---

O astfel de pia]@ este definit@ cafiind o familie de produse,având caracteris tici sau func]iiechivalente, }i un volum de vân-zare, în cantitate }i cifr@ deafaceri, ale acelora}i produse,într-un spa]iu dat, pentru operioad@ dat@.Principalele instrumente ale uneipie]e destinate publicului largsunt: fabrican]ii, cu pie]ele }i

produsele lor; distribuitorii, cu firmele }i magazinele lor;consumatorii non-profesionali, care cump@r@ produsele.Putem considera, cu mici excep]ii, c@ aceste in strumentese aplic@ tuturor pe o pia]@ }i c@ ele reprezint@ legea. Ceitrei actori care intervin pe o pia]@ au suferit, în ultimii cin-cizeci de ani, muta]ii foarte importante (accele rate în anii ‘80}i ‘90).

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

„Nu trebuie, pe câtpo]i, s@ te la}i ispitit avorbi despre tine.”G. Carducci

c my b

c my b

nr. 160 anul 4 vineri, 28 martie 2008 0,50 RON

Credite bancare

pag. 8Ileana Iliepag. 6Ramona Todericiu

Bursa din Sibiupag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Eco-hran@pag. 3Daniela Petra}cu

%nv@]@m$nt superiorpag. 4

Imaginea s@pt@m$nii

A}adar, mai în detaliu, cazul Re -gatului Unit. Refuzând s@ sacrifice o agri-cultur@ a c@rei prosperitate se sprijineachiar pe “generozitatea” contribuabiluluiautohton, pe sistemul „deficiency pay-ments” doritor, printre altele, de a men -]ine leg@turile sale speciale cu StateleUnite }i Commonwealth-ul, cu care sev@deau redutabile „balan]e sterling”, par-tizan, prin aceasta, al cre@rii unei vastezone de „liber schimb atlantic”, RegatulUnit al Marii Britanii a refuzat, în 1951, s@semneze Tratatul amintit de la Paris, iar

în 1957, pe cel de la Roma. Înainte deorice, lumea a fost }i este dominat@ deinterese }i nu de ideologii, de multe oriacestea decurgând din interese. Îngrijoratîns@ de atrac]ia exercitat@ asupra vecinilors@i de c@tre prosperitatea CEE, atrac]ie cerisca s@-l fac@ s@ piard@ cei mai buniclien]i, Regatul Unit urm@rea s@ determineevolu]ia acestei atrac]ii spre o anumeconceput@ „Asocia]ie European@ Eco -nomic@” în interiorul c@reia „Pia]a Co -mun@” s-ar fi diluat prin dizolvan]ii ge -nera]i de o vast@ zon@ de liber schimb.

continuare ^n pagina 5

Zilele “Cariere europene”

Construc]ia noului Vest european (II)Dan POPESCU

continuare ^n pagina 2

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Londra, imagine panoramic@

Palatul Victoria, sediul Guvernului

Epoca dolarului slab

Istorie economic@ recent@

Pia]a }i trinomul fabricant-distribuitor-

consumator

Cum mai este via]a românilor, azi? Cât de aproape sau dedeparte se afl@ ei, cu traiul lor zilnic, de a}tept@rile proprii }i destandardele UE, a c@rei parte am devenit, interesa]i fiind nunumai de statutul de european, ci }i de nivelul de trai european?Cât de adânc@ e pr@pastia dintre aparen]e }i realitate, într-o soci-etate pe cât de polarizat@, pe atât de netransparent@ ca a noas-tr@, dintre opulen]a unora }i s@r@cia cronic@ a altora?

Întreb@ri legitime, azi, la aproape patru ani de la victoriaelectoral@ a sloganului ademenitor „S@ tr@i]i bine“, în preajmaunor b@t@lii electorale ce promit resuscitarea subiectului la para-metri de frenezie }i populism de care numai politica româneasc@este capabil@ }i, nu în ultimul rând, la mai bine de un an decând ne-am a}ezat, oficial, la masa boga]ilor Europei.

De voie, de nevoie, am asimilat, în anii lungi }i grei ai tran -zi]iei, un adev@r axiomatic: nu avem cum s@ tr@im bine, într-o ]ar@f@r@ o economie performant@, f@r@ cre}teri economice }i indici supe-riori de competitivitate pe toate planurile produc]iei materiale.

Dar, }i reciproca e valabil@: este firesc s@ ne dorim s@ tr@imbine (cu to]ii, nu doar unii!) într-o ]ar@ în care, cel pu]in la niveldeclarativ, PIB-ul spore}te cu 6-7 procente de ani buni încoace,investi]iile str@ine au b@tut recorduri dup@ recorduri, iar corela]iilemacroeconomice s-au stabilizat }i consolidat.

continuare ^n pagina 2

Moneda american@ iesestrivit@ din jocul dobân-zilor de referin]@ euro-pene }i americane. Î}iva reveni par]ial, doaratunci când un alt ton}i alte bugete vorcaracteriza America.

Economia func]ioneaz@ în repere. Maibine, mai r@u - sunt toate evalu@ri în func]iede vechile situa]ii }i doar compara]iile fac s@putem avea evalurile periodice. Mai scump,mai ieftin, toate aceastea sunt doar expresii alerelativit@]ii fenomenului. De aceea, evaluarea arenevoie de repere. Clare. Sau cât pot ele s@ fiede clare, în contextul dat. Iar contextul actualeste unul de rea}ezare a reperelor dup@ carefunc]ioneaz@ cunoa}terea cotidian@ în econo-mie. Câ}tig@torii sunt cei care reu}esc s@ seacomodeze cel mai repede cu aceste noi repe-re }i care reu}esc s@-}i construiasc@ aceleraport@ri care se vor dovedi apoi cele care vora}eza pia]a. Modific@rile apar în criz@, nu printranzi]ii lente. Sunt rezultatul unori perioade tul-buri, agitate, în care a}tept@rile sunt contrazisede rezultate iar institu]iile tip barometre impli-cate în economie sunt zguduite, fie ele b@ncicomerciale, burse sau b@nci centrale. Sun@cunoscut acest tablou? Marile b@nci comercia-le continu@ s@ raporteze pierderi seminificative,mai ales cele din jurul Atlanticului. B@ncile cen-trale lucreaz@ cu motoarele turate în ceea ceînseamn@ regl@ri de dobânzi în încercarea de a]ine echilibrele. Bursele de valori au zile con-tradictorii, }i se ]in cu greu pentru a nu cobor̂semnificativ. Acest lucru înseamn@ noi reperefa]@ de începutul anilor 2000, cealalt@ perioad@de rea}ezare. Iat@-le: uncia de aur la 1000 dedolari, petrolul la 100 de dolari }i euro la peste1,51 dolari, Dow Jones la 12 000 de puncte.Dac@ toate acestea au un nucleu comun carele induce varia]ia, acesta este un nucleu careva imlica }i realit@]ile române}ti la un momentdat: dolarul. Bun venit a}adar în noua epoc@ adolarului slab.Faptul c@ vorbim de un dolar care a înregis-trat recorduri de sl@biciune fa]@ de euro(1,5272, dar nu trebuie ]inut@ minte aceast@cot@, pentru c@ mai vin }i altele) este refrenulacestor zile. Întrebarea este dac@ vorbim chiarde o epoc@, sau doar de conjunctur@ men]inut@artificial de interese conjuncturale americane.

continuare ^n pagina 7

Autoiluzia numit@BUN~STARE

Emil DAVID

drd. Lucian BELA{CU

Dan SUCIU

Semnal de prim@var@ ...

Dan-Alexandru Popescu

EVOLU[II {I INVOLU[II VINERI 28 MARTIE 20082

urmare din pagina 1Or, asta este imaginea pe care

ne-au vândut-o frenetic guvernan]iino}tri, indiferent de culoarea politic@,începând de prin anul 2000. Ea ali-menteaz@, în cele din urm@, }i oanumit@ atitudine a românilor, ampli-ficat@ }i de pozi]ia ofensiv@ a sindi-catelor, izvorând, mai mult sau maipu]in obiectiv, dintr-un ra]ionamentsimplu: nu e normal s@ fii tot încoada Europei la capitolul bun@stare,când for]a de munc@ româneasc@ esteconsiderat@ suficient de calificat@, iarpre]urile la bunurile necesare traiuluide toate zilele sau aliniat de mult lacele occidentale. {i lucrurile chiara}a stau, din orice unghi le-am privi.De pild@, se constat@ c@, în România,ponderea salariilor în produsul internbrut se afl@ într-o continu@ }i pro-nun]at@ sc@dere, ajungând la 32,5 lasut@, de}i profitul firmelor a marcato cre}tere semnificativ@. Prin com-para]ie, aceea}i pondere în UE 27este, în prezent, de 57 la sut@, deciaproape dublu fa]@ de ]ara noastr@.

Potrivit unor alte date furnizatede Eurostat, veniturile românilor în2007 se situau la 37 la sut@ dinmedia veniturilor cet@]enilor din UE27, în vreme ce pre]urile din Româ -nia reprezint@ 60 la sut@ din mediaUE 27. A}adar, diferen]a între ritmulde convergen]@ la pre]uri }i veniturieste, la noi, de 23 de puncte procen-tuale, în timp ce la bulgari, bun@ -oar@, aceasta este de doar 8 pro-cente. Mai mult, Institutul Na]ionalde Statistic@ anun]a, la începutulacestui an, o sc@dere a puterii de

cump@rare, adic@, mai concret, ocre} tere a salariilor sub rata infla]iei,diferen]a procentual@ fiind de circa 6la sut@. Toate acestea alimenteaz@concluzia alarmist@ a sindicatelor dinRomânia, potrivit c@rora politica sa -larial@ extrem de restrictiv@, supra-pus@ peste un sistem fiscal cu cot@unic@, introdus, dup@ cum se }tie, în2005, induce un trend v@dit des -cresc@tor pentru salarii, în favoareaprofitului proprietarilor de companii.Este de a}teptat c@ acest model li -beral, dar însu}it }i de social-demo -cra]i, va încuraja }i mai mult sala -ria]ii români s@ p@r@seasc@ pia]afor]ei de munc@ din România.

