enciclopedia arge Şului Şi muscelului · 2015. 6. 30. · enciclopedia arge Şului Şi muscelului...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

70

E

ECONOMISTUL (1888-1889). PublicaŃie apărută la Piteşti, Argeş, subintitulată Buletin bilunar al Camerei de Comerciu şi Industrie, CircumscripŃia II Piteşti (20 iunie 1888 – 12 august 1889). Director, Alexandru I. CorlăŃeanu. InformaŃii, note, comentarii, analize în domeniu. Promovarea iniŃiativei particulare pentru dezvoltarea comerŃului şi industriei în Argeş-Muscel. (I.I.B. ).

ECOUL (1930-1937). Ziar politic,

social, cultural, Câmpulung, Muscel (23 iulie 1930 – 19 decembrie 1937). Director-proprietar şi redactor-responsabil, Adrian C. Popovici, farmacist, fost inspector general în Ministerul SănătăŃii. Obiective: purificarea moravurilor, divulgarea şi fixarea pe „stâlpul infamiei” a hoŃilor, parveniŃilor şi îmbogăŃiŃilor „de ocazie”, a făptuitorilor de abuzuri şi ilegalităŃi, a celor „certaŃi” cu morala. Articole despre partidele politice, şomaj, poziŃii antiŃărăniste; ştiri culturale, literatură, epigrame. Texte de Mihai Tican-Rumano (v.). Colaboratori: Ion Barbu (v.), Simion ChiriŃescu, Constantin Nica, Ion Hodoş, NiŃă Topoloveanu. Rubrici permanente pe teme medicale, civice, politice. (I.I.B. ).

ECOUL MUNCII (1933-1937). Foaie

bilunară a meseriaşilor şi muncitorilor musceleni, Câmpulung, Muscel (1 decembrie 1933 – 20 decembrie 1937). Redactor, administrator, tipograf, Vasile S. Marinescu. PublicaŃie administrativ-oficială: legi, circulare, instrucŃiuni, anunŃuri, informaŃii. Versuri de George Coşbuc, texte de Dumitru Danielopolu. Dezbateri comunitare. (I.I.B. ).

EDITURA ALEAN PITEŞTI (2006 ~). Unitate specializată a Centrului JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale Argeş, profilată pe realizarea de monografii, culegeri literare, scrieri cu tematică muzicală, de etnografie şi folclor. Tiraj mediu. Fondator, Constantin Alexandrescu (v.). Directori: IonuŃ Adrian Sămărescu, Alexandru Mărchidan. Titluri speciale: Monografia comunei Coşeşti

(2006), de Sorin Mazilescu; Argeş. DicŃionar etnocultural (2006), de Grigore Constantinescu (v.); Doină de dor... Dorul de doină (2007), de Dorin Oancea (v.); Monografia comunel Vlădeşti (2007), de Ion Stroe; Festivalul internaŃional de muzică corală Dumitru Georgescu Kiriac (2009), de Gheorghe Gomoiu (v.). Diverse colaborări comunitare. (C.G.C.). EDITURA ARGEŞ-PRESS PITEŞTI (1992 ~). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică diversă, tiraj mediu. Activitate integrată Grupului de Presă Argeşul liber SA Piteşti. AcŃionar majoritar şi director, Mihai Golescu (v.). Titluri speciale: Hotel Boccaccio (1995), de Marin IoniŃă (v.); File din istoria oraşului Topoloveni Argeş (1996), de Ion Boalcă; Mărturii de suflet din Corbi Argeş (1997), de Ion Ilinescu (v.); Legende biblice. Floarea Paştelui (1998), de Marin IoniŃă; Valea Danului Verneşti. Monografie (2007), de Mihai Golescu (v.). Diverse colaborări comunitare. (I.E.C.).

EDITURA ARHIEPISCOPIEI ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI DIN CURTEA DE ARGEŞ (2005 ~). Unitate specializată în realizarea de lucrări cu tematică religioasă, morală, culturală, istorică, socială. CărŃi, reviste, calendare creştin-ortodoxe, pastorale. Fondator: Calinic Argeşeanul (v.); manager: Daniel Gligore (preot). Volume de succes: ÎnvăŃăturile lui Neagoe Basarab către sine sau Teodosie. Versiunea românească de la Curtea de Argeş (2009); Toată vremea-şi are vreme, I, II, III (2009-2011), de Calinic Arhiepiscopul; Argeşul - necropolă voievodală, domnească şi regească (2009), de Cristache Gheorghe (v.), Florian Tucă (v.), Daniel Gligore; Neagoe Basarab. ViaŃa, domnia, opera (2009), de Radu Ştefan Vergatti; Istoria Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului (2010). Periodice: Argeşul Ortodox; Lumină lină; Păstorul ortodox. InteracŃiuni cu alte structuri similare din Ńară. Participări la expoziŃii tematice, saloane, reuniuni ştiinŃifice, emisiuni media. Diverse conlucrări comunitare. (I.E.C.).

EDITURA CALENDE PITEŞTI (1991~). Unitate specializată în realizarea de


71

cărŃi, periodice. Tiraj mediu. IniŃiatori: Călin Vlasie (v.), Nicolae Oprea. LocaŃie: Centrul Cultural, Piteşti. Titluri cu tematică diversă. În conducere: Călin Vlasie, director (1991-1993); Nicolae Oprea, redactor-şef (1993-1996); Dumitru Doman, redactor-şef (1996-2000). Imprimare: SC Tiparg SA, Piteşti; SC Pământul SA, Piteşti. Colaborări cu alte unităŃi similare din Argeş. (I.E.C.).

EDITURA CARMINIS PITEŞTI (1994~). Unitate specializată în realizarea şi difuzarea de carte şcolară, tiraj mediu. Patron fondator, Carmen Iordăchescu. Volum inaugural: Limba română. Fonetică. Vocabular (1994). Titluri speciale: Abordarea didactică a disciplinelor opŃionale (2000), de Lucia Pîrvan; Management-Marketing (2000), de Constantin Drăghici (v.), Marian Popescu; Microeconomie (2001), de Emilia Ungureanu (v.); TranziŃia ca proces de restructurare sistematică (2003), de Viorel Raicu. Exprimări naŃionale: târguri de carte, saloane, reuniuni în domeniu: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, ConstanŃa, Iaşi, Piteşti. Diplome de participare, premii, emisiuni media. Colaborări cu autori consacraŃi, promovarea debutanŃilor, stimularea cercetării specifice filologiei. PrezenŃă constantă în viaŃa CetăŃii . (I.I.B. ).

EDITURA CULTURA PITEŞTI

(1991~). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, periodice, pliante, alte publicaŃii cu tematică diversă. Tiraj mediu. IniŃiatori: Radu Stancu (v.), Sergiu Nicolăescu (v.), Dan Rotaru (v.), AurenŃu Stoica. LocaŃie: Muzeul JudeŃean Argeş. Titluri speciale: Tratat de iubire (1996), de Dan Rotaru (v.); O viaŃă printre cărŃi, I (1997), de Silvestru D. Voinescu (v.); Guvernarea lui Salvache (1998), de George Rizescu (v.); VegetaŃia Masivului Iezer-Păpuşa (1998), de Valeriu Florian J. Alexiu (v.); Monografia comunei Davideşti judeŃul Argeş (1999), de Ion S. Băcanu (v.). Periodic: revista Cultura, Piteşti, în colaborare cu tipografii locale. (I.E.C.).

EDITURA EURO-PRESS PITEŞTI (2000 ~). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică diversă, integrată Grupului

de Presă şi Editare Edit Press Image SRL, director general fondator, Nicolae Badiu (v.). CărŃi, albume, ziare, reviste. Tiraj mediu. Titluri speciale: Ziceri gazetăreşti (2003), de Nicolae Badiu; Universitatea din Piteşti, EdiŃie bilingvă, româno-engleză (2003), de Nicolae Badiu, Gheorghe Crivac (v.); Bătălia din zona Bran-Câmpulung (2005), de Ştefan Trâmbaciu (v.), Ionel Batalii, George Bălan (v.); Teste de Limba şi literatura română pentru clasele V-VIII (2006), de Renata Alexe; O Românie în şah etern (2007), de Nicolae Badiu; Istoria fotbalului judeŃean (2009). Diverse colaborări comunitare. (I.E.C.). EDITURA ION BUSUIOCESCU RUCĂR (1900-1931). Firmă specializată în realizarea de cărŃi poştale ilustrate, litografii, papetărie, diverse publicaŃii tematice.Tiraj mic.. Desfacere proprie şi prin modalităŃi conexe. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Rucăr; Prefectura Muscel. Colaborări cu fotografi din Câmpulung. Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.). EDITURA INDEPENDENłA ECONOMICĂ PITEŞTI (1992~). Unitate specializată a UniversităŃii Constantin Brâncoveanu, Piteşti, profilată pe realizarea de tratate, cursuri, culegeri, sinteze, alte materiale didactice. Tiraj mediu. Titluri speciale: Stadiul actual al cercetărilor privind utilizarea materialelor compozite în realizarea unor elemente de structură (2001), de Bogdan Comăneci; Strategiile bancare (2003), de Alexandru Puiu (v.); Statistică generală (2003), de Gheorghe Săvoiu; Dreptul familiei (2006), de Iuliana Cebuc, Silvia Olaru; Economie mondială (2006), de Sterian Dumitrescu, Ovidiu Puiu (v.), George Marin. Periodice: Strategii manageriale; Dialog studenŃesc brâncovenesc. Participări frecvente la expoziŃii şi târguri tematice din România, alte colaborări comunitare. (I.I.V. ).

EDITURA JURIS ARGESSIS CURTEA DE ARGEŞ (1993~). Societate comercială particulară de drept privat,


72

specializată în realizarea lucrărilor cu tematică juridică: tratate, coduri, manuale, ghiduri, repertorii de doctrină şi jurisprudenŃă. Tiraj mediu. Manager fondator, Constantin Crişu (v.). Până în 2010, peste 90 de cărŃi de specialitate. Titluri speciale: Ghidul juristului (1996-2001, 2003-2004, 2006-2009); Codul juristului (17 ediŃii); Tratat de acŃiuni civile în justiŃie (2009); Codul penal adnotat (2009); Codul familiei (2009); Contenciosul administrativ (2010). Diverse colaborări comunitare. (A.A.D.).

EDITURA LIBR ĂRIEI IOAN STAICU CÂMPULUNG (1911-1927). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mediu. Desfacere prin Magazinul Universal Ioan Staicu. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Titluri speciale: Câmpulungul Muscelului. Istoric şi legendar (1925), de Constantin Rădulescu-Codin (v.); Încercări istorico-literare (1926), de Dan Simonescu (v.); ViaŃa literară şi culturală a Mănăstirii Câmpulung (Muscel) în trecut (1926), de Dan Simonescu (v.). Colaborări cu autori şi publicişti din mai multe centre culturale, preferenŃial, fotograful Florian Ottolescu (Buşteni, Prahova). Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA LIBR ĂRIEI IOAN

ZĂRNESCU CÂMPULUNG (1911-1930). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mediu. Desfacere proprie. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Colaborări cu autori, publicişti şi fotografi din mai multe centre culturale. Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări: arhivă, presă scrisă, radio. Multiple implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA LIBR ĂRIEI NICOLAE

MANOLESCU CÂMPULUNG (1900-1910). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mediu.

