elena vinnicenco abstract
DESCRIPTION
89TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ”
Cu titlu de manuscris
CZU: 373.3 (043.2)
VINNICENCO ELENA
INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR EDUCAŢIONALE MODERNE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR - O CONDIŢIE DE
DEZVOLTARE ŞI FORMARE A PERSONALITĂŢII ELEVULUI
SPECIALITATEA: 13.00.01 – PEDAGOGIE GENERALĂ
Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie
Chişinău, 2012
2
Teza a fost elaborată la catedrele Ştiinţe ale Educaţiei şi Pedagogia Învăţămîntului Primar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Conducător ştiinţific: PATRAŞCU Dumitru, doctor habilitat în pedagogie,profesor universitar Referenţi oficiali: GUŢU Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar GORDEA Liliana, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar
Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:
1. CEMORTAN Stela, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, preşedinte 2. CARA Angela, doctor în pedagogie, conferenţiar cercetător, secretar ştiinţific 3. BOLBOCEANU Aglaida, doctor habilitat în psihologie, profesor cercetător 4. ANDRIŢCHI Viorica, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar 5. SADOVEI Larisa, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar
Susţinerea va avea loc la 14 martie 2012, ora 12.00 în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 38.13.00.01 – 45 din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, str. Doina, 104, Sala de şedinţe, or.Chişinău, Republica Moldova, MD – 2059. Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, str. Doina, 104, Republica Moldova, MD - 2059 şi pe site-ul CNAA - http://www.cnaa.md Autoreferatul a fost expediat la 13 februarie 2012 Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, _____________Cara Angela doctor în pedagogie, conferenţiar cercetător Conducător ştiinţific, doctor habilitat în pedagogie, ______________Patraşcu Dumitru profesor universitar Autor _____________Vinnicenco Elena © Vinnicenco Elena, 2012
3
REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. În noile orientări ale învăţămîntului problema interacţiunii
pedagogului şi elevului este una fundamentală. În acest context apare evidentă necesitatea de a
transforma învăţămîntul într-un sistem educaţional centrat pe elev, care se axează în acest sens
pe nivelul de dezvoltare a potenţialului acestuia, aplicînd tehnologii adecvate.
În condiţiile cînd sistemul învăţămîntului se confruntă cu probleme metodologice, noile
valori umane trebuie valorificate în dimensiunea tehnologică de artă a instruirii şi educaţiei. În
acest sens şcoala trebuie să aplice cu maximum de eficienţă noile tehnologii educaţionale.
Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structurări şi forme diferite care
corelează prin diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale,
conexiunea inversă internă, conexiunea inversă externă etc.
Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţămîntul formativ presupune ca şcoala
să se centreze pe dezvoltarea gîndirii, selectînd prin aceasta conţinutul, metodele, formele şi
criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie educaţională care dezvoltă
un anumit stil de învăţare cu efect durabil.
Descrierea situaţiei în domeniu şi identificarea problemei de cercetare. Noua gîndire
pedagogică este caracterizată prin democratizare, umanizare şi modernizare. În educaţie copilul
trebuie perceput în baza unui ansamblu de legităţi biologice, psihologie, sociale, deoarece nu va
funcţiona nici o tehnologie educaţională atît timp cît natura omenească (proprietăţile individuale,
convingerile, necesităţile, idealurile, aptitudinile etc.) nu vor intra în arealul de preocupări ale
pedagogiilor.
Problema tehnologiilor educaţionale moderne a fost subiectul cercetărilor lui Patraşcu D.,
Mândâcanu V., Guţu V., Rudic G. etc; tehnologii ale educaţiei literar-artistice îşi găsesc
reflectarea în lucrările lui Păslaru V. etc; tehnologia instruirii de perspectivă este reflectată în
cercetările lui Lîsenkova S.; tehnologia educaţională a formării pe etape a acţiunilor mintale îşi
găsesc reflectare în cercetările lui Volovici M; tehnologia perfecţionării competenţelor generale
de învăţare în şcoala primară este tratată de Zaiţev V.; strategiile de formare ale gîndirii critice
fac obiectul cercetării lui Nicu A.; tehnologia instruirii dezvoltative este caracterizată de Davîdov
V. şi Elconin D.
În ştiinţa şi practica educaţională s-a creat o situaţie contradictorie, cînd pe de o parte,
tehnologiile educaţionale se realizează sub multe aspecte, iar pe de altă parte, problema
integrării tehnologiilor educaţionale rămîne cercetată insuficient, nefiind corelată cu dezvoltarea
şi formarea personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică.
4
Astfel, se conturează problema cercetării care rezidă în determinarea specificului integrării
tehnologiilor educaţionale ca factor de dezvoltare şi formare a personalităţii elevului de vîrstă
şcolară mică.
Scopul cercetării constă în determinarea reperelor teoretice şi metodologice de integrare
a tehnologiilor educaţionale moderne în procesul educaţional cu efecte în dezvoltarea şi formarea
personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică.
Atingerea scopului a necesitat realizarea următoarelor obiective de cercetare:
- elaborarea reperelor metodologice de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar;
- structurarea Modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar;
- elaborarea tehnologiei educaţionale în baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în
învăţămîntul primar;
- evaluarea experimentală a dezvoltării şi formării personalităţii elevului de vîrstă şcolară
mică prin integrarea tehnologiilor educaţionale moderne;
- generalizarea şi sistematizarea datelor şi a rezultatelor experimentale obţinute;
- formularea concluziilor ştiinţifico- metodice;
- formularea recomandărilor practice în baza investigaţiilor realizate.
Metodologia cercetării a inclus următoarele metode:
- teoretice: documentarea ştiinţifică, cercetarea teoretică a tezelor, a conceptelor, a
principiilor;
- socio-pedagogice: observarea chestionarea, discuţia;
- experimentale: experimentul pedagogic s-a constituit din etapa de constatare, etapa de
formare şi etapa de control;
- de analiză: interpretarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor experimentului.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în definirea conceptului de
„tehnologie educaţională”, în general, şi „integrare a tehnologiilor educaţionale”, în special.
Aceste concepte, fiind implementate în procesul educaţional, devin o modalitate eficientă de
dezvoltare şi formare a personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică. Originalitatea cercetării
constă în elaborarea unui Model a procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale în
învăţămîntul primar, axat pe teorii şi concepte ale tehnologiilor educaţionale; elaborarea
tehnologiei educaţionale pe baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în învăţămîntul
primar.
5
Problema ştiinţifică soluţionată constă în structurarea modelului procesului de integrare a
tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămăntul primar în vederea dezvoltării şi formării personalităţii
elevului.
Semnificaţia teoretică a cercetării constă în:
- definirea şi abordarea educaţională a conceptelor de „tehnologie educaţională”,
„integrare a tehnologiilor educaţionale”;
- identificarea valorii educaţionale a Modelului procesului de integrare a tehnologiilor
educaţionale în învăţămîntul primar axat pe teorii şi concepte ale tehnologiilor
educaţionale ;
- elaborarea tehnologiei educaţionale pe baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în
învăţămîntul primar .
Valoarea aplicativă a cercetării constituie:
- elaborarea programului experimental pentru determinarea integrării tehnologiilor
educaţionale în învăţămîntul primar în vederea dezvoltării şi formării personalităţii
elevului de vîrstă şcolară mică;
- determinarea eficienţei aplicării Modelului procesului de integrare a tehnologiilor
educaţionale;
- aplicarea tehnologiei educaţionale în baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în
învăţămîntul primar;
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:
1. Eficientizarea procesului educaţional este posibilă prin integrarea tehnologiilor educaţionale
în învăţămîntul primar în aspect de operaţionalizare.
2. Contextualizarea conceptului de „integrare a tehnologiilor educaţionale” în procesul
educaţional constituie o modalitate eficientă în dezvoltarea şi formarea personalităţii
elevului de vîrstă şcolară mică.
3. Elaborarea Modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale asigură realizarea
scopului, obiectivelor generale şi finalităţilor la treapta învăţămîntului primar prin
proiectarea şi implementarea unui sistem.
4. Implementarea tehnologiei educaţionale a învăţării pe baza strategiilor de dezvoltare a
gîndirii critice la elevii de vîrstă şcolară mică contribuie eficient la organizarea şi realizarea
eficientă a procesului educaţional.