Pe de alt@ parte, sunt de con-semnat }i opiniile unor politicieniautohtoni care, în pledoarii pro-domo,sus]in, pur }i simplu, c@ dracul nueste atât de negru pe cât îl prezint@unii }i c@, în România, se tr@ie}te,totu}i, din ce în ce mai bine. Seevoc@, în sprijinul acestei afirma]ii, }igeneralit@]i de genul „cre}terea eco-nomic@ se vede foarte bine în nu -m@rul de produse tot mai mare cum -p@rate, în num@rul de magazine,supermarketuri deschise, în vacan]elef@cute în str@in@tate“ (Varujan Vos -ganian), }i date statistice din carereiese c@, anul trecut, veniturile sa -laria]ilor s-au majorat cu 25 la sut@,ceea ce a condus la o cre}tere afondului de salarii al firmelor cu 53la sut@ (f@r@ s@ se precizeze c@, pen-tru aceste câ}tiguri suplimentareangaja]ii au fost nevoi]i s@ mun -ceasc@ un volum dublu de ore supli-mentare, fa]@ de cât era în program),dar }i exemple care incit@ la convul-sii sociale, precum cel al minerilorde la SNL Oltenia, care au ob]inut,

în urma unor negocieri secrete, salariide 1.000 de dolari pe lun@. Dac@ maipunem la socoteal@ }i prognozelesuperoptimiste, în care p@rem s@ nefi specializat de o vreme, conform c@ -rora în regiunea de dezvoltare Nord-Est, de pild@, salariul, mediu neturmeaz@ s@ creasc@ în perioada2007-2010, cu aproape 40 la sut@,avem conturat tabloul roz-bombon alunei Românii plin@ de lapte }i miere.Ceva asem@n@tor (}i asem@narea artrebui s@ ne alarmeze!) cu acele ilu-zorii culmi ale comunismului biruitorspre care ne tot îndemna Ceau}escu,promi]ându-le românilor c@ acolo sevor înfrupta „fiecare dup@ nevoi }inecesit@]i“ din toate bun@t@]ile lumii.

Socialismul }i egalitarismul audis p@rut, dar atitudinile }i mentali -t@]ile persist@, din p@cate. Fire}te c@trebuie, azi, s@ ne debaras@m de vi -ziunile egalitariste, s@ în]elegem }i s@accept@m c@, oricum va evolua eco -nomia, bun@starea nu va fi niciodat@una pentru to]i, unii vor avea maimult }i al]ii pu]in. Dar, într-o Româ -nia, în care cei învin}i de tranzi]ie oduc prost }i nu fac fa]@ costuluivie]ii se num@r@ cu milioanele, ar tre-bui s@ ne a}ez@m strategiile }i viziu-nile pe baze mai realiste. Accept@mc@ existen]a uman@ a devenit o com-peti]ie dur@, c@ tr@im într-o societateîn care polarizarea exist@ }i se re -simte adesea ca un act de nedreptatesocial@, dar ar fi de dorit ca româ -nilor s@ li se dea }ansa ca nu to]is@ tr@iasc@ la fel de prost. Mai exact,ca partea celor care au pu]in s@ fierezonabil@. M@car la standardul uneibun@st@ri decente.

Pozi]ia de coda}i ai Europei nune onoreaz@ }i ne d@ frisoane, mai

ales într-o conjunctur@ interna]ional@v@dit nefavorabil@. Prestigiosul coti -dian britanic The Times se dovede}temai realist, decât noi când se faceecoul acestui recul mondial }i alneputin]ei Occidentului de a puneum@rul la cre}terea nivelului nostrude trai: „Cineva trebuie s@ spun@ Ro -mâniei, Bulgariei }i altor state mem-bre s@race ale UE, c@ nu vor existaniciodat@ suficien]i bani pentru caacestea s@ urmeze exemplul Spaniei.În 1986 – anul ader@rii Spaniei }iPortugaliei – UE avea mai multe fon-duri alocate statelor membre mais@race, pentru c@ atunci «clubul» era

format numai din membri boga]i“.Ce s@ r@spundem noi, care n-am

fost nici m@car în stare, în primul anal ader@rii, s@ consum@m un sfertdin fondurile puse la dispozi]ia Ro -mâniei de Uniune? {i ce s@ în]ele -gem din aceste avertismente? C@suntem, pân@ la urm@, obliga]i s@ neconstruim singuri, cum ne vom pri-cepe, bun@starea promis@ suspect deu}or de politicieni în foame de vo -turi? C@ risc@m s@ fim condamna]i lao s@r@cie minim garantat@?

N-am vrea s@ fim tocmai noiprofe]ii dezam@girii, dar team@ neeste c@ ea ne bate deja la u}@.

Instrumentele pie]ei destinate publicului larg:trinomul fabricant-distribuitor-consumator

urmare din pagina 1A compara fabrican]ii de ast@zi

cu cei de acum cincizeci de ani esteca }i cum am compara ziua cunoaptea. Ace}tia, în num@r mic, careexistau în acea perioad@ }i careexist@ înc@, s-au schimbat fundamen-tal. Un fabricant al anilor 60 era unindustria} cu întreprinderi care pro-ducea pentru pie]ele na]ionale sauregionale. El î}i vindea produsele cuun serviciu comercial integrat, prinintermediul re]elelor de distribu]ie careerau, fie proprii, fie legate contractu-al pe termen lung. Fabricantul era celcare de]inea puterea, iar distribuitoriiaplicau ordinele sale. El le spuneaconsumatorilor de unde s@-i cumpereprodusele }i îi considera pe ace}tiamai degrab@ clien]ii s@i decât dis-tribuitori. Era vorba, în esen]@, de aproduce }i de a avea o re]ea de dis-tribu]ie, pentru a-}i desface rapid mar -fa. Concuren]a nu era important@ }isuccesul era legat mai mult de isto-ria fabricantului, decât de performan]asa din momentul respectiv. Ast@zi,vremurile s-au schimbat, }i rapidita -tea schimb@rilor a provocat o mul]i -me de pagube. Putem m@sura aceast@evolu]ie, constatând c@, în realitate, foartemul]i fabrican]i nu mai produc. Atuncicând, pentru a defini o profesie, fo -losim înc@ unele cuvinte a c@ror defi-ni]ie nu mai are nimic de-a face curealitatea, putem în]elege dificult@]ilede adaptare demonstrate din totdeau-

na de fabrican]i. Un exemplu intere-sant poate fi dat în leg@tur@ cu arti-colele de sport. În 1985, Adidas era,f@r@ îndoial@, liderul mondial. În cinciani, Adidas a fost ajuns@ din urm@ }iîntrecut@ de doi „fabrican]i”: Nike }iReebok. Îns@, cei doi fabrican]i nuproduc nici unul din produsele pecare le comercializeaz@, ei le concep}i le vând. Nu au ca grij@ decât s@elaboreze produse care s@ plac@ con-sumatorilor, s@ comunice }i s@ sa -tisfac@ nevoile distribuitorilor. Ei suntîn totalitate separa]i de func]ia indus-trial@, în principiu grea. Au furnizoricare sunt fabrican]ii Asiei de Sud-Est}i clien]i care sunt distribuitorii lor.În acest fel, sunt capabili de areac]iona foarte repede la mi}c@rilepie]elor lor. Acum cinzeci de ani,fabrican]ii lucrau la scar@ regional@ }ina]ional@, în timp ce ast@zi sunt obli -ga]i s@-}i desf@}oare activitatea lascar@ european@ sau mondial@. Iat@cum toate pie]ele destinate mareluipublic, ale c@ror produse pot c@l@torif@r@ a produce daune, au devenitmondiale. Aceasta înseamn@ c@ pro-dusele trebuie s@ fie concepute lanivel mondial, }i c@ numai varianteleacestor produse vor permite adapt@rilocale. Totodat@, aceasta înseamn@ c@întreprinderile trebuie s@ produc@ unmaximum de cantitate la un costminim, cu riscul de a nu mai fi com-petitive. Pentru aceasta, ele fabric@ }ivor fabrica produse pentru to]i aceiacare vor putea sa le solicite comen-zi în cantitate suficient@. Astfel deevolu]ii arat@ de fapt c@ în ceea ce

prive}te fabrican]ii se ajunge la ospecializare pe meserii. Separ@mceea ce ]ine de comer] }i de marke -ting de ceea ce ]ine de industrieplecând de la principiul c@ comercial-marketing-ul este cel care cump@r@de la industria}i. Astfel, nu mai vor-bim de „fabrican]i”, ci de „m@rci” pede o parte }i „industria}i” pe de alt@parte (uneori ambele în acela}i timp).Acest lucru a reprezentat o revolu]ieîn mentalit@]ile întreprinderilor careexistau în anii 60 }i 70, motiv pen-tru care le-a fost foarte greu s@ seadapteze. În schimb, întreprinderilecare s-au creat dup@ nu au problemedeoarece, de la început, }i-au impusprincipiul separ@rii respective.Muta]iile în ceea ce prive}te m@rcilenu se opresc aici. Într-adev@r,înainte, m@rcile îi considerau pe con-sumatori clien]ii lor, iar distribuitoriinu erau decât o band@ de transmisie.O parte dinte ele aplic@ în continuareacest sistem, }i putem observa c@,în general, ele sunt cele carep@streaz@ integrarea industrial@. M@r -cile estimau c@ doar consumatoriiaveau puterea de a alege }i de aspune, eventual, „nu”. Ast@zi, îns@,trebuie s@ considere c@ înaintea con-sumatorilor se afl@ distribuitorii careau puterea de a alege }i de a spune„nu” m@rcilor. Astfel, s@ ne ima -gin@m c@ o marc@ posed@ 70&dintr-o pia]@ colaborând cu to]i dis-tribuitorii, din care unul ar de]ine, larândul s@u, 50& din pia]@. Dac@acest distribuitor, dintr-un motiv saualtul, decide s@ înl@ture din raioanele

sale marca respectiv@, pentru a oînlocui cu o alta, sau dac@ marcadecide s@ nu mai lucreze cu acel dis-tribuitor, cu siguran]@ c@ marca vapierde cote de pia]@ considerabileputând ajunge la extrem@, pân@ la50&. Evident, }i distribuitorul vapierde în acest caz, dar nu a}a demult. În fapt, exemplul de mai sus,chiar dac@ este exagerat (deoarece,practic, nici un distribuitor nu de]ine,singur, 50& dintr-o pia]@), aremenirea de a ar@ta c@ m@rcile careadministreaz@ cote de pia]@ traduseprin volume, se reg@sesc, ast@zi, înfa]a distribuitorilor care administreaz@}i ei, cote de pia]@ care se traducprin volume. Odinioar@, marca avea,practic, controlul total al cotei salede pia]@. Pentru a ne convinge, estesuficient s@ consult@m lucr@rile demarketing, care erau elaborate întot-deauna pentru m@rci }i în care dis-tribu]ia ocupa doar o mic@ parte.Puteam citi c@ m@rcile trebuie s@aleag@ o distribu]ie care s@ fie con-form@ cu obiectivele lor de cot@ depia]@. Îns@, este vital pentru m@rci s@în]eleag@ c@ aceste „teorii” nu maisunt adaptate la realit@]ile actuale.Într-adev@r, structurile distribu]ieidestinate marelui public sunt de a}amanier@ încât m@rcile nu mai potspune c@ ele aleg un distribuitor, dartrebuie s@ caute o formul@ de dis-tribu]ie care s@ accepte sa le ajute înatingerea obiectivelor. Ceea ce estemai important, într-o astfel desitua]ie, este de a în]elege c@, con-sumatorul, care era interlocutorul

privilegiat al m@rcilor, trece în reali-tate pe cel de-al doilea loc, în spateledistribuitorului. Cu rare excep]ii, (înprincipal pentru produsele haute degamme), consumatorul merge launul sau mai mul]i distribuitori pen-tru a alege între diferitele produse,m@rci }i pre]uri, }i alegerea vadepinde, înainte de toate, de aceleiaa distribuitorului. Ceea ce înseamn@,de asemenea, c@ m@rcile trebuie s@studieze pia]a distribuitorilor înainteaaceleia a consumatorilor. Constatând,anumite m@rci au fost uimite pentruc@ metodele lor de gândire le f@ceaus@ considere distribuitorii dreptunelte de marketing. Totu}i, de peurma fluxurilor financiare, este clarc@ marca vinde exclusiv distribuito-rilor care au devenit în totalitateindependen]i }i, mai ales, c@ trebuies@-i analizeze pe distribuitori înfunc]ie de criteriile lor economice }iîn func]ie de pia]a lor. Cu toate aces-tea, rela]ia cu consumatorii trebuies@ r@mân@ permanent@. Toate m@rcileindic@, normal, c@ comunic@ pentruca consumatorii s@ le cumpere pro-dusele. Îns@, dac@ a comunica estenecesar, trebuie s@ ad@ug@m ast@zi:„pentru ca consumatorii s@ poat@cump@ra produsele în magazine, tre-buie s@ le }i g@seasc@ în liniarulacestora”; deoarece produsele uneim@rci nu mai sunt automat înliniarele pe care ea le prev@zuse (anu pl@ti, de exemplu, o tax@ de raftatrage dup@ sine excluderea produsu-lui din liniarul unui magazin).