Desfacere proprie. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Colaborări cu autori şi publicişti din mai multe centre culturale, preferenŃial, fotograful E. R. Speek (Câmpulung). Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA LIBR ĂRIEI TACHE

NICULESCU CÂMPULUNG (1899-1902). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mic. Desfacere proprie. Drepturi rezervate: Florian Niculescu. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Colaborări cu autori, publicişti şi fotografi din mai multe centre culturale. Exemplare în biblioteci muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA LIBR ĂRIEI WILHELM

BECK CÂMPULUNG (1898-?). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mic. Desfacere proprie. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Colaborări cu autori şi fotografi din mai multe centre culturale. Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA LIBR ĂRIEI ŞI

TIPOGRAFIEI GHEORGHE N. VLĂDESCU CÂMPULUNG (1898-1948). Unitate specializată în realizarea de cărŃi, reviste, ziare, ilustrate, papetărie. Tiraj mediu. Capacitate proprie de producŃie, desfacere asigurată în centrele urbane ale Ńării. Activitate agreată de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Titluri speciale: Muscelul nostru (1922), de Constantin Rădulescu-Codin (v.); Dragoslavele. Monografie (1923), de Constantin Rădulescu-Codin (v.), Ioan RăuŃescu (v.); Vitrinele toamnei (1926), de Tudor Muşatescu (v.); Biografiile învăŃătorilor din Muscel morŃi în Războiul pentru întregirea neamului (1929),


73

de Ion G. Nicolaescu; Florile bune de leac (1934), de George Ulieru (v.). Colaborări cu diverşi autori de volume, proprietari, directori, redactori şi publicişti din domeniile comunicării, preferenŃial, fotograful Florian Ottolescu (Buşteni, Prahova). Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Din 1925: Gheorghe N. Vlădescu şi Fiul . Atestări: arhivă, presă scrisă, radio. Multiple implicări comunitare. (G.F.C.).

EDITURA MAGAZINULUI EUGEN

RĂGĂDUNESCU CÂMPULUNG (1903-1906). Activitate complementară a firmei nominalizate, realizarea, prioritar, de cărŃi poştale ilustrate, tiraj mic.. Desfacere proprie. Preocupări agreate de: Camera de ComerŃ şi Industrie Piteşti; Primăria Câmpulung; Prefectura Muscel. Colaborări cu fotografi din mai multe centre culturale. Exemplare în biblioteci, muzee, colecŃii particulare. Atestări de arhivă. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.). EDITURA MUSCEL 2000 CÂMPULUNG (2000 ~). Unitate de profil, specializată în realizarea de lucrări cu tematică diversă, tiraj mediu. Patron fondator, Ion Paraschiv. Tipografie proprie Campo Print. Colaborări cu autori consacraŃi şi debutanŃi, societăŃi comerciale, asociaŃii familiale, persoane fizice. Diverse prestaŃii comunitare. (G.F.C.).

EDITURA NOVA INTERNAłIONAL PITEŞTI (2000 ~). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică istorică şi literară, integrată AsociaŃiei Nova InternaŃional / Mijloc de acŃiune familială. Tiraj mediu. Director fondator, Fevronia Le Fol Novac, stabilită în FranŃa. Titluri speciale: Copii în sat de basm (2004), de Elisaveta Novac (v.); Generali argeşeni, I, II (2006), de Vasile Novac (v.); Măria Sa Vlad łepeş Drăculea (2008), de Elisaveta Novac; JudeŃul Muscel. 1831-1939 (2008), de Vasile Novac; Nămăeşti. Apostolul Andrei pe tărâmul lupilor (2010), de Elisaveta Novac. Periodic: revista Satul natal (2000 ~). Colaborări pentru imprimare cu SC Tiparg SA. Piteşti. Diverse implicări comunitare. (I.E.C.).

EDITURA ORDESSOS PITEŞTI (2007~). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică istorică, director fondator, Spiridon Cristocea (v.). Activitate integrată Muzeului JudeŃean Argeş. Tiraj mediu. Titluri speciale: Comuna Leordeni, JudeŃul Argeş. File de cronică (2007), de Spiridon Cristocea, Teodor Mavrodin (v.), Vasile Novac (v.); Câmpulungul Muscelului reflectat în catagrafia din 1838 (2007), de Spiridon Cristocea, Ştefan Trâmbaciu (v.); Din istoria comunei Mărăcineni, JudeŃul Argeş (2009), de Nicolae Dumitrache, Marin Pufu; Dimitrie Butculescu. Călătorii şi exploraŃiuni arheologice în Muscel (2009), de Dragoş Măndescu; Bisericile de lemn din judeŃul Argeş (2010), de Ioana Cristache-Panait. Periodic: anuarul Argesis (2007 ~). Colaborări cu tipografii din Ńară. (I.E.C.). EDITURA PARALELA 45 PITEŞTI (1994~). Unitate specializată în domeniu, titluri cu conŃinut enciclopedic, producŃie de mare tiraj. Proprietar fondator, director şi acŃionar majoritar: Călin Vlasie (v). Edificii proprii, administraŃie şi tipografie performantă Piteşti-Sud (1999-2004); arhitect, Amalia Gugui; constructor, Mircea Georgescu (v.). Sedii comerciale: Piteşti, Bucureşti, Cluj-Napoca. Exprimări externe: Belgia, FranŃa, Italia, Olanda, Spania, Suedia. ColecŃii cunoscute: Sinteze (iniŃiator, Mircea Martin), carte reprezentativă, Istorie critică a literaturii române, de Nicolae Manolescu, Marile dicŃionare (iniŃiator, Călin Vlasie), elaborare importantă, DicŃionarul biografic al literaturii române, de Aurel Sasu; Capodopere ale literaturii universale (coordonator, Sorin Mărculescu), apariŃii succesive, Integrala Miguel de Cervantes, Biblioteca de filosofie (iniŃiator, Romulus Brâncoveanu), volum relevant, Filosofia formelor simbolice, de Ernest Cossirer; Studii (iniŃiator, Mircea Martin), scriere selectivă, Teoria estetică, de Theodor W. Adorno. Din 2007, activitate integrată distinctă: Graficprint Industries, manageri: Liviu Rădulescu, Silviu Stancu. Imprimări de cotidiene, periodice, buletine informative, alte formule jurnalistice pentru


74

zona Argeş-Muscel. Numeroase premii: saloane, expoziŃii, reuniuni tematice naŃionale şi internaŃionale. Diverse iniŃiative publice. (P.P.).

EDITURA PĂMÂNTUL - SMEURA, ARGEŞ (1993 ~). Unitate specializată în realizarea de lucrări cu tematică diversă, patron fondator şi director general, Gheorghe Frangulea (v.). Tiraj mediu. Sediul iniŃial, municipiul Călăraşi (1992-1993). Integrată SC Pământul ARG SRL, Piteşti (1994). Tipografie proprie, Smeura, Moşoaia, Argeş. Titluri speciale: Istoria Primăriei Piteşti (1996), de Teodor Mavrodin (v.); Memorii (2008), de Şerban Milcoveanu; Antologia epigramei româneşti de la 1498 -1900 (2008), de Nicolae Petrescu (v.); Piteşti. 20 de ani de istorie. 1989-2009 (2009), de Tudor Pendiuc (v.), Cornel Carp (v.); Monografia Municipiului Călăraşi (2010), coordonator, Nicolae łiripan. IniŃiativă: Concursul NaŃional Literatura modernă (Piteşti, 2009). Colaborări permanente cu: Consiliul Local Piteşti; Centrul Cultural Piteşti; Filarmonica Piteşti; cotidianul Argeşul; filialele uniunilor de creaŃie din Argeş-Muscel; Universitatea Ecologică, Bucureşti. (I.E.C.).

EDITURA TIPARG PITEŞTI (1991

~). Unitate specializată din cadrul S.C. Tiparg SA, Piteşti, profilată pe lucrări cu tematică enciclopedică, producŃie de mare tiraj. Director, IonuŃ Adrian Sămărescu. Titluri speciale: Camera de ComerŃ şi Industrie în istoria economiei argeşene (2000), de Teodor Mavrodin (v.), Ion CăpăŃână (v.), Sorin Vişinescu; Argeş. DicŃionar de istorici (2003), de Spiridon Cristocea (v.); Martiri argeşeni şi musceleni. 1939-1989 (2006), de Zicu Ionescu, Remus Petre Cîrstea; Piteşti. TradiŃie şi contemporaneitate (2008), de Petre Popa (v.), Paul Dicu (v.), Silvestru Voinescu (v.). Participări la târguri de carte, saloane de literatură, expoziŃii, alte reuniuni naŃionale şi internaŃionale. Diverse colaborări comunitare. (I.E.C.).

EDITURA TIPNASTE PITEŞTI (1992

~). Unitate specializată în realizarea de lucrări cu tematică diversă, patron fondator, Ion Năstăsoiu. Tiraj mic. Tipografie proprie, centru

de difuzare, relaŃii de import-export, agreate prin Ministerul Culturii şi Cultelor. Capital social iniŃial: 4 000 lei. Titluri speciale: Poezii (1994), de Marian Georgescu (v.); Biserica Piscani. Scurtă monografie (1999), de Teodor Dina, Mihaela Cristian-Dina; Oameni de seamă din Bădeşti (2004), de Eugen Drăguşanu (v.); Memorialul de război Mateiaşi, Valea Mare, C’ââmpulung, Argeş (2009), de Petre Popa (v.). Promovarea scriitorilor consacraŃi şi debutanŃi. Participări la reuniuni locale în domeniu. PrestaŃii comunitare permanente. (C.S.). EDITURA TIPOGRAFIEI EUROPRODUCT PITEŞTI (1993 ~). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică diversă. Director fondator, George Ionescu. Tiraj mediu: cărŃi, ziare, reviste, pliante, etichete, diverse tipizate. Titluri speciale: Pe calea bisericii (1998), de Gheorghe Grigore; Cruci de piatră. Monumente memoriale din judeŃul Argeş (1999), de Calinic Argeşeanul (v.), Grigore Constantinescu (v.); Monografia aşezării Argeşului. Curtea de Argeş de la începuturi până în prezent (1999), de Valerian Marinescu; Episcopia Argeşului. 1793-1949 (2005), de Teodor Mavrodin (v.); Ecoturism şi turism rural (2006), de Florentina Miu. Colaborări comunitare permanente. (I.E.C.).

EDITURA TIPOGRAFIEI ŞI LIBR ĂRIEI ARTISTICA PITEŞTI (1923-1948). Unitate specializată, reprezentativă pentru cultura urbană interbelică, patron fondator, Petrache C. Mitu (v.). Lucrări cu tematică diversă. Tiraj mediu. Titluri speciale: Istoricul Regimentului Argeş no. 4 scris cu ocazia jubileului de 50 de ani. 1877-1927 (1927), de Barbu Pârâianu; Istoria patriei, I, II (1928), de Virgil Lupescu (v.); ViaŃa economică a Daciei Romane (1929), de Vasile Christescu; Câteva pagini din trecutul Şcoalei Primare Domneşti... din Piteşti (1936), de Gheorghe M. FranŃescu (v.); ComerŃul şi industria în trecutul oraşului Piteşti (1938), de Ioan Gr. Rădulescu (v.). Pe copertă, deseori: Institutul de Arte Grafice Astistica P. Mitu-Piteşti; Imprimeria Artistica P. Mitu, Piteşti. Patrimoniu naŃionalizat în 1948. Diverse colaborări comunitare. (I.E.C.).