5. Racordarea la finalităţile educaţionale cu privire la integrarea tehnologiilor educaţionale în
procesul instructiv educativ constituie o premisă importantă pentru perspectiva curriculară.
6
Rezultatele cercetării au fost implementate în cadrul liceului teoretic „Gh.Asachi” şi
şcoala primară „A.Ursu” din mun.Chişinău. Lotul experimental a fost reprezentat de 106
subiecţi ( elevi din clasele a II-a şi a IV-a de la liceul teoretic „Gh.Asachi” şi şcoala primară
„A.Ursu”).
Rezultatele cercetării au fost aprobate în cadrul şedinţelor catedrelor Pedagogia
Învăţămîntului Primar şi Ştiinţe ale Educaţiei, în cadrul conferinţelor ştiinţifice desfăşurate la
Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă”(2002,2005) şi la Universitatea de Stat din
Tiraspol (2004), la seminarele ştiinţifice cu cadrele didactice din şcoala primară “Antonin Ursu”
(2005-2007) şi liceul teoretic “Gh. Asachi” (2005-2007).
Publicaţii la tema tezei. Rezultatele cercetării sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice.
Volumul şi structura tezei: constă din adnotare (în limbile romănă, rusă şi engleză),
introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări practice, bibliografie (164 de titluri),
6 anexe. În teză sunt inserate 20 tabele şi 12 figuri.
Cuvinte-cheie: proces instructiv-educativ, sistem integrat, tehnologie educaţională, teoria
învăţării, model pedagogic, proiectare didactică, integrare, dezvoltare, flexibilitate, creativitate,
gîndire critică, strategie didactică, consecutivitate, mobilitate, fluiditate, modernizare.
CONŢINUTUL TEZEI
În Introducere este argumentată actualitatea temei şi gradul de cercetare a problemei, sunt
formulate obiectul cercetării, scopul, ipoteza, obiectivele cercetării, sunt menţionate reperele
epistemologice, metodologia cercetării, inovaţia ştiinţifică, valoarea teoretică şi practică a
cercetării, sunt prezentate tezele înaintate pentru susţinere, sunt indicate eşantionul antrenat,
etapele de desfăşurare a cercetării, termenii cheie şi structura tezei.
Capitolul 1 „Repere teoretice ale integrării tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar” tratează conceptul de tehnologie educaţională, semnificaţia acestui
concept din perspectivă inovatoare, specificul tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar, procesul de integrare a tehnologiilor educaţionale în învăţămîntul primar,
demersurile contextuale ale strategiilor didactice.
Studiul abordării tehnologiilor educaţionale, caracterizate de Patraşcu D. [19, 20, 21], Guţu
V. [12, 13], Rudic G. [24], Mândâcanu V. [16, 17], Bucun N. [1, 2], Chirilenco S. [3,4],
Cucoş C. [6,7], Nicu A. [18], Lîsencova S. [35], Zaiţev V. [34], Selevco G. [36, 37],
Smoleanaia M., Gheraseva I. [38] , Davîdov V. [33] etc. ne-au determinat la unele
delimitări conceptuale.
7
Aspectul de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar se
axează pe anumite repere metodologice:
1. În aspect integrativ, orientarea actuală a educaţiei vizează integrarea tehnologiilor
educaţionale în învăţămîntul primar printr-un model teoretic valabil cerinţelor curriculare.
2. În aspect formativ, tehnologiile educaţionale conţin şi reflectă elementul contextual şi
procesual.
3. Tehnologizarea învăţămîntului este concepută ca o tendinţă de a organiza instruirea şi
educaţia în concordanţă cu modelele tehnologice moderne.
4. Strategiile educaţionale, ca element tehnologic de bază, dezvoltă optimizarea actului de
instruire şi educaţie prin alegerea adecvată a modului de combinare a metodelor,
procedeelor, mijloacelor de învăţămînt, formelor de organizare a învăţării.
Tehnologiile educaţionale moderne reprezintă un fenomen procesual complex, integrat,
incluzînd resurse umane şi materiale, proceduri, proiectare şi organizare, pentru realizarea
obiectivelor educaţionale, monitorizarea şi evaluarea acestui proces [ 29, p.51]
Integrarea tehnologiilor educaţionale în învăţămîntul primar presupune o reunire a
tehnologiilor educaţionale în procesul educaţional respectînd cerinţele de planificare, de
proiectare, de realizare şi de apreciere, care ar include scopul, condiţiile şi rezultatele. Procesul
integrării tehnologiilor educaţionale devine inovator şi accesibil în cazul cînd acesta este
direcţionat spre elev, spre formarea şi dezvoltarea lui, pe de o parte şi, aportul învăţătorului în
activitatea instructiv-educativă, pe de altă parte [29].
În aspect formativ, tehnologiile educaţionale conţin şi reflectă elementul contextual şi cel
procesual. Tehnologiile educaţionale moderne formează un sistem integral, centralizat pe un
învăţămînt formativ.
În aspectul de proces, tehnologiile educaţionale relevă elementul contextual, care reflectă
componenta descriptivă, diagnostică şi didactică. În aspect de produs, tehnologiile educaţionale
dezvoltă elementul procesual, care relevă organizarea şi dirijarea procesului de învăţare, avînd
ca obiectiv final formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului [31, p.47].
În acest context este caracterizată corelaţia dintre elementele principale ale tehnologiilor
educaţionale. Activitatea de perspectivă pedagogică presupune evidenţierea strategiilor
educaţionale bazate pe metode cu structură normativă /cognitivă /formativă /creativă
/operatională maximă. Ele generează, în mod obiectiv, criterii de regrupare sistemică şi
novatoare, valabile la nivelul tuturor metodelor şi procedeelor, adaptate la situaţii didactice
diverse [30, p.113].
8
În aria aspectelor supuse reflecţiei este redată abordarea procesuală şi contextuală a
procesului integrării tehnologiilor educaţionale în învăţămîntul primar (figura 1.1.).
În contextul cercetării integralizarea tehnologică vizează aspectul de integrare a
tehnologiilor educaţionale în actul educaţional după elementul contextual şi cel procesual.
În Capitolul 2 „Metodologia integralizării tehnologice în învăţămîntul primar” sunt
prezentate aspectele abordării psihopedagogice a personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică şi
semnificaţia tehnologiilor educaţionale în aspect curricular din perspectivă inovatoare.
Reperele metodologice ale integralizării tehnologice în învăţămîntul primar constau în:
1. Corelarea particularităţilor individuale şi de vîrstă ale elevului la mica şcolaritate.
2. Redarea aspectelor curriculare care constituie finalităţile învăţămîntului primar, obiectivele
generale şi de referinţă, activităţile de învăţare, conţinuturile didactice, standardele
curriculare de performanţă şcolară, Planul - cadru pentru învăţămîntul primar.
3. Elaborarea Modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar, axat pe aspectul de macro- şi microstructură.
Vîrsta şcolară mică este o fază tranzitorie, care include achiziţii şi comportamente ale căror
origini se află în primele faze ale existenţei umane.
Ample studii denotă faptul că sistemul psihic uman este reprezentat din punct de vedere
psihologic şi social. Fiecare stadiu al evoluţiei acestuia integrează în structurile sale achiziţii
anterioare, printr-un proces continuu de asimilare-acomodare. Vîrsta şcolarului mic este o
perioadă deosebită în viaţa copilului. În primul rînd prin trecerea de la activitatea de joc la cea de
învăţare, care suscită dezvoltarea intelectuală la un nivel sporit, depunerea eforturilor volitive
ridicate, presupunînd o dezvoltare psihică sporită.
Cercetările în domeniul dezvoltării intelectuale a elevilor de vîrstă şcolară mică ale lui
Jelescu P.[14], Claparede E. [5], Davîdov V. [33], Vîgoţki L. [32], Golu M.[11], etc. denotă
faptul, că sarcina adevăratei pedagogii este să-l orienteze pe copil spre ziua de mîine. Este
semnificativă necesitatea de racordare a ştiinţei educaţiei la rolul tehnologiilor educaţionale
moderne, foarte semnificative pentru proiectarea unei pedagogii operaţionale de perspectivă.
În acest proces idealul de personalitate integrală constituie nucleul general, fiind cel mai
activ component al proiectelor sociale de dezvoltare prin educaţie.
