Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România

MARIN TONIA • JACOUES POTDEVIN

Elemente deDOCTRINĂ SI DEONTOLOGIE A

PROFESIEI CONTABILE

Editura CECCAR, Bucureşti,2008

Marin TOMA - autor

Jacques POTDEVIN - coautor la Partea A, capitolele II, III

Editor: Editura CECCAR

Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Bucureşti

Tel.: 021/330.88.69 / 70 / 71

Fax: 021/330.88.88

E-mail: edituraceccar@yahoo.com

Redactori: Nadia MARINESCUAlina Mihaela MÎNDRU www.ceccar.ro

Tipărit: Tipografia EVEREST

Tel.: 021/433.07.01 / 02 / 03

Descrierea CSP a Bibliotecii Naţionale a României TOMA, MARIN

Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile / Marin Toma, Jacques Potdevin -Bucureşti: Editura CECCAR, 2008

Bibliogr.ISBN 978-973-8414-53-2

I. Potdevin, Jacques

Cuprins

Din partea autorilor.............................................................7

Partea A Tezele fundamentale ale profesiei contabile

Capitolul L Introducere.......................................................10

Capitolul II. Profesia contabilă: concept, structură, rol şi mod de reglementare............................ .........16

1. Concept şi structură....................................162. Profesia contabilă - o profesie

reglementată.............................................32

3. Rolul profesiei contabile.............................414. Profesia contabilă între reglementare şi

interesul public...........................................44

Capitolul III. Organizarea profesiei contabile ....................... 471. Modalităţi de organizare a profesiei

contabile la nivel naţional...........................472. Criterii de recunoaştere a unui qrganism

al profesiei contabile...................................493. Organizarea profesiei contabile la nivel

global..........................................................504. înfiinţarea unui organism profesional

de contabilitate............................................564. l. Rolul si responsabilităţile unui

organism profesional de contabilitate.... 844.2. Educaţia şi examinările membrilor......984.2. Dezvoltarea capacităţii organismului

profesional........................................106

Capitolul IV. Standardele internaţionale ale profesieicontabile......................................................112

1. Standardele Internaţionale de Educaţie .... 1122. Standardele Internaţionale de Calitate......1143. Standardele Internaţionale de Etică..........1174. Standardele Internaţionale de

Contabilitate...........................................1185. Standardele Internaţionale de Audit.........118

Partea B Etica în profesia contabilă

Capitolul I. Etica în profesie - elemente conceptuale.......1221. Etica în general; etica profesională...........1222. Necesitatea unui cod etic al profesiei

contabile.................................................1243. Codul etic IFAC: rol, structură................125

Capitolul II. Principiile etice fundamentale ale profesieicontabile......................................................1281. Integritatea.............................................128

2. Obiectivitatea...........................................1283.i Competenţa profesională şi prudenţa......130

4. Confidenţialitatea....................................1315. Profesionalismul.....................................1346. Respectarea standardelor şi normelor

profesionale............................................1347. Independenţa..........................................135

Capitolul III. Obligaţiile organismelor profesionale...........139

întrebări recapitulative din Părţile A şi B.........................141

Partea COrganizarea şi exercitarea profesiei contabile

în România

Capitolul I. O profesie tradiţional liberală.........................146

Capitolul II. O profesie contabilă bine organizată..............1491. O rapidă recunoaştere naţională şi

internaţională............................................1492. Standarde profesionale de nivel înalt........1523. Activitatea internaţională..........................154

Capitolul III. O profesie excesiv reglementată....................158

Capitolul IV. Profesia de expert contabil şi de contabilautorizat din România în întrebări şirăspunsuri......................................................159

Anexe: Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privindorganizarea activităţii de expertiză contabilăşi a contabililor autorizaţi..............................232

Regulamentul de organizare si funcţionare aCorpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România.................................255

Codul etic naţional al profesioniştilor contabilidin România..................................................311

Bibliografie ..........................................................................489