75

EDITURA TREFLA PITEŞTI (1997 -2007). Unitate specializată în realizarea de lucrări cu conŃinut literar, bibliografic, memorial. Director fondator, Doru Gabriel Stan. Tiraj mic. Titluri speciale: Aduceri aminte..., I (2002), II (2006), de Livia Popa; Filosoful şi omul D.D. Roşca (2003), de Andrei Iustin Hossu; Ştiin Ńa homeopatiei (2004), de George Vithoulkas; Prof.univ.dr. Petre Popa: Biobibliografie, de Dana Stana, Doru Stan (2005). Colaborări cu instituŃii de învăŃământ şi cultură, relatări de presă, alte exprimări comunitare. (I.E.C.). EDITURA UNIVERSIT ĂłII DIN PITEŞTI (1997~). Unitate de specialitate cu profil preponderent didactic: volume tematice, dicŃionare, cursuri, culegeri, anuare, reviste. Tiraj mediu. Anterior, Centrul de multiplicare (1992-1997). LocaŃie distinctă, Campusul Târgu din Vale/ Rectorat (1998). Tipografie proprie, dotare tehnică tradiŃională şi digitală. Titluri speciale: Anuarul UniversităŃii din Piteşti (1997, 1999), de Gheorghe Secară (v.); Facultatea de Mecanică şi Tehnologie la a 40-a aniversare a UniversităŃii din Piteşti (2002), coordonator, Ion Tabacu (v.); Medalioane Universitare. DicŃionar (2002), coordonator, Petre Popa (v.); Monografia UniversităŃii din Piteşti (2004), de Petre Popa. Conducere asigurată, succesiv, de: Nicolae Popa (v.), Dumitru Chirleşan (v.), Sorin Fianu; consilier editorial, Constantin łibrian (v.). Acreditată de Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior (1997). Colaborări naŃionale şi internaŃionale. Exprimări comunitare. (M.C.S.). EDITURA ZIARULUI PRESA PITEŞTI (1928-1946). Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică diversă, patron fondator, Vlad Furtună (v.). Tiraj mediu. Servicii tehnice, tipografia Liga Poporului din Piteşti aparŃinând lui Ion Iotta (v.). Titluri speciale: Anuarul general al oraşului Piteşti şi judeŃului Argeş (1936), de Vlad Furtună. Importante colaborări comunitare. (I.E.C.).

EDITURA ZODIA FECIOAREI

PITEŞTI (?).Unitate specializată în publicarea de lucrări cu tematică diversă, patron fondator, Mona Maria Vâlceanu. Tiraj mediu. Titluri speciale: Clişee din cronica unei vieŃi (1994), de Marian Geo; ComercianŃii de cuvinte (1996), de Amalia Elena Constantinescu; Geografie economică mondială (2002), de Florentina Miu, Smaranda Toma; Dacă vine ora H, pe cine putem conta? (2010), de Aristide Ionescu; Scrisori din Pont (2010), de Mona Maria Vâlceanu. Diverse prestaŃii comunitare. (I.E.C.).

EDULESCU, Maria I. (Budişteni, Leordeni, Muscel, 1893 – Budişteni, Leordeni, Muscel, 1946). Institutor, animator cultural, memorialist. Şcoala Normală Carol I Câmpulung, Muscel (1911-1946). Director, Căminul Cultural Marele Voievod Mihai, Budişteni. Manuscrise, colecŃie de documente, consemnări cu conŃinut didactic. Volumul omagial: Maria I. Edulescu (1946). Aprecieri publice antume sau postume: Ion Mihalache (v.), Marin Diaconescu (v.), sculptorul Ion Jalea. ContribuŃii la evoluŃia interbelică a învăŃământului şi culturii în mediul rural muscelean. (S.I.C.).

ELEFTERESCU / ELEFTERIADES, Emanoil (Izvoru, Argeş, 15 mai 1863~?). Profesor, limba română, teologie, publicist. Facultatea de Litere, Bucureşti. Doctorat, teologie, Bucureşti. Activitate didactică: şcoli secundare din Vechiul Regat; decan, Facultatea de Teologie, Gherla, Cluj. Volume importante: ConferinŃe la Societatea Culturală Familia din Muşăteşti/Argeş (1902,1903); Locuri ardelene. Monografii, I, II (1934). Colaborator, revistele (selectiv): Lumea literară, Gherla (1893); Gazeta Transilvaniei, Braşov (1895-1898); Gazeta Ńăranilor, Muşăteşti (1897-1916); Casa rurală, Urziceni, Ilfov (1898); Păstorul Ortodox, Piteşti, Argeş (1904-1910). Numeroase studii şi teme religioase etice medievale, sociologice. Serial: Monografii din Ardeal (1935-1942), revista Răsăritul (XVII-XXIV). Membru: AsociaŃiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român/Astra, Sibiu; Societatea InocenŃiu Micu Clain, Blaj (fondator). Numeroase aprecieri


76

publice antume şi postume. (S.I.C.). ELEFTERESCU, Venera R. (n. Piteşti,

Argeş, 18 iunie 1943). Medic, interne, manager. Şcoala Medie Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1961), Institutul Medico-Farmaceutic, Bucureşti (1968). Doctorat, ştiinŃe medicale, Bucureşti (2006). Activitate specializată, dispensarele: Milcoiu, Vâlcea (1968-1969); Coşeşti, Argeş (1969-1973); Întreprinderea de Autoturisme Dacia, Colibaşi, Argeş (1973-1975); rezidenŃiat, medicină internă, Bucureşti (1975-1979); spitalele Ştefăneşti, Argeş (1979-1983) şi Piteşti (1983 ~). FuncŃii publice : inspector, DirecŃia Sanitară a judeŃului Argeş (1983-1990); director (1995-1997), director medical (2001-2004), Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Piteşti. Studii, articole, interviuri, rapoarte, comunicări ştiinŃifice, reuniuni naŃionale şi internaŃionale în domeniu. Aprecieri publice. (C.C.).

ELENA (Atena, Grecia, 2 mai 1896 -

Lausanne, ElveŃia, 28 noiembrie 1982). Fiica regelui Greciei, Constantin I, şi a reginei Sofia de Prusia. Principesă de Grecia şi Danemarca. Regină a României, căsătorită (1921-1928) cu prinŃul/regele Carol II (v.), mama regelui Mihai I (v.). Cunoscută în Argeş-Muscel prin vizite la Mănăstirea Curtea de Argeş (necropolă regală), prin acŃiuni filantropice, iniŃiative culturale şi gospodăreşti. Obligată să părăsească România după transformarea Ńării în republică (30 decembrie 1947). Atestări de arhivă. Diverse aprecieri naŃionale şi internaŃionale. (C.N.).

ELENA-DESPINA / MILI łA (Sfârşitul secolului XV – Începutul secolului XVI). Doamnă, soŃia voievodului łării Româneşti, Neagoe Basarab (v.), fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Înmormântată la Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş, alături de domn şi de patru dintre cei şase urmaşi ai lor, Petru, Ioan, Anghelina, Stana. ContribuŃii importante la îmbogăŃirea spiritualităŃii româneşti. (C.N.). ELIADE, Maria (A doua jumătate a secolului XIX – Începutul secolului XX). Mare proprietar funciar din Muscel. Întinse suprafeŃe

de teren în localitatea Vrăneşti, plasa Podgoria, expropriate parŃial prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. (I.I.S.). ELISABETA (Secolul XIV). DomniŃă, fiica voievodului łării Româneşti, Nicolae Alexandru (v.) şi a doamnei Maria (v.), căsătorită cu Ladislau de Opelln. ContribuŃii la diversificarea spiritualităŃii europene. (C.N.).

ELISABETA PAULINA OTILIA LUIZA DE WIED / CARMEN SYLVA (? - 1916). Principesă (1869-1881) şi regină a României (1881-1916), scriitoare. Căsătorită (3 noiembrie 1869) cu Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (v.). Un copil, Maria (27 august 1871 – 26 martie 1874). Integrată zonei Argeş-Muscel prin activitate publică, donaŃii, domiciliu temporar şi creaŃii artistice la Palatul Episcopal Curtea de Argeş. Loc de veci, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, necropolă voievodală şi regală. Tren mortuar, traseul Bucureşti-Piteşti (21 februarie - 2 martie 1916) - Curtea de Argeş. Importante aprecieri antume şi postume. (C.N.). EMANOIL , Spiridon (1886 – Piteşti, Argeş, 1961). Jurist, înalt funcŃionar public şi de stat. Facultatea de Drept, Bucureşti (1912). Avocat, Baroul Argeş (1912-1940). Membru marcant, Partidul NaŃional Liberal. Primar al oraşului Piteşti (1932-1933), prefect de Argeş (28 noiembrie 1937 – 10 februarie 1938; 30 mai – 10 iulie 1940). Gestionarea administraŃiei locale în anii crizei economice mondiale. IniŃiative edilitare: aprobarea unui nou plan de sistematizare a urbei; acordarea terenului pentru edificarea Cercului Militar / Casa Armatei; extinderea clădirii Liceului de Fete Mihail şi SevastiŃa Vasilescu / Colegiul Zinca Golescu; continuarea amenajărilor la Schitul Trivalea. Aplicarea, în Argeş, a legislaŃiei elaborate de guvernele Octavian Goga (1937-1938) şi Gheorghe Tătărescu (1939-1940). Marginalizat după 1945, domiciliu forŃat, Măcin, Dobrogea (1953). Preocupări muzicale şi literare, limbile greacă, franceză, germană. Atestări documentare. Aprecieri publice antume şi


77

postume. (I .T.B.). ENACHE, Gheorghe I. (n. Buzoieşti, Argeş, 11 mai 1933). Inginer, industria lemnului, manager. Şcoala Tehnică Industria lemnului, Curtea de Argeş (1953), Facultatea de Industria Lemnului, Braşov (1958). Activitate permanentă, Combinatul de Prelucrarea Lemnului, Comăneşti, Bacău (1958-1993): tehnolog, şef secŃie, şef serviciu, inginer şef, director general. Coordonarea proiectării, construirii, punerii în funcŃiune, atingerii parametrilor, fabricile de cherestea, placaj, tâmplărie, furnire, mobilă, drojdie furajeră. Diversificarea exportului în state din Asia, America de Nord, Europa. Colaborări permanente cu specialiştii şi unităŃile argeşene de profil. Studii, articole, interviuri, comandamente de investiŃii, rapoarte, analize în domeniu. Membru al delegaŃiei României la Reuniunea economică din ElveŃia (1975), alte aprecieri publice. (I.D.P.). ENĂCHESCU, Dumitru (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Proprietar funciar, parlamentar. Membru marcant, Partidul łărănesc. Deputat de Argeş (1919-1920), reprezentând Partidul łărănesc. Adept al reducerii marilor domenii în favoarea gospodăriilor mici şi mijlocii.Interpelări electorale pe diverse teme legislative. Contribuii la promovarea ideilor reformiste pentru evoluŃia economiei şi administraŃiei locale. Aprecieri publice. ( C.D.B.).

ENĂCHESCU / NEGRU, Marius N.