Personalitatea elevului se cercetează nu ca un fenomen izolat, ci într-o anumită situaţie
pedagogică. Această situaţie este generată de anumite componente ale scopului educaţiei, adică
imaginea despre personalitatea pe care dorim s-o formăm, conţinutul educaţiei, care include
experienţa socială umană şi modelul proiectării procesului educaţiei. În procesul proiectării
9
educaţionale elevul se cercetează ca subiect şi obiect al interacţiunii cu componentele educaţiei,
ce formează structura acţiunilor pedagogice [20, p.194].
Fig. 1. 1. Abordarea procesuală şi contextuală a procesului integrării
tehnologiilor educaţionale în învăţămîntul primar
Atenţia cercetărilor este orientată asupra abordării psihopedagogice a personalităţii
elevului de vîrstă şcolară mică în cadrul tehnologiei instruirii diferenţiate, tehnologiei instruirii
Tehnologiile educaţionale
Elementul contextual Elementul procesual
Componenta descriptivă
Componenta diagnostică
Componenta didactică
- teh
nolo
gia
inst
ruiri
i în
grup
; - t
ehno
logi
a in
stru
irii d
ezvo
ltativ
e;
- teh
nolo
gia
inst
ruiri
i de
pers
pect
ivă;
- t
ehno
logi
a ab
ordă
rii si
stem
ice
a în
văţă
rii c
reat
ive;
- t
ehno
logi
a fo
rmăr
ii in
terc
onex
e a
proc
esel
or p
sihi
ce;
- teh
nolo
gia
inst
ruiri
i dife
renţ
iate
; - t
ehno
logi
a ed
ucaţ
iona
lă d
e re
aliz
are
pe e
tape
a a
cţiu
nilo
r m
inta
le;
- teh
nolo
gia
perf
ecţio
nării
com
pete
nţel
or g
ener
ale
de
învăţa
re;
Volumul de cunoştinţe, eficacitatea procesului de învăţare
Strategiile didactice: metode, procedee, mijloace, forme
Particularităţile individuale ale personalităţii elevului şi nivelul lui de pregătire
Aplicarea în practică:
- organizarea activităţilor didactice
- dirijarea procesului de învăţare
Dezvoltarea şi formarea personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică
Competenţele profesionale ale pedagogului
10
în grup, tehnologiei formării interconexe a proceselor psihice (Guţu V., Rudic G., Bucun N.);
tehnologiei instruirii în perspectivă prin devansare cu aplicarea schemelor de suport în dirijarea
comentată (Lîsenkova S.); tehnologiei educaţionale de realizare a teoriei formării pe etape a
acţiunilor mintale (Volovici M.); tehnologiei abordării sistemice a învăţării creative în clasele
primare (Chirilenco S.); tehnologiei perfecţionării competenţelor generale de învăţare în şcoala
primară (Zaiţev V.); tehnologiei instruirii dezvoltative (Davîdov V., Elconin D.) [31, p.39-48].
Subordonarea întregului demers didactic şi reorentarea procesului educaţional spre
atingerea unor obiective formative şi atitudinale, limitîndu-se asimilarea şi reproducerea propriu-
zisă a informaţiei, presupune modificări serioase în curriculumul disciplinar şi în practica şcolară
de zi cu zi.
Modelul de proiectare a procesului integrării tehnologiei educaţionale moderne este redat
la nivel micro- şi macrostructural (figura 2.1.). Ca bază ne-a servit teoria învăţării cumulative-
ierarhice (Gagne R.).
Pentru a parcurge la realizarea modelului expus anterior e necesar să concretizăm
abordarea structurală a acestuia. În corespundere cu aceasta ne structurăm pe cinci etape:
- etapa I prevede integrarea teoretică a tehnologiei la nivel de macro- şi microstructură
(demers educaţional, sistem educaţional, elemente de instruire, condiţii de reper,
determinarea conţinutului integral);
- etapa II include elaborarea obiectivelor-cadru (funcţionarea anumitor module);
- etapa III include conţinutul metodologic ( strategii, forme, metode şi procedee de
realizare);
- etapa IV constă în concretizarea reperelor şi condiţiilor de aplicare a tehnologiei;
- etapa V constă în evaluarea modelului de integrare a tehnologiei.
În figura 2.2. este redat programul experimental care se referă la integrarea tehnologiilor
educaţionale moderne în vederea formării şi dezvoltării elevului de vîrstă şcolară mică.
Idealul educaţional proiectează integralitatea, complexitatea şi multilateralitatea
dimensiunilor lui în sensul formării personalităţii. Finalităţile învăţămîntului primar derivă din
idealul educaţional, politica generală a reformei curriculare, din Concepţia învăţămîntului
primar, precum şi din tendinţele actuale ale dezvoltării curriculare [15].
Capacităţile formate prin învăţare sunt, de fapt, tot atîtea feluri de performanţe. Vom
înţelege astfel cum, spre exemplu, asociaţia este capacitatea primară pe care o învaţă copilul,
constituind elementul principal de construcţie pentru toate celelalte performanţe mai complexe.
Capacităţile se dezvoltă într-o manieră secvenţială, în sensul că o capacitate formată în prealabil
11
se transformă în procesul de însuşire într-o capacitate supraordonată. Acest proces secvenţial al
însuşirii capacităţilor duce la formarea ierarhiilor învăţării, constituind drumul minimal ales de
persoană în dobîndirea unei anume capacităţi finale.
Fig. 2.1. Modelul procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale
moderne în învăţămîntul primar
Scopul educaţional
Tehnologii educaţionale
microstructură macrostructură
Demers educaţional
Condiţii de reper
Sistem educaţional
Condiţii de integrare
Proc
es se
cvenţia
l
aplicare metodologică
conţinut metodologic
repere metodologice
evaluarea modelului
strategii specifice
Obiective- cadru
12
Din perspectiva abordării curriculare s-a analizat modelul tridimensional de clasificare a
obiectivelor disciplinare.
Pe baza obiectivelor-cadru se structurează obiectivele specifice de referinţă care au ca scop
să-l ajute pe învăţător în proiectarea didactică.
Fig. 2.2. Programul experimental cu privire la integrarea tehnologiilor
educaţionale moderne în învăţămîntul primar
Conţinuturile didactice - ca formă de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii
- reprezintă unităţi de cunoaştere, resursă esenţială a învăţării, mijloace prin care se urmăreşte
atingerea obiectivelor ce prevăd formarea personalităţii integrale. Fiecare disciplină şcolară
propune o formă de structurare a conţinuturilor, organizate fie printr-un complex relativ unitar de
cunoaştere, capacităţi şi atitudini, fie tematic, prin conturarea explicită a unei noi paradigme
(model) didactice pentru disciplina şcolară concretă , destinate pentru anumite tipuri de învăţare
şi elaborare în scopul de a-i ajuta pe elevi să înveţe eficient [27, p.47].
Curriculumul disciplinar concretizează „nucleul minim obligatoriu” şi „nucleul extins”,
atribuindu-le un caracter flexibil şi permite şcolii să rezolve cu succes problema diferenţierii şi
personalizării învăţămîntului [8].
Determinarea cunoştinţelor generalizatoare la vîrsta şcolară mică
Elaborarea obiectivelor-cadru de integrare, realizare şi desfăşurare a tehnologiei educaţionale moderne în învăţămîntul primar
Repere şi condiţii de aplicare a tehnologiei educaţionale de învăţare pe baza strategiilor de dezvoltarea a gîndirii critice în învăţămîntul primar
Evaluarea nivelului de dezvoltare intelectuală a personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică prin integrarea tehnologiilor educaţionale moderne
13
Perspectiva curriculară impune astfel o anumită reconciliere metodologică între
dimensiunea socială şi dimensiunea psihologică a educaţiei, între obiectivele informative şi
obiectivele formative ale educaţiei. Corelaţia dintre curriculumul şcolar şi tehnologiile
educaţionale redă aspectele esenţiale dintre componentele acestora în interpretare schematică
(figura 2.3.).
Obiectivul fundamental al învăţămîntului primar este conturarea unei personalităţi
funcţional-cărturare, capabile să ia decizii, să acţioneze independent, să rezolve probleme [22,
p.8]. Unul dintre atuurile proiectului de dezvoltare a instituţiei o constituie preocuparea pentru
aspectul atitudinal – comportamental.
Aspectul educaţional trebuie să corespundă anumitor cerinţe: să asigure legătura cu viaţa şi
cu realitatea; să aibă un caracter variat; să prevadă caracterul raţional al formelor de lucru, să
abordeze holistic personalitatea elevului, volumul raţional şi repartizarea judicioasă a acţiunilor
educative.