Din partea autorilor

De ce o astfel de lucrare? Deşi profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, preocupările legislative^de regulă, neglijează_sau trec pe un plan secundar factorul uman, respectiv profesionistul contabil, atunci când se abordează aspecte legate de contabilitate, fiscalitate şi alte activităţi pentru realizarea cărora sunt necesare cunoştinţe în domeniul contabilităţii

Programele de educaţie în domeniul contabilităţii trebuie să asigure formarea de profesionişti contabili cu o structură a valorilor profesionale, eticii şi atitudinilor necesară pentru exercitarea raţionamentului profesional şi pentru acţionarea într-o manieră etică, fapt care este în interesul societăţii şi al profesiei; ele trebuie să asigure convingeri viitorilor profesionişti contabili despre rolul lor la nivelul unei entităţi pentru dezvoltarea economiei naţionale sau a economiei mondiale; ele trebuie să furnizeze viitorilor profesionişti contabili cunoştinţe despre modul lor de organizare în activitatea practică. Toate acestea constituie cerinţe ale Standardului Internaţional de Educaţie (IES) nr. 4 emis de IFAC.

O cercetare de aproape trei ani. Cu o bogată activitate în diferite organisme internaţionale şi regionale, autorii au avut posibilitatea să studieze modul de organizare şi exercitare a profesiei contabile în diferite ţări şi la nivel regional, sintetizând şi reţinând ca teze şi principii fundamentale pe acelea care caracterizează profesia contabilă şi sunt concordante sau convergente cu cele recomandate la nivel global.

Structura lucrării. Rezultatele cercetării au fost sintetizate în elemente privind doctrina profesiei contabile, elemente privind deontologia în profesia contabilă, precum şi modul în care este organizată şi se exercită profesia contabilă în România, în legătură cu aspectele doctrinare, constatarea centrală se referă la caracterul de întreg al unei profesii formate din multe activităţi.

Profesia contabilă este o profesie cu un câmp larg de acţiune şi cu multe specializări diferite. Profesioniştii contabili lucrează independent, atât în firme (mari sau mici), cât şi individual; ei lucrează ca angajaţi în organisme şi instituţii publice sau private, în organisme non-profit sau în educaţie, unde pot avea roluri diferite. Profesia contabilă include şi consultanţi în domenii variate şi numeroase legate de administraţia publică sau afaceri, cum ar fi management, fiscalitate, sisteme informaţionale, finanţe corporative, supravegherea întreprinderilor şi multe altele. Chiar dacă în anumite organisme profesionale membrii sunt specializaţi pe una sau pe foarte puţine dintre aceste specializări, profesia contabilă în ansamblul ei le include pe toate, constituindu-se într-un tot unitar.

Diversitatea activităţilor care formează profesia contabilă este o realitate foarte importantă pe care nimeni nu ar trebui să o neglijeze, sublinia preşedintele IFAC la întâlnirea cu preşedinţii organismelor profesionale membre ale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni (FEE) din 31 mai 2007 de la Londra.

Destinatarii lucrării. Lucrarea este destinată candidaţilor la examenele de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, studenţilor din învăţământul universitar de profil, precum şi profesioniştilor contabili. Prezentând în anexe şi reglementările de bază ale profesiei, lucrarea poate constitui un instrument practic al profesionistului contabil liber sau angajat, indiferent de experienţa sa.

Autorii mulţumesc anticipat tuturor celor care vor binevoi să le adreseze observaţiile şi opiniile lor; mulţumesc totodată Editurii CECCAR şi doamnei Nadia Marinescu pentru asistenţa editorială dată lucrării, acurateţea punerii în pagină şi exigenţa în transpunerea textului.