(n. Negraşi, Argeş, 1 august 1958). Profesor universitar, fizician. Liceul Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1976), Universitatea Bucureşti (1983). Doctorat, fizică atomică, Munchen, Germania (1994). Activitate didactică: Liceul de Fizică-Matematică, Măgurele, Bucureşti (1983-1985); Facultatea de Fizică, Universitatea Bucureşti (1987-1988); University of Maine (1995 ~); University of Berkeley (vizitator 1997 ~), Statele Unite ale Americii. Cercetător ştiinŃific: Institutul de Tehnologia Materialelor, Bucureşti (1985-1987); Berkeley National Loboratory, California, Statele Unite ale Americii(1997 ~).

Conducător de doctorat (2004). Vicepreşedinte, Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică, România (2009 ~). Numeroase volume, studii, articole, reuniuni ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale. InvenŃii brevetate în state din America, Asia, Europa. Fondator laboratorul Nanotech 21, Bucureşti, Premiul Academiei Române pentru ŞtiinŃă (1996), doctor Honoris Causa, Universitatea din Piteşti (2009). CetăŃean american. Membru în prestigioase societăŃi profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (I.I.P.).

ENE, Aureliu Dorel Şt. (n. Oarja, Argeş, 4 aprilie 1940). Medic veterinar, funcŃionar de stat, manager. Liceul/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1956), Facultatea de Medicină Veterinară, Bucureşti (1965). Activitate specializată: unităŃi agricole de stat din judeŃul Brăila (1965-1970); şef, fermă, Întreprinderea Agricolă de Stat, Piteşti, Argeş (1970-1972); Director: Complexul Intercooperatist de Creşterea Bovinelor, Bradu, Argeş (1972-1975); DirecŃia ProducŃiei Animale, Ministerul Agriculturii, Bucureşti (1984-1991); Oficiul JudeŃean de ReproducŃie şi SelecŃia Animalelor, Ştefăneşti, Argeş (1991-1998). Medic principal, DirecŃia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Argeş (1975-1980); inspector şef, Inspectoratul Sanitar Veterinar, Argeş (1980-1984). ContribuŃii importante la fundamentarea programelor pentru dezvoltarea şi modernizarea activităŃii zootehnice din Argeş-Muscel. Studii, norme tehnice, reuniuni naŃionale, intervenŃii pe diverse teme. Aprecieri publice. (C.D.B.). ENE, Marin Radu (n. Tătuleşti, Olt, 30 iunie 1933). Şcoala Pedagogică Mixtă Nr. 3, Bucureşti, cursul complet (1955). Cadru didactic, Şcoala de 7 ani Străjeşti de Sus, Olt (1955-1957); instructor artistic, Casa de Cultură Regională Drăgăşani (1957-1959); actor, secŃia de Estradă, Teatrul Al. Davila, Piteşti (20 aprilie 1959); membru, Cenaclul literar Liviu Rebreanu, Piteşti (1960); învăŃător, actor, prozator, dramaturg, membru UNITER şi al Uniunii Scriitorilor din România (2006). Autor de literatură pentru copii, schiŃe, povestiri: Pintenul de aur (Bucureşti, 1985), Soarele din


78

casă (Bucureşti, 1991). Colaborator permanent al Radiodifuziunii Bucureşti, emisiunea Noapte bună, copii! (1972). Publică piese de teatru pentru copii, în ColecŃia Micul actor, Bucureşti: Unde-i melodia Iepuraşului? (jucată la AşchiuŃă, Piteşti, 1973, Arad, 1975), Cămaşa bunicului (1983), Melodia şi cele şapte zâne (1985). Creează un cuplu cu Dragoş Mârzan care le asigură prezenŃa în spectacole de gen ale Televiziunii Române, cum erau Albumele Duminicale. O activitate bogată care, din 1960, s-a împletit armonios cu cea de actor. (I.F.).

ENE, Virgiliu (n. Piteşti, Argeş, 8 aprilie 1929 – Bucureşti, 18 iunie 1997). Editor, scriitor, folclorist. Liceul Mihai Eminescu, Bucureşti (1949), Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti (1953). Doctorat, literatură, Bucureşti (1973). Activitate permanentă în Capitală (1953-1997): Editura Tineretului; Editura Albatros, Centrala Editorială. Volume importante: N. D. Cocea (1966, 1979); Anton Bacalbaşa (1975); Folclorişti români (1977); Romantici de odinioară (1985); Un băiat vesel (1989). Editor, operele scriitorilor N. D. Cocea, Cezar Bolliac, Constantin Mille, Jean Bart, Alexandru VlahuŃă, Emil Gârleanu. Numeroase antologii, studii de critică şi istorie literară, folclor, eseistică, schiŃe, nuvele, povestiri. Reuniuni interne şi internaŃionale în domeniu. Membru, prestigioase asociaŃii culturale din România, premii literare, alte importante aprecieri publice antume sau postume. (M.S.). ENE, Vlad Ioan G. (n. Piteşti, Argeş, 15 ianuarie 1975). Arhitect. Liceul Alexandru Odobescu, Piteşti (1993), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1999). Arhitect, S.C. Proiect Argeş S.A. (1999 ~). Edificii reprezentative în Piteşti, zone rezidenŃiale, sedii de firme. Membru, Ordinul ArhitecŃilor din România (2001). ContribuŃii la extinderea funcŃionalismului în arhitectura argeşeană. (A.M. ). ENESCU (Secolul XIX ~). Familie tradiŃională din Mălureni, Argeş. Mari proprietari funciari şi urbani. Jurişti, medici, finanŃişti, înalŃi funcŃionari de stat, militanŃi politici, demnitari. Întinse suprafeŃe de teren în

localităŃile Buneşti şi Zărneşti, plasa Piteşti, expropriate parŃial prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu, şi Reforma Agrară din 23 martie 1945, pe timpul guvernului condus de Petru Groza. Mai cunoscuŃi: Gheorghe E., căsătorit cu Zenovia (învăŃătoare), zece copii; Fotin Gh.E. (v.); Dumitru Gh.E. (director, Casa Autonomă a Monopolului); Eugeniu Gh.E. (consilier, Curtea de Apel); Gheorghe Gh.E. (medic, Casa de Asigurări); Virgil Gh.E. (junist militar); Mi şi Gh.E. (director, Casa de Asigurări Sociale). DonaŃii comunitare, reuniuni politice, exprimări externe. Aprecieri publice. (F.P.). ENESCU (Secolul XIX ~). Familie tradiŃională din Curtea de Argeş. Proprietari urbani, negustori, funcŃionari de stat, arhitecŃi, cadre didactice. Genealogie în Capitală şi în alte centre urbane din România. Mai cunoscuŃi: Dumitru E. (negustor); Ion D.E., arhitect (v.); Gheorghe Mircea I.E. (n. Bucureşti, 31 august 1920), arhitect de orientare funcŃionalistă, Facultatea de Arhitectură, Bucureşti (1944), doctorat, arhitectură, Bucureşti (1970); proiecte pentru: IAR Câmpulung (1944); Muzeul de Artă al României, Bucureşti (1953-1955); Institutul de Petrol şi Gaze, Bucureşti; Complexul de VinificaŃie Valea Călugărească, Prahova; Ansamblul Hidroenergetic PorŃile de Fier I, MehedinŃi (în colaborare); volume editate de specialitate; Mihai I.E. (n. Bucureşti, 29 aprilie 1926), arhitect orientare funcŃionalistă, Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1952), doctorat, arhitectură, Bucureşti (1973); proiecte pentru spitale (Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Satu Mare, Târgovişte, Tulcea) şi vile turistice pe litoralul Mării Negre. Diverse donaŃii comunitare. Aprecieri publice. (F.P.).

ENESCU, Cornelius (n. Slătioarele,

Băbana, Argeş, 7 septembrie 1924). Inginer constructor, epigramist, publicist. Liceul / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1943), Institutul Politehnic, Timişoara (1948). Inginer: trusturile de construcŃii ConstanŃa (1953-1965), Craiova (1965-1970), Argeş (1970-1972, inginer şef adjunct), Institutul de Cercetare şi


79

Proiectare pentru Materiale de ConstrucŃii, Bucureşti (1972-1986, şef de proiect). Volume importante: Vânătoarea de struŃi (1996); Unde este Caragiale (1999); StrănepoŃii lui Dracula (). Colaborator la revistele: Argeşul, Gluma (1942), Humorul, Scaiul, Urzica şi Radio Bucureşti. Numeroase reuniuni în domeniu. Membru de onoare fondator, Uniunea Epigramiştilor din România (1990), alte aprecieri publice. (M.S.).

ENESCU, Fotin (Buneşti, Mălureni, Argeş, 30 ianuarie 1878 – Chişinău, Basarabia, 30 noiembrie 1918). Magistrat, mare proprietar funciar, demnitar. Întinse suprafeŃe de teren: Buneşti, Zărneşti, Mălureni. Liceul de BăieŃi /Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1896), Facultatea de Drept, Bucureşti (1900). Activitate în domeniu: tribunalele judeŃene Vâlcea şi Argeş (judecător, procuror). Subdirector, Centrala Băncilor Populare, Bucureşti. Adept al reformei agrare, cooperativismului rural, sistemului creditelor avantajoase acordate lucrătorilor de la sate. Ministru în 1918: FinanŃe, Agricultură şi Domenii, cabinetele Alexandru Averescu, Constantin Coandă, Ion I. C, Brătianu (v.). Studii economice şi juridice, interviuri, articole, de presă. Diverse consemnări documentare. Eponimie: Federala Băncilor Populare Fotin Enescu, Piteşti (1930-1947). Alte aprecieri publice antume şi postume. (C.D.B.).

ENESCU, Gheorghe (Secolul XIX).

Proprietar rural şi urban, slujbaş domnesc, pitar, înalt funcŃionar public. Primar al oraşului Piteşti (1857-1859; 1860); preşedinte, Consiliul Municipal. Adept al unirii Principatelor Române, susŃinător al sistemului reformator modern, candidat pentru alegerea deputaŃilor în Divanul ad-hoc al Munteniei (1857). Stabilirea reprezentanŃilor urbei pentru întâmpinarea principelui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti (7 februarie 1859), pregătirea vizitei domnului la Piteşti (19 iunie 1859), prezentarea stării localitaŃii. Ini Ńierea elaborării primului plan urbanistic al oraşului, stimularea evoluŃiei industriei, a redimensionării gospodăreşti. Aprecieri publice. (T.M. ).

ENESCU, Gheorghe / GhiŃă (? - Piteşti, Argeş, 1880). Proprietar urban, militant politic, parlamentar. Şcoala NaŃională, Piteşti. Cursuri libere, Paris, FranŃa. Apropiat familiilor Brătianu (v). Case, terenuri, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti; testamentar, Constantin / Dinu I. C. Brătianu (v.). Membru marcant, Partidul NaŃional Liberal. Deputat, senator de Argeş / Muscel (1870 ~). Consemnări documentare în presa timpului. Aprecieri publice antume şi postume. (C.D.B.).

