Titus Vijeu

Elisabeta BostanimAginArill,m suu fitmut tru imparapia carudorii

ncts

Coprins7

1l

17

29

39

49

57

69

79

87

93

A posr ooeri....

O rBerurA LECTTE DE cTNEMA

UN prru DESPRE ,,HoMERUL RoMANILoR"

...9r vrep r,Lne oB MoARTE

,,O rn:rlti. cA oRICARE"...

iNroancBru,e rur Le FoNtarNB

O uawa urNuNera

UN uns DrN TNSULA VneNcrrsr

Cveon-rrune cERCULUT

Benrur cu o srNGUn-L snsrBe

Ocruur ceRs prANc.h,

99

105

lll

r23

129

135

145

r55

INtoeRcpn-na rur F,{r-FRUMos

VrNcr eNs apniis...

,,\(/E ARE THE CHAMPIONS,,

MroNrcHr cALLTNG

Coprrur ETERN

Zrzt

EuseeBTA BosraN - Frruocnel'rB

ErrsesETA BosreN - C.V.

". Elisabeta

[a vArsta primelor

cinematografice la

,,I. L. Caragiale"

O febril[ lectie de cinema,

Cu cAgiva ani mai inainte ca doctorul Christiaan Barnard si fi efectuat primul transplant de

inimila spitalul-Groote Schuur din CapeTown, un film romAnesc infrtisa o operagie pe cord

deschis in sala de chirurgie a unui spital bucuregtean. Pe masa de operagie se afla un copil,

Dan Pop pe numele lui, venit dintr-un ora; de munte (Bra;ov - dupi toate semnalmentele

geografice gi urbane) in care-si triia cu intensitate copiliria. Campion al gcolii la diverse

sporturi individuale gi de echipi, Dan este - se pare - cel mai bun ciclist la categoria sa de

vArsti, fapt ce declaryeazi simpatia;i admiragia colegilor. impreuni iu fratele siu Sandu,

el se aflI" sub supravegherea exclusivi a mamei, tatil fiind plecat pentru o perioadi de gase

luni la specializare in Cehoslovacia.

Ne gisim la inceputul anilor '60, cAnd RomAnia se afla nu doar intr-un mare efort de

industrializare ci gi in plin demers propagandistic.

ir, ,..rt context, a face film aici insemna o abordare exclusivi a temei patetice a constructiei

socialismului, exprimati in termenii contondengi ai sloganului politic oficial.

Pregitindu-;i debutul in filmul de fictiune, dupi un stagiu de documentarist la Studioul

,yA.lexandru Sahid', regizoarea Elisabeta Bostan a a\ut inteligenga necesari. eviti.rii capcanei

ideologice. Chiar daci n-a putut exclude unele ,,mesaj e" aflate in scenariu (pe fagada unui bloc

in construcgie, muncitorii i;i exprimi angajamentul de a da in cinstea zilei de 7 Noiembrie -sirbitoare a revolugiei bolsevice din l9l7 - un numir suplimentar de apartamente!) povestea

filmului se concentre azi, pe alternativa viagd" - moarte oferiti de soarti protagonistului copil.

Depistat - in ciuda recordurilor sportive obtinute - cu o maladie congenitalS. cardiaci, Dan

Pop (Gheorghe Bejan) ar rebui si suporte o operalie complicatS".

O regizoare care a ttiut sa-gi

aleagi intotdeauna echipa

I2

Pentru a-| proteja de riscul dezvoltat de interventia medicali, mama sa (Corina

Constantinescu) ii solicita chirurgului cardiolog o amanare, sperAnd ci o existenga in afara

efortului i-ar putea pune fiul la adipost. Rispunsul specialistului e insi ferm: ,,O sa-l feriti

de copilirie. $i asta-i foarte grav!"

LuAndu-i-se dreptul la joc, lui Dan i se ia intr-adevar gi dreptul la copilirie . CAnd mama sa

va realizaacest fapt, soliciti medicului-profesor (George Mirutzl) efectuarea interventiei.

$i astfel se produce acea operalie pe cord deschis despre care scriam la inceputul acestor

rAnduri si care avea si dea dimensiunea talentului cinematografic al Elisabetei Bostan inci

de la debutul sau in filmul de ficgiune.

Copilul insusi ingelege dramatica situagie in care se afla 9i pune - prin ricogeu - intrebS.rile

ce-l cutreieri, legate de ideea de moarte. ,,De ce mor frunzele?" - e una dintre interogagiile

adresate mamei, ce pricepe imediat sensul ascuns al intrebirii.