Marin Tonta, Jacques Potdevin

PARTEA ATezele fundamentale ale

profesiei contabile

CAPITOLUL I

Introducere

în cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor profesioniştilor contabili, un loc important îl au cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică; profesia contabilă distingându-se de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca îndeplinirea acestei misiuni să fie asumată de toţi profesioniştii contabili în cunoştinţă de cauză, ceea ce presupune ca aceştia:

- să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale si pentru apărarea interesului public;

- să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional;

- să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute si apreciate decât dacă satisfactrei deziderate devenite comandamente fundamentale ale profesiei: educaţie, etică şi calitate;

- să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa şi pot funcţiona organismele profesionale;

- să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o profesie de top în economia şi societatea românească: unitatea (unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si unitatea tuturor profesioniştilor contabili indiferent de statut) şi unicitatea profesiei contabile;

10

- să fi absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel depregătire şi experienţă cerut de activitatea de profesionistcontabil în acea ţară şi care, cel puţin, întruneşte nivelulde calificare al Directivei a VUI-a, şi datorită căruia, odatăautorizaţi, pot desfăşura fără restricţii auditul statutar altuturor entităţilor care sunt supuse auditului.

Profesia de „contabil", conform definiţiei de mai sus, este o profesie reglementată în toate statele membre din Uniunea Europeană. Pentru a obţine accesul la această profesie, este necesar să fii autorizat de autorităţile competente din statul membru. Autorizarea unui profesionist este indicată prin includerea sa pe o listă a celor autorizaţi să exercite activitatea sau activităţile rezervate profesiei.

Pentru a fi autorizat, este necesar să se obţină o calitate profesională, de la o autoritate competentă dintr-un stat membru, desemnată în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale acelui stat, şi de a întruni orice alte condiţii legate de autorizare, cum ar fi buna practică, în cazul entităţilor juridice, condiţiile legate de controlul capitalului şi al organismului de control au fost şi ele îndeplinite în cazul autorizării.

Există două abordări ale calificărilor profesionale pentru contabili la nivel european:

- sistemul de calificare a pregătirii; şi- sistemul de calificare funcţională.Calificarea pregătirii indică faptul că deţinătorul a terminat un anumit curs

de educaţie şi pregătire. Calificările pregătirii, care sunt cunoscute pe larg publicului, asigură accesul la o serie largă de activităţi, adesea fără solicitarea de a deţine o calificare funcţională suplimentară. Deţinerea calificării pregătirii este un element esenţial în obţinerea calificării funcţionale, dacă aceasta este necesară, în toate statele membre în care există calificarea funcţională, această calitate se obţine în general ca un al doilea stagiu pentru deţinerea calificării pregătirii.

11

Termenul calificare funcţională denotă o calificare profesională care permite deţinătorului să exercite îndatoririle specifice la care numai această calificare permite accesul. Deţinătorul acestei calificări poate de obicei să practice numai unica funcţie la care calificarea îi permite accesul şi uneori la câteva activităţi conexe, excluzând orice alte activităţi. Legătura strânsă dintre funcţie si calificare înseamnă în general că funcţia poate fi îndeplinită numai de către cei care au calificarea. Acolo unde există o calificare funcţională pentru o anumită activitate, aceasta este în mod necesar unică. Totuşi, o calificare funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi.

Coexistenţa calificării de pregătire si a celei funcţionale poate prezenta dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea mutuală a echivalenţei dintre o calificare funcţională, care permite accesul la un domeniu restrâns de activitate, şi o calificare de pregătire, care asigură accesul la un domeniu mai larg de activitate, fiind greu de stabilit. Totuşi, această problemă nu trebuie trecută cu vederea, deoarece calificările funcţionale (cu unele excepţii rare) se obţin în general conform condiţiei anterioare de deţinere a unei calificări de pregătire.

Calificările de pregătire, ca şi calificările funcţionale, sunt oferite iniţial persoanelor fizice, dar majoritatea statelor membre le oferă, prin extensie, firmelor profesionale compuse din cei care deţin calificarea în cauză.

Profesia contabilă are un domeniu foarte larg de activitate, dar şi unul care diferă în diferite state membre ale Uniunii Europene. Studiul din 1995 realizat de FEE, „Studiu al activităţilor profesioniştilor contabili din Europa", arată în mod clar acest lucru.