ENESCU, Ion D. (Curtea de Argeş, 17

februarie 1884 – Bucureşti, 1973). Arhitect. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1902), Şcoala Superioară de Arhitectură, Bucureşti (1912). Adept al eclectismului naŃional si al funcŃionalismului. Edificii reprezentative: Sediul AsociaŃiei Generale a Medicilor, Bucureşti (1919), Palatul Episcopal, ConstanŃa (1929-1932), Institutul de Cercetări Zootehnice, Bucureşti (1929-1932), Palatul Clinicilor Universitare, Cluj (1932-1934, în colaborare), Sanatoriul Valea Iaşului , Argeş (1939-1945). Numeroase spitale, sedii pentru instituŃii publice, locuinŃe. Studii şi articole apărute în reviste de profil. Membru activ, preşedinte, Societatea (Colegiul) ArhitecŃilor din România (perioada interbelică). Importante contribuŃii la diversificarea arhitecturii autohtone în secolul XX. (A.M. ). ENESCU, Mihai (Bughea de Jos, Muscel, 7 februarie 1903 - Aiud, Alba, 22 iunie 1959). Preot, proprietar funciar, militant şi deŃinut politic anticomunist. Seminarul Teologic, Curtea de Argeş (1925). Paroh, biserici din Muscel (1925-1952). Colaborator (1948-1952), Grupul Haiducii Muscelului. Arestat, Valea Româneştilor, Câmpulung Muscel (19 august 1952). Anchetat, torturat, judecat, Tribunalul Militar, Bucureşti, condamnat, 15 ani muncă silnică. Decedat, după şapte ani de detenŃie, Închisoarea de la Aiud. Aprecieri publice antume şi postume. Diverse consemnări documentare. (I.I.P.). ENESCU, Nicolae (Curtea de Argeş, 1886 – Tigveni, Argeş 1923). ÎnvăŃător, proprietar funciar, parlamentar, publicist.


80

Membru marcant, Partidul łărănesc. Şcoala Normală Carol I, Câmpulung, Muscel (1904). Activitate didactică permanentă, Şcoala Tigveni (1904-1923). Combatant, Primul Război Mondial (1916-1918, locotenent). Deputat de Argeş (1919-1922), reprezentând Partidul łărănesc. Fondator: Banca Populară şi Cooperativa de Ateliere, Tigveni, Argeş. SusŃinător al dezvoltarea apiculturii. Volum important: Sub steagul nostru şi Carol I. Interpelări electorale pe diverse teme legislative. ContribuŃii la promovarea ideilor reformiste în lumea satelor. Aprecieri publice antume şi postume. (C.D.B.).

ENESCU, Nicolae N. (Coşeşti, Muscel, 26 noiembrie 1911 - Bucureşti, 6 decembrie 1993). Jurist, militant politic, parlamentar. Studii liceale la Piteşti (1929), Facultatea de Drept, Bucureşti (1933). Activitate în domeniu: Câmpulung, Muscel (1933-1948); Bucureşti (1964-1993). Membru marcant, Partidul NaŃional Liberal: preşedinte, OrganizaŃia Tineretului Universitar, Câmpulung; secretar al partidului, Zona Muscel (1931-1937). Deputat de Muscel (1946-1948), reprezentând Partidul NaŃional Liberal. Membru activ, Grupul de rezistenŃă armată anticomunistă MunŃii FrunŃii , Argeş (1948-1949), colaborator apropiat al lui Dumitru Apostol (v.). Arestat, anchetat, judecat. DeŃinut politic, condamnat, 20 de ani temniŃă grea, executaŃi parŃial (1949-1964). Muncitor agricol, ferme din Bărăgan, IalomiŃa. IniŃiator, reorganizarea mişcării liberale din România (1989), secretar executiv, vicepreşedinte, conducerea centrală a partidului. Deputat de Argeş, Adunarea Constituantă (1990-1992), reprezentând Partidul NaŃional Liberal. Preşedinte, Comisia Specială Berevoeşti, privind cercetarea distrugerii unor documente ale SecurităŃii din România. Scrieri, memorii, dezbateri parlamentare. Importante recunoaşteri publice antume şi postume. (C.D.B.).

ENESCU, Nicolae N. (Tigveni, Argeş, 4

iulie 1915 - Curtea de Argeş, 31 decembrie 2009). Profesor, limba şi literatura română, militant politic, publicist. Fiul lui Nicolae E. (v.). Liceul Teoretic, Sibiu (1934), Universitatea din Bucureşti (1940). Membru marcant, Partidul

NaŃional łărănesc. FuncŃionar, Curtea de Argeş (1940-1946). Activitate didactică sau culturală, şcoli şi muzee din localitate (1946-1948; 1965-1977). Adept al rezistenŃei armate anticomuniste. Arestat, cercetat, torturat, Securitatea din Piteşti, Argeş, Tribunalul Militar, Craiova; condamnat, şase ani detenŃie, penitenciarele Craiova (Dolj), Aiud (Alba). Eliberat în 1954. Domociliu obligatoriu muncitor necalificat, sate din Bărăgan, IalomiŃa (1954-1965). Preşedinte fondator, OrganizaŃia Curtea de Argeş, Partidul NaŃional łărănes Creştin. Democrat (1990-1998). Volum important: Memoria lacrimei (2007). Articole, comentarii, interviuri, publicaŃii din Argeş. Emisiuni media, consemnări în manuscris. Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.). ENESCU-BUGHEA, Constantin (Bughea, Muscel, 13 mai 1899 - ?). ÎnvăŃător, publicist. Şcoala Normală Carol I, Câmpulung (1919). Inspector, Casa Muncii Căilor Ferate Române, Bucureşti. Colaborator, cotidianul Universul, Bucureşti (1932). Volume (proză, teatru): Satul meu (1923); Povestea războiului de întregire (1927); ÎnvăŃătorul în slujba binelui obştesc (1928); Din alte vremuri (1932); Sunt străjer (1936). Diverse aprecieri publice antume şi postume. (I.I.B. ).

ENESCU-STÂLPENI, Dem

(Câmpulung, Muscel, 4 ianuarie 1884 – Alexandria, Teleorman, 6 februarie 1927). Profesor limba română, parlamentar, publicist, traducător. Şcoala Normală Carol I, Câmpulung (1903), Universitatea din Bucureşti, Litere, Filosofie, Drept (1915). ÎnvăŃător, Bobiceşti, RomanaŃi şi Stâlpeni, Muscel (1903-1910). Profesor: Gimnaziul din Câmpulung (1914-1916); Şcoala Normală de BăieŃi şi Gimnaziul de Fete Lumina, Alexandria, Teleorman (1919-1927). Deputat de Teleorman în Parlamentul României (1921-1923). Volume importante: Dezertorii (1916); Judecarea Generalului Averescu (1920); Comori indiene, traducere adnotată din limba sanscrită (1925). Autor de manuale şcolare; redactor, Bunavestire, Câmpulung (1922-1923), Vreme nouă şi Anuarul pedagogic, Alexandria (1920). Colaborator, revistele ÎnvăŃământul românesc,


81

Muscelul nostru. Studii, articole, comentarii pe diverse teme, reuniuni didactice şi literare. Aprecieri publice antume şi postume. (M.S.).

ENESCU-STÂLPENI, Eliza Dem (Piteşti, Argeş, 19 august 1888 - ?). Institutoare, publicist, traducător. Şcoala Normală Elena Doamna, Bucureşti (1908). ÎnvăŃătoare: Stâlpeni, Muscel; Şcoala Primară de Fete Nr. 2, Alexandria, Teleorman (1908). Volume importante: Căutări (1903, în colaborare); Educatoarele din România (1908); Proverbe şi maxime indiene, traducere comentată (1910). Articole în presa timpului, alte prezenŃe în viaŃa publică. (M.M.O. ).

ENGEL, Anica (Secolul XIX).

Proprietar urban din Piteşti, case, suprafeŃe de teren în Zăvoiul Argeşului, cinci pogoane, alte bunuri cu valoare deosebită. IniŃiativa înfiinŃării unui parc de agrement în zona amintită, acŃiune nefinalizată. DonaŃie către Primăria Piteşti a acestei suprafeŃe, spre vânzare, prin licitaŃie, pentru grăbirea amenajării Grădinii Publice din centrul localităŃii. Procură oficială în vederea finalizării demersului, notificată la 11/23 februarie 1871, legalizare a PoliŃiei Piteşti. Atestări de arhivă. Aprecieri publice antume şi postume. (P.P.).

EPURE, Mihai M. (n. Gliganu de Jos, Rociu, Argeş, 1 octombrie 1948). Jurist, diplomat de carieră, publicist. Liceul Nicolae Bălcescu / Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1966), Facultatea de Drept, Bucureşti (1971). Doctorat, ştiinŃe juridice, Bucureşti (2000). Activitate specifică, Ministerul de Externe al României: referent, ataşat, secretar III, II, I, consilier (1971-1979); ataşat cultural şi de presă, Japonia (1979-1986); director, zona Orientul Îndepărtat (1992-2004). Ziarist (1986-1992). Volume importante: Japonia. Ikebana de gânduri (1991); Eşafodul din Bosfor (1993, în colaborare); Din CarpaŃi până la Fuji (2000); Aproape de Soare Răsare (2002); Samuraiul de pe Argeş (2009). IniŃiator: reeditarea trilogiei Suflet japonez, de Gheorghe Bogulescu; înfiinŃarea FundaŃiei Niponzka, Bucureşti (1990); diverse proiecte internaŃionale. Premii literare acordate de reviste şi societăŃi culturale

din Capitală, alte aprecieri publice. (I.D.P.).

ERBAŞU (Secolul XIX ~). Familie tradiŃională din Corbeni, Argeş. Mari proprietari funciari şi urbani, medici, funcŃionari de stat, ingineri, militanŃi politici, oameni de afaceri. Întinse suprafeŃe de teren arabil şi păduri în localităŃile Corbeni, Oeşti, Poenari (Argeş), Valea Mare Podgoria (Muscel). Mai cunoscuŃi: Gheorghe E. (v.), Ion E. (v.), Vasile E. (v.), Robert E. (om de afaceri). Diverse iniŃiative şi donaŃii comunitare. Aprecieri publice. (F.P.). ERBAŞU, Gheorghe (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe de teren în localitatea Corbeni, plasa Argeş, expropriate parŃial prin Reforma Agrară din 23 martie 1945, pe timpul guvernului condus de Petru Groza. (I.I.S.). ERBAŞU, Ion (Secolul XX). Medic, militant politic. Originar din Piteşti. Facultatea de Medicină, Bucureşti. Activitate specializată în Argeş şi Muscel. Membru marcat, Partidul NaŃional łărănesc, disident, Gruparea Anton Alexandrenscu, vicepreşedinte, OrganizaŃia Argeş (1945-1947). Adept al constituirii şi consolidării Blocului NaŃional Democrat şi Blocului Partidelor Democrate. SusŃinător al mişcării cooperatiste postbelice, membru, Consiliul de AdministraŃie, Institutul NaŃional al CooperaŃiei, Bucureşti (1945-1949), vicepreşedinte, Comitetul de DirecŃie (1946-1947). Apropiat al scriitorului Liviu Rebreanu (v.), cumpărarea proprietăŃii acestuia de la Valea Mare, Piteşti. Aprecieri comunitare. (C.C.). ERBAŞU, Vasile (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe de teren în localitatea Corbeni, plasa Argeş, expropriate parŃial prin Reforma Agrară din 23 martie 1945, pe timpul guvernului condus de Petru Groza. (I.I.S.). ERCUłĂ, Vasile C. (Moineşti, Bacău, 24 ianuarie 1936 – Piteşti, Argeş, 26 octombrie 2008). Inginer, drumuri şi poduri, manager. Stabilit definitiv la Piteşti din 1964. Liceul