(va urma)

Emil DAVID

drd. Lucian BELA{CU

Autoiluzia numit@ BUN~STAREPalatul Parlamentului - Bucure}ti

VINERI 28 MARTIE 2008 3FINAN[AREA AFACERILOR

Creditele pe cecuri remisespre încasare

Sunt credite care se acord@ pebaza cererilor de credite prezentatede societ@]ile comerciale la care vorfi anexate borderourile, care fac do -vada remiterii cecurilor la plat@ princircuitul bancar sau a depunerii ce -curilor spre încasare de c@tre benefi-ciari direct la b@ncile pl@titoare.

Nivelul acestor credite este, deregul@, 90& din valoarea nominal@ acecurilor respective, diferen]a de 10&fiind destinat@ acoperirii do bânziiaferente.

Banca, în situa]ia acord@rii decre dite pe cecuri, va trebui s@ seasigure dac@ cecurile respective în -deplinesc toate condi]iile de form@ }ifond prev@zute de Legea nr. 59/1934privind cecul, modificat@ prin Legeanr. 83/1994 }i Normele cadru nr.7/1994 ale B@ncii Na]ionale a României}i vor ajunge la tras (banca pl@ -titorului) în cadrul termenelor deprezentare la plat@, a}a cum suntstabilite prin actele normative men -]ionate, respectiv în termen de 8 zile,dac@ cecul este pl@tibil chiar în loca -litatea unde a fost emis }i 15 zile,dac@ cecul este pl@tibil în alt@ loca -litate decât cea în care a fost emis.

Este necesar@, totodat@, verifi-carea în baza de date a CentraleiIncidentelor de Pl@]i, dac@ fila de ceccare st@ la baza acord@rii credituluinu a fost înscris@ ca pierdut@, furat@,distrus@ sau anulat@.

Banca, de obicei, accept@ lacreditare cecurile certificate, dar nuexclude posibilitatea acord@rii de cre -dite pe cecuri simple emise de agen -]ii economici cu o bun@ reputa]ie înceea ce prive}te onorarea obliga]iilorasumate.

Nu se acord@ astfel de credite,solicitan]ilor care au fost înregistra]iîn „Fi}ierul Na]ional al Persoanelor cuRisc”, din cadrul Centralei Inciden -telor de Pl@]i.

În situa]ii deosebite, când bancacunoa}te foarte bine clientul }i medi-ul de afaceri al acestuia, exist@ posi-bilitatea acord@rii de credite pe cecuripostdatate, respectiv care au înscrisla rubrica privind data, o dat@ ulte-rioar@ celei prezent@rii la plat@.

Un aspect ce nu ar trebui negli-jat, în vederea protej@rii la un even-tual risc, este acela ca banca s@ aib@dovada existen]ei rela]iilor comercialedintre emitentul cecului }i solicitantulcreditului.

Creditele pe ordine de plat@

Sunt credite care au la baz@ or -dinele de plat@ aflate în circuitul ban-car, în vederea decont@rii. Acestea seacord@ pe baza cererilor de creditedepuse de clien]ii b@ncii, la care vor fianexate exemplarele nr. 3 ale ordine -lor de plat@, centralizate într-un borderou.

În aceast@ situa]ie, în vedereaanalizei de creditare, banca urm@ -re}te ca ordinele de plat@ s@ respectetoate cerin]ele de form@ }i fondprev@zute de Regulamentul B@nciiNa]ionale a României nr.8/1994, Nor -mele – Cadru nr. 15/1994 }i Nor -mele Tehnice nr. 16/1994 privindordinul de plat@.

De asemenea, ordinele de plat@trebuie s@ fie acceptate la plat@ debanca pl@titorului, respectiv s@ poarte}tampila acesteia, numele în clar alsalariatului care a efectuat verificarea}i decontarea documentului, data de -con t@rii }i semn@tura salariatului b@n -cii pl@titoare. B@ncile nu admit lacreditare ordine de plat@ ai c@rorpl@titori au fost înregistra]i în „Fi -}ierul Na]ional al Persoanelor cuRisc”, din cadrul Centralei Inci -dentelor de Pl@]i.

Creditele pe ordine de plat@ seîncadreaz@ la 90& din valoarea no -minal@ a documentelor admise la cre -ditare, diferen]a de 10& fiind desti-nat@ acoperirii dobânzii aferente.

Factoringul

Opera]iune financiar@ modern@}i totodat@ instrument juridic eficace,

factoringul este destinat, în principiu,fluidiz@rii circuitului comercial, prinpreluarea riscului de încasare acrean]elor de c@tre entit@]i cu puterefinanciar@. Având un con]inut com-plex, opera]iunea de factoring este }io form@ de creditare pe termenscurt, f@cându-i deci aplicabile, dup@caz, dispozi]iile legii bancare.

Conform art. 6 alin.(2), lit. b),din Legea nr. 469 din 9 iulie 2002privind unele m@suri pentru înt@rireadisciplinei contractuale: „factoringuleste contractul încheiat între o parte,denumit@ aderent, furnizoare dem@rfuri sau prestatoare de servicii, }io societate bancar@ sau o institu]iefinanciar@ specializat@, denumit@ fac-tor, prin care aceasta din urm@ asi -gur@ finan]area, urm@rirea crean]elor}i prezervarea contra riscurilor decredit, iar aderentul cedeaz@ factoru-

lui, cu titlu de vânzare, crean]elen@scute din vânzarea de bunuri sauprestarea de servicii pentru ter]i”.

În plan interna]ional, conformConven]iei de la Ottawa, din mai1998, „Interna]ional Institute for Uni -fication of Private Law in Rome”,factoringul este definit ca o rela]iecontractual@ între un vânz@tor }i unfactor, prin care:- vânz@torul cesioneaz@ factoruluitoate crean]ele rezultate din con-tractele de vânzare/prest@ri servicii pecare acesta le are cu diver}i par teneri}i notific@ debitorii privind aceast@cesiune; - factorul va presta cel pu]indou@ dintre urm@toarele servicii:finan]area pe baza factoringului (80&din valoare), administrarea crean]elor,colectarea crean]elor la scaden]@, pro-tec]ia împotriva riscului de neplat@.

Serviciul de finan]are presupunefinan]area imediat@, în propor]ie depân@ la 80&, din contravaloarea fie -c@rei facturi pentru livr@ri de m@r -furi/servicii prestate, din care se scadcomisioanele factorului, restul (20&)eliberându-se în momentul încas@rii.

Serviciul de administrare alcrean]elor presupune eviden]ierea încontabilitate }i gestionarea crean]elorpreluate în regim de factoring; reflec -tarea separat@ a facturilor finan]ate, afacturilor care dep@}esc plafonul deacoperire a riscului de neplat@, rapor-tarea facturilor aflate în sold lasfâr}itul fiec@rei luni.

Serviciul de colectare se refer@la urm@rirea încas@rii la scaden]e afacturilor }i aten]ionarea, chiar so -marea acelor debitori care nu res -pect@ scaden]ele.

Serviciul de acoperire a risculuide neplat@ a debitorilor presupuneca, în cazul în care apare riscul, fac-torul s@ acopere contravaloarea cre -an]elor neîncasate (20&) în generalîn termen de 120 de zile de la sca-den]a crean]ei.

Factoringul se adreseaz@ în spe-cial companiilor interesate în cre} -terea produc]iei }i a cifrei de afaceri,care apeleaz@ pentru urm@rirea înca -s@rii crean]elor, colect@rii acestora }iprotec]ia împotriva riscului de neplat@la institu]ii specializate (factor).

În timp ce creditul poate oferinumai finan]are, factoringul pre-supune un ansamblu de servicii:finan]are, urm@rire, colectare, pro-tec]ie împotriva riscului.

În cazul creditelor, accentulanalizei se pune pe bonitatea solici-tantului (împrumutatului), iar factorin -gul presupune, în primul rând, ana -liza bonit@]ii partenerilor solicitantului(aderent). Selec]ia clien]ilor urm@re}teanaliza afacerii, în]elegerea în profun-zime a tuturor aspectelor pe care lepresupune aceasta, în vederea lu@rii de -ciziei privind posibilitatea sau nu dederulare a opera]iunii de factoring.

Obliga]iile p@r]ilor, decurgânddin opera]iunile de factoring, se con-semneaz@ în acordul-cadru de facto -ring, prin care aderentul cedeaz@ crean -]ele sale factorului, care se oblig@ s@preia activitatea de urm@rire, colec -tare, finan]are, protec]ie împotrivariscului de neplat@, în schimbul uneitaxe (agio). Pre]ul vânz@rii – agio –se prezint@ fie ca un adaos la va -loarea nominal@ a facturii, atunci cândfactorul achit@ aderentului aceast@valoare integral, fie ca o deduceredin valoarea nominal@ a facturii,atunci când aderentul achizi]ioneaz@factura sub valoarea ei nominal@, înmaniera scontului. Cedarea crean]elorse realizeaz@ prin intermediul uneisubrog@ri conven]ionale, prin simplatransmitere a facturilor, f@r@ nici oalt@ formalitate, factorul devenind pro-prietarul crean]elor.

Opera]iunile de factoring segaranteaz@ cu îns@}i crean]ele (fac-turile respective), care prin opera -]iunea de factoring trec în propri-etatea b@ncii care le-a preluat.

