Daniel Ciurel

Eminescu orator - Strategii retorice in publicisticd

Copyright@ Daniel CiurelCopyright@ TRITONIC pentru edi{ia prezenti

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

CIUREL DANIELEminescu orator - Strategii retorice ln publicisticl / Daniel Ciurel,Editura Tritonic, Bucuregti, 2019

ISBN: 978-60 6-7 49-432-7

Editor: Bogdan HribCoperta: Alexandra Bardan

Tip arul rcalizat in Romdnia

Orice reproducere, totali sau parliali a acestei lucriri ftr6 acordul scris al

editorului, esl.e stricl. interzisi Ei se pedepsegte conform Legii dreptului deautor.

E]t,lI]'lESCU ORATOR

$TRATE0il RET0RTCE irU pUnH0lsilC[

DANIEL CIUREL

ffiBucure;ti,20 19

CUPRINS

Argument .......,..;,......,............,.....,.......,..9

Capitolul I: Criticismul retoric .,,..,.....,18

Capitolul II: Contextul critic .......;... .......,...,..,..........32

1. Preliminarii ................ .......................32

2. Publicistica eminescianS. in critica romAneasci.....................35

2.1. Etapele jurnalismului eminescian ....................38

2.2.Exegeza concepliei doctrinare a lui Emines ca ....................44

2.3. Etapele receptirii publicisticii eminesciene ...................,.....51

3. Coordonate ale presei romAneqti in epoci ........62

3.1. Ziarigti predecesori qi contemporani ai lui Eminescu ,......63

3.2. Specii publicistice utilizate in epocd ......,...,....72

3.3. |urnaliqti-scriitori care au practicat gazetfuia .............,......75

4. Formafia retorici a lui Eminescu ...,....,..... ........76

Capitolul III: Strategii retorice ale ethos-ului ........,.,....,..,..,,,..,.83

Capitolul lV Strategii retorice ale logos-ului ................... ..,.,....124

Capitolul V Strategii retorice ale pathos-ului ...........................155

Capitolul VI: Criticismul retoric al articolelor de doctrine.....187

Capitolul VII: Strategii retorice satirice, polemice gi pamfl etare .....242

1. Preliminarii ...,..,......... ....................,242

2. Strategii satirice .........247

2,1. Strategii ironice ...,.,257

2.2. Strategii parodice ,..........,.;....... ...........,...,...,,.,,?65

3. Strategii polemice .................:... ......270

4. Strategii pamfletare ........................284

Concluzii ........................29I

Bibliografie .....................303

'.1

I

CAPITOLUL II. CONTEXTUL CRITIC

1. PRELIMINARII

Pubticistica eminesciani, impresionanti ca

amploare si ca diversitate, a intrat in circuitul criticmult mai tdrzt:u decAt poezia, din cauza intirzieriicu care a fost publicati gazetdria lui ;i a faptuluici, in multe dintre editiile apirute pAn[ Ia mijloculsecolului al XX-lea, articolele poetului au fostpublicate fragmentar, cu titluri necorespunzdtoaregi derutante, atribuite de editori. Daci poezia luiEminescu beneficia, inci din 1872, de aprecierea luiMaiorescu, publicistica a fost considerati prea pufinreprezentativi si valoroasi in momentul aparifiei, ba

chiar a fost minimalizatl. gi repudiati. Un obstacolexegetic inerent consti in faptul cL, dach poeziavizeazd eternitatea sau, cel pufin, durata lungi,articolul de ziar, situat, perisabil gi conjunctural, este

condamnat la efemeritate.Receptarea publicisticii eminesciene a fost

tulburatd qi de diversele specula{ii qi exagerlriticute pe searxa ei. Falsa idolatrie, denun{ati de

tl\,ltl\lrsctl 0RAT0R -

STRATI0il Ril0Rtcr ili pununslc[

Cllinescu, prin care poetul devenea ,,inceputul si

sfArqitul'],,cripta tuturor infelepciunilor omenesti"nu a contribuit la o exegezl,profesionistl qi a antrenatdiverse derapaje interpretative. Criticul comenta:

,,Cel mai inocent cuvAnt al paginilor lui e umflat de

simboluri ca o rodie coaptf'33.