82

Teoretic, Târgu Mureş (1954), Institutul de ConstrucŃii, Bucureşti (1959). Activitate în domeniu (şef lot, diriginte de şantier, şef serviciu tehnic): Întreprinderea ConstrucŃii Poduri, Bucureşti, şantierele hidroenergetice Bicaz, NeamŃ (1959-1961) şi Târgu Trotuş, Bacău (1961); Întreprinderea Căi Ferate, Bucureşti, Şantierul Focşani, Vrancea (1962-1963); SecŃia Drumuri şi Poduri, Sfatul Popular Regional Bacău (1963); Trustul de ConstrucŃii Montaj-Cărbune, Bucureşti, Şantierul Motru, Gorj (1963-1964). Inginer principal, drumuri şi poduri, Institutul de Proiectare Argeş / SC Proiect SA, Piteşti (1964-1996). Colaborări, firme private (1996-2003). ContribuŃii distincte la sistematizarea şi modernizarea principalelor reŃele urbane sau rurale de străzi, drumuri judeŃene, poduri, pasaje, pasarele din Argeş-Muscel. Aprecieri publice antume şi postume. (G. P.). EREMIA, C ătălin N. (n. Piteşti, Argeş, 19 ianuarie 1975 ). Fotograf. Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1994), Şcoala Populară de Artă, Piteşti (1996). Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1999). Instructor de fotografie, Clubul elevilor, Casa Studentului, Piteşti (1999-2001). Fondator, Studio Cătălin Eremia – images (2002 ~). Colaborări media, revistele: Descoperă România, VacanŃă la Ńară, Plai cu boi (Bucureşti), Stil de viaŃă (Piteşti). Activitate externă, firme de publicitate din Italia. Aprecieri critice favorabile. (I.E.C.). ERFULESCU, Ion (Mălureni, Argeş ?? - 1917). Proprietar funciar, constructor. Edificii religioase şi civile reprezentative: biserica ortodoxă din Domneşti, Muscel (1906~); casa învăŃătorului Anton Diaconescu (1910) şi biserica ortodoxă din CacaleŃi/Zărneşti, Mălureni (1912). Participant la confruntările militare de la Mateiaşi, Valea Mare PravăŃ, Muscel (octombrie – noiembrie 1916). Căzut la datorie în timpul retragerii trupelor române spre Frontul din Moldova (1917). Atestări documentare monografice. Diverse aprecieri publice. (R.R.).

ERNST, Emilia N. (n. Bărcăneşti, IalomiŃa, 23 ianuarie 1945). Arhitect. Stabilită

în Argeş în 1953. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1962), Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucureşti (1968). Arhitect, Institutul de Proiectare Argeş, S.C. Proiect S.A. Piteşti (1968-1990). Proiecte reprezentative finalizate prin construcŃii: Centrul Stomatologic, Pitesti; AdministraŃia Financiară, Curtea de Argeş; căminul şi atelierele Liceului Nicolae Bălcescu, Piteşti; Pensiunea Izvoru, Argeş; Pensiunea Arefu, Argeş. Membru, Uniunea ArhitecŃilor din România, alte asociaŃii profesionale în domeniu. Aprecieri publice. (A.M .).

ERNST, Nicolae N. (Vulcan, Braşov, 1ianuarie 1939- Curtea de Argeş, 2 ianuarie 2005). Arhitect, funcŃionar public. Stabilit în Argeş din 1968. Liceul de Arhitectură, Bucureşti (1956), Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucureşti (1964). Arhitect: Institutul de Proiectare Braşov (1964-1968); Institutul de Proiectare Argeş (1968-1977); Inspectoratul pentru Cultură Argeş (1995-1997); Atelier privat Curtea de Argeş (1993-2005). Arhitect şef al Municipiului Piteşti (1977-1993). Proiecte reprezentative finalizate prin construcŃii: reabilitarea şi extinderea clădirii Teatrului Alexandru Davila, Piteşti (1972-1979); Hotelul Muntenia II (Turnul), Piteşti (1976); Magazinul Vidraru, Curtea de Argeş; hotelurile Alutus şi Capela, Râmnicu Vâlcea. Amenajări ambientale: PiaŃa Civică Centrală, Bulevardul Petrochimiştilor , Calea Craiovei, Piteşti; primele fântâni arteziene, sensuri giratorii, pasaje pietonale subterane. SchiŃe speciale pentru: Simfonia lalelelor, Piteşti (1978-1993); Rotonda personalităŃilor , Muzeul Goleşti (1988); Centrul Civic, Curtea de Argeş. Premii naŃionale şi internaŃionale: România, FranŃa, Belgia. Membru, Uniunea ArhitecŃilor din România, alte asociaŃii profesionale în domeniu. Valoroase aprecieri publice. (A.M .).

ESARCU, Constantin ( Bucureşti, 5

iunie 1836 – Govora, Vâlcea, 8 iunie 1892). Medic, demnitar, diplomat, parlamentar. Integrat spaŃialităŃii argeşene prin acŃiuni sociale, educative, culturale. Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti (1854), licenŃă, ştiinŃele naturii, Paris (1859). Doctorat, medicină, Paris, FranŃa (1864). Activitate specializată, Şcoala de


83

Medicină, Bucureşti (1864-1873). Membru, Consiliul General al ÎnvăŃământului di România (1865); director, Ministerul Cultelor şi InstrucŃiunii Publice, Bucureşti (1870-1871). Agent diplomatic, Roma, Italia (1973); trimis extraordinar şi ministru plenipotenŃiar: Italia (1873;1876;1879; 1891-1893); Grecia (1879-1882); ministrul Afacerilor Străine (1891). IniŃiator şi fondator principal, Societatea Ateneul Român, Bucureşti (1865). Membru corespondent al Academiei Române (1884). Senator de Argeş, Colegiul I (1891-1892), reprezentând, Partidul Conservator. Numeroase lucrări ştiinŃifice şi didactice, reuniuni tematice, interviuri. Valoroase recunoaşteri publice antume şi postume. (C.D.B.).

ESCADRONUL DE DOROBANłI

ARGEŞ (1850-1876). Prima unitate militară oficială de stat din Piteşti, înfiinŃată conform Legii pentru organizarea dorobanŃilor de judeŃe, semnată de domnul łării Româneşti, Barbu Ştirbei (1849 ~ 1856). Subordonare faŃă de ocârmuirea judeŃului: asigurarea soldei lunare, construirea cazărmii, stabilirea terenului de instrucŃie. Reorganizări ulterioare: 27 februarie 1860, dispoziŃiile domnului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), asimilarea dorobanŃilor cu armata regulată a Principatelor Unite; 1 iulie 1872, înfiinŃarea Regimentului 2 dorobanŃi pentru judeŃele Argeş, Gorj, Vâlcea, cu sediul la Râmnicu Vâlcea, 26 noiembrie 1876, înfiinŃarea Regimentului 4 dorobanŃi Argeş, având reşedinŃa la Piteşti, pentru judeŃele Argeş şi Muscel. Structuri şi evoluŃii asemănătoare la Câmpulung, Muscel. (P.P.). ESENłIAL ÎN ARGEŞ (2007~). PublicaŃie săptămânală, apare la Piteşti. Editor: SC EsenŃial Media Press SRL. Program structurat pe doctrina Partidului Democrat-Liberal. Analize, dezbateri, reportaje, informaŃii, interviuri, anchete, note cu conŃinut politic, economic, social, eclesiastic, din domeniile învăŃământului, culturii, sănătăŃii, sportului. Director general, Loredana Dumitrescu; imprimare, Graficprint Industries, Piteşti (2009~). Conexiuni: suplimentul lunar EsenŃial în educaŃie; Editura EsenŃial Media. Diverse iniŃiative şi activităŃi publice. (I.I.B. ).

EUPHONIA (2000~). PublicaŃie periodică, apare la Piteşti, editată trimestrial de Filarmonica din localitate, 32 de pagini. Articole, analize, informaŃii, comentarii, cronici pe teme de cultură muzicală. Prezentarea concertelor susŃinute de filarmonică, interviuri cu dirijori şi interpreŃi, opinii ale spectatorilor, creaŃii în primă audiŃie, note retrospective, proiecte alternative. Director: Jean Dumitraşcu (v.); redactor şef: Mihaela Fulgeanu-Matei (v.). Diverse sugestii comunitare. (V.G.M.). EUSTATIADE, Mihail D. (Secolul XIX). Mare proprietar funciar, slujbaş al statului. Origine elenă. Stabilit în România din 1870. Întinse suprafeŃe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită: CiulniŃa, Cotu Malului (Leordeni), Pătuleni (Răteşti). FuncŃionar la vamă, Bucureşti. Ctitor, Biserica SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi Elena (1886-1888), clădirile şcolii şi primăriei, CiulniŃa, Leordeni. Importante donaŃii, bani şi obiecte de cult, instituŃii eclesiastice din Leordeni, Bucureşti, Paris, Curtea de Argeş. Eponimie, comuna CiulniŃa-Eustatiade, existentă în etape 1892-1908, integrată ulterior localităŃii Budişteni, astăzi Leordeni, Argeş. ContribuŃii la redimensionarea socială şi arhitectonică a localităŃiilor amintite. Atestări documentare. Aprecieri publice antume şi postume. (S.I.C.).

EVENIMENTUL MUSCELEAN (1995 ~). PublicaŃie periodică din Câmpulung, Argeş, subintitulată Ziar independent, apariŃie bisăptămânală. Preşedinte fondator, Paul Vişan; director, Nicolae Badiu (v.). Analize, comentarii, reportaje, interviuri, note, cronici, informaŃii pe teme cetăŃeneşti. Tipografiere, SC Graficprint Industies SRL, Piteşti (2009 ~). Diverse implicări comunitare. (G.F.C.). EVERAC, Paul / CONSTANTINESCU, Petru (n. Bucureşti, 23 august 1924). Dramaturg, prozator, eseist, om de cultură, manager. Domiciliu tradiŃional, Podu DâmboviŃei, Dâmbovicioara, Argeş (1970~). Liceul Moise Nicoară, Arad (1942), facultăŃile de Drept (1947) şi de Filologie (1948), Bucureşti. FuncŃii publice,