Sub bisturiul profesorului (care, cum vom afla de la garderobiera spitalului a beneficiat

de specializi.ri in strS"in atate,la Moscova, Paris gi Viena) se produce o deturnare de destin,

marcate de alternanga rapidi a scenelor din blocul operator (gestica precisi a chirurgilor,

lumina limpii puternice din tavan ce induce tn congtiinEa pacientului anesteziat imaginile

onirice ale unei competilii cicliste in fruntea cireia se gasegte eroul nostru, amintirile

mamei aflate in afteptare, pe coridor, legate de viaga copiilor ei, ugile batante ce se deschid

si se inchid aidoma valvelor unei inimi, stabilind hotarul simbolic dintre via;i gi moarte).

Avem aici admirabila dovadi a unui montaj intelectual, in acceptia superioari pe care i-o

diduse cAndva Serghei Eisenstein, o lecgie febrili de cinema, in care Elisabeta Bostan pare

a-gi fi jucat sansele unei viitoare cariere cinematografice.

Sanse valorificate din plin in filmele numeroase care an urmat dupi Pugtiul (1951). Fie

ci e vorba de tema complicati a familiei ce.va reapare tdrziu, in Promisiuni (1985), fie de

tema jocului (sotronul desenat pe trotuar va configura complexele Desene pe asfalt - 1988;

asa cum subiectul competitiei, al luptei pentru titlul cAgtigitor se va dezvolta exemplar in

.,1 ' *

fi";t-iu!it

-.;t\,r#

i r.l|\ f :: ,

dltl

,E

$ ;.t

'-t i,

i!.- I*l't" "\\-

- .:l'n 'te

'\ 'i*,Lq?t

t;;+ii'--t45,

P. 15

Farmecul copiliriei. Regizoarea

impreuni cu Bogdan

Untaru, interpretul personajului

I\arca, arcr rn frnuta de gala

r4

Campioana -1990). Dar ceea ce exprime prioritar acel film de debut al Elisabetei Bostan

este opgiunea sa categorici pentru lumea copiliriei. O lume pe care o va descrie in propria sa

manieri, unici gi - ca atarc - inconfundabili. Existi in Pugtiul o secventi in care Dan, fugit

de acasi sub presiunea psihologici cel domini se adiposteste in pidurea din preajma oratului.

Obsedat de prezenga unei Babe Cloanga;tiuti din povegti, el privegte cu uimire 9i teami copacii

carepair aayeaforme misterioase. E o pidure a basmului, pe care o vom regisi - mult mai decis

inftE\ati - in filmele despre Veronica, in Tinerele frri bitrAnep ori ZAmbet de Soare.

Aga cum inventivitatea remarcabili a copiilor din Pugtiul va fi urmat;. de nizdriviniile

rurale ale lui Niici., eroul candid al unui ,,fiIm in episoade", care, la patru decenii de

la nagterea sa va declansa sub titlul Les aventures de Narca, la inceputul anilor 2000,

uimirea qi bucuria spectatorilor francezi si nu doar...

Stilistic, Pugtiul frxeazb" la fel de persuasiv talentul regizoral al Elisabetei Bostan care nu

s-a sfiit ca intr-o poveste aparent zglobie si puni in discugie ecuafla viegii 9i a mortii prin

procedee exclusiv cinematografice. De fapt, lumea solari" pe care o va descrie in filmele

ei viitoare nu exclude suferinga, tristegea, moartea. E de-ajuns si ne-amintim plAnsul lui

Niici pe prispa casei, c5"derea pe treapta scirii a unei lacrimi ce pare si se intindS. continuu,

inundlnd ograda, satul, chiar lumea; plAnsul zbuciumat al eroinei din Promisiuni cAnd

afli cdpirintele siu o revendici, in defavoarea celui ce a crescut-o gi ciruia i-a spus tatidintotdeauna. Ori noaptea ultimi din decembrie 1889, descrisi in Amintiri din copilirie,

noaptea in care Creanga, marele poyestitor parasea lumea aceasta in vuietul colindelor de

pe ulig5" gi sub privegherea unei lumAni"ri ce se stinge din ce in ce, lisAnd florile de ghiagi"

si acopere geamul bojdeucii din Jiciu...

Si atunci, spectatorul intelege ci intrebarea pugdului din filmul omonim: ,,De ce mor

frunzele?" este de fapt modul liric de a ascunde o alta: de ce oamenii nu r5"mAn copii

pentru a-si apira dreptul la imortalitate?

Filmele Elisabetei Bostan ne-au restituit fieciruia dintre noi copiliria pierdutS.. Depinde

de noi cum vom sti s-o pistrim...