$i mai gravd. a fost, insi, selectarea tendenfioasi a

ideilor din articolele lui Eminescu, meniti sa confereaurl gi for][ unor ideoiogii de diverse facturi, ceea

ce a determinat critica si ocoleascl publicisticaeminesciani.3a

Descurajante pentru eforturile exegetice au

fost qi acuzele de reacfionarism, de xenofobie gi

de antisemitism, lansate de critici de prestigiu, de

la Gherea la Ibrlileanu qi la E. Lovinescu, blocAndinfelegerea relafiilor dintre programul politic gi

idealul uman al lui Eminescu qi, totodati, a dinamicii

;i a semnifica{iilor atitudinilor sale.35

Publicistica sa a fost discutatd prin prismadiverselor teorii, qi nu prin cea avalorii sale intrinseci,s6

Unii au exaltat-o, punind-o chiar mai presus de

poezie, supralicitdnd caracterul ei politic (dupn A. C.Popovici: ,,oricit l-am admira pe Eminescu ca poet,

;i mai multi admirafie merit[ ca gdnditor politic").AIf ii, presupunAnd ci un scriitor nu se poate manifestaplenar in mai multe domenii, au emis opinia sumari

33 G. Cllinescu, Opera lui Mihai Eminesca, vol.l, BucureEti, EdituraAcademiei RomAne, 2003, pp. 35634 Al. Oprea, in cdutarea lui Eminescu - gazetarul, Bucuregti, EdituraMinerva, 1983, pp. 11

35 Ibidem, pp. 13

36 Ibidem,pp. 13

33

IAj\llILIIURIt

ci, in esenfi, Eminescu rdmAne un poet, celelalte

activitifi ale sale rimAnAnd secundare, firi interes,

anexe ale poeziei (G. Panu: ,,De aceea Eminescu a fostnumai poet, iar ca ginditor numai vis[tor").

Dilema academica privind dimensiunea valoricia poetului gi a gazetarului a fost definitiv tranqatlde $erban Cioculescu, prin ipoteza unor ,yocafiiparalele".37 ,,A nesocoti, dintr-un dispre{ principial,aceasti producfie majori a spiritului romAnesc

care este activitatea sa ziaristicS, inseamni a trece

cu vederea unul din modurile prin care ni se relevigeniul eminesciari'.38

Cercetarea gazetdriei eminesciene a mai fostblocati qi de comandamentele ideologice comuniste,ostile fall de confinutul publicisticii lui. ,,Plebeade sus" se putea reglsi cu ugurinfl in multe dintredescrierile pamfl etarului.

Publicarea integrali a publisticii incepe in 1980 qi

se finalizeazd in L989, cAnd se publici ultirnul volumde publicisticn (X) din seria C)pere (volumele OpereIX-XIII), iniliati de Perpessicius gi dusl la bun sfXrs,it

de D. Vatamaniuc, sub auspiciile Academiei RomAnegi ale Muzeului Literaturii RomAne.

Cea mai completl edilie anterioari dateaz| din194i, edilie ap6ruti sub ingrijirea lui I. Crefu, cufi{al Apera Politicd,ln cloui volume insumind peste

i"300 de pagini. lv{eritul redeseoperii publicisticiieminesciene, la inceputul secolului al XX-lea, revinecercului dela Sdmdnd,torul, mai ales lui I. Scurtu,3e

$elban Cioculescr,Eminaciana, Bucureqti, Editura Minerva, pp. 120

Ibidem,pp.l2tA1. Oprea, opp. cit., pp. 105-106

37

3839

Il/Il\lISClj ONATOR. SIRAIIff II RIIORICI Il\l PIJBI.ICISTICA

Prin urmare, dac[, in privin]a poeziei, criticaa avut la dispozifie nenumdratele edilii publicate,precum gi manuscrisele, exegeza publicisticii, degi nua asteptat aparifia integrall a gazetdriei lui Eminescu,a fost fatalmente limitatl.