Într-o schem@ mai dezvoltat@, încazul unor raporturi comerciale inter-na]ionale, al@turi de factorul ini]ialopereaz@ un al doilea factor care,dup@ caz, va fi factor de import(dac@ î}i asum@ riscul încas@riicrean]ei pe teritoriul unde rezideaz@)sau factor de export, dac@, cum -p@rând crean]ele unui aderent corezi-dent, va transmite crean]ele spreîncasare unui factor din ]ara deb-itorului pl@]ii, realizând prin urmareun export de risc.

Elemente de componen]@ ale creditelor bancare (II)- creditele pe documente de plat@ aflate în curs de încasare -

Sediul B@ncii Na]ionale a Rom$niei, Bucure}ti

ec. dr. Daniela PETRA{CU

Facultatea de {tiin]e Politice,Rela]ii Interna]ionale }i Studii Euro -pene a Universit@]ii “Lucian Blaga”din Sibiu, prin Polul de Ac]iune }iAsisten]@ Academic@ (P.Act.A. Sibiu-Europa-Mundus), a organizat, în perioa-da 15-25 februarie 2008, o vizit@ destudiu }i documentare la ParlamentulEuropean }i Consiliul Europei dinStrasbourg. Principalii beneficiari aiac]iunii au fost studen]ii. Ini]iativaFacult@]ii de {tiin]e Politice, Rela]iiInterna]ionale }i Studii Europene afost întâmpinat@ extrem de favorabil,în mediul academic }i la nivelulcomunit@]ii locale, fiind sus]inut@ atâtde conducerea Universit@]ii, cât }i dec@tre Birourile de informare ale celordou@ institu]ii la Bucure}ti.

Grupul ULBS a fost constituitdin 45 de persoane, în marea lormajoritate studen]i la specializarea“Rela]ii interna]ionale }i studii euro -pene”, înso]i]i de câ]iva tineri profe-sori coordonatori. Participan]ii au avut}ansa de a vizita sediul ParlamentuluiEuropean (în data de 19 februarie) }ipe cel al Consiliului Europei (20 fe -bruarie), prilej cu care s-au familia -rizat atât cu organizarea }i func]io -narea acestor institu]ii, cât }i cu at -mosfera de lucru de aici, reflectândun înalt nivel de politic@ european@}i interna]ional@. La Parlament, stu-den]ii au asistat, de la tribunele pen-tru public, la desf@}urarea sesiunii în

plen, timp de o or@, fapt ce a con-tribuit la o }i mai bun@ cunoa}tere aceea ce înseamn@, în esen]a ei, acti -vitatea parlamentar@.

A doua parte a vizitei oficiale aconstat într-o serie-maraton de treireuniuni cu deputa]i români în Par -lamentul de la Strasbourg. Întrunirileau avut loc pe grupuri politice, maiîntâi cu grupul socialist, reprezentatde d-nul Ioan Mircea Pa}cu, apoi cugrupul popularilor, reprezentat de d-nii Sorin Frunz@verde }i TheodorStolojan, în cele din urm@, cu grupulliberalilor, reprezentat de d-nii DanielD@ianu, Magor Imre Csibi }i CristianSilviu Bu}oi. Dezbaterile au fost antre -nante }i interactive, distin}ii oratoriau prezentat în fa]a studen]ilor di -verse proiecte politice, dup@ care s-a trecut la partea de întreb@ri }ir@spunsuri. Prelegerile }i presta]iadeputa]ilor au fost unanim apreciate.De asemenea, grupul ULBS a fostonorat de participarea Excelen]ei sale,d-nul ambasador Stelian Stoian, Re -prezentantul Permanent al Româ nieipe lâng@ Consiliul Europei. Dom niasa a adresat un mesaj de întâm pi -nare studen]ilor }i a sus]inut o con-ferin]@ pe tema rela]iilor României cuConsiliul Europei }i a rolul Româ nieiîn cadrul organiza]iilor interna]io nale.La sfâr}it, bineîn]eles, domnul amba -sador a binevoit s@ dea curs inter-pel@rilor, deloc pu]ine, ale audien]ei.

A urmat primirea studen]ilor }iprofesorilor ULBS la Universitatea Ro -bert Schuman din Strasbourg (axat@pe specializ@rile drept }i }tiin]e poli -tice) }i recep]ia oferit@, cu generozi-tate, de c@tre d-na profesor FlorenceBenoît-Rohmer, Pre}edinta Universit@]ii}i responsabili ai Serviciului de Rela -]ii interna]ionale. În cadrul discu]iilor,purtate într-un mod cu totul colegial}i deschis, s-au atins unele puncteimportante, vizând un posibil parte -neriat între Universitatea Robert Schu -man }i Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu. Ar mai fi de amintit vizita

la Centrul de informare asupra insti-tu]iilor europene. Aici, studen]ii s-auputut documenta în func]ie de aria decercetare a fiec@ruia }i au achizi]ionatmateriale importante privind pro -blematica larg@ a Uniunii Europene.

Pe lâng@ dimensiunea strictprofesional@ a ac]iunii Facult@]ii noas-tre, s-a avut permanent în vedere }iun alt obiectiv major. Astfel, vizitareaora}elor Viena, Salzburg }i Stras -bourg, centre de referin]@ ale vie]iicultural-artistice europene, intrate înpatrimoniul universal, a fost foartebine primit@. To]i participan]ii s-auar@tat impresiona]i de calitatea arhi-tectural@, de poten]ialul turistic, desavoarea istoric@, de valorile promo-vate de civiliza]ia occidental@, v@zut@ca un spa]iu cochet }i rafinat, unetalon al civiliza]iei la nivel mondial.Ca pentru a încununa programul se -

jurului la Strasbourg, în ultima zi aavut loc o excursie la m@n@stirea dela Mont Sainte-Odile, loc emblematicpentru to]i francezii alsacieni (Sainte-Odile fiind patroana spiritual@ aprovinciei }i a locuitorilor ei).

O dat@ mai mult, le mul]umimsponsorilor }i tuturor celor care ne-au încurajat proiectul: Biroul de infor-mare al Parlamentului European }iBiroul de informare al Consiliului Euro-pei din România, societatea Sondaje-Marketing-Rela]ii publice Târgu-Mu -re}, S.C. Unimat S.R.L. Sibiu, S.C.Atlassib S.R.L. Sibiu, S.C. RomgazS.A. Media}, BRD – Groupe Société Gé -nérale Sibiu. Noi, organizatorii, con-sider@m c@ o astfel de vizit@ de stu -diu }i documentare nu poate decâts@ contribuie la îmbog@]irea univer-sului intelectual }i cultural al tine -rilor, la temeinicia }i la calitatea for -m@rii lor }tiin]ifice. Mobilitatea trans -na]ional@, al@turi de ceea ce numimdiseminarea informa]iilor la nivelulsociet@]ii }i a colegilor de genera]ie,favorizeaz@, într-un cuvânt, destinuleuropean al României.

Albumul impresiilor dec@l@torie ale participan]ilor

Georgiana Livad@,rela]ii interna]ionale

}i studii europene, anul IV

Vizita de studiu }i documentarepe care am efectuat-o la Strasbourg afost o oportunitate excep]ional@ pen-tru noi, ca }i studen]i, de a intra încontact cu institu]ii importante nunumai la nivel european, ci }i inter-na]ional (m@ refer la ParlamentulEuropean }i la Consiliul Europei), dea în]elege mai bine modul în careacestea func]ioneaz@, felul în care suntreprezentate interesele cet@]enilor sta -telor membre, iar participarea activ@la conferin]ele organizate cu diferitepersonalit@]i (deputa]i din diferite gru-puri parlamentare, ambasadorul Româ-niei pe lâng@ Consiliul Europei, func -

]ionari, speciali}ti) a fost o }ans@ înplus de a ne expune propriile opinii,de a dezbate chestiuni actuale careafecteaz@ via]a noastr@ ca }i cet@]eniai Uniunii Europene }i de a cunoa}te,în acela}i timp, figuri marcante alescenei politice române}ti, pe care levedeam doar la televizor.

În ceea ce prive}te ora}ul pecare l-am vizitat, Strasbourg, acestareprezint@ una dintre emblemele Fran-]ei. Prin arhitectura sa, vechimea cons-truc]iilor, a}ezarea sa pe malul fluvi-ului Rin }i prin institu]iile europenecare î}i au sediul acolo, Strasbourg-ulimpresioneaz@ orice vizitator.

Cât despre noi, studen]ii, potspune c@ aceast@ c@l@torie de studiune-a apropiat mai mult }i am tr@it îm-preun@ o experien]@ de neuitat, carene-a l@sat doar amintiri pl@cute.

Ovidiu Oltean, }tiin]e politice, anul III

Dac@ privesc acum înapoi, cu sin -ce ritate, m@ încearc@ o u}oar@ nos-talgie... Strasbourg-ul a r@mas în urm@,ce-i drept, dar amintirile le voi p@strapentru mult timp de acum înainte...În primul rând, ideea de a organizao astfel de vizit@ a fost una nemai -pomenit@ }i m@ bucur c@ am pututs-o v@d concretizat@. Pentru mine, afost o experien]@ absolut@. Am v@zutmulte, am înv@]at }i am reflectat mult,întreaga c@l@torie a fost pentru mineun adev@rat spectacol european, iarlocurile vizitate, scena lui... Cred c@experien]a aceasta a contribuit în a-mieviden]ia lucrurile esen]iale de care ainevoie în via]@ pentru a te forma.Am avut timp s@ îmi cunosc colegii,dar }i pe unii profesori, i-am pututastfel descoperi pe fiecare în parte.A} repeta experien]a oricând }i sper,de altfel, s@ o fac. O asemenea c@l@ -torie te înva]@ mai multe decât 100de c@r]i la un loc.

Le urez tuturor numai bine }isper s@ p@str@m legatura }i s@ ne îm -plinim visurile. Celor care nu au vizi -tat înc@ Strasbourg-ul, îi invit s@ o fac@:este un ora} frumos, ca de poveste.

continuare ^n pagina 5

ITINERAR U.E. VINERI 28 MARTIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

lector univ. dr. Dan-Alexandru Popescu, coordonatorul proiectului

Caravana U.L.B.S. prin EuropaZilele “Cariere europene–cariere interna]ionale”, la prima edi]iie

urmare din pagina 1S-a servit, deci, Anglia – mai

bine spus, a urm@rit s@ se serveasc@– în acest scop, de Organiza]ia Euro -pean@ a Cooper@rii Economice(O.E.C.E.) c@reia i-a propus – odat@cu afirmarea aici a Regatului Unit –înt@rirea structurilor sale de co man -d@, structuri pe care, iat@, pân@ atuncile considerase excesive. În ceput@ deprin iunie 1955, opera ]iunea respec-tiv@ a continuat pân@ la }edin]@Consiliului O.E.C.E. din 15 decembrie1958. %n cursul aceste reuniuni, con -flictul dintre ministrul francez de Afa -ceri Str@ine, Maurice Couve de Mur -ville }i delega]ia britanic@, în cadrulc@reia un rol esen]ial l-a avut DavidEccles, a ajuns la paroxism. Nici nuse putea altfel atunci când Ecclesf@cea declara]ii de tipul: „RegatulUnit a desf@}urat prea multe r@zboaiecu scopul de a evita uniunea Europeicontinentale, pentru a tolera ca oastfel de uniune s@ se fac@ într-untimp de pace.” {i confuz }i incorect}i derutant... Nici nu se puteau, defapt, exprima mai net inten]iile ostile}i chiar distructive ale guvernului de laLondra în ce privea „Europa celor 6”.