Analiza activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii presupune înţelegerea
perspectivelor sale de evoluţie, obiectivale la nivelul: educaţiei permanente, autoeducaţiei,
educabilităţii. Aceasta solicită o nouă manieră de proiectare a educaţiei, confirmată, la scara
socială a sistemelor moderne de învăţămînt.
La baza curriculumului şi tehnologiilor pedagogice stau obiectivele. Curriculumul pune
accent pe obiectivele generale, specifice, pe cînd tehnologiile - pe cele operaţionale.
Curriculumul prevede elaborarea de planuri, programe, manuale, ghiduri metodice, pachete de
instruire, softuri educaţionale etc, iar tehnologiile prevăd utilizarea lor cît mai raţională şi mai
eficientă, în concordanţă cu condiţiile în care se desfăşoară procesul educaţional. In acest
context se utilizează diferite modalităţi de instruire, tipuri de relaţii, metode, procedee, mijloace,
forme etc.
Pentru rezolvarea tehnologică a procesului educaţional formatorul e nevoit să parcurgă o
cale canonică prin eforturi de atingere a scopurilor propuse, verificînd şi corectînd indicii
obţinuţi în formarea fiinţei umane.
Fiecare formator acţionează în mod creativ, reieşind din condiţii şi posibilităţi concrete. Se
indică respectarea anumitor cerinţe în procesul de predare-învăţare.
14
Ideal educaţional
Scopul educaţional
Fig. 2.3. Corelaţia dintre curriculum şi tehnologiile educaţionale
Tehnologii educaţionale
Curriculum şcolar cl. I-IV
Conţinuturi didactice
Standarde curriculare de performanţă şcolară
Cadrul conceptual al disciplinilor
Obiectivele generale
Obiective de referinţă
Activităţi de învăţare
Repere conceptuale
Parametri clasificatori
Obiective educaţionale
Repere metodologice
Selectarea conţinuturilor educaţionale
Modalităţi de învăţare
Instrumente de evaluare
Caracterul aplicativ al tehnologiilor
15
Examinarea minuţioasă permite de a fi cunoscute mai complet intercondiţionările
funcţionalităţii procesului pedagogic, cauzele ce determină anumite distorsiuni, oferă
posibilitatea dirijării activităţii de predare-învăţare şi evaluare.
În Capitolul 3 „Integrarea tehnologiilor educaţionale moderne ca factor de dezvoltare
şi formare a personalităţii elevilor de vîrstă şcolară mică” sunt dezvăluite reperele practic-
acţionale la determinarea nivelului dezvoltării elevului în contextul integrării tehnologiilor
educaţionale moderne şi valorificarea praxiologică a tehnologiei educaţionale de învăţare pe baza
strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice.
În contextul redării tehnologiilor educaţionale sub aspectele de proces şi produs s-a văzut
posibilă integrarea lor la nivel teoretic prin componentele: conceptuală, diagnostică, didactică.
Latura aplicativă, ulterior de implementare în integrarea tehnologiilor educaţionale rezultă
din cunoaşterea personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică cu suportul psihopedagogic
respectiv în formarea şi dezvoltarea ei. În acest sens personalitatea elevului de vîrstă şcolară
mică şi tehnologiile educaţionale moderne sunt abordate în context curricular.
Obiectivele de bază la această etapă a cercetării au avut în vizor nivelul de dezvoltare al
elevilor de vîrstă şcolară mică prin conexiunea tehnologie educaţională – strategie de dezvoltare
a gîndirii critice.
Au fost determinate următoarele etape de lucru în cadrul experimentului pedagogic: 1) la
începutul anului şcolar elevii sunt testaţi în scopul de a fi stabilit nivelul iniţial de cunoştinţe; 2)
testarea referitor la blocul concret, care are drept scop evidenţierea obiectivelor pe care elevii
deja le pot realiza; 3) conform rezultatelor obţinute se alcătuiesc şi se aplică numeroase metode,
tehnici şi mijloace cu caracter inovator de instruire; 4) testarea sumativă a blocului de obiective
realizate [28, p.90]. În cadrul experimentului pedagogic se aplică următoarele forme de
organizare a activităţilor: lucrul individual, lucrul frontal şi în grup.
În cadrul experimentului pedagogic au participat în total 106 elevi de vîrstă şcolară mică
din clasele a II-a şi din clasele a IV-a ai Liceului Teoretic „Gh.Asachi” şi Şcolii Primare
„A.Ursu”. Experimentul de constatare include probe care determină cunoştinţele şi competenţele
elevilor în procesul caracterizării, recunoaşterii, deosebirii, redării unor particularităţi ale
obiectelor şi fenomenelor. La elaborarea tematicii probelor pentru experimentul de constatare s-a
ţinut de particularităţile de vîrstă ale elevilor din clasele respective, de accesibilitatea informaţiei
şi conţinutului prezentat [28, p.91]. Temele propuse pentru elevi fac parte din sfera lor de
preocupări, aparţin sistemului lor de valori şi sunt adaptate nivelului lor de vîrstă. În cadrul
experimentului de constatare s-a stabilit situaţia reală a elevilor de vîrstă şcolară mică, adică
cunoştinţele lor la momentul includerii lor în procesul de experimentare (figura 3.1.).
16
Analiza calitativă a eseurilor elevilor denotă faptul, că acestea conţin idei care
demonstrează că ei încearcă să gîndească, că nu acceptă necondiţionat punctul de vedere al
colegului. Elevii au respectat cerinţele înaintate, au încercat să determine ideea principală în
formularea răspunsurilor. Ei s-au folosit de exemplele din viaţa personală, dar şi din realitatea
înconjurătoare.
Atît elevii claselor a II-a, cît şi cei din clasele a IV-a au realizat probele din experimentul
de constatare în mediu la acelaşi nivel. În procesul efectuării probelor s-a observat prezenţa
sporadică a argumentelor şi formularea lor în funcţie de gradul de complexitate.
Deşi, conform legităţilor proceselor psihice dezvoltarea elevilor este neuniformă, atît la
elevii claselor a II-a , cît şi la cei din clasele a IV-a s-a observat o încercare de coordonare a
ideilor, din mai multe perspective, de construcţie clară a argumentelor.
E.E. (%) E.C. (%)
Iniţial (constatare) Iniţial (constatare)
Fig. 3.1. Interpretarea rezultatelor cercetării la etapa de constatare în clasele a II-a
În figura 3.2. sunt prezentate valorile medii la probele de la experimentul de constatare la
clasele a IV-a. Mediile obţinute la probele de la experimentul de constatare ale subiecţilor din
clasele IV-a, prezentate în figura 3.2. ne permit să facem unele constatări. Aşadar, pentru grupul
experimental, proba I, media constituie 2,92~3,0 , iar pentru grupul de control, respectiv media
constituie 2,92~3,0; pentru grupul experimental, proba II, media constituie 2,62~3,0, iar pentru
grupul de control, media 2,96~3,0; pentru grupul experimental, proba III, media constituie
3,22~3,0, iar pentru grupul de control, media constituie 3,14~3,0; pentru grupul experimental,
11,11
14,81 14,81
11,11
7,4 7,4
11,1
66,66
59,25
62,96
55,55
66,66
62,96
59,25
22,22
25,92
22,22
33,33
25,92
29,62 29,62
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7
3,84
7,69
11,53
15,38
7,69
3,84 3,84
61,53
57,69 57,69
53,84 53,84
61,53
57,69
34,61 34,61
30,76 30,76
38,46
34,61
38,46
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7
superior
mediu
inferior
17
proba IV, media constituie 2,96~3,0, pentru grupul de control – 2,88~3,0; pentru grupul
experimental, proba V, media este 3,14~3,0, pentru grupul de control – respectiv media este
2,81~3,0; pentru grupul experimental, proba VI, media este 2,96~3,0, respectiv pentru grupul
de control – media 2,66~3,0; pentru grupul experimental, proba VII, media constituie 2,62~3,0,
iar pentru grupul de control media constituie 2,51~3,0.
Interpretarea rezultatelor la etapa de constatare ne-a permis să evidenţiem, că în procesul
formulării ideilor la elevii claselor a II-a predomină mai mult operaţia de analiză, iar la cei din clasele
a IV-a – operaţia de generalizare. Pe parcursul structurării activităţilor, învăţătorul observă şi vine, la
nevoie, în ajutorul elevilor. Interacţiunea dintre elevi şi învăţător devine o sursă vădită a învăţării, un
mod de cooperare. În acelaşi timp, învăţătorul devine şi observator, şi facilitator în cadrul activităţii.
