei de care omenirea se serveste pe parcursul unui an intreg. Conform unui raport al International Energy Agency, daca doar 4 procente din suprafata desertica a planetei ar fi acoperite cu panouri fotovoltaice, dispozitivele in cauza ar putea furniza o cantitate de energie capabila sa acopere intregul consum mondial. Mai mult, potrivit cercetatorilor germani de la Wuppertal Institut, un singur panou solar gigantic, de 600/600 km (360.000 de kilometri patrati), instalat in desertul Sahara ar fi suficient pentru a satisface necesarul de energie al tuturor pamantenilor. Pana la urma, daca ne-am dovedi capabili sa acoperim cu panouri solare eficiente macar 1% din suprafata planetei, am putea inlocui productia centralelor din intreaga lume cu o sursa de energie curata si regenerabila. Cercetatorii danezi au declarat ca au dezvoltat un nou tip de panou solar din plastic ce au o durata de viata mult mai lunga decat cea a versiunilor anterioare. In acelasi timp, este si cu mult mai ieftin.Pretul unui panou pe baza de silicon este $800 per metru patrat, in timp ce pentru unul de plastic, pretul este de $15, au spus danezii.Singura problema a acestor panouri este eficienta, care in cazul celor pe baza de silicon este de 12-15%, iar in cazul celor de plastic de 0.2-5%. Tehnologia de celule solare cu coloranti a fost numita o forma artificiala de fotosinteza folosind un eletrolit in locul clorofilei un strat de titania (un pigment folosit in vopselele albe si in pasta de dinti) si un colorant pe baza de ruteniu facute sandwich intre doua straturi de sticla. Lumina absorbita de colorant excita electronii care sunt absorbiti de titania producand un curent electric mult mai puternic decat cel care apare in cadrul fotosintezei in plante. In comparatie cu tehnologia conventionala pe baza de celule fotovoltaice, aceasta tehnologie cu coloranti are un cost mult mai mic si produce energie electrica intr-un mod mai eficient, putand deci functiona in conditii de iluminare mai proasta si poate fi incorporata direct in ferestrele cladirilor nemaiavand nevoie de un spatiu mare pe acoperis.

Panouri solare.

Panourile solare sunt destinate producerii apei calde menajere (60-90°C). Cu o investiţie redusă, soarele poate oferi aproape în totalitate energia necesară încălzirii apei (apa caldă menajeră, piscine, agricultură şi industrie) şi încălzirea locuinţelor.

Agentul termic din circuitul primar încălzit de panourile solare transmite căldura apei in acumulatorul termic-boiler. De aici căldura este transferată la nevoie pentru a încălzi apa caldă menajeră, locuinţa, direct sau prin schimbătoare de căldură. Automatizarea este asigurată de un controler ce porneşte automat instalaţia în funcţie de diferenţa de temperatură dintre colectoarele solare şi tancul acumulator de energie sau, în cazul în care nu este soare, controlerul porneşte încălzirea electrică a apei pentru completarea diferenţei de temperatură.

Panouri solare paraboloide

Panoul solar paraboloid este o oglindă de formă paraboloid de rotaţie în al cărui focar optic este plasat un schimbător de căldură de dimensiuni foarte mici care absoarbe căldura radiată şi o transformă în agent termic care prin intermediul unei serpentine este descărcată într-un boiler sau acumulator prin intermediul unei serpentine (schimbător de căldură). Materialul din care este fabricată oglinda este inox-oglindă pe o structură de rezistenţă din profile de inox ambutisat. Avantajele acestor panouri solare faţă de cele clasice sunt pierderile minime datorită faptului că în focarul optic este un schimbător de dimensiuni mici. Temperatura agentului termic în acest schimbător poate ajunge uşor peste 120°C ceea ce face posibilă ridicarea temperaturii în acumulatori pâna la 95°C. Partea electronică (automatizarea) orientează în fiecare moment al zilei captatorul, azimut şi elevaţie, astfel încât să capteze maximum de energie.Detalii>>>

Sistem combinat din panouri solare si pompa de caldura geotermala.