Sfera de activitate a contabilului acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare ale companiilor, recuperarea corporativă, lichidări, insolvabilitate, expertiză juridică în

12

probleme contabile, consultanţă fiscală, reprezentare fiscală, consiliere în investiţii, consiliere juridică şi pregătirea documentelor juridice, precum şi, mai general, numeroase alte tipuri de consiliere, inclusiv, între altele, consiliere privind organizarea, strategia, gestionarea, tehnologia informaţiei etc.

Aceste activităţi nu sunt, desigur, toate reglementate în toate statele membre, adică nu este necesar peste tot să se deţină o anumită calificare profesională pentru a le practica. Mai mult, chiar atunci când sunt reglementate, ele nu fac parte întotdeauna din sfera de activităţi rezervate numai profesiei contabile. Ele sunt uneori rezervate exclusiv profesiei contabile, alteori se împart cu alte profesii.

Cu toate acestea, în toate statele membre, în ciuda diferenţelor istorice, economice, juridice şi culturale, o serie de activităţi importante sunt rezervate, prin lege sau practică, profesiei contabile, care acoperă producerea şi validarea legală a datelor financiare ale com-paniei şi care includ cel puţin:

- auditul statutar al conturilor;

- contabilitatea;- auditul fuziunilor şi achiziţiilor;- auditul elementelor nemonetare cu referire la emiterile

de acţiuni.în afară de aceste activităţi care sunt de obicei rezervate profesiei contabile, unele

activităţi fac parte din sfera tradiţională a experienţei profesiei, chiar dacă se împart uneori cu alte profesii. Printre aceste activităţi se află, de exemplu, consilierea fiscală şi planificarea fiscală, precum şi activitatea legată de insolvabilitate.

Dacă examinăm diferenţele dintre ţări cu privire la activităţile în care profesioniştii contabili pot să se angajeze, observăm că există un mare număr de restricţii (de exemplu, în domeniul fiscalităţii) care nu derivă în niciun fel din lipsa competenţei cerute din partea profesioniştilor contabili sau a firmelor, ci ca urmare a

13

protecţiei si monopolurilor care au fost acordate altora. Aceste diferenţe au un impact direct asupra pieţei unice, dat fiind că în unele state membre gazdă profesioniştilor contabili emigranţi li se interzice practica în domenii în care au acces nelimitat în statele lor membre de origine. Pentru a se menţine calitatea înaltă şi diversitatea serviciilor profesionale prestate, este esenţial să se asigure că firmele profesionale sunt capabile să elaboreze cea mai largă serie posibilă de competenţe şi de a atrage şi a reţine cele mai talentate persoane pentru a servi clienţii lor. Aceasta este situaţia, şi nu una de protecţionism şi medii anticoncurenţiale, lucru care permite satisfacerea interesului clientului, cât şi al publicului în general. Se garantează o gamă mai largă de consultanţi profesionali, se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură ca aptitudinile şi experienţa profesiei contabile să poată fi utilizate pentru a oferi asistenţă afacerilor europene, în special întreprinderilor mici şi mijlocii.

în consecinţă, pentru a menţine calitatea ridicată a activităţii desfăşurate de profesie pentru întreprinderile din Uniunea Europeană - şi pentru a asigura că profesia europeană poate fi competitivă şi poate exercita o influenţă la nivel internaţional, în lumina mişcărilor spre o mai mare liberalizare a serviciilor profesionale din întreaga lume -, FEE recomandă ca eventualele limitări privind aria de practică profesională care nu pot fi justificate obiectiv prin motive de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate să fie eliminate.

în sfârşit, profesioniştii contabili, pentru a se cunoaşte şi a-şi cunoaşte foarte bine rolul, trebuie să înţeleagă contextul socio-economic şi politic în care îşi desfăşoară activitatea.

O profesie liberă şi autonomă există acolo unde este libertate şi democraţie. Din această cauză, rolul specialiştilor este inevitabil pentru a-şi explica ideile în mod liber şi pentru a oferi autonomie profesiei tocmai pentru autoreglarea acestei profesii.