Acest fapt sporeşte ajutorul reciproc şi interacţiunea benefică între elev şi învăţător.
2,96
2,922,62
3,22 3,142,62
2,96
2,88
2,92 2,96
3,142,81 2,51
2,66
00,5
11,5
22,5
33,5
I II III IV V VI VII
experimental
control
Fig. 3.2. Valorile medii la probele de la experimentul de constatare
ale subiecţilor din clasele a IV-a (grup experimental şi grup de control)
Obiectivul experimentului de formare constă în formarea competenţelor cognitive
predominant logice, a reprezentării, competenţei de a expune, a interpreta, a explica, a argumenta
anumite noţiuni, păreri, abilitatea de a interacţiona activ cu semenii săi, de a face anumite aprecieri, a
structura anumite idei.
Strategiile de formare s-au organizat în modul următor. Pe de o parte s-au conceput situaţii
de învăţare de la simplu la complex. Pe de altă parte, prin organizarea unor secvenţe specifice de
instruire, elevii s-au situat pe poziţia de a conştientiza conduitele de învăţare.
Etapele de predare – învãţare în baza strategiilor gîndirii critice se structurează în felul
următor: 1) stimularea elevilor de a utiliza cunoştinţele pe care deja le posedă, cunoaşterea
informaţiei la nivel literal (al memoriei, ceea ce cunoaşte la moment); 2) traducerea informaţiei
în perspectivă nouă, adică bazată pe strategii relaţionale dintre ele la nivelul cogniţiei (al
înţelegerii); 3) exprimarea propriilor idei şi informaţii asimilate la nivelul aplicării; 4)
18
desfăşurarea discuţiilor, în care are loc expunerea părerilor şi proiectarea pentru studiul analitic;
5) declanşarea ideilor noi, extinderea potenţialului intelectual la nivelul sintezei; 6) formularea
ideilor în contextul valorilor axiologice la nivelul evaluării gradului optim de achiziţionare a
cunoştinţelor [30, p.114].
Pentru promovarea gîndirii critice care urmează a fi asigurată în procesul educaţional sunt
prezentate un şir de condiţii esenţiale.
La etapa experimentului de formare sunt analizate stadiile cadrului meditativ: 1) evocarea;
2) realizarea sensului; 3) reflecţia [30, p.112].
Aplicarea Modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în
învăţămîntul primar a presupus, aşadar, implementarea în activitatea educaţională a tehnologiei
educaţionale bazată pe strategii de dezvoltare a gîndirii critice la elevii de vîrstă şcolară mică.
Particularităţile metodologice ale tehnologiei educaţionale de învăţare pe baza
strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice [30, p.111] :
1) Motivaţia de bază: moral – volitivă + cognitivă; 2) Statutul învăţătorului- de un coleg
mai mare ce cunoaşte mai multe; 3) Statutul elevului: subiect al instruirii şi educaţiei prin
participarea nemijlocită la formarea şi dezvoltarea gîndirii critice; 4) Aplicarea metodelor în
grup: brainstormingul, activitatea organizată sub formă de joc, cubul, gîndeşte-perechi-
prezintă, grafitele, etc; 5) Prezentarea probelor pentru dezvoltarea aptitudinilor creative; 6)
Implicarea motivaţiei ca tendinţă de a crea idei oroginale, de a se afirma, a se autorealiza; 7)
Elevul nu este constrîns, are posibilitatea de a elabora, a crea, a argumenta, a se pronunţa liber în
situaţii-problemă; 8) Activităţile educative sunt proiectate şi desfăşurate sub aspect modular; 9)
Evaluarea este realizată în formă scrisă sau orală în funcţie de specificul activităţilor.
Obiectivele-cadru ale tehnologiei:
1. Dezvoltarea gîndirii şi operaţiilor gîndirii la elevii de vîrstă şcolară mică.
2. Dezvoltarea priceperii de a înţelege un mesaj şi a proceselor de reproducere a
materialului.
3. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative la elevii de vîrstă şcolară mică.
4. Dezvoltarea spiritului de observaţie.
5. Dezvoltarea învăţării creative.
S-a realizat proiectarea secvenţială a activităţilor formative. În demersul didactic,
secvenţele contradictorii sunt utilizate pentru a analiza textul artistic, pentru sistematizarea
terminologiei şi a regulilor de gramatică, pentru sistematizarea cunoştinţelor de vocabular, pentru
modelarea structurilor şi continuarea schemelor de reper.
19
În cadrul secvenţelor contradictorii învăţătorul poate să scrie 5-6 fapte disparate dintr-o
secvenţă sau din lanţul cauză- efect, fiecare separate pe o foaie de hîrtie. Foile sunt amestecate şi
sunt afişate pe tablă. Elevii sunt invitaţi să le aranjeze în ordinea corectă. În acelaşi timp, elevii
trebuie să plaseze fiecare cuvînt la locul adecvat. Atunci cînd clasa s-a decis asupra ordinii
respective, învăţătorul îi roagă să studieze atent textul şi să observe dacă ordinea este aceeaşi cu
a textului în care ei au aranjat foile [26, p.234-235].
În cadrul scrierii libere elevilor li se solicită să scrie timp de 5 minute, fără a se opri, orice
privitor la subiectele respective. După ce au trecut 5 minute, învăţătorul îi roagă să citească foaia
partenerului.
În acest context apar o mulţime de posibilităţi. Putem invita echipele de elevi să-şi
împărtăşească ideile cu întreaga clasă şi să sublinieze ideile de care sunt mai puţin siguri. Apoi
învăţătorul va insista asupra citirii acestor idei pentru a observa avantajele sau dezavantajele
ideilor lansate anterior.
În cadrul analizei trăsăturilor semantice se compară trăsăturile a ceea ce este nou şi ceea
ce este deja cunoscut în subiect cu informaţiile noi din text.
Învăţătorul pregăteşte în prealabil un tabel şi îl prezintă elevilor pe un poster. Denumirea
informaţiei este pusă în coloane aparte jos, în stînga tabelului, şi o serie de caracteristici la
fiecare idee sunt comparate şi puse pe diagonală. În faza evocării este acceptabil ca elevii să
discute două idei cunoscute, iar învăţătorul le sugerează calificativele: pentru da se fixează plus,
iar pentru nu - minus, pentru fiecare rubrică, la fiecare trăsătură semantică. Apoi, înainte de a
citi, elevii vor marca prin semne trăsăturile subiectului. Învăţătorul insistă să se facă
presupuneri, chiar dacă elevii nu sunt siguri de ceea ce spun. După aceasta elevii vor citi
materialul nou şi vor discuta ce au învăţat.
În faza de reflecţie, elevii se vor reîntoarce la tablă şi îşi vor confirma ideile sau le vor
corecta pe cele greşite, conform semnelor ce le-au făcut anterior.
În faza de realizare a sensului se propune procedeul cercetării, care constă în următoarele: doi
elevi citesc textul, se opresc după fiecare alineat şi îşi adresează întrebări unul altuia despre subiectul
respectiv. După ce citesc un alineat, învăţătorul îi pune elevului cîteva întrebări: despre ideea
principală; întrebări despre importanţa anumitor termeni, noţiuni care vor fi întîlnite în alineatele
următoare. După ce răspunsul la întrebări a fost dat, ei citesc următorul alineat .
Predarea complementară este o procedură creată pentru a angaja pe elevi în rolul de
învăţători. Ea presupune lucrul în grupuri a cîte 4-7 elevi. Toţi elevii au cîte o copie a aceluiaşi
text şi fiecăruia dintre ei, pe rînd, li se atribuie rolul de învăţător. În continuare li se solicită să
20
construiască cinci instrucţiuni. După ce elevii citesc un alineat, elevul care are rolul de învăţător
efectuează anumite instrucţiuni.
Activitatea care include eseul se desfăşoară după citire sau discuţie. În acest context elevii
îşi pot aduna gîndurile despre subiect într-un eseu de 10 minute. Învăţătorul consideră că actul
scrierii poate declanşa un izvor de creativitate. Scopul acestei scrieri este ca elevii să dezvolte o
anumită idee pe care o examinează cu multă minuţiozitate. Acest tip de activitate este utilizat la
sfîrşitul lecţiei.