84

administrative şi juridice (1949-1958): contabil, director de muzeu la Buzău şi Sighişoara, şef de protocol la Marea Adunare NaŃională. Director general, Televiziunea Română (1993-1994), Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă Nicolae Iorga de la VeneŃia, Italia (1995-1997). Fondator şi preşedinte, FundaŃia Steaua Carpatină (Bucureşti-Podu DâmboviŃei). Scrieri dramaturgice importante: Poarta (1958), Explozie întârziată (1958), Ştafeta nevăzută (1959), Ochiul albastru (1961), Costache şi viaŃa interioară (1962), Omul de lângă tine (1963), Himera (1963), O întâmplare neobişuită (1964), Simple coincidenŃe (1964), Patimi (1967), Ana (1969), Cine eşti tu? (1970), Camera de dincolo (1970), Un fluture pe lampă (1974), Cititorul de contor (1975). Proză şi eseistică: ReflecŃii despre inteligenŃă (1967), Don Juan din Grădina Icoanei (1968), Poeme discursive (1972), Încotro merge teatrul românesc (1975), ŞedinŃa balerinelor (1978), ReacŃionarul (1991), Repetatele violuri (2003). Numeroase premiere pe scena teatrului Alexandru Davila din Piteşti. Membru, importante asociaŃii profesionale în domeniul literaturii şi ştiinŃelor comunicării. Valoroase aprecieri publice. (M.S.). EXPOZIłIA AGRICOL Ă ŞI INDUSTRIAL Ă DIN PITEŞTI (1881-1882). Prima activitate din acest domeniu cunoscută în reşedinŃa Argeşului. Deschidere oficială: 24 octombrie 1881, Hotelul Dacia, din localitate. Primar Nicolae Viişoreanu (v.), prefect Alexandru Budişteanu (v.). Reeditări sub formă de concurs: august şi octombrie 1882 (diplome, medalii, premii în bani). Demersuri agreate de: Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş, ministerele economice din Bucureşti, forurile administrative urbane. Stimularea preocupărilor economice. Atestări de arhivă. Alte iniŃiative notabile în deceniile următoare. (C.D.B.). EXPOZIłIA DE ISTORIE A FARMACIEI PITE ŞTI (1983~). ColecŃie de documente, obiecte, cărŃi, fotografii, ilustraŃii privind activitatea farmaceutică tradiŃională din Argeş, Olt, Vâlcea. Inaugurare: 7 aprilie 1983. IniŃiativă promovată de Dorina Irina Mureşanu Popescu (v.). Peste 1 500 de exponate specifice:

recipiente din cristal sau ceramică, instrumente din os, lemn ori metal, balanŃe, mojare, barometre, pilulare, truse, diplome, piese de mobilier, provenite parŃial din Austria, FranŃa, Germania. Volume tematice: Farmacopeea Universală (1845); Farmacopeea Română (1862 ~1983); DicŃionar de Mică Chirurgie (Paris, 1853), cu autograful lui Carol Davila (v.). LocaŃii succesive: Oficiul Farmaceutic / Centrofarm; Farmacia Nr. 67, Banatului; Farmacia Complexului Eremia Grigorescu, astăzi, Catena, Piteşti. Patrimoniu consemnat în evidenŃele Muzeului JudeŃean Argeş. Diminuarea preocupărilor din domeniu, după privatizarea unităŃilor de profil. (C.C.).

EXPOZIłIA FLORICOL Ă SIMFONIA LALELELOR PITEŞTI (1978 ~). IniŃiativa originală a municipalităŃii, consacrată prezentării selecte a lalelelor aclimatizate în arealul românesc. Participare naŃională şi internaŃională: institute de cercetare, unităŃi productive, cultivatori individuali. Prima ediŃie: 6-9 mai 1978. Fondatori: Ilarie Isac (v.), Valeriu Nicolescu (v.), Florian Popescu (v.), Petre Popa (v.), Gheorghe Pacea (v.), Alexandru Popa (v.), Mircea Pungoci (v.), Nicolae Erst (v.). Organizări anuale permanente, sub egida Consiliului Local şi a Primăriei Piteşti, în colaborare cu factori specializaŃi din domeniul horticulturii (româneşti). LocaŃii succesive: Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa CărŃii, Casa Artelor, PiaŃa Publică, esplanada Mobilux. Activitate emblamatică pentru reseprinŃa Argeşului. Scene monografice: Mircea Pungoci (2009). Numeroase exprimări documentare, emisiuni media, relatări de presă. Diverse activităŃi culturale şi urbanistice complementare. (C.D.B.).

EXPOZIłIA MEMORIAL Ă PERMANENTĂ DIN CONACUL GOLEŞTILOR (1958 ~). Obiectiv de referinŃă al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş. Edificiu central (1640), ctitoria lui Stroe Leurdeanu (v.), refăcut, ca ansamblu arhitectonic, de Radu Golescu/Banul (v.), la sfârşitul secolului XVIII. Reabilitare: 1942-1943; 1960-1961 (finanŃare guvernamentală). ConstrucŃie masivă, stil


85

românesc tradiŃional, ziduri din cărămidă, parter locuibil, compartimentat, astăzi, în: camera de oaspeŃi; camera de lucru a fraŃilor Golescu; camera Zinca Golescu; camera Anica şi Carol Davila. Mobilier baroc sau Biedermeyer, numeroase obiecte din Ńesături textile, lemn, metal, sticlă, porŃelan. Truse personale, picturi, fotografii, scrisori, alte piese originale aparŃinând familiilor Leurdeanu (v.), Golescu (v.), Davila (v.), RacoviŃă (v.). Tematică elaborată în 1958, de Constantin Iliescu (v.), coordonatorul proiectului. InvestiŃie de stat, sursă documentară de excepŃie pentru studierea istoriei noastre naŃionale. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ARTĂ PLASTICĂ DIN CÂMPULUNG (1963 ~). ColecŃie specială a Muzeului Municipal din localitate, constituită preponderent prin donaŃiile familiilor Mihai Tican Rumano (v.) şi Ion C. Petrescu (v.). În prezent: peste 600 de picturi, sculpturi, desene, schiŃe, alte piese valoroase. Semnături consacrate: Corneliu Baba, Constantin Baraschi (v.), Marius Bunescu, Ilie Burghele, Iacovache Constantinescu (v.), Lucian Grigorescu, Oscar Han, Sava Hentia, Iosif Iser, Dimitrie MăŃăuanu (v.), George Mircea Demetrescu (v.), Costin Petrescu (v.), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (v.), Nicolae Vermont. AchiziŃii şi oferte ulterioare. SpaŃiu iniŃial: Casa Domnească, Mănăstirea Negru-Vodă, Câmpulung, Argeş. Actuala organizare: 1979. Săli distincte pentru etalare, depozite, medalioane tematice, simeze temporare. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ECOLOGIE ŞI PROTECłIA MEDIULUI PITEŞTI (1977 ~). SpaŃiu special amenajat pentru etalonarea exponantelor existente în portofoliul Muzeului JudeŃean Argeş, prezentate într-o manieră modernă, dinamică, adaptată provocărilor actuale. Anterior, într-o altă locaŃie, SecŃia ŞtiinŃe Naturale a unităŃii amintite. Tematică: Radu Stancu (v.), Radu Gava (v.). Colaboratori: consultanŃi, documentarişti, experŃi în materie. Proiect şi execuŃie constructivă: Întreprinderea Decoraliva, Bucureşti. Inaugurare: 18 august 1977. Directorul instituŃiei: Radu Stancu. Şefii secŃiei (succesiv): Radu Gava, Daniela Ileana Stancu.

Noutate europeană a domeniului. Reuniuni interdisciplinare periodice, diversificarea modalităŃilor de conlucrare cu vizitatorii, ample iniŃiative avansate forurilor ştiinŃifice naŃionale şi internaŃionale. Comentarii elogioase. Implicări comunitare permanete. (S.I.C.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ DIN CÂMPULUNG (1952 ~). SecŃie specializată a Muzeului Municipal din localitate, aflată în cea mai verde construcŃie civilă urbană existentă (1735), denumită tradiŃional, Vila Ştefănescu. Reabilitare (1928), teză de doctorat, arhitect Dumitru Ionescu-Berechet (v.). DonaŃie pentru Academia Română (1948), ultimul proprietar, Gheorghe Ştefănescu (v.). Muzeu NaŃional (1952-1968). IniŃial, colecŃie sistematizată. Redimensionare după 1977. Tematică elaborată de Flaminiu Mârtzu (v.), Ştefan Trâmbaciu (v.), Gheorghe Bodea. SecŃiuni distincte: interioare Ńărăneşti specifice muscelului; port popular zonal, ocupaŃii tradi Ńionale din mediul rural; ceramică. Mobilier şi alte dotări adecvate. InvestiŃie de stat. AchiziŃii ulterioare, reuniuni ştiinŃifice, ateliere de lucru, cercetări sociologice. Vizitatori de diferite vârste şi preocupări profesionale. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ DIN CURTEA DE ARGEŞ (1986 ~). SecŃie distinctă a muzeului municipal din localitate, aflată în casa donată de Dumitru Norocea (v.). Reabilitare (1984), amenajare specifică (1985-1986). Tematică şi execuŃie: specialişti ai Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş; creatori şi interpreŃi populari; artişti plastici. Coordonatori: Nicolae Moisescu (v.), Iulian Ilie Rizea (v.). SecŃiuni distincte: ocupaŃii, îndeletniciri şi meşteşuguri rurale; costume autentice; piese ceramice; in memoriam Dumitru Norocea. InvestiŃie de stat. Reactualizări ulterioare, reuniuni ştiinŃifice, ateliere de lucru, cercetări sociologice în zona de nord a judeŃului Argeş. Vizitatori de diferite vârste şi preocupări profesionale. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ISTORIE A ARGE ŞULUI - PITE ŞTI (1974


86

~). SpaŃiu special amenajat pentru etalonarea exponantelor existente în portofoliul Muzeului JudeŃean Argeş, prezentate într-o manieră modernă, dinamică, adaptată provocărilor actuale. Anterior, într-o altă locaŃie, secŃie distinctă a unităŃii amintite. Tematică: Eugenia Popescu, Iulian Ilie Rizea (v.), Spiridon Cristocea (v.). Colaborări: consultanŃi, documentarişti, experŃi în materie. Proiect şi execuŃie constructivă: Întreprinderea Decorativă, Bucureşti. Inaugurare: 21 august 1974. Directorul instituŃiei: Radu Stancu (v.). Şefii secŃiei (succesiv): Eugenia Popescu, Spiridon Cristocea, Romeo Mascheo. ExperienŃă originală şi noutate pentru Argeş-Muscel. Reuniuni interdisciplinare periodice, difersificarea modalităŃilor de conlucrare cu vizitatorii, îmbogăŃirea suportului ştiinŃific prin cercetări şi donaŃii. Implicări comunitare permanente. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE ISTORIE DIN CÂMPULUNG (1952-). SpaŃiu amenajat în muzeul municipal din localitate pentru a releva, special, tradiŃiile şi actualitatea zonei Muscel. Valoroase piese arheologice, documente medievale originale, hărŃi, fotografii, facsimile, machete din perioadele modernă sau contemporană. SecŃiuni distincte: Câmpulung, prima Capitală a łării Româneşti (1330-1369); Promovarea culturii feudale autohtone: Scrisoarea boierului Neacşu (v.) din 1521; Tipografia existentă în perioada 1635-1650, pe timpul voievodului Matei Basarab (v.), Şcoala Domnească înfiinŃată la 1669; Muscelenii şi evenimentele de la 1821, 1848, 1859, 1877, 1916, 1918, 1944, 1947; PersonalităŃi remarcate de-a lungul secolelor. Tematică elaborată de: Flaminin Mârtzu (v.), Ştefan Trâmbaciu (v.), Iulian Iliea Rizea (v.). Actuala organizare din 1979. Primar Manole Bivol (v.). InvestiŃie de stat. Periodic: medalioane memoriale, reuniuni ştiinŃifice, lansări editoriale. Numeroşi vizitatori din Ńară şi din alte state europene. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă DE

ISTORIE DIN CURTEA DE ARGE Ş (1969-). SpaŃiu special amenajat în muzeul municipal din localitate, prezentând, astăzi, evoluŃia urbei de la voievodul Basarab I Întemeietorul (v.), până în

