eminescu comicul

2
Natura ş i mijloacele comicului -procedee, motive, modalit ăţ i acţ ioneaz ă simultan a)comic al situa ţ iilor -rezultat din fapte neprev ă zute ş i din prezen ţ a unor grupe insolite -C. folose ş te scheme tipice, cum ar fi: ncurc ă tura, confuzia, coinciden ţ a, su!stituirea, echivocul... -la C.predominant ă este o situa ţ ie comic ă n care sunt implicate pers. comice, av"nd idei ş# un lim!aj comic !)comic al inten ţ iilor -reiese din atitudinea scriitorului fa ţă de evenimente ş# oameni -C. este un scriitor o!iectiv, dar nu indiferent$%e ste ng ăduitor faţă de personaje, dar nu iart ă h ă z ăturile care-i fac ridicoli$ % i hoteaz ă cu ironie, umor& situa ţ iile a!surde c)comic al caracterelor - n comedia clasic ă caracterele comice sunt: avarul, fanfaranul, orgulizul, gelosul, prostul... -C. creeaz ă ş # el o tipizare comic ă , dar eroii lui au ntotdeauna numeroase elemente care-i particularizeaz ă -C. susţ ine: 'natura nu lucrează după tipare, ci -l toarn ă pe fiecare dup ă calapod deose!it& unul e sucit ntr- un fel, altul ntr-un alt fel& fiecare n felul lui, nc"t nu te mai saturi s ă-i vezi ş # s ă- ţ i faci hazele ei( d)comic de lim!aj -comicul de acest nivel este provocat de:   )prezen ţ a numeroaselor gre şeli de voca!ular: deformă rile apar prin: pronun ţ ie greş ită *'fam elie(), etimologie popular ă *'  scrofilo ş i (, 'capitali şti(), sau prin lipsa de proprietate a termenilor*li!er-schinulist+$ % el astic n concep ţ ii)   ) nc ă lcarea regulilor gramatice ş # a logicii: -a!ateri: polisemia*'ne- am r ă t ăcit mpreun ă (), contradic ţ ia n termeni*' trecute fi (), asocia ţ iile incompati!ile, nonsensul, truismele- adev ă rurile evidente, e presiile tantologice*'intrigi pucaste (), construc ţ iile proli e   )repeti ţ ia care deplaseaz ă aten ţ ia de la fondul comunică rii la forma ei  /)nepotrivirea rezultat ă din interferen ţ a stilulilor  -multe personaje folosesc un stil n total ă contradic ţ ie cu situa ţ ia concret ă a momentului -consecin ţ ele sunt comice, pt. c ă se simte nepotrivirea e)comic de nume, de o savoare inimita!il ă -primul: 0. 1lecsndri-numindu- ş i eroii transparent -C. alege nume care s ă sugereze dominan ţ a de caracter a personajului, originea sau rolul lui  n de sf . ev enim e n t e lor -0. Că linescu: '2morul lui C. e inefa!il, ca ş i lirismul eminescian, const"nd n cariagialism, adic ă ntr-o manier ă proprie de a vor!i(

Upload: erzsikec

Post on 17-Oct-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

poezie

TRANSCRIPT

Natura i mijloacele comicului

Natura i mijloacele comicului

-procedee, motive, modaliti acioneaz simultan

a)comic al situaiilor-rezultat din fapte neprevzute i din prezena unor grupe insolite

-C. folosete scheme tipice, cum ar fi: ncurctura, confuzia, coincidena, substituirea, echivocul...

-la C.predominant este o situaie comic n care sunt implicate pers. comice, avnd idei I un limbaj comic

b)comic al inteniilor-reiese din atitudinea scriitorului fa de evenimente I oameni

-C. este un scriitor obiectiv, dar nu indiferent=>este ngduitor fa de personaje, dar nu iart hzturile care-i fac ridicoli=>i hoteaz cu ironie, umor; situaiile absurde

c)comic al caracterelor-n comedia clasic caracterele comice sunt: avarul, fanfaranul, orgulizul, gelosul, prostul...

-C. creeaz I el o tipizare comic, dar eroii lui au ntotdeauna numeroase elemente care-i particularizeaz

-C. susine: natura nu lucreaz dup tipare, ci-l toarn pe fiecare dup calapod deosebit; unul e sucit ntr-un fel, altul ntr-un alt fel; fiecare n felul lui, nct nu te mai saturi s-i vezi I s-i faci hazele ei

d)comic de limbaj-comicul de acest nivel este provocat de:

1)prezena numeroaselor greeli de vocabular: deformrile apar prin: pronunie greit(famelie), etimologie popular(scrofiloi, capitaliti), sau prin lipsa de proprietate a termenilor(liber-schinulistelastic n concepii)

2)nclcarea regulilor gramatice I a logicii:

-abateri: polisemia(ne-am rtcit mpreun), contradicia n termeni(12 trecute fix), asociaiile incompatibile, nonsensul, truismele-adevrurile evidente, expresiile tantologice(intrigi pucaste), construciile prolixe

3)repetiia care deplaseaz atenia de la fondul comunicrii la forma ei

4)nepotrivirea rezultat din interferena stilulilor

-multe personaje folosesc un stil n total contradicie cu situaia concret a momentului

-consecinele sunt comice, pt. c se simte nepotrivirea

e)comic de nume, de o savoare inimitabil

-primul: G. Alecsndri-numindu-i eroii transparent

-C. alege nume care s sugereze dominana de caracter a personajului, originea sau rolul lui n desf. evenimentelor

-G. Clinescu: Umorul lui C. e inefabil, ca i lirismul eminescian, constnd n cariagialism, adic ntr-o manier proprie de a vorbi