14

Pentru contabili, asigurarea împărţirii corecte a valorii adăugate, raportarea corectă a datelor financiare, comparabilă, sigură si capabilă să asigure distribuţia resurselor în mod egal, independenţa, libertatea, autonomia şi conducerea democratică reprezintă cerinţele inevitabile ale profesiei lor.

Asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să îşi îndeplinească activităţile independent şi liber indiferent de modul în care le sunt constrânse, limitate si împiedicate libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică. Este necesar ca experţii contabili să-şi dezvolte şi să-şi menţină propria administrare prin păstrarea reputaţiei si onoarei profesionale pentru propriul lor respect de sine, propria încredere şi onoare, însă aceasta depăşeşte capacitatea contabililor individuali şi a firmelor de contabilitate. Principala sarcină care reiese din această situaţie aparţine organismelor profesionale care reflectă şi asigură capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.

Acest mod de acţiune şi acest gen de grijă sunt necesare pentru o activitate profesională democratică. Membrii profesiei care nu pretind libertatea profesională si activitatea profesională democratică ce stă la baza independenţei şi care nu încearcă să dezvolte acest mediu îşi pierd motivaţiile şi eficienţa socială. Din moment ce nu îşi pot păstra democraţia, independenţa şi autonomia profesiei, aceştia nu-si pot păstra nici drepturile profesionale şi nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale.

O caracteristică a profesiei contabile din România constă în faptul că vocea funcţionarilor publici în sistemul de reprezentare guvernamentală a profesiei este încă prea puternică; există situaţii semnificative de conflict de interese şi de incompatibilităţi, în special ale funcţionarilor publici, dar chiar şi ale oamenilor politici, în plus, în profesia contabilă există paralelisme instituţionale nejustificate; nu există o cultură a aplicării de standarde şi de bune practici contabile la nivel de firmă, ceea ce impune intensificarea dialogului multipartit pentru elaborarea de standarde contabile.

15

CAPITOLUL II

Profesia contabilă: concept, structură, rol şi mod de reglementare

1. Concept şi structură

Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (prestează), precum şi organismele lor profesionale.

a) Activităţi/servicii componente

Profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă şi diversă, în toate statele membre UE, în pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi culturale, poate fi regăsit un cumul de activităţi, care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei contabile, legate mai mult sau mai puţin de procesul de elaborare şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Unele dintre aceste activităţi sunt de obicei rezervate exclusiv profesiei contabile şi formează o parte a domeniului tradiţional de activitate al acesteia, chiar dacă uneori aceste activităţi sunt „împărţite" cu alte profesii. Printre aceste activităţi se află, de exemplu, activitatea privind insolvenţa sau cea de asistenţă fiscală.

Pentru a menţine o înaltă calitate şi diversitate a serviciilor profesionale oferite este esenţială asigurarea faptului că firmele profesionale pot elabora cea mai largă gamă de competenţe posibilă şi sunt capabile să atragă şi să reţină persoanele cele mai talentate pentru a-şi servi clienţii; aceasta este calea ideală, şi nu protecţio-nismul şi mediul anticompetitiv, pentru a permite să fie servit atât

16

interesul clienţilor, cât şi al publicului în general; aceasta este calea pe care se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură faptul că experienţa şi aptitudinile profesiei contabile pot fi utilizate pe deplin pentru dezvoltarea economiei.

Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă şi o reprezentare grafică în funcţie de ponderea aproximativă a acestora se prezintă astfel:

Expert contabil

Auditor

Serviciul profesional: 1. Ţinerea contabilităţii;2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare;3. Audit statutar;4. Alte lucrări de audit financiar-contabil;5. Management financiar-contabil;6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală);7. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor;

8. Evaluări de întreprinderi şi titluri;

9. Alte servicii contabile şi paracontabile.

17

Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă, chiar dacă în anumite organizaţii profesionale membrii se ocupă în fapt de una singură sau de foarte puţine dintre aceste activităţi.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări, insolvabilitate, expertiză juridică, consultanţă, consiliere şi reprezentare fiscală, consiliere în investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea şi tehnologia informaţiei etc.

Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă si obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor contabili.

Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita:- prin compartimente proprii;

- prin externalizare.Dintre toate activităţile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este

în mod obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricărei entităţi supuse unui astfel de control.

Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în:- dependenţi, cu statut de angajaţi;

- independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizoriai serviciilor componente ale profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesionistilor contabili, aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea:

- individual;

- în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea - în calitate de angajaţi sau

ca furnizori de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.

18

Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor, procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entităţi deţin controlul asupra activităţii de care răspund. Controlul intern este o stare, şi nu un compartiment administrativ funcţional al întreprinderii. Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existenţei, adaptabilităţii si modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern al entităţii. Această activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al entităţii sau externalizată prin profesionişti contabili independenţi.

Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern şi un mijloc pentru realizarea obiectivului audi-tului statutar.

Alte servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili sau partajate cu alte profesii sunt:

- resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de plată, proceduri de control intern, relaţii cu instituţiile de securitate socială, asistenţă în litigiile legate de resursele umane, recrutare etc.;

- misiuni de consultanţă şi consiliere contabilă si fiscală;- servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiară prealabilă (investigare

şi analiză), analiza investiţiilor, planificarea financiară, restructurarea datoriilor şirecapitalizarea, gestionarea portofoliului, controlul administrativ şi financiar, brokerajul etc.;

- servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic şi administrativ pentru Adunarea generală, consiliere privind Legea companiilor etc.

b) Activitatea de audit; auditul statutar

Activitatea de audit statutar este, după toate aparenţele, componenta cea mai importantă a profesiei contabile, explicată prin

19

poziţia sa de „ultim apărător" al interesului public pe fluxul înregistrat de situaţiile financiare ale unei entităţi în drumul lor spre utilizatorii (consumatorii) finali, în activitatea curentă profesioniştii contabili folosesc un vocabular care este mai simplificat, dar care nu exprimă tocmai riguros conţinutul ştiinţific şi legislativ al termenilor; de exemplu, la o misiune de audit statutar se vorbeşte curent, simplu, despre „audit" sau „audit financiar" chiar şi atunci când este vorba de o misiune de „audit statutar".

O mediatizare şi o folosire excesivă a cuvântului audit în general conduc la utilizarea neconformă a acestuia.

Având în vedere importanţa auditului statutar pentru protejarea interesului public, acesta este singurul tip de audit care este reglementat atât la nivel european şi global, cât şi la nivel naţional.

Prin audit, în sensul cel mai larg, se înţelege „examinarea profesională a unei informaţii, efectuată de o persoană competentă şi independentă în scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, normă sau reglementare".

Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în definiţie, fără de care activitatea nu poate fi definită ca fiind un audit:

- examinarea este strict profesională şi presupune colectarea şi evaluarea unor probe privind informaţia (informaţiile) examinată(e);

- persoana care examinează trebuie să deţină competenţa necesară şi să fie independentă;

- obiectul examinării: orice informaţie economică, tehnică, tehnologică, financiară, fiscală, juridică etc.;

- scopul examinării: emiterea unei opinii, care constă în determinarea şi raportarea gradului de conformitate a informaţiei la criteriul de calitate prestabilit;

- calitatea opiniei: motivată;- criteriul de apreciere: un standard, o normă sau o reglementare.

20

Prin audit financiar se înţelege „orice intervenţie cu caracter de control, analiză, verificare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei entităţi, efectuată de un profesionist contabil competent si independent" dacă celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului în general sunt reunite.

Altfel spus, „auditul financiar este auditul în general, cu precizarea că obiectul examinării îl constituie informaţia financiar-contabilă, iar persoana competentă şi independentă trebuie să fie profesionist contabil".

Prin audit statutar se înţelege „examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în ansamblul lor, în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, a situaţiei financiare şi a performanţelor financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de audit".