Fermitatea francez@ în aceast@direc]ie, arat@ Pierre Thibault – dinscrierile c@ruia am preluat mai multeinforma]ii astfel -, precum }i apro -pierea franco-german@, oficializat@prin Acordul de la Bad Kreuznach,semnat de generalul de Gaulle }icancelarul Adenauer, au f@cut îns@ cas@ e}ueze un astfel de demers. Nu

le-a mai r@mas, prin urmare, britani-cilor, incapabili „s@ reduc@” Pia]aComun@ din interior, decât s@ încercediminuarea rolului ei, din exterior. S-a constituit, deci, în acest sens, orival@, anume „Asocia]ia European@ aLiberului Schimb” (A.E.L.E.) care maicuprindea Norvegia, Suedia, Dane -marca, Austria }i Portugalia. I s-aal@turat, ulterior, Finlanda, f@r@ îns@ca institu]ia amintit@ s@ dobândeasc@greutatea }i echilibrul, mult maislabe în cazul în spe]@, apte s@ con-trabalanseze pe cele ale Pie]ei Co -mune. Mai ales A.E.L.E. îi lipseau oanume coeziune structural@ }i oanume coeziune politic@, necoeziuneconcretizat@ în absen]a unui tarif va -mal comun. Potrivit mai multoropinii, A.E.L.E. a reprezentat tocmaio dovad@ semnificativ@ a maniereidezinvolte în care Regatul Unit „seelibera” de obliga ]iile pe care le con-tracta vizavi de partenerii s@i, atuncicând circumstan]ele, respectiv intere-sele engleze, o solicitau.

... Oricum, necesitatea de a nufi exclus@ din Pia]a Comun@ estevital@ pentru Regatul Unit, astfel încâtacesta }i-a depus candidatura în 2reprize, la 9 august 1961 }i 11 mai1967. F@r@ succes, un rol importantîn acest sens avându-l opozi]ia pre -}edintelui Fran]ei, generalul Charlesde Gaulle, personalitate politic@, }i nudoar, atât de marcant@ a secoluluitrecut, dar, care, iat@, va p@r@si scenapolitic@, prin cunoscuta sa demisie,în 28 aprilie 1969. Din nou, a}adar,speran]e pentru Regatul Unit, de}i,totu}i, punc tele de vedere ale celordou@ p@r]i erau, evident, opuse. Vaputea re nun]a Londra la leg@turilesale privilegiate cu dominioanele sale}i re fuza accesul pe pia]a sa al pro-duselor lor agricole? „Cei }ase”, înparticular mai ales Fran]a, vor puteaaccepta ca produsele cu prec@dereagricole ale Commonwealth-ului s@intre în „fran }iz@” pe teritoriul lor la

pre]uri atât de sc@zute încât s@ leruineze agriculturile? Pe urm@, Lon -dra î}i va putea sacrifica agricultoriiretr@gân du-le subven]iile pe care cla -uzele Tratatului de la Roma le impu -neau abolite? {i înc@. „Cei }ase” vorputea accepta în sânul lor un stat carenu a }tiut s@-}i regleze problemeleamin titei „balance sterling” }i asuprac@ ruia ap@sa f@r@ întrerupere amenin -]area unei crize economice }i mone -tare, devalorizarea cu 14,4& a lireisterline, în 18 noiembrie 1967, re -prezentând, desigur, o expresie tra -gic@ a acesteia? Pe urm@, Londra vaputea realiza ajust@rile sociale }i eco-nomice „cu o înc@rc@tur@ grea decriz@ intern@”, }i numai a c@ror rea -lizare i-ar fi putut permite s@ intre, înbune condi]ii, în Pia]a Comun@? Dar„Cei }ase”, vor putea ei s@ aib@încredere în soliditatea }i sinceritateaunei candidaturi pe care, potrivit unorsondaje, doar 17& din opinia public@

britanic@ o aproba? Un ghem seriosde probleme, pe care, îns@, Primulministru britanic, la Congresul labu -rist de la Brighton, la 30 septembrie1969, încerca s@-l de}ire: “Contrarsitua]iei din 1961, noi nu ne prezen -t@m în fa]a sfid@rii europene în cali-tate de solicitatori cu p@l@ria în mâ -n@. Europa are nevoie de noi dup@cum noi avem nevoie de Europa, iarmul]i spun înc@ c@ ar fi un avantajal Europei astfel.” Era deja a treiacandidatur@ a Marii Britanii pentru aintra în Pia]a Comun@, de bun augur,acum. Negocierile tocmai de aceeasunt negocieri pentru a avea un finaldorit... „Europa celor 6” se va trans-forma în „Europa celor 10” }i, peurm@, în „Europa celor 13”, f@r@ a sebloca un mecanism cu atât mai difi-cil de creat, de construit, cu cât par-ticipan]ii s@i sunt mai numero}i. Semai relevau, totu}i, dificult@]i, în sen-sul de a trece de la o Europ@ eco-

nomic@ la o Europa politic@, în con -di]iile în care lui Paul Henri Spaak îi„era drag@” o „Europ@ a na]iunilor,iar lui de Charles Gaulle o „Europ@ asta telor”. În pofida unor astfel dedubii care se v@desc }i ast@zi, înce-peam s@ avem de-a face cu o„Europ@ unit@”, de la Atlantic pân@ lalimita „Cortinei de Fier”, o Europ@ ^ncare patriile nu erau, nu sunt “^n -l@turate din schem@”. Nici nu aveaucum s@ fie, de altfel... Începeam s@avem de-a face cu o astfel deEurop@ întrucât, în bun@ m@sur@ – s@nu uit@m }i cei “30 de ani glorio}i”– esen]ialul p@rea c@ fusese atins:fusese restabilit@ o anume prosperi-tate european@ }i care începuse chiars@ îngrijoreze Statele Unite, potrivitanali}tilor, marele perdant în dolari aljocului investi]iilor interna]ionale din-tre 1949 }i 1968. La orizont, seîntrez@rea un cer cu mai mult senindecât cu nori... (va urma)

urmare din pagina 4

Camelia Niculina Mancea, rela]ii interna]ionale

}i studii europene, anul IV

Vizita de studiu la ParlamentulEuropean }i la Consiliul Europei din

Strasbourg a reprezentat pentru mine,înainte de toate, o ocazie unic@ de a-miîmbog@]i cuno}tin]ele în materie deconstruc]ie european@, de a desco -peri activitatea parlamentar@ a depu-ta]ilor români - cu care am avut}ansa de a intra în contact - }i, deasemenea, de a surprinde stilul de

via]@ francez, occidental. Programulflexibil al vizitei la Strasbourg a îmbi-nat atât interesul de documentare asu -pra institu]iilor europene, cât }i celde îmbog@]ire a orizonturilor cultura -le. Pe tot parcursul deplas@rii, amfost pl@cut surprins@ de realit@]ileacelei lumi civilizate }i, totodat@, foarte

simple: acolo, înc@ se mai practic@mersul pe biciclet@, indiferent de sta -tutul sau func]ia de]inut@, acolo, înc@mai sunt lebede care plutesc ne -stingherite }i, tot acolo, oamenii au}tiut cum s@ conserve valorile locale,artizanatul, cultura locului, spiritulistoric, medieval...

În sfâr}it, aceast@ oportunitatedeosebit@ de a m@ afla în capitalaalsacian@ m-a adus mai aproape descena politic@ european@, prin acu-mularea unor informa]ii pre]ioase careîmi vor folosi, f@r@ îndoial@, mai târ -ziu, în cariera pe care o preg@tesc.Mul]umiri organizatorilor.

Claudia Ciofaca, rela]ii interna]ionale

}i studii europene, anul III

Eu, personal, am fost impre-sionat@ }i încântat@ de toate acti -vit@]ile de care am avut parte de-alungul deplas@rii. Am r@mas cu un"gust" mai mult dec$t pl@cut, dup@experien]a profesional@ la ConsiliulEuropei }i la Parlamentul European,iar conferin]ele, prezent@rile }i discu -]iile la care am asistat au fost maimult decât interesante. Regret doarc@ timpul s-a scurs atât de repede.În concluzie, cred c@ a fost o reu}it@pentru facultatea noastr@ }i un suc-ces des@vâr}it pentru organizatori.Am v@zut c@ vizita aceasta la Stras -

bourg a fost foarte bine preg@tit@ }iîn]eleg cât de greu este s@ organizeziun grup a}a de numeros }i s@ îi mai}i mul]ume}ti pe to]i. Referitor latoat@ c@l@toria, am doar cuvinte delaud@ }i p@strez p@rerea de r@u c@ nua durat mai mult. V@ spun, foartesincer, c@ a fost o experien]@ deneuitat, un lucru cu care mul]i din-tre noi o s@ ne mândrim o via]@întreag@, am avut parte de momentepl@cute }i frumoase al@turi de colegi}i cadre didactice, iar acest lucru afost posibil prin eforturile dumnea -voastr@. Mul]umim.

Gra]ian Lupu, preparator universitar

C@l@toria de studiu }i docu-mentare la Strasbourg, la Parlamen -tul European }i la Consiliul Europei,organizat@ în perioada 15-25 februa -rie 2008 pentru studen]ii Facult@]ii de{tiin]e Politice, Rela]ii Interna]ionale}i Studii Europene ai Universit@]ii"Lucian Blaga" din Sibiu, constituienu numai o premier@ pentru înv@]@ -mântul superior românesc, ci }i odeplin@ reu}it@, atât datorit@ orga-niz@rii pân@ în cele mai mici detalii,cât }i particip@rii active a studen]ilorla toate activit@]ile desf@}urate }i aatmosferei calde }i prietenoase dininteriorul grupului sibian.

VINERI 28 MARTIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ RECENT~

c my b

Construc]ia noului Vest european (II)

Dan POPESCU

Paris - Champ-Eliseé

e. Înv@]@mântul cu tax@Înv@]@mântul superior cu tax@ poateavea consecin]e pozitive nu numaiasupra universit@]ilor, ci }i asuprastuden]ilor. În viitor, îns@, cu certitu-dine, studen]ii cu tax@ vor fi tot maipreocupa]i s@ analizeze costurile pe -rioadei de studiu în raport cu es -tim@rile lor de venit ulterioare, f@r@s@ neglijeze }i posibilitatea unor be -neficii non-monetare de pe urma înv@-]@mântului superior. În prezent, uni-versit@]ile române}ti percep taxe maimici }i nu iau în calcul factorii depia]@, atunci când stabilesc acestetaxe de }colarizare.