Aplicarea în practica educaţională a strategiilor gîndirii critice a implicat utilizarea
combinată a diverselor tehnologii educaţionale.
Spre exemplu, în cadrul modulului „Drumul pîinii” se utilizează metoda freewriting, care
este o tehnică elementară de declanşare a creativităţii, de formare a abilităţii de a-şi ordona
gîndurile şi de a-şi orienta imaginaţia. Elevul este rugat să scrie pe marginile unui vers, enunţ etc.
orice asociaţii, fără a se opri din scris şi fără a discuta cu cineva subiectul pe parcursul timpului
alocat. Timpul trebuie să fie potrivit rezonabil cu vîrsta elevilor, depinzînd de abilităţile lor de
scriere coerentă şi de obiectivul pe care îl urmăreşte. Textele rezultate din freewritig vor servi ca
suport pentru elaborarea altor lucrări scrise.
Metoda freewriting se combină cu metoda brainwriting cu mapa de imagini. Algoritmul
de desfăşurare este următorul: se prezintã în faţa clasei imagini, în care se redă pîinea. Elevii
inspiraţi de imagini descriu ideile cu privire la cele văzute în imagine. Elevii descriu individual,
în caiete, apoi citesc cu voce.
Scopul experimentului de control constă în determinarea nivelului de dezvoltare al
elevilor prin integrarea tehnologiilor educaţionale moderne [27, p.46].
Pentru a determina nivelul de dezvoltare a elevului de vîrstă şcolară mică prin integrarea
tehnologiilor educaţionale moderne e necesar de a dezvălui aspectele de operare în procesul
gîndirii elevilor, care este modalitatea lor de a analiza, a concretiza, a compara, a generaliza
anumite obiecte sau fenomene.
Aspectele calitative ale experimentului de control sunt interpretate în modul următor. La
elevii de clasa a II-a încă nu se cristalizează gîndirea logică. Potrivit stadialităţii piagetiene,
copiii de 9 ani se află în stadiul operaţiilor concrete. De aceea cînd se caracterizează gîndirea
logică la vîrsta aceasta, ea nu trebuie confundată cu logica formală tradiţională. În acest sens se
are în vedere relaţia dintre limbaj şi acţiune şi capacitatea de conceptualizare, capacitatea de a
trece de la concret la abstract, pe de altă parte gîndirea elevilor este caracteristică concret-
intuitivă, dominante sunt conceptele empirice.
21
Pentru a justifica situaţia existentă cu privire la rezultatele cercetării conchidem următorul
fapt. Situaţia claselor experimentale cu care s-a lucrat efectiv în cadrul experimentului de
formare a suferit modificări şi, anume, dacă ne raportăm la gradul de intervenţie asupra lor.
Aceste clase au beneficiat considerabil de introducerea în procesul de predare şi învăţare a
strategiilor gîndirii critice. Intervenţia a avut rolul de catalizator, care a accelerat procesul de
formare a abilităţilor. Datele din figura 3.3. reflectă rezultatele obţinute la clasele a II-a la etapa
de control.
Mediile obţinute la probele de la etapa de control ale subiectilor din clasele a II-a,
prezentate în figura 3.3. permite schiţarea unor concluzii. În general, atît pe verticală, cît şi pe
orizontală obiectivele s-au atins cu înregistrarea următoarelor scoruri de performanţă: pentru
grupele experimentale la proba I media constituie 3,92~4,0; proba II, media constituie 3,11~3,0;
proba III, media constituie 3,81~4,0; proba IV, media constituie 3,88~4,0; proba V, media
constituie 3,88~4,0; proba VI, media constituie 3,55~4,0; proba VII, media constituie 3,77~4.
3,883,92
3,7
3,81 3,88 3,773,55
3,25
2,92 3,11
3 3,252,72,77
00,5
11,5
22,5
33,5
44,5
I II III IV V VI VII
experimental
control
Fig. 3.3. Valorile medii la probele de la etapa de control
ale subiecţilor din clasele a II-a (grup experimental şi grup de control)
În cadrul experimentului intervin anumite situaţii în care învăţătorul ajută elevul, la
solicitarea acestuia, de a formula anumite idei. În acest caz învăţătorul oferă prezentarea unor
texte de factură diferită. Acestea servesc pentru ameliorarea calităţii scrierii eseurilor. Strategiile
de gîndire critică sunt combinate cu anumite dispozitive de instruire, care facilitează activitatea
elevilor. Evaluarea calitativă, cu caracter preponderent formativ, îl pune pe elev în situaţia de a
conştientiza eforturile sale proprii şi de a achiziţiona în continuare abilităţi, capacităţi noi.
Elevii de vîrstă şcolară mică, în special cei din clasele a II-a utilizează obiecte concrete. În
acest caz, învăţătorul aplică anumite materiale intuitive, obiecte reale. Şcolarii mici însuşesc un
şir de noţiuni despre obiect, fenomene, cît şi despre relaţiile dintre ele.
În procesul educaţional elevii claselor primare apelează permanent la imaginaţie: cînd
22
citesc o poveste, cînd redau evenimentele cotidiene, cînd rezolvă o problemă, etc. În rezultatul
cercetărilor s-a evidenţiat: la clasele a II-a, imaginaţia se caracterizează printr-o prelucrare
nesemnificativă a reprezentărilor prezente; la clasele a IV-a, elevii, însă, prelucrează creator
reprezentările prezente, le restructurează şi le perfecţionează; tendinţa elevilor claselor a II-a
spre fabulaţie, adică construirea în plan ireal cu ajutorul unor cuvinte, a unor situaţii, personaje
prin invenţie, indiferent de faptul dacă cred sau nu în cele relatate.
Datele din figura 3.4 indică rezultatele obţinute la etapa de control ale subiecţilor din
clasele a IV-a. În figura 3.4 se observă că valorile medii la probele de la etapa de control ale
subiecţilor din grupul experimental sunt la un nivel mai înalt decît a celor din grupul de control.
Aspectele calitative ne permit să facem o generalizare asupra rezultatelor experimentului
realizat. Elevii enunţă puncte de vedere care reprezintă o structurare, o generalizare, un
raţionament care reies dintr-o experienţă anterioară a lor.
3,964,07 4,11 4,03 4,07 3,853,81
3,143,29
3,25
3,18 3,03 3,032,81
00,5
11,5
22,5
33,5
44,5
I II III IV V VI VII
experimental
control
Fig. 3.4. Valorile medii la probele de la etapa de control
ale subiecţilor din clasele a IV-a (grup experimental şi grup de control)
Elevii au atitudini reflexive care permit formarea gîndirii critice; cunosc valorile morale
tradiţionale, obiceiurile, tradiţiile, neamul, limba maternă, dar şi valorile eterne, iubirea,
prietenia, supremul, sublimul adevărul; creează idei originale, ceea ce denotă că la ei se dezvoltă
o gîndire creatoare, în care se evidenţiază elaborarea, fluiditatea, flexibilitatea ideilor, priceperea
de a înţelege un mesaj şi a proceselor de reproducere a materialului, se dezvoltă capacitatea
imaginativă şi creativă, spiritul de observaţie, învăţarea creativă.
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Cercetarea realizată are un caracter teoretico-aplicativ şi s-a finalizat cu o viziune de
ansamblu asupra integrării tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar. Modelul
procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar constituie
23
un produs de semnificaţie teoretico-aplicativă, în general, şi elaborarea tehnologiei educaţionale
a învăţării pe baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în învăţămîntul primar, în special.
Rezultatele cercetării ne conduc la următoarele concluzii:
1) Tehnologiile educaţionale reprezintă un fenomen procesual complex, integrat,
incluzînd resurse umane şi materiale, proceduri, proiectare şi organizare, pentru realizarea
obiectivelor educaţionale, monitorizarea şi evaluarea acestui proces.
2) Integrarea tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar presupune
o reunire a tehnologiilor educaţionale în procesul educaţional respectînd cerinţele de
planificare, de proiectare, de realizare şi de apreciere, care ar include scopul, condiţiile şi
rezultatele.
3) Tehnologiile educaţionale formează un sistem integral, centrat pe un
învăţămînt formativ. Unul dintre reperele de integrare a tehnologiilor educaţionale în
învăţămîntul primar îl constituie particularităţile individuale şi de vîrstă ale elevului la
mica şcolaritate.