2. PUBLICISTICA EMINESCIANA

iU CRMcR nOMRNEAScA

Reprezentant al generafiei post-pagoptiste,Eminescu inaugureazl in presa vremii critica socialdradical[ gi devine unul dintr fondatorii doctrineinalionale, intr-un veac prin excelenfi al nafiunilor.Desigur, existau antecedente, dacl ar fi s[ ne referimnumai la I. H. Ridulescu gi B. Pp. Hasdeu. Dar, prinlormidabila sintezi pe care o intreprinde, Eminescurealizeazd., printre primii, un corpus coerent de

principii nafionale. Mai trebuie remarcat Ei faptulci publicistica lui apare in timpul marii guverniriIiberale (1876-1388), fiind totalmente o gazetlriecle opozifie. Spaliul public din Principate, in plinlconstituire, presupunea emergenfa unei pluralitdli devoci ale discursului public, spafiu in care chestiunilelitigioase nu erau nici puline, nici minore. De fapt,sazetLria eminescian[ este rezultatul coliziuniiclintre doul lumi, una care apune gi alta care se naste,

r-espectiv dintre doui culturi, una a consensului sialta a conflictului. Opliunea eminescianl pentruPartidul Conservator nu este conjuncturala, ciprofund concordanti ideologic cu romantismul,

IAl\lIIL IIURIL

conservatorismul qi cu anti-liberalismul sdu funciar.

,,Eminescu era junimist gi conservator, prin structurd,prin culturl, prin cercul literar ciruia ii aparfineagi prin ura impotriva liberalilor, care il lisaseri pe

drumuri"a0 Eminescu aparfine, tiri nicio satisfaclie, edrept, proletariatului intelectualal care apare in urmamodernizirii societale forfate a RomAniei. Aceastimodernizare induce o rnobilitate social[ aberanti,marcati de o bulversare a ierarhiilor valorice. in lipsaunor principii qi criterii coerente qi funciionale de

ascensiune sociall si profesionall, bazate pe meritgi pe competenfi, mecanismele de promovare {inde afilierile gi de clientelismele politice. Eminescudenunfi ferm acest fenomen, care duce aproape

automat la perpetuarea imposturii ;i a improvizafieila toate nivelurile viefii sociale.

O alti pricini a criticismului eminescian este

,,moldovenismul" lui,a2 dez.voltat qi din rafiunipolemice, caracterizat prin cuminfenie, suspiciune gi

chiar ostilit ate fald, de transform[rile bruqte, o anumitlobedienji fap de autoritate, pe cA'nd momentul de

consacrare in domeniulgazetarieiare loc in Muntenia,unde tipul uman eramai inclinatspre revolufionarism,spre schimblri precipitate, mai balcanic.

40 G. Cilinescu, Viala lui Mihai Eminesca, Bucureqti, Editura Tequ,

1998,pp,3s44l Opcra crnincsciani, pocl-icl qi publicistici dcopotrivS, arati Z.Ornea, in lucrarea Junimea Si junimismul, vo.l II, Bucureqti, EdituraMinerva, 1998, pp. 199, nu putea si apard decit intr-o societatemodcrnd, cu institu{ii modcrnc. La rAndul lui, Ioan Stanornir ( Reacliune

Si conservatorisn, Bucuregti, Dditura Nemira,2000, pp. 30) amintegte cijurnaiistul politic Eminescu apar{inea cercului terfiar, al executan{ilor,din cadrul Junirnii gi al Partidului Conscrvator.42 Ioan Stanomir, opp. cit, pp. 45

36

Ilt,|tl\lESIU 0RAT0R - SrRArr0il RrT0RrCr il\l pUsltC6Il[A

Publicistica eminesciani a suscitat interesul a

numerosi exegefi, chiar daci intr-o mlsuri mairedusl in compara{ie cu poezia, dar majoritateaacestor intervenfii au luat in considerare o mic[ partea jurnalismului slu. Nu pufine au fost tentativele de

demolare, din prejudecate sau din animozitate, dupicum excesele in sensul opus s-au manifestat cu unzel identic. Gazetarului Eminescu i-au fost atribuitecliverse caracterizdri, mai mult sau mai pufin inspirate,care, lntr-o inqiruire f[ri pretenfii de exhaustivitate,constituie o listi, totuqi, abundenta:laudator temporisacti, spiritenciclopedic, demiurgic reacfionar, paseist,tradi{ionalist, junimist, conservator, antiliberal,antimodern, autohtonist, nafionalist, xenofob,antisemit, adept al autoritarismului patriarhal

;i paternalist, pozitivist, organicist, cleterminist.Cercetltorii gazetlriei, cflutdnd se clescopere

constantele scriiturii, au apelat la diverse instrumentei nterpretative: examinarea climatului cultural qi politicrrl apariliei articolelor eminesciene, analiza etapelorjurnalismului, explorarea influenfelor intelectuale,analiza filosofici, determinarea impactuluipublicisticii sale in epocl qi, ulterior, mitanaliza,scmiotica, studierea raportului dintre publicistici s,i

opera literarl, momentele biografice semnificative.Vom semnala fiecare exegezl important4, arltAnd incc consti noutatea abordlrii, precum qi specificitateairrtervenliilor critice in aspectul diacronic al acestora.