Altfel spus, între auditul statutar şi auditul financiar este o diferenţă de la parte la întreg: „Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, iar criteriul de calitate îl constituie standardele naţionale sau internaţionale de audit". Rezultă că orice audit statutar este un audit financiar, dar nu orice audit financiar este şi audit statutar. De exemplu, auditul stocurilor cerut unui expert contabil de către un investitor la întreprinderea unde doreşte să investească este un audit financiar, dar nu este un audit statutar.

în reglementările şi practicile europene şi internaţionale, „auditul statutar", specific şcolii anglo-saxone, circulă şi sub denumirile de „audit legal" sau „control legal", trei denumiri cu acelaşi înţeles şi aceleaşi semnificaţii, si anume:

- caracterul legal: este singurul tip de audit reglementat prin Directiva a 8-a la nivel european, prin legile naţionale şi prin statutele întreprinderilor;

21

- independenţa absolută a specialistului care îl realizează;- autonomia organismului din care face parte specialistul (auditorul) respectiv.

O sinteză a elementelor fundamentale ale celor trei tipuri de audit în funcţie de aria de cuprindere se prezintă astfel:

Nr. crt.

Tipul de auditElementele auditului (criterii definitorii)

Audit în general Audit financiar Audit statutar

1. Denumirea acţiunii Examen profesional

Examen profesional

Examen profesional

2. Obiectul acţiunii Orice informaţie Orice informaţie financiar-contabilă

Situaţiile financiare în ansamblul lor, aşa cum sunt stabilite prin referenţialul contabil adoptat

3. Profesionistul care realizează acţiunea

Orice profesionist competent independent în domeniul său de pregătire

Profesionist contabil competent şi independent, membru al unui organism profesional recunoscut

Profesionist contabil competent şi independent, autorizat să presteze servicii de audit statutar

4. Scopul acţiunii îmbunătăţirea informaţiei în domeniul respectiv

Emiterea unei opinii motivate, responsabile şi independente

Emiterea unei opinii motivate, responsabile şi independente

5. Obiectul opiniei Calitatea informaţiei

Calitatea informaţiei financiar-contabile

Imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, situaţiei şi performanţelor financiare prezentate prin situaţiile financiare în ansamblul lor

22

6. Criterii de Standardul, norma Standardele Standardele

referinţă sau reglementarea profesionale emise naţionale sauspecifică de o autoritate internaţionale de

profesională auditindependentăşi/saureglementărileaplicabile

O clasificare a diferitelor tipuri de audit în funcţie de domeniu se prezintă astfel:

Audit financiar

- orice intervenţie cu caracter de control, analiză, studii sau cercetare în contabilitatea unei entităţi.

Audit operaţional

- ameliorarea performanţelor unei entităţi.

Audit de gestiune- judecata critică asupra unei operaţii de gestiune.

Alte tipuri:

a) social;

b) tehnic;

c) juridic;

d) fiscal;

etc.

în funcţie de obiective, diferitele tipuri de audit se clasifică după cum urmează:

Obiectivele urmărite

Specialiştii folosiţi Denumirea auditului

Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare

Profesionişti contabili care au cel puţin calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut, autorizat să efectueze audit statutar

Audit statutar (legal) sau misiune de audit financiar de bază

Orice intervenţie în contabilitatea unei entităţi pentru a-i aprecia procesele, tranzacţiile şi operaţiile economico-financiare

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut

Audit financiar

23

Diagnostic asupra controlului intern al unei entităţi

Compartimente specializate ale entităţii sau profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil

Audit intern

Analiza riscurilor şi a deficienţelor pentru a face recomandări şi a propune strategii în domeniul funcţiei financiar-contabile a entităţii

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut

Audit operaţional

Găsirea de probe ale unei fraude sau critica operaţiunilor de gestiune

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional

Audit de gestiune

în funcţie de specialiştii care îl efectuează, diferitele tipuri de audit se clasifică astfel:

Obiectivele urmărite Specialiştii folosiţi Denumirea auditului

Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare

Profesionişti contabili autorizaţi să presteze audit statutar

Audit statutar (legal); misiune de audit financiar de bază

Diagnostic sectorial Experţi independenţi Audit fiscal; Audit social; Audit juridic; Audit al calităţii; Audit financiar (altele decât auditul statutar); etc.