EviHeat Split Sun - pompa de caldura cu gestionare inteligenta a panourilor solare Avantajele sunt nemaipomenite, pe timp de vara panourile solare pot asigura aproape tot necesarul de apa calda si incalzire. In restul timpului caldura solara este folosita pentru a ridica performantele pompei obisnuite de caldura. Atata timp cat radiatiile solare sunt suficient de puternice, caldura este condusa direct in sistemul de incalzire si de apa calda menajera, printr-un schimbator de caldura. Aceasta inseamna ca pompa de caldura se odihneste vara in cea mai mare parte a timpului, ceea ce creste durata de functionare a compresorului. Atunci cand caldura solara nu este suficienta pentru a face fata singura in mod satisfacator la necesarul de caldura, panourile solare coopereaza cu pompa de caldura. Caldura solara se foloseste in acest caz pentru a ridica temperatura lichidului din colector. Cu ajutorul panourilor solare temperatura lichidului din pompa de caldura poate fi ridicata cu maxim 20° C. Ca urmare, efectul exterior al pompei de caldura poate creste pana la 50 %.Detalii>>>

Energia geotermala-pompa de caldura.

Energia solara depozitata in scoarta terestra asigura o inepuizabila sursa de energie pentru pompa geotermala de caldura. Aceasta energie este furnizata in fiecare an de soare prin ciclul anotimpurilor. Exista mai multa energie sub fiecare cladire decat este necesara pentru incalzire si racire. Tot ce avem de facut este sa extragem aceasta energie,

iar pompa geotermala a fost proiectata tocmai pentru acest lucru.Pompa de caldura este un aparat care functioneaza pe principiul frigiderului, dar avand functia inversa. Studii efectuate de Departamentul de Energie SUA si de Departamentul Resurselor Naturale Canada plaseaza noua generatie de pompe geotermale pe primul loc in tehnologia sistemelor de climatizare datorita calitatii lor de a pastra/retine energia si de a reduce emisiile de CO2. In comparatie cu centralele electrice pompele geotermale consuma cu o treime mai putina energie pentru a incalzi cladirea. In consecinta, compania electrica genereaza mai putin o treime din emisiile generate in mod obisnuit. Detalii>>>

Pompa de caldura OCTOPUS- stalpul de gheata

O noua tehnologie in domeniul pompelor de caldura - stalpul de gheata- sistem care se bazează pe legile naturii şi care în acelaşi timp poate folosi noua tehnologie - este un sistem actual şi de viitor. Cu acest stalp de gheaţă nu mai e nevoie de a face săpături sau foraje. Acesta dă energia pentru încălzirea gazului din compresor, prin profilele de aluminiu, care condensează umiditatea din aer, care în timp se transformă în gheaţă. Cu această pompă de căldură se pot încălzi: vile, case de vacanţă, locale, ferme, etc, într-un mod mai efectiv economic, decât de exemplu, combustibili fosili, sau curent direct. Prin schimbătorul de căldură, energia este transferată în sistemul de încălzire din casă. Astăzi sunt stâlpi de gheaţă în funcţiune, cei mai mulţi în Suedia, dar şi în Norvegia, Danemarca, Polonia, şi Estonia.

Energia hidraulica.

Energia hidraulica este o forma de energie exploatata din vechime la morile de apa de pe rauri iar in prezent utilizata pentru producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor hidraulice. Practic pe orice fir de apa se poate instala o turbina hidraulica care sa produca o anumita cantitate de energie in functie de conditiile de instalare de la fata locului. Oricine are norocul ca pe proprietatea sa sau pe limita acesteia sa curga o apa, poate beneficia de energie electrica in cantitate corespunzatoare cu conditiile de instalare ale turbinei( cadere, debit). Detalii>>>

Energia eoliana.