4) Reperele teoretice şi educaţionale constituie drept suport pentru elaborarea Modelului
procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar.
5) Modelul denotă elementele contextual şi cel procesual al integrării tehnologiilor
educaţionale în învăţămîntul primar. Tehnologiile educaţionale presupun în aspect de
proces cunoaşterea strategiilor didactice, metodelor, mijloacelor, procedeelor, tehnicilor,
formelor, care determină aplicarea şi integrarea lor în procesul educaţional.
6) Cercetarea ştiinţifică a valorificat teoretic şi experimental conceptul de „integrare a
tehnologiilor educaţionale” în aspectul procesual şi cel contextual.
În consens cu rezultatele obţinute în cercetare, propunem cu statut de recomandări
următoarele:
1. Pentru învăţători: să utilizeze eficient în practica educaţională modalităţi de organizare şi
desfăşurare ale activităţilor instructiv-educative cu aplicarea tehnologiei educaţionale de
învăţare pe baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice.
2. Pentru proiectanţii curriculari: să introducă în conţinuturile curriculare activităţi ce
dezvoltă gîndirea critică la toate nivelele de învăţămînt.
3. Pentru profesori în învăţămîntul superior: să adapteze în practica educaţională la nivel de
standarde curriculare aspecte de integrare a tehnologiilor educaţionale.
4. Pentru manageri şcolari: să introducă în planurile de învăţămînt discipline cu conţinut
integrativ de predare-învăţare a strategiilor gîndirii critice.
24
5. În învăţămăntul superior se propune la nivel de ciclu I licenţiat şi ciclul II masterat cursul
integrat “Tehnologii educaţionale “.
6. În cadrul instruirii continue se propune la nivel de perfecţionare a cadrelor didactice cursul
integrat „Tehnologii educaţionale”.
7. În perspectivă implementarea Modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale
în învăţămîntul primar în context pluridisciplinar va eficientiza procesul educaţional şi va
contribui la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
8. Desfăşurarea procesului de formare iniţială şi continuă a profesorilor din perspectiva
racordării ştiinţelor educaţiei la rolul tehnologiilor educaţionale moderne va contribui la
proiectarea unei pedagogii operaţionale de perspectivă. În acest proces idealul de personalitate
armonios dezvoltată constituie nucleul general, fiind cel mai activ component al proiectelor
sociale de dezvoltare prin educaţie. În perspectivă e necesar de lărgit spectrul introducerii la
nivel intra-, inter-, transdisciplinar a strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice.
Bibliografia
1. Bucun N. Fundamentele tehnologiilor pedagogice avansate. In: Tehnologii Educaţionale Moderne. Vol. III. Cercetarea pedagogică. Chişinău: Centrul Editorial U.P.S. „I.Creangă”, 1994, p. 17 – 20.
2. Bucun N. şi alţii. Bazele ştiinţifice ale dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Chişinău: Prometeu, 1997. 400 p.
3. Chirilenco S. Ghid pentru perfecţionarea modalităţilor de evaluare iniţiala a copiilor (util educatorilor, învăţătorilor si părinţilor). Chişinău: Epigraf, 2003. 128 p.
4. Chirilenco S. Abordarea sistemică a învăţării creative în clasele primare: teza de doctor în pedagogie. Chişinău, 1999, 135 p.
5. Claparede E. Psihologia copilului şi psihologia experimentală. Bucureşti: E.D.P., 1975. 271 p.
6. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2002. 464 p. 7. Cucoş C. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de ştiinţă,
2003. 287 p. 8. Curriculum şcolar. Cl. I-IV. Chişinău: Lumina, 2003. 192 p. 9. Curriculum pentru dirigenţie. Cl. I-IV: Proiect / Ministerul Educaţiei şi Tineretului.
Chişinău, 2007. 10 p. 10. Gagne R. Condiţiile învăţării. Bucureşti: E.D.P., 1975. 336 p. 11. Golu P. Psihologia copilului (învăţare-dezvoltare). Bucureşti: E.D.P., 1992. 214 p.
25
12. Guţu V. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gimnazial: cadru conceptual. Chişinău: Grupul Editorial Litera, 2000. 80 p.
13. Guţu V. Formele şi metodele active de coordonare didactică. In: Tehnologii educaţionale moderne. Vol. IV. Metode active. Chişinău: Liceum, 1996, p.39.
14. Jelescu P. Psihologia activităţii de gîndire: material didactic. Chişinău, 1980. 15. Legea învăţămîntului nr 547-XIII din 21 iulie 1995 // Monitorul oficial. Chişinău, 1995,
nr.62-63, p. 40-56. 16. Mândâcanu V. Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice. Chişinău: Liceum, 1997. 358
p. 17. Mândâcanu V. Metode active – curriculum – tehnologii moderne. În: Tehnologii
educaţionale moderne. Vol. IV. Metode active. Chişinău: Liceum, 1996, p. 7-13. 18. Nicu A. Strategii de formare a gîndirii critice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,
2007. 336 p. 19. Patraşcu D. Tehnologii educaţionale. Chişinău: Tipografia Centrală, 2005. 704 p. 20. Patraşcu D., Marin E. Integrarea tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul
primar. În: Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane. Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă”, 2002, p.194-197.
21. Patraşcu L., Patraşcu, D. Incursiuni în tehnologii pedagogice moderne şi proiectarea pedagogică. Chişinău: Editura Sirius, 1998.
22. Planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul primar, gimnazial, mediu general şi liceal pentru anul de studii 2007-2008. Chişinău: Lumina, 2007. 64 p.
23. Racu I. şi alţii. Psihologia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Chişinău: Ed.Univers Pedagogic, 2007, 160 p.
24. Rudic Gh. Технологизация в педагогике. În: Tehnologii educaţionale moderne. Partea III. Cercetarea pedagogică. Chişinău, 1994.p.63-68.
25. Temple C., Steele J. Strategii de dezvoltare a gîndirii critice pentru toate disciplinele şcolare. În: Supliment al revistei „Didactica Pro”, 2002, nr.2, 88 p.
26. Vinnicenco E. Eficienţa aplicării anumitor tehnologii educaţionale în învăţămîntul primar. În: Acta et commentationes. Universitatea de Stat din Tiraspol, 2004, vol. I, p. 234-238.
27. Vinnicenco E. Integrarea tehnologiilor educaţionale participative în învăţămîntul primar. În: Didactica Pro, 2005, nr.3, p.46-47.
28. Vinnicenco E. Evaluarea iniţială a nivelului de integrare a tehnologiilor educaţionale în ciclul primar. În: Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane. Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă”, 2005, vol.I, p.90-94.
29. Vinnicenco E. Tehnologiile educaţionale în viziunea teoriilor pedagogice. În: Univers Pedagogic, 2005, nr.4, p.51-54.
26
30. Vinnicenco E. Tehnologia educaţională de învăţare pe baza strategiilor de dezvoltare a găndirii critice la elevii de vărstă şcolară mică. În: Asistenţa psihologică, psihopedagogică şi socială ca factor al dezvoltării societăţii. Tezele conf. jubiliare int. Chişinău, Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă”, 2010, p.110-115.
31. Vinnicenco E. Specificul tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămăntul primar. În: Psihologie. Pedagogie specială. Asistenţă socială. 2011, nr.1 (22), p.39-48.
32. Выготский Л.С. Воображение и творчество в детском возрасте. М.: Просвещение, 1991. 90 с.
33. Давыдов В.В. Проблемы развивающего обучения. М.: Педагогика, 1986, 240 с. 34. Зайцев В.Н. Резервы обучения чтению. Книга для учителя. М.: Просвещение, 1991.
32 с. 35. Лысенкова С.Н. Методы опережающего обучения: Книга для учителя. М.:
Просвещение, 1988. 192 с. 36. Cелевко Г.К. Социально-воспитательные технологии. М.: Народное образование,
2002. 176 с. 37. Селевко Г.К. Воспитательные /технологии [online]. Москва, 2008.
http:/www.ozon.ru/context/detail/d/4023134/ (citat 4.04.09). 38. Смоляная М.Н., Герасева И.М. Современные воспитательные технологии [online].
Москва, 2008. http:// www.воспитательные технологии.ru/ vr.goruo.kostanay.kz/7 gimn.doc (citat 5.04.09).
39. Collins C., Mengieri J.N. Teaching Thinking: An Agenda for the 21 st Century. Hillsdale, NJ : Lawrence Erlbaum Associates, 1992.