1947. Piese litice, heraldice, numismatice medievale, acte nobiliare, domneşti sau regale originale, fotografii, facsimile, hărŃi, machete, scrisori din perioadele modernă şi contemporană, impresii de călătorie. SecŃiuni distincte: Curtea de Argeş, prima reşedinŃă a łării Româneşti; Dezvoltarea economică şi spirituală a CetăŃii (secolele XIV-XVIII); Momente semnificative din timpul evenimentelor de la 1600, 1821, 1848, 1859, 1877, 1916, 1918, 1944, 1947; PersonalităŃi locale înscrise în universalitate. Tematică elaborată de Nicolae Moisescu (v.), Juliam Ilie Rizea (v.). Actuala organizare din 1982. Primar Nicolae Zevedei (v.). InvestiŃie de stat. Periodic: reuniuni ştiinŃifice, lansări editoriale, medalioane tematice. Numeroşi vizitatori din Ńară şi din alte state europene. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă ETNOGRAFIC Ă ÎN AER LIBER GOSPODĂRII DE VITICULTORI ŞI POMICULTORI DIN ROMÂNIA (1966 ~ ). SecŃie specializată a Muzeului de la Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, unicat în România, amenajată pe o suprafaŃă de 10 hectare. ConstrucŃii aduse din toate zonele ocupaŃionale şi provinciile autohtone, majoritatea aparŃinând secolului XIX: Muntenia, Oltenia, Moldova, Transilvania, Maramureş, Banat, Crişana, Dobrogea, Bucovina, Basarabia. Amplasare unitară, sub forma unui sat tradiŃional, suprapunând, ca imagine, configuraŃia geografică a Ńării. Gospodării complexe, mobilier specific de interior, instrumentar viti-pomicol, anexe, acareturi, spaŃii cultivate. Distinct: biserică, primărie, şcoală, han, cramă, ateliere meşteşugăreşti. Tematica elaborată în 1965, de Consiliul Muzeelor de Etnografie, format din cercetătorii: Nicolae Ungureanu, Boris Zderciuc, Valeriu Butură, Cornel Irimie; plan general: Paul Niedermaier (arhitect). Echipe specializate ale muzeului pentru cercetare interdisciplinară, demontarea, transportul, remontarea şi amenajarea obiectivelor achiziŃionate. InvestiŃie de stat. Coordonatorii proiectului (succesiv): Constantin Iliescu (v.), Iulian Ilie Rizea (v.), Vasile Novac (v.), Filofteia Pally (v.). Suport documentar pentru cunoaşterea unor preocupări tradiŃionale din lumea rurală românească.


87

(R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ DIN ARGEŞ – MUSCEL (1992 ~). SpaŃiu special amenajat la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, în pavilionul de nord al ansamblului constructiv aparŃinând, tradiŃional, familiei Golescu (V.). Succesiv: aşezări şi arhitectură; ocupaŃii şi meşteşuguri; artă populară contemporană. Numeroase exponate privind domeniile enunŃate: obiecte casnice, Ńesături textile, port popular, piese din lemn, metal, ceramică şi piatră; ilustrarea practicării permanente a ocupaŃiilor şi meşteşugurilor tradiŃionale: agricultura, prelucrarea şi conservarea resurselor naturale, creşterea viermilor de mătase, realizarea şiŃei sau a şindrilei; evidenŃierea schimburilor de produse între provinciile carpatice. Tematică elaborată în 1992, de: Valentina Popa, GheorghiŃa Lăzărescu, Filofteia Pally (v.). Coordonatorii proiectului: Vasile Novac (v.), Ilie Iulian Rizea (v.). Montaj general: Valentina Popa, GheorghiŃa Lăzărescu, Filofteia Pally, tehnicienii şi muncitorii atelierelor proprii. InvestiŃie de stat. Sursă documentară pentru redefinirea preocupărilor rurale cu caracter istoric, adaptate modului de viaŃă actual. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă FLORI DE MINĂ COMORILE PĂMÂNTULUI PITEŞTI (2009 ~). SpaŃiu special amenajat pentru prezentarea celor mai importante piese din colecŃia de mineralogie a Muzeului JudeŃean Argeş. InformaŃii complexe despre diversitatea podoabelor subteranului: cuarŃ, ametist, citrin, agat, cuarŃ fumuriu, diamant de Maramureş, pirită, realgan, calcit, marcasit. Valoare de patrimoniu cultural prin: raritate, perfecŃiune, dimensiuni, parageneză. Tematică: Daniela Ileana Stancu, şefa SecŃiei Ecologie şi ProtecŃia Mediului, doctorant, ştiinŃe ale naturii, colaborări didactice, Universitatea din Piteşti. Inaugurare: 2 septembrie 2009, directorul instituŃiei, Spiridon Cristocea (v.). Colucrări permanete cu Muzeul de Mineralogie Baia Mare, Maramureş, geologi din România, alŃi specialişti europeni. Diverse reuniuni ştiinŃifice, întâlniri tematice cu vizitatorii, prezentări media,

îmbogăŃirea portofoliului prin achiziŃii sau donaŃii. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă LOCUL ŞI ROLUL GOLEŞTILOR ÎN ISTORIA NAłIONALĂ (1980 ~). SpaŃiu special amenajat la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, în pavilionul de vest al ansamblului arhitectonic aparŃinând, tradiŃional, familiei Golescu (V.). Succesiv: genealogie (secolele XVI-XVII); luminiştii (secolul XVIII); revoluŃionarii şi unioniştii (1821-1859); demnitarii României moderne (1859-1977); colaborări politice, economice, culturale, ştiinŃifice (1859-1977); omagii postume. Valoroase documente originale (inscripŃii, hărŃi, scrisori, fotografii, manifeste), obiecte personale, facsimile, exegeze. În prim-plan: Constantin/Dinicu Golescu (v.), Ştefan Golescu (v.), Nicolae Golescu (v.), Radu Golescu (v.), Alexandru Golescu-Albu (v.), Alexandru Golescu-Negru (v.), Alexandru Davila (v.), George Bengescu. Tematică elaborată în 1980, de Mihail Gorgoi, Radu Oprea, Filofteiu Vochin, Sevastian Tudor, Valentina Popa, Vasile Novac (v.). Coordonatorii proiectului: Vasile Novac, Iulian Ilie Rizea (v.). Montaj general: Întreprinderea Decorativa, Bucureşti; manager, Alexandru Sendel. InvestiŃie de stat. Sursă documentară de excepŃie pentru analiza fenomenologiei proprie istoriei noastre autohtone. (R.G.). EXPOZIłIA PERMANENT Ă SPORTUL ARGEŞEAN PITEŞTI (2008~). SpaŃiu special amenajat pentru prezentarea succeselor obŃinute, de-a lungul deceniilor, de campionii originari din Argeş-Muscel, la întreceri sportive naŃionale, balcanice, universitare, europene, mondiale, olimpice. Rezultate relevante: box, lupte, judo, atletism, fotbal, înot, planorism, tenis, ciclism. Echipamente, obiecte de concurs, diplome, medalii, fotografii, facsimile. IniŃiator: Consiliul JudeŃean Argeş, preşedinte Constantin Nicolescu (v.). Inaugurare: 5 septembrie 2008. Activitate integrată Muzeului JudeŃean Argeş, director Spiridon Cristocea (v.). Primul custode, Liviu Valentin Motreanu. Complementar: lansări editoriale în domeniu; aniversări şi comemorări,


88

întâlniri ale vizitatorilor cu preferaŃii publicului; reuniuni ştiinŃifice; acceptarea de donaŃii pentru diversificarea patrimoniului expoziŃional. Colaborări permanente cu foruri şi asociaŃii sportive din România. (N.M.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă ŞCOALA SLOBODĂ OBŞTEASCĂ DE LA GOLEŞTI (1962 ~). SpaŃiu special amenajat la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Ştefăneşti, Argeş, în pavilionul de sud al ansamblului arhitectonic aparŃinând, tradiŃional, familiei Golescu (v.), unde a funcŃionat prima şcoală superioară rurală mixtă din Muntenia (1826-1830), iniŃiată de Constantin/Dinicu Golescu (v.). Predare în limba română, acces pentru copiii tuturor categoriilor sociale, învăŃământ şi cărŃi gratuite, metodă lancasteriană. Întâiul profesor/director: Aaron Florian (v.). Reconstituirea sălilor de clasă, mobilier specific, manuale, obiecte didactice, portrete, consemnări, facsimile memoriale. InvestiŃie de stat. Tematică elaborată în 1962, de Eugenia Constantinescu (v.), actualizată de Cristina BoŃoghină, coordonator. Importantă sursă documentară privind studiul evoluŃiei învăŃământului autohton din perioada premodernă. (R.G.).

EXPOZIłIA PERMANENT Ă TEHNICA NOUĂ PITEŞTI (1979-1990). SpaŃiu distinct, rezervat ilustrării rezultatelor obŃinute în cercetarea ştiinŃifică, integrată proceselor productive din unităŃile economice ale judeŃului Argeş . LocaŃie proprie: zona centrală a municipiului, strada 1 Mai / Ion C. Brătianu, Bloc 6 (parter), aparŃinând cooperaŃiei meşteşugăreşti. Prezentări din domeniile: invenŃii şi inovaŃii; reducerea consumului de materii prime şi materiale; diminuarea preŃului de cost; creşterea productivităŃii; înlocuirea reperelor din import; diversificarea exportului. IniŃiatori: Comisia Economică a JudeŃului Argeş, Consiliul JudeŃean al Sindicatelor, Primăria Piteşti. DesfiinŃată ca urmare a privatizării şi trecerii la concurenŃa de piaŃă liberă. (I.D.P.). EZECHIL, Emilia Liliana (n. Berevoieşti, Argeş, 17 martie 1955). Profesor,

psihopedagogie. Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1974), Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1978). Doctorat, pedagogie, Bucureşti (2000). Activitate didactică: Şcoala generală Mărăcineni (1979-1992), Institutul Militar Auto Mircea cel Bătrân, Piteşti (1992-1996), Universitatea din Piteşti (1996 ~), director Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (2007 ~). Volume importante: Comunicarea educaŃională în context şcolar (2002), Pedagogie – fundamente teoretice (2002, în colaborare), Education Facing Contemporary World (2004, în colaborare), Didactica – Teoria instruirii (2006, în colaborare), EducaŃia adulŃilor – O abordare psihopedagogică (2007). Studii, articole, comunicări ştiinŃifice publicate în reviste de specialitate, realizarea de emisiuni media pe teme educative, activitate de cercetare. ContribuŃii deosebite la dezvoltarea învăŃământului academic pentru pregătirea personalului didactic. Aprecieri publice. (M.C.S.).


89

Elisabeta (Paula Ottilia Elisa) de Neuwied (Carmen Sylva)

Constantin Esarcu

ExpoziŃia permanentă de Ecologie şi ProtecŃia Mediului Piteşti

ExpoziŃia permanentă de Istorie a Argeşului - Piteşti

ExpoziŃia permanentă flori de mină Comorile pământului Piteşti

ExpoziŃia permanentă Sportul argeşean Piteşti

enciclopedia arge Şului Şi muscelului · 2015. 6. 30. · enciclopedia arge Şului Şi muscelului...

Documents