Energia eoliana este acea energie continuta de masele de aer puse in miscare de catre razele calde ale soarelui. Mai popular spus este vorba despre vant, care bate aproape zilnic si peste tot. Aceasta forma de energie este practic inepuizabila si este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind folosita pentru deplasarea ambarcatiunilor cu panze si la morile de vant. In prezent energia vantului este transformata in electricitate cu ajutorul turbinelor de vant (turbine eoliene) . Datorita faptului ca vantul nu este un element constant avand variatii in timp si in intensitate , surplusul de curent electric produs de turbinele de vant este fie stocat in acumulatori si consumat in intervalele fara vant , fie furnizat in reteaua

publica de electricitate printr-un contor. Curentul electric este adus la valorile dorite cu ajutorul transformatoarelor. Turbinele de vant se pot imparti in 2 categorii in functie de puterea lor: turbine mici(<300kW) si turbine mari(>300kW) si de asemene in doua categorii dupa constructia lor: cu axa orizontala si cu axa verticala. Turbinele se amplaseaza de regula pe un stalp(turn) cu inaltimea in functie de relieful din jur(5-40m) insa exista si turbine care se monteaza pe acoperisul caselor, pe ambarcatiuni sau chiar destinate mediului urban. PERSPECTIVA :Romania ar putea arata ca un imens parc eolian; Cel putin o parte din Romania ar putea arata in cativa ani ca insula Creta: un imens parc eolian. Numai compania portugheza Martifer va arunca in vant , in urmatorii cinci ani, peste jumatate de miliard de euro.

Cativa investitori au gasit o noua oportunitate in Romania: vantul. Diverse multinationale, care dezvolta afaceri de sute de milioane de euro, dar si firme romanesti mai mici, anunta investitii in producerea de energie eoliana.

Adunate, investitiile pentru urmatorii trei pana la cinci ani trec de 1,5 miliarde euro, iar productia de energie electrica din vant ar putea creste semnificativ. Zona vizata este Dobrogea, datorita potentialului de vant mai ridicat.

Luis Requejo, directorul general al Eviva Energy, din cadrul grupului portughez Martifer, a declarat pentru MONEY EXPRESS ca planul companiei este sa investeasca nu mai putin de 560 mil. euro pana in 2012 in centrale eoliene, adica peste 100 de mil. de euro pe an, in medie.

Planul companiei este sa instaleze in Dobrogea capacitati de productie de 400 MW, spune directorul general al Eviva Energy. In momentul de fata, compania cauta terenuri in judetul Tulcea pentru a incepe constructia centralelor eoliene. Mai multe>>>

Biomasa.

Biomasa reprezinta intregul material(tesut) al plantelor sau vegetatia, fie in stare cruda fie procesata, din plante salbatice sau cultivate. Copaci, arbusti sau ierburi care cresc repede, reziduuri agricole - ca uleiuri vegetale uzate, paie de cereale - ,reziduuri lemnoase - ca hartii , rumegus, aschii etc. - ,metan captat din bazinele statiilor de tratare ale oraselor si ale fermelor zootehnice, toate reprezinta biomasa. In plus culturi cum ar fi porumbul , sfecla de zahar, granele, algele marine pot fi cultivate special pentru generarea energiei.Culturile care constituie o sursa buna de energie au o productie mare de material uscat si utilizeaza teren minim. Cultura trebuie sa genereza mai multa energie decat consuma producerea ei. Esential este ca biomasa stocheaza energie solara pe care omul o poate converti in electricitate, combustibil sau caldura. Prin fotosinteza energia soarelui este stocata in legaturile chimice din tesutul plantelor. Numeroase procese cum ar fi cogenerarea, gazeificarea si fermentatia pot deriva spre aceasta sursa de energie pentru a produce energia necesara consumului uman.

Proiecte de perspectiva in ROMANIA:-Geoexchange-ro:http://www.geoexchange.ro/index.htm-Guvern:http://www.guv.ro/presa/integrare/afis-doc.php?idpresa=177

NEWS !Mai mult.Nu rata. NEWS ! Va urma.

http://www.crepuscul2006.cabanova.ro/page2.html