-1,/

OAl\l|IL CIURIL

2. 1. ETAPELE JURNALISMULUI EMINESCIAI{

in privinla fazelorparcurse de ziaristul Eminescu,cercetltorii se opresc, de regull, la trei.

G. Ib r lile an u r ealiz e a25,, urmit o are a p er io dizarc :43

in prima faz\,, Eminescu, deqi fenornenalist,concepe societatea ca pe un organism, viziunecomunl socialiqtilor gi reacfionarilor. Pozilia sa este

independentl fa[L de partidele politice gi fafi de

Junimea, juvenild qi idealistl, chiar revolufionaristi;secvenla secundi incepe cu stabilirea la Iagi, intrareasa in Junimea gi conferinla Influenla austriacdasupra romhnilor din Principate, in care nu mai face

nicio concesie revolufionarismului, dezvoltAndteoria domniei absolute (de fapt, a autoritarismuluipatriarhal, n.n.). Tot acum independenla sa fafi de

partide ia sfirqit, prin apropierea sa de conservatorisi ridicarea impotriva liberaiilor,,franluzili'1 incepesi elaboreze teoria pdturii grecegti superpuse dinMuntenia, vinovate, in viziunea sa, de toate relele

flrii, mai cu seamd distrugerea claselor pozitive;ultima fazd,a jurnalismului este marcati de intrarea sa

in partidul conservator Ei definitivarea teoriei pituriisuperpuse. Eminescu devine gazetar de partid, decinu se mai poate exprima necenzurat. Totugi, in ciudaeventualelor obstrucfii, jurnalistul nu infelege sifaci nicio concesie, adici rimine fidel principiilorsale, dovadl. c5. ziaristica lui este manifestarea uneiautentice vocalii si nicidecum rezultatul unei simple

43 Garabct Ibrdilc anu, Spiritul critic in cultura romhneascd, Bucureqti,Editura Minerva, 1984, pp. 124-L2B

3B

rll,|tNtsctl 0RAT0R - sIRAItff tr RrT0Rtct iw putttctsrtcl

circumstanfe. Reacfia sa anticonstitufionalistl se

atenueazi., flri a dispirea cu totul. O alti caracteristicia celei de-a treia faze este pasiunea cu care-i critici peliberali. Din nou, trebuie remarcat faptul cd Eminescu,in ciuda exceselor de limbaj, de altfel frecvente inlimbajul gazetlresc gi pamfletar al vremii, rimAnefidel opfiunilor sale doctrinare, pe care le ducepdnl la ultimele consecin{e in cadrul criticii socialeextreme pe care o intemeiazl. qi o profeseaz[. Acestcriticism extrem comportl o dimensiune politici,gi aici Eminescu este junimist, dar si una sociali,prin care el vine in sprijinul intereselor claselorpozitive, adici ale {iranilor, rizesilor gi meseriaqilor,interese Iezate de modernizarea liberall. Criticismuleminescian, mai remarcd Ibrlileanu, se manifesti siprin moldovenitatea acestuia.

O aItd, exegez| care identifici trei momentedistincte ale jurnalismului eminescian ii apar{ine luiD. Vatamaniuc.aa Acesta precizeazd c5, periodizareatripartiti este operantd numai in jurnalistici giirelevantl in considerarea poeziei. ,,Eminescu intriin gazetlrie cu o concepfie definitiv formati qi nuavem documente nici texte ale sale si propunem qi

aici ani de ucenicie ori de maturizare".as Criticul iain considerare schimblrile in statutul personal qiprofesional ale scriitorului, pe baza cirora se poateclctermina orientarea, caracterul qi dimensiuneaactivitifii publicistice a lui Eminescu. Dupd exegetul