Dezvoltarea înv@]@mântului cutax@ trebuie s@ reprezinte o preocu-pare la nivelul fiec@rei institu]ii deînv@]@mânt superior, aceasta consti-tuind o surs@ de finan]are }i o com-ponent@ a imaginii institu]iei în exte-rior în ceea ce prive}te receptivitatea,sensibilitatea }i adaptabilitatea ace-steia la cerin]a mediului socio-econo-mic, pentru formarea, specializarea }ireconversia profesional@ a persoane-lor cu studii superioare.f. Studen]ii str@ini

{colarizarea studen]ilor str@iniconstituie o prioritate în toat@ lumea,constituind o surs@ de venituri supli-mentare. În condi]iile cre}terii num@ -rului acestor studen]i, se impune, îns@,în ]ara noastr@, ca stabilirea taxelorde }colarizare s@ fie de competen]afiec@rei universit@]i, cuantumul lor fiindstabilit în func]ie de strategia univer-sit@]ii }i nu impus de c@tre minister.

Pentru reu}ita acestei ac]iuni,universit@]ile trebuie s@ con}tientizezece anume îi intereseaz@ pe studen]ii

str@ini, ce-i determin@ s@ aleag@ ouniversitate sau alta. Speciali}tii am -basadei britanice, în urma unui stu-diu realizat afirm@ c@, op]iunea pen-tru o universitate sau alta depinde deurm@toarele aspecte: calitatea înv@]@ -mântului; perspective de angajare;accesibilitate la facilit@]ile sociale; se -curitate personal@; condi]ii de locuitmai bune; condi]ii climaterice apro-piate de cele din ]ara de origine; cali-ficare recunoscut@ interna]ional; sis -tem de predare apropiat de cel din ]@ -rile de origine, eventual, predare în limbide circula]ie interna]ional@; cursuri cudurat@ scurt@.

Din aceast@ perspectiv@ Ro -mânia trebuie s@ rezolve o serie deprobleme cum ar fi: restructurarea decurriculum la nivel european, înv@]@ -mânt cu predare în limbi str@ine,îmbun@t@]irea condi]iilor de cazare pen -tru a putea atrage un num@r repre-zentativ de studen]i str@ini. Esen]ial@este de asemenea identificarea pie]eistuden]ilor str@ini.

În raportul IDP se afirm@ deasemenea c@ studen]ii care doresc s@studieze în str@in@tate sunt influen]a]ihot@râtor de urm@torii factori: calita-tea educa]iei, perspectivele de anga -jare dup@ absolvire, suportabilitatea,accesibilitatea la educa]ie, stilul devia]@ }i securitatea personal@.

Consulatul britanic are o p@rerepu]in diferit@ de cea a IDP. El con-sider@ c@ urm@torii factori constituiecondi]ii necesare pentru a recruta cusucces studen]i str@ini: „calificarea(diploma) dup@ absolvire trebuie s@fie recunoscut@ interna]ional }i apre-ciat@/valorizat@ de ]ara de origine astudentului; lungimea cursului trebu-ie s@ fie cât mai mic@ posibil; cursular trebui s@ fie predat în englez@(de}i franceza ar fi o alternativ@);calitatea cursului trebuie s@ fie apre-ciat@ drept bun@; disciplinele oferitetrebuie s@ fie relevante pentru aspi-ra]iile de carier@ ale studen]ilor (deexemplu, în primul rând afaceri, fi -nan]e, computere, inginerie, medici -n@, }i mai târziu discipline cu valoa-re ad@ugat@ precum design-ul); ar

trebui s@ fie personal didactic }i faci-lit@]i bune; costurile curente de via]@}i transport.” Consultantul britanic nuconsider@ problemele legate de stilulde via]@ ca fiind esen]iale argumen-tând c@, studen]ii str@ini vin s@ stu-dieze, nu s@ se distreze!

Universit@]ile române}ti a c@ rorstrategie prevede recrutarea studen -]ilor str@ini, ca o modalitate cheie dea-}i majora veniturile, ar trebui s@încerce s@ l@mureasc@ urm@toareleprobleme: Ce tactici de recrutare tre-buie folosite? Ce form@ de organiza-re determin@ cele mai bune rezultatecunoscându-se c@ în asemenea situa -]ii viteza e esen]ial@? Ce nivel de in -vesti]ie este necesar@ }i care suntintervalele de timp necesare pentru aavea succes? Cu ce fel de problemesociale }i academice se confrunt@ stu -den]ii str@ini? Din punctul nostru devedere l@murirea acestor probleme esteesen]ial@ pentru fundamentarea }i im-plementarea unei strategii coerentede atragere a studen]ilor str@ini. g. Împrumuturile pentru studii –surs@ modern@ de finan]are a în -v@]@mântului superior

Identificarea de noi surse definan]are a înv@]@mântului superiorconstituie o cerin]@ în actualele con -di]ii de func]ionare a societ@]ii româ-ne}ti contemporane în care surseletradi]ionale de finan]are trebuie com-pletate dac@ se dore}te dezvoltarea }imodernizarea activit@]ii didactice înînv@]@mântul superior. Pentru unii spe-ciali}ti solu]ia acestei probleme o re -prezint@ împrumuturile pentru studiicontractate de c@tre studen]i pe pe -rioada efectu@rii studiilor universitare.

Împrumuturile contribuie la cre} -terea resurselor de finan]are a în -v@]@mântului superior }i constituie unmecanism care impune studen]iloralegerea specializ@rii dorite }i înca-drarea în perioada normal@ de pro-movare a anilor universitari. Consi -derate, în ]@rile dezvoltate ca o form@inovatoare de finan]are a înv@]@ -mântului ele dau posibilitatea tuturorcelor dornici de a studia s@ o fac@,în unele ]@ri ajungându-se chiar s@ fieconsiderat@ o modalitate de ajutorarea studen]ilor al@turi de burse saualoca]ii de studiu. În general acesteîmprumuturi se pot contracta prinintermediul b@ncilor comerciale }irespectiv prin acele institu]ii specialcreate (nu în România). În ]@rile cuo economie de pia]@ dezvoltat@, cre-ditul reprezint@ un instrument foarteimportant în majoritatea domeniilorde activitate, inclusiv în înv@]@mânt.

În prezent }i în România exist@posibilitatea utiliz@rii împrumuturilorpentru studii. M.E.C.T a demarat oserie de ac]iuni pe linie legislativ@ }ia gândit un mecanism concret deacordare a creditelor pentru studii,actul normativ care prevede acorda-rea de credite pentru studii este Ordo -nan]a Guvernului nr.105/1998 privindacordarea de credite bancare pentrustuden]ii din înv@]@mântul de statpublicat@ în Monitorul Oficial nr.321/28.08.1998, ulterior aprobat prinLegea 193/1999.

M.E.C.T. a ini]iat discu]ii cu maimulte b@nci comerciale pentru a con-stata disponibilitatea lor în ceea ceprive}te acordarea de credite de stu-diu – în 1998 cu B.C.R, BancPost }iC.E.C., iar în 2000 cu B.R.D. Dinp@cate îns@, b@ncile nu au fost inte-resate de aceast@ idee a Ministerului,

în principal datorit@ nivelului redus aldobânzii (5-6&, max.10&) compara-tiv cu nivelul dobânzilor practicate pepia]@. Pe de alt@ parte, nivelul redusal sumelor solicitate de studen]i nuf@cea aceast@ ofert@ atractiv@ (cca.15– 20 mil. lei). Nici chiar avantajelepe care M.E.C.T. }i Direc]ia General@Buget – Finan]e au pus accent }ianume câ}tigarea de clien]i statornicipe termen lung din rândul celor cear urma s@ beneficieze de aceste cre-dite, nu a convins b@ncile române}ti,foarte conservatoare }i orientate sprecâ}tiguri mari }i în termen scurt, f@r@o strategie coerent@ de dezvoltare petermen lung.h. Programe cu plata integral@: carese refer@ la dezvoltarea unor progra-me f@cute la comand@, oferind cali-fic@ri acreditate, pentru clien]i insti-tu]ionali individuali atât în sectorulpublic cât }i privat, toate costurilefiind suportate de c@tre client.

Este un fenomen interesant }i încre}tere în ]@rile europene, dezvoltattimid îns@ în universit@]ile române}ti.i. Activit@]i lucrative proprii.

Adesea se neglijeaz@ faptul c@universit@]ile opereaz@ un num@r marede servicii periferice, pentru personal}i studen]i, care ar putea duce lapierderi financiare }i, în consecin]@,ar trebui subven]ionate cu fonduri ini-]ial destinate sprijinirii activit@]ii prin-cipale de înv@]@mânt; aceste serviciiar putea fi operate ca orice afacerecare aduce profit, sau ar putea fi con -cesionate în exterior unor furnizorispecializa]i, în schimbul unor taxe.j. Vânzarea de servicii }i închiriereade facilit@]i: în general universit@]iledispun de personal care de]ine ogam@ variat@ de abilit@]i }i o expe-rien]@ care ar putea fi exploatate co -mercial dar }i facilit@]i care ar puteafi închiriate. Exemple de astfel deservicii: cursuri scurte, consultan]@,servicii profesionale, oferta de servi-cii de autentificare, oferte de serviciide secretariat/administrative, accespl@tit la informa]ii.

Universit@]ile române}ti dac@ do -resc s@ supravie]uiasc@ }i s@ se dez-volte sunt nevoite s@ î}i îmbun@t@ -]easc@ sursele de generare de veni-turi }i, de asemenea, trebuie s@ ia înconsiderare tipologia acestor sursede venituri suplimentare.

Este important ca universit@]iles@ mediteze serios asupra urm@ -toarelor aspecte:

Care este procentul cores-

punz@tor din veniturile universit@]ilorcare provine din fiecare dintre zone-le identificate mai sus? Exist@ unoptim }i dac@ da, care este acesta?

Care dintre aceste zone ar puteaproduce cel mai mare profit, de exem-plu exces de venituri fa]@ de chel-tuieli? Cât de u}or este pentru o ins-titu]ie s@ organizeze tot felul de acti-vit@]i în care costurile sunt, în celedin urm@, egale sau mai mari decâtbeneficiile?

Care dintre aceste zone ar puteaproduce cel mai mare venit f@r@ a fi le -gat@ de o folosin]@ specific@ }i care înconsecin]@, ar fi liber@ pentru folosireadiscre]ionar@ de c@tre universitate?Care dintre zonele de profit ar puteafi extins@ cu eforturi minime?

Deocamdat@ nu exist@ un r@s -puns clar la aceste întreb@ri îns@, cusiguran]@ ele preocup@ lumea univer-sitar@ }i î}i vor g@si curând r@spunsul.