40. Pearson P., Fielding L. Comprehension Instruction. In: Barr R., Kamil M. L., Mosenthal P., Pearson P. (Eds.) Handbook of Reading Research. Vol.2. White Plains. NY: Longman, 1991.
41. Roth A. Developing meaningful conceptual understanding in sciens. In: B.F. Jones & L. Idol Dimensions of Thinking and Cognitive Instruction. Hillsdale, NJ: Lawrence Eribaum Associates, 1990, p. 139-175.
42. Silber K.H. Some implications of the History of Educational Technology: Were All in this Together. In: Brown J.W., Brown S.N.Educational Media Yearbook, Littieton, Colorado, 1981, p. 21.
27
ADNOTARE
Vinnicenco Elena, Integrarea tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar – o condiţie de dezvoltare şi formare a personalităţii elevului”, teză de doctor în pedagogie, Chişinău, 2012.
Teza constă din introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 164 numiri, 6 anexe, 134 de pagini de text de bază, 20 tabele, 12 figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: proces instructiv-educativ, sistem integru, tehnologie educaţională, teoria învăţării, model pedagogic, proiectare didactică, integrare, integralizare tehnologică, dezvoltare, flexibilitate, creativitate, gîndire critică, strategie didactică, consecutivitate, modernizare.
Domeniul cercetării îl constituie tehnologiile educaţionale în învăţămîntul primar. Scopul cercetării constă în determinarea reperelor metodologice de integrare a tehnologiilor
educaţionale moderne în procesul educaţional cu efecte în formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică.
Obiectivele cercetării: elaborarea reperelor teoretice şi metodologice de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar; structurarea modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar; elaborarea tehnologiei educaţionale în baza strategiilor gîndirii critice în învăţămîntul primar; evaluarea experimentală a dezvoltării şi formării personalităţii elevului de vîrstă şcolară mică prin integrarea tehnologiilor educaţionale moderne;
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a cercetării constă în definirea şi abordarea în context educaţional a conceptelor de „tehnologie educaţională” şi „integrare a tehnologiilor educaţionale”; elaborarea unui model a procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale în învăţămîntul primar; elaborarea tehnologiei educaţionale în baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în învăţămîntul primar.
Problema ştiinţifică soluţionată constă în structurarea modelului procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale în învăţămăntul primar în vederea dezvoltării şi formării personalităţii elevului.
Semnificaţia teoretică a lucrării se constituie în conceptualizarea procesului educaţional din perspectiva integrării tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar care s-a materializat într-un Model pedagogic.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în proiectarea reperelor metodologice ale integrării tehnologiilor educaţionale moderne, de aplicarea tehnologiei educaţionale în baza strategiilor de dezvoltare a gîndirii critice în învăţămîntul primar prin evaluarea cunoştinţelor elevilor, formarea şi implementarea obiectivelor – cadru ale tehnologiei.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: viziunea asupra integrării tehnologiilor educaţionale moderne, Modelul procesului de integrare a tehnologiilor educaţionale moderne în învăţămîntul primar au fost expuse într-un şir de materiale ştiinţifico-metodice. Rezultatele cercetării au fost implementate în cadrul liceului teoretic „Gh.Asachi” şi şcoala primară „A.Ursu” din mun.Chişinău. Lotul experimental a fost reprezentat de 106 subiecţi ( elevi ai claselor a II-a şi a IV-a de la liceul teoretic „Gh.Asachi” şi şcoala primară „A.Ursu”).
28
АННОТАЦИЯ
Винниченко Елена, докторская диссертация по педагогике: Интеграция современных образовательных технологий в начальном образовании – условие для развития и формирования личности ученика, Кишинев, 2012.
Работа включает в себя введение, три части, общие заключения и рекомендации, библиография из 164 наименований, 6 приложений, 134 страниц основного текста, 20 таблиц, 12 рисунков. Полученные результаты опубликованы в 7 научных работах.
Ключевые слова: инструктивно-образовательный процесс, образовательная технология, теория обучения, педагогическая модель, дидактическое планирование, интеграция, развитие, гибкость, креативность, критическое мышление, дидактическая стратегия, последовательность, мобильность, податливость, модернизация.
Область исследования являются образовательные технологии в начальном образовании.
Цель исследования: определить методологические ориентиры интеграции современных образовательных технологий в образовательном процессе с эффектами развития и формирования личности ученика младшего школьного возраста.
Задачи исследования: определение методологических ориентиров интеграции современных образовательных технологиий в образовательном процессе, развитие образовательных технологий, основанных на стратегиях развития критического мышления в начальном образовании, разработка и экспериментальная оценка развития и формирования личности ученика младшего школьного возраста путем внедрения современных образовательных технологий.
Научная новизна и оригинальность исследования состоят в определении концепций «образовательных технологий» и «интеграции образовательных технологий», разработка образовательной технологии в основе стратегий развития критического мышления в начальном образовании.
Научная проблема, решенная в рамках исследования состоит в разработке модели процесса интегрирования образовательных технологий в начальное образование.
Теоретическое значение работы состоит в концептуализации образовательного процесса в перспективе интеграции современных образовательных технологий в начальном образовании, которые материализованы в педагогической Модели.
Практическое значение работы представляет собой планирование методологических ориентиров интеграции современных образовательных технологий ввиду развития и формирования личности ученика младшего школьного возраста.
Внедрение научных результатов: концепция интеграции современных образовательных технологий, Модель процесса интегрирования образовательных технологий в начальной школе были изложены в научно-методических материалах. Внедрение результатов исследования осуществлялось на базе теоретического лицея «Г.Асаки», начальной школы им. А.Урсу, г. Кишинева. В эксперименте принимало участие 106 учащихся.
29
ANNOTATION
Vinnicenco Elena, Integration of modern educational technologies in primary education – condition of development and formation of pupil personality, doctor thesis in pedagogy, Chisinau, 2012.
Thesis structure: Introduction, three chapters, general conclusions and recommendations, bibliography of 164 names, 6 annexes, 134 pages of the basic text, 20 tables, 12 figures. The obtained results are published in 7 scientific works.
Key words: instructive-educational process, integral system, educational technology, theory of teaching, pedagogical model, disciplinary curriculum, didactic projecting, integration, development, flexibility, creativeness, critical thinking, didactical strategy, modernization.
The field of research refers to the education technologies in primary education. The aim and the objectives of the research. The aim is to substantiate the theoretical and
methodological key points of integration of the modern educational technologies in the educational process with effects of formation and development of pupil personality of the minor scholar age.
Research objectives: determining the theoretical and methodological key poinds of integration of the modern educational technologies, development of educational technology based on critical thought in primary education; experimental evaluation of development and formation of pupil personality of the minor scholar age through the integration of modern educational technologies.
Novelty and originality of scientific research consists in concept definition of the educational technology, in general and integration of the educational technologies in particular, in elaboration of the Model of the integration process of the educational technologies in primary education, educational technology development on the basis of critical thought development in primary education.
The scientific problem addressed in the research: structure model integration of the educational technologies in primary education of development and formation of pupil personality.
Theoretical signification of the work constitutes the conceptualization of the educational process from the perspective of modern educational technology integration in primary education that was materialized in pedagogical Model.
Practical signification of the thesis constitutes projecting of the methodological key points of modern educational technology integration in the view of formation and development of pupil personality of the minor scholar age.
Implementation of scientific results: a vision for the integration of modern educational technologies. The reaserch results have been implemented within the theoretical high school "Gh. Asachi" and the elementary school "A. Ursu" of Chisinau mun. The experimental group has been represented by 106 subjets (pupils of IInd and IVth grades of the theoretical high school "Gh. Asachi" and the elementary school "A. Ursu").
30
VINNICENCO ELENA
INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR EDUCAŢIONALE MODERNE ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR - O CONDIŢIE DE DEZVOLTARE ŞI
FORMARE A PERSONALITĂŢII ELEVULUI
SPECIALITATEA: 13.00.01 – PEDAGOGIE GENERALĂ
Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie
_____________________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: 9.02.2012 Formatul hârtiei 60x84 1/16 Hârtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 50 ex. Coli de autor.: 1,2 Comanda № GS380
_____________________________________________________________________________
“Garomont-Studio” S.R.L.
MD-2069, mun. Chişinău, str I.Creangă, 1, bl.IV
tel.: 50-86-16, 508-617