,14 D. Vatamaniuc avanseazi tripla etapizare a publicisticiicrninesciene, in prefala florilegiului lcoane vechi Si icoane noud,Ilncureq;ti, Editura Floare Albastre, 1996, pp. 27,3345 lbidem,pp.27

39

[ANltLCIlJRIt

amintit, existi in ziaristica lui Eminescu o primletapi, situati in intervalul dintre ianuarie 1870 gi

mai 1876. Eminescu debuteazi ca publicist in timpulstudiilor de la Viena, cind publicl in ziarul ,,Albind'din Pesta, condus de Vincenliu Babeq, articolul O

scriere critica. Tot in ianuarie 1870, el publici, in,,Familia" lui Iosif Vulcan, Repertoriul nostru teatral.

in perioada aprilie-mai 1870 publici in ziarul luiAlexandru Roman, ,,Federa{iunea'i din Pesta, treiarticole politice: Sdfacem un congres, In unire e tdria qi

Echilibrul, in care se opune dualismului austro-ungar.Articolul de sintezi al primei perioade a publicisticiisale poartl tltlul InJluen{a austriacd asupra romdnilordin Principate, publicat in ,,Convorbiri literare", la 1

august 1876. Aici, Eminescu ia aplrarea institu{iilorromAnilor intr-un imperiu ostil culturii nafionale.Autorul publici adev[rate manifeste politice, princare cheaml energic la ac{iune.

A doua faz| t pubiicisticii survine in mai 1876,

cdnd Eminescu devine gazetar profesionist la

,,Curierul de Iagi'] unde rimAne pini in octombrie1877. Ajuns aici, dupi ce fusese destituit dinpostul de revizor qcolar, el vrea si dea publicafieisubintitulate ,,Foaia publicaliunilor oficiale dinresortul Curlii Apelative din Iagi" gi denumiteironic de ziarist ,,foaia vitelor de pripas'] un caractervariat gi atractiv. Publicalia apilrea de trei ori pe

siptimAnl, in patru pagini, dintre care una destinatip[rfii neoficiale, redactati de Eminescu. in aceastlperioadi, gazetarul urm[regte soarta rizboiuluisArbo-muntenegrean impotriva stipAnirii otomane,

40

rlt,ltl{rsfilj 0RAT0R - STRATIIil RffiRt0ritU pUnUnSlCl

manifest6nd o simpatie deschisl pentru ac]iuniiemuntenegrenilor. Prezentarca luptelor din Balcani indesf[gurarea lor qi a energicei activiti{i diplomaticecare insofea evenimentele se constituie intr-unjurnal cu caracter de unicat in presa romdneasclclin perioada IB76-1877. tJn loc aparte in publicafiaieqeanl il ocupi luptele armatei romAne in Balcani giproclamarea independenfei statului romdn. Merit[consemnate qi evocirile istorice pe care Eminescu lerealizeazl., precum si reflectarea viefii culturale, maicu seamd. prin cronicile dramatice pe care le scrie, darsi prin publicarea de foiletoane literare, inclusiv subsemnitura sa. Ultimele articole la ,,Curierul de laqi'ltrei la numir, apar in 30 octombrie 1877. Faza atreia,a consacrlrii sale definitive ca jurnalist, coincide cuvenirea sa la ziarul conservator ,,Timpul'] pe o perioadicare se intinde din octombrieIBTT p6,n[ in iunie 1883,rnomentul pr[buqirii intelectuale. Activitatea de la,,Timpul" ii permite s6-qi desfdgoare, pe larg, doctrinasa sociali, economici gi nafionali. Primul ciclu dearticole, intitulat /co ane vechi gi icoane noud,dezviluieun doctrinar cu solide cunogtinfe in variate domeniiale qtiinlelor sociale, precum gi un editorialist gicomentator de excepfie. Cu aceastL ocazie, el expuneprincipalele teze privind natura statului precum qi

primatul muncii in progresul societlfii Acum el facegazetdrie cotidian[, indeplinind, succesiv, func{ia deredactor, redactor-qef Ei redactor principal pentru

lrartea politici. Din catza faptului ci articolele saleapar frri semnlturi, conform uzan{elor epocii, sausunt publicate sub pseudonim, existl dificultlgi de

4t