Am abordat în aceste paginiproblema cre@rii de venituri doar dinperspectiva procur@rii de noi fonduri.Apreciem îns@ c@, o universitate per-formant@, implementeaz@ o politic@orientat@ pe economisirea fondurilorexistente, pornind de la ideea c@ înorice organiza]ie, indiferent de m@ -rime, se dezvolt@ în timp anumitepractici care nu se justific@ dar caresunt foarte costisitoare. În acest sensse impune ca toate practicile }i pro-cedurile din universitate s@ fie revi-zuite periodic iar cele care se con -stat@ c@ nu mai corespund obiective-lor universit@]ii s@ fie înl@turate. Toateacestea trebuie s@ reprezinte bazapentru constituirea unei strategii reu -}ite de organizare a activit@]ilor gene-ratoare de venituri.

Realizarea de venituri proprii lanivelul universit@]ilor este o realitateiar speciali}tii sus]in c@, universitateade secolului XXI este determinat@ s@adauge profilului ei humboldtian odimensiune antreprenorial@. Cu toateacestea se subliniaz@ un lucru extremde important }i anume acela c@ uni-versit@]ile trebuie s@ în]eleag@ c@ vo -ca]ia lor nu trebuie s@ fie modificat@de dimensiunea antreprenorial@, aceas-ta are doar rolul de a contribui la crea -rea condi]iilor materiale menite s@ men -]in@ }i s@ dezvolte aceast@ voca]ie.

Suntem cu to]ii con}tien]i c@înv@]@mântul este o cerin]@ indispen-sabil@ a progresului unei ]@ri }i c@investi]ia în capital uman este, petermen lung, cea mai profitabil@ in -vesti]ie. Merit@ s@ investim!!!

EDUCA[IE VINERI 28 MARTIE 20086

dr. Ramona TODERICIU

Finan]area înv@]@mântului superior (IV)- necesitatea diversific@rii surselor de finan]are -

Universitatea din Oxford

Universitatea din Cambridge

Mar]i, 25.03.2008, Casa Român@ deCompensa]ie a anun]at înregistrareaprimelor contracte de gaj, în favoareasa, pe ac]iuni listate la BVB. Estevorba de un milion de ac]iuni BancaTransilvania, care sunt utilizate pentruacoperirea marjelor necesare pe pia]afutures sibian@. Marjele constituitedin valori mobiliare sunt acceptate deCasa Român@ de Compensa]ie,începând cu data de 15 februarie2008. De la data men]ionat@, consti-tuirea marjelor se poate realiza înpropor]ie de 30& din valori mobil-iare, respectiv ac]iuni si obliga]iunilistate la BVB, precum }i titluri destat. Ca urmare, în prezent, a fostblocat, la Depozitarul Central, în favoareaCRC un milion de ac]iuni TLV, cucare sunt garantate marje ale unuimembru compensator. Pentru a puteaconstitui marja în ac]iuni listate laBVB, este necesar@ doar încheiereaunui contract de garan]ie financiar@între membrul compensator }i CRC,iar valorile mobiliare blocate în fa -voarea CRC sunt precizate într-oanex@ la acest contract. Odat@ cuconfirmarea de c@tre Depozitarul Cen-tral a opera]iunii de blocare, valorilemobiliare vor fi reflectate în contulmembrului compensator de la CRC.Acestea pot constiui pân@ la 30& dinmarjele necesare pe piata futures }ipot fi utilizate pentru garantareapozi]iilor deschise de c@tre SSIF atâtpe cont propriu (HOUSE) cât si pe

contul clien]ilor. Evaluarea ac]iunilorblocate ca marj@ se face de c@treCRC, zilnic, la 75& din pre]ul deînchidere al BVB.“Valorile mobiliarepot fi folosite pentru crearea unuidisponibil permanent în contul mem-brului compensator, care asigur@ ast-fel condi]ii optime pentru activitateadin pia]a futures. Pot fi blocate nu -mai ac]iuni de]inute de c@tre respec-tivul SSIF pe contul propriu(HOUSE). Constituirea marjelor în ac -]iuni de c@tre clien]ii unui SSIF de -pinde în întregime de regulile interneale intermediarului si constituie oînt]legere realizat@ strict intre SSIF siclient”, a declarat dl. Toma Do}te]ea -nu, directorul Casei Române de Com-pensa]ie. Pe lâng@ ac]iunile TLV, urm@ -toarele ac]iuni mai pot fi gajate ^n fa -voarea CRC, ca marj@ pe pia]a futu -res: SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5, BRD,

Peste un milion de contracte de la începuitul anului

În ceea ce prive}te activitatae detranzac]ionar, bursa sibian@ a anun]at,în sesiunea din 21 martie 2008,încheierea contractului la termen cunum@rul un milion pe anul în curs.Acesta a fost încheiat pe simbolulDESIF 2 martie, la pre]ul de 2,46lei/ac]iune. „Volumul de transfer deun milion de contracte tranzac]ionatede la începutul anului vine s@ con-firme rea}ezarea pie]ei la termen, peo direc]ie ascendent@ a lichidit@]iiprecum }i faptul c@ strategiile apli-cate pe pia]a sibian@ r@spund perfectcerin]elor investitorilor care, printranzac]ionarea derivatelor pot ges-tiona mult mai eficient direc]iile deevolu]ie a cota]iilor. Atingerea acestuivolum, în mai pu]in de trei luni, neîndrept@\e}te s@ credem c@ vom aveaîn 2008 o lichiditate superioar@ celeidin anul anterior”, a declarat dl. Teo -dor Ancu]a, pre}edintele Sibex.

Dup@ marcarea pragului de unmilion de contracte, în ultima }edin]@a s@pt@mânii trecute, debutul s@pt@ -

mânii în curs a stat sub semnul uneievolu]ii mixte. Astfel, în prima partea }edin]ei de luni, cre}terile }i sc@ -derile au alternat }i niciuna din aces-te direc]ii }i nu s-a impus în modcategoric. Ulterior, în partea a douaa zilei, derivatele pe ac]iuni s-au în -scris în majoritate pe un traseu as -cendent care avea s@ fie direc]ia debaz@ a sesiunii, dup@ cum a indicat,cu câteva excep]ii, închiderea de laora 16,00. Din perspectiva lichidit@]ii,}edin]a a fost caracterizat@ de maimult@ pruden]@ fiind vizibil faptul c@investitorii prefer@ pe acest final descaden]@ atitudinea de a}teptare. Partici -pan]ii în pia]@ au încheiat 9283 con-tracte, din peste 1800 tranzac]ii, cuo valoare de 25,6 milioane de lei. Înclasamentul zilei, s-a remarcat din noulichiditatea derivatelor de pe segmen-tul financiar. La închidere, pe primulloc s-au aflat DESIF 5, cu aproape5000 contracte, iar pe locul secundDESIF 2, cu 3668 contracte. Pentru sim -bolurile în discu]ie s-a putut observac@, pentru prima dat@ de la începutulanului, num@rul contractelor de pescaden]a iunie l-a dep@}it pe celaferent scaden]ei martie.

Mar]i, pia]a Sibex a fost multmai dinamic@, sub aspectul inten-sit@]ii plasamentelor, astfel c@ volu-mul de transfer a crescut cu 60,45&în ra port cu cel precedent. Au fostîncheiate 14.895 de contracte futures}i options, din 2420 de tranzac]ii, cuo valoare echivalent@ a 41,47 milioa -ne lei. În ceea ce prive}te cota]iilederivatelor, acestea au deschis peplus, pentru ca apoi s@ urmeze untraseu oscilatoriu, finalul }edin]eioferindu-ne o imagine mai degrab@„ro}ie”. În ceea ce prive}te pozi]iilefutures, pe parcursul zilei s-au pututobserva din nou deschideri care audus totalul peste pragul de 73.000.La închidere, acesta a sc@zut pân@ la71.744, men]inându-se în cre}terefa]@ de nivelul de luni. La acest faptau contribuit investitorii care adopt@strategiile de roll-over, în spe]@ mu -

tarea pozi]iilor de pe scaden]a scurt@care se apropie de final, pe urm@toa -rea. Conform Mirabelei Coss, brokerla SSIF Broker Cluj, „de}i }edin]a demar]i a început desul de optimist,lipsa interesului deosebit din pia]a lavedere a mai temperat tendin]a "ver -de" a pie]ei sibiene, astfel încât fina -lul zilei fost unul cu vânz@ri masive.Num@rul de pozi]ii în cre}tere con-firm@ îns@ un ridicat interes al inves -titorilor, cu prec@dere spre scaden]aurm@toare dar si spre scaden]ele înde -p@rtate, decembrie având cota]ii cuaprox 20& mai sus decât nivelurileactuale”. În clasamentul celor maitranzac]ionate contracte s-au impusdin nou DESIF 2 }i DESIF 5. Refe -ritor la num@rul contractelor de pescaden]a iunie, s-a observat c@ aces-ta este mult mai mare comparativ cucel aferent scaden]ei martie. Spreexemplu, din totalul de peste 8200contracte DESIF 2 o pondere de 72,8&a revenit acesteia. Şi pentru DESIF 5s-a remarcat preferin]a pentru terme -nul iunie, care a beneficiat de 68,2&din totalul de 6175 contracte.

Miercuri, cota]iile derivatelor auevoluat miercuri pe un traseu des -cendent specula]iile fiind convenabilepentru de]in@torii de pozi]ii pe vân-zare. Interesul investitorilor s-a men]i -

nut pe un palier bun ace}tia încheindde-a lungul }edin]ei 14.666 contractedin 2106 tranzac]ii. Din punct devedere valoric, suma echivalent@ rula-jului s-a ridicat la 41,6 milioane delei. Ca }i în zilele precedente, num@ -rul pozi]iilor futures s-a aflat din nouîn cre}tere, consemnându-se peste 4000noi deschideri care au dus totalulgeneral la 75.810. Majoritatea deschi -derilor s-au îndreptat c@tre scaden]aiunie. Pentru acesta, num@rul pozi]i -ilor de]inute de participan]ii în pia]@a crescut cu aproximativ 13 &. Maimult chiar, suma pozi]iilor deschisepe iunie reprezint@ 51,7& din totalulgeneral. Au fost consemnate tran-zac]ii pe 20 de pie]e, iar investitoriiau vizat în special sectorul SIF, sec-torul bancar dar }i pe cel al deri -vatelor pe cursul leu/euro. Cu untotal de 7473 de contracte, derivatelece au ca active suport ac]iunile SIF5 Oltenia s-au impus în topul zilei.O pondere de 77,29& dintre acesteas-au îndreptat c@tre scaden]a DESIF2 au fost preferate pentru aproape7000 de contracte. Ponderea cea maimare a revenit, ca }i în cazul lideru-lui, scaden]ei iunie, dar cu un pro-centaj mai mare care a ajuns la 92&.

Joi, la ora 15, rulajul se cifra lapeste 7200 de contracte.

urmare din pagina 1Dar, chiar }i a}a, toat@ aceast@

perioad@ în care dolarul sufer@, nu poater@mâne f@r@ urm@ri. Un dolar slab d@ pestecap toate reperele. {i echilibrele. Atuncicând pre}edintele B@ncii Centrale Europene,Jean Claude Triche, începe s@-}i exprimeîngrijorarea public, în leg@tur@ cu cota]iaeuro-dolar, gravitatea evolu]iei devine evi-dent@. Prea slab. Aceasta a fost concluzia.}i cum poate fi altfel dolarul de conjunc-tur@ atunci când se anun]@ sc@deri dedobânzi pentru FED }i sc@derea economieiamericane în general, aflat@ în prag de rece-siune. Dobânda de referin]@ la dolar seanun]@ în sc@dere, în încercarea de a rea-lansa economia, ceea ce înseamn@ un dolarmai ieftin. Deocamdat@, revirimentul paredeparte }i amânarea acestei perioade încare economia american@ va porni din nounu face decât s@ confirme sl@biciunea dola-

rului. În acest context, dobânda la europare blocat@ la 4&, aproape dubl@ fa]@ dedolar într-o economie, cea european@,cumva egal@ cu ea în}@}i, nici mai proast@nici mai bun@, fa]@ de cea cu care ne-amobi}nuit în anii ace}tia. Pe scurt, robust@,nu volatil@, ca peste ocean. O robuste]e dedoar 2,1 la sut@, care se poate men]ine îns@ca un bloc compact, doar neerodat@ de in -fla]ie. {i cum infla]ia a trecut de 3,2&, do -bânda nu poate cobor̂ , pentru c@ d@ pestecap mica cre}tere }i, în consecin]@, euro nud@ deloc spa]iu de manevr@ dolarului.

Victim@ colateral@ a jocului între dobânzi}i infla]ie, moneda american@ î}i asum@acest rol, în încercarea de a salva econo-mia. De aceea, pân@ când nu va fi cert c@America a trecut de recesiunea pe care înc@nici nu o accept@ înc@ toat@ lumea, dolarulnu va cobor̂ sub 1,5 }i în ciuda încrederiisecretarului trezoreriei americane Henry Paul -son în fundamentele s@n@toare ale econo-miei americane }i în dolar, moneda-reper a

secoului trecut va avea de suferit în conti-nuare. Economia american@ este, la rândulei, supus@ unor deficite uria}e care se vortempera când efortul uria} de r@zboi nu vamai presa într-atât asupra bugetului. Cândrezultatele politicilor publice americane vorar@ta altfel, }i când încrederea va fi noulsentiment al societ@]ii americane. Cum sen-timentele sunt de prea multe ori exprimateîn valorile unei monede, dolarul este depen-dent, poate mai mult ca niciodat@, nu doarde jocurile schimburilor cu euro, disciplinab@ncilor comericale }i relansarea economic@propriu-zis@, ci }i de noua ordine politic@pe care alegerile americane o va da socie -t@]ii. De aceea, pân@ în toamna acestui ancel pu]in, dolarul va suferi zilnic, iar evalua-torii de pre]uri se vor gândi tot mai seriosla transferarea cota]iilor petrolului }i aleaurului în euro, o moned@ mai sobr@ }i maipu]in dependent@ de r@zboi, alegeri, b@nciindisciplinate }i economii care cresc }i scadimprevizibil.

BURS~ MONED~VINERI 28 MARTIE 2008 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Primele marje constituite din valori mobiliare la Bursa din Sibiu

Epoca dolarului slabDan SUCIU

Casa Român@ de Compensa]ie, institu]ia care realizeaz@ compensarea, garantarea }i decon-tarea tranzac]iilor din pia]a futures sibian@, a anun]at, în cursul acestei s@pt@mâni, înregistrareaprimelor marje constituite din valori mobiliare.

AGRICULTUR~ VINERI 28 MARTIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Peisaj agricol ^n sudul Chinei

"Bade, conform normelor europene,fiecare g@in@ tre' s@ aibe un spa]iu depatru metri p@tra]i, dumneata ce-ai s@ tefaci cu at$tea g@ini?", este o ^ntrebaredintr-una din reclamele la berea Bucegi,pus@ de ginere, socrului s@u de la ]ar@,}i la care acesta r@spunde: “P@i, o s@facem gr@dini supraetajate”. Sigur, aces-ta este cazul extrem }i imaginar: ̂n rea -litate, un singur fermier rom$n ^mpac@spa]iul pentru g@ini cu normele UE.

Dumitru Arge}eanu are, la Dr@ -g@}ani, o ferm@ cu 4.000 de g@ini, carefac un milion de ou@ ecologice pe an.A ^nceput construc]ia ei ^n 2002 - ^ncadrul unui proiect cu Banca Mondial@- iar ^n 2004 "a ie}it primul ou ecolo -gic din ferm@", spune Arge}eanu,explic$nd c@ a studiat pie]ele europene}i s-a convins c@ produsele ecologice"sunt viitorul ^n alimenta]ie". Ad@postulinterior de 1.000 de metri p@tra]i al fer-mei, plus spa]iul de p@}unat de 16.000de metri p@tra]i, l-au costat pe directorulCortina Bioprod ̂n jur de 150.000–200.000

de euro, potrivit afirma]iilor sale. %ntr-oferm@ conven]ional@, un asemenea spa]iupermite cre}terea unui num@r de 30.000g@ini, pentru c@ sunt ]inute ^n bateriimetalice, dar "^n sistem ecologic, dez-voltarea se face pe orizontal@, nu pe ver-tical@", comenteaz@ Arge}eanu. Cum ce -rerea creeaz@ oferta, fermierul v$lcean aprins gustul afacerilor ecologice }iinten]ioneaz@ s@ se extind@. "Terenulachizi]ionat ̂mi d@ posibilitatea s@ crescp$n@ la 15.000 de g@ini, c$te sper s@am peste doi ani", spune DumitruArge}eanu.

{i, chiar }i a}a, acesta tot nu vareu}i s@ produc@ at$t c$t cere pia]a. "Cas@ satisfac pia]a din Rom$nia, ar trebuis@ am cam 30.000 de g@ini", a calculatdirectorul Cortina Bioprod. De anul aces-ta, vrea ca 80& din furajele pentru hranap@s@rilor s@ le produc@ prin for]e pro-prii. A luat ^n arend@ 100 de hectarede teren, pe care urmeaz@ s@-l cultive."Furajele nu trebuie s@ con]in@ substan]echimice de sintez@, substan]e proteicede origine animal@, conservan]i sau co -

loran]i sintetici }i nici organisme mo -dificate genetic", explic@ Arge}eanu, pre-ciz$nd c@ cele 4.000 de g@ini pe carele cre}te acum m@n$nc@ ^ntr-un an deaproape 60.000 de euro. Ou@le ecolo -gice produse ̂n ferma din Dr@g@}ani nuse g@sesc dec$t pe pia]a intern@, ^nre]elele Carrefour, Selgros, Artima sauGima, “pentru c@ produc]ia este preamic@ s@ fac }i export”, motiveaz@ fer-mierul.

Arge}eanu e convins c@ ̂n doi ani^}i va tripla afacerea, de la nivelul actu-al, cu v$nz@ri anuale de 120.000 deeuro. Are optimismul lui acoperire?Afacerile cu produse ecologice de pepia]a rom$neasc@, de}i cresc, de la anla an, cu circa 15-20&, marcheaz@,totu}i, volume foarte mici, comparativcu ceea ce se ^nt$mpl@ ^n Germania,Ungaria sau Polonia. "%n jur de 3&, dintotalul pie]ei alimentelor din Germania,sunt produse ecologice. Noi suntem sub1&", estimeaz@ Radu Panait, managerulcompaniei Natura Land, distribuitor }iimportator de produse ecologice. %n plus,st@m bine la produc]ie }i r@u la consum,fiindc@ producem ^ndeosebi pentrupie]ele europene }i foarte pu]in pentrupia]a intern@, care este alimentat@ }i deproduse ecologice din import.

V$nz@rile pe pie]ele externe seridic@ la aproximativ 50 de milioane deeuro, din care cea mai mare partereprezint@ materie prim@, potrivit infor-ma]iilor furnizate de Ministerul Agriculturii}i Dezvolt@rii Rurale. %n schimb, ̂n mag-azinele din ]ar@ se v$nd produse eco-logice autohtone, ̂n valoare de numai 3-4 milioane de euro. "Circa 95& din pro-duc]ia vegetal@, inclusiv miere de albine,}i 80& din cea de provenien]@ animalier@- lapte }i derivate - pleac@ la export, ^nprincipal ^n ]@rile UE", afirm@ CostinLianu, directorul general al Direc]iei ge -nerale de promovare a exporturilor, din

cadrul ministerului.“Produsele cultivate sau fabricate

f@r@ nici un gram de substan]e chimicenu prea sunt c@utate de consumatorulrom$n, pentru c@ nu sunt cunoscute. Edrept c@ a fost creat@ sigla <ae> careidentific@ un produs ecologic la raft. Darde unde s@ }tie consumatorul de aceast@sigl@, dac@ ea nu e promovat@ deloc?",

spune Radu Panait. Un alt motiv ar fipre]ul, care ^l dep@}e}te cu cel pu]in30& pe cel al produselor conven]ionale.Panait se ^ncumet@ totu}i s@ anticipezeo dublare sau chiar o triplare a pie]ei^n urm@torii doi-trei ani, pe m@suracre}terii puterii de cump@rare }i a pop-ularit@]ii c@p@tate de stilul de via]@s@n@tos. (va urma)

Ileana ILIE

Eco-hranaSub 1& din alimentele care se v$nd acum ^n Rom$nia sunt ecologice. Tendin]a de "healty nutrition", adus$^n bagajele lor de exper]ii veni]i ^n ]ar@, a orientat ^ns@ aten]ia rom$nilor c@tre p$inea de secar@, laptele eco-logic din soia, orez sau ov@z, siropul de ar]ar }i chiar ciocolata ecologic@. Peste doi-trei ani, oamenii din pia]@sus]in c@ ceea ce, p$n@ acum, era doar un simplu moft occidental, ^ncepe s@ devin@ un stil de via]@ s@n@tos.

Dup@ num@rul de produc@tori, Suceava conduce ^n topul jude]elor “ecologice”din Rom$nia, cu 2.190 de fermieri specializa]i ^n alimente ecologice.

Topul eco-jude]elor

Num@rul fermierilor }i al comercian]ilor care fac afaceri cu pro-duse ecologice trece anul acesta de 3.800, cu aproape 1.000 ^nplus fa]@ de acum doi ani.

Patru mii de furnizori

Produc]ie 2006 2007

Vegetal@ 221 245Animalier@ 2.790 2.989Apicultur@ 335 467Procesatori 39 48Comercian]i 24 88

SURSA: MADR

Jude] Num@r produc@tori

Suceava 2190 Mure} 544 Bac@u 219 Tulcea 11 Bra}ov 93

SURSA: MADR