Diagnostic asupra conturilor şi diagnostic sectorial

Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil sau compartimente specializate din cadrul entităţii

Audit intern

24

în funcţie de poziţia auditorului faţă de entitatea auditată se disting următoarele tipuri de audit:

Denumirea auditului Poziţia faţă de întreprindere

- Audit statutar - Audit financiar - Audit operaţional - Audit de gestiune - Audit intern

Extern; legal Extern; contractual Extern; contractual Extern; contractual Intern sau externalizat, pe bază de contract

Publicul (utilizatorul) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurări referitoare la cinci aspecte care privesc întreprinderea:

- acurateţea situaţiilor financiare;

- continuitatea activităţii si solvabilitatea firmei;

- existenţa/inexistenţa unor fraude;

- respectarea de către firmă a reglementărilor specifice si generale;

- comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi problemele sociale.

Auditul intern şi auditul statutar sunt două activităţi complementare în care sunt antrenaţi profesioniştii contabili. Conceptual, există deosebiri esenţiale între cele două tipuri de audit, cum ar fi:

- Statutul: Auditorul intern face parte din structurile între prinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de întreprindere.

- Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii (manageri, direcţia generală,

25

26

comitetul de audit), auditorul statutar face certificarea situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor financiare.

• Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este săaprecieze bunul control asupra activităţilor întreprinderii(dispozitive de control intern) şi să recomande măsuripentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul audituluistatutar îl constituie certificarea regularităţii, sincerităţiişi imaginii fidele a conturilor, situaţiei financiare şirezultatelor întreprinderii. De observat că pentru atingereaacestor obiective auditul statutar va trebui să apreciezeşi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; decicontrolul intern este pentru auditul statutar un mijloc, întimp ce pentru auditul intern este un obiectiv.

• Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelorşi la elaborarea situaţiilor financiare, însă în toate funcţiileîntreprinderii (un auditor statutar care şi-ar limita observaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face oactivitate incompletă); altfel spus, auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii, dar în legătură numaicu obiectivul său de certificare; auditul intern are un domeniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toatefuncţiile întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestorfuncţii.

• Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile legale dedivulgare, auditul statutar se preocupă de orice fraudăde îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influenţăasupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu aredrept scop descoperirea fraudelor, având o arie mult mai

largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.

• Independenta nu este de acelaşi tip: Independenţa auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale,este juridică şi statutară, este una absolută; independenţaauditorului intern este una restrictivă; el este independentfaţă de structurile auditate, dar nu şi faţă de conducereaentităţii.

• Periodicitatea auditurilor: Auditorii statutari nu sunt prezenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioadapropice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semestru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorulintern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbăfrecvent interlocutorii. Altfel spus, din punct de vedereal prezenţei în întreprindere auditul statutar este periodic,iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedererelaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic,iar auditul statutar este permanent.

• Metoda: Auditorii statutari îşi efectuează lucrările dupămetode verificate, pe bază de comparaţii, analize, inventare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi originală, adaptată la cultura întreprinderii.

c) Profesia contabilă si fiscalitatea

Profesia contabilă a lucrat încă de la începuturile mediului de afaceri modern cu impozitarea clienţilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.

Legătura strânsă între cunoaşterea contabilităţii, fiscalităţii, conturilor reale ale clienţilor, calculelor impozitelor, şi returnările

27

de taxe şi impozite a făcut din profesia contabilă un centru natural de expertiză.Lumea afacerilor, ca şi publicul larg se aşteaptă ca toţi contabilii, dar în special

cei în practica publică să posede cunoştinţe solide de fiscalitate.Profesia contabilă este în prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru

toate sectoarele de afaceri. Este estimat că serviciile fiscale, pe o bază globală, reprezintă peste 20% pentru companiile cotate şi cele de interes public, şi între 30% şi 50% pentru întreprinderile mici si mijlocii, din toate serviciile oferite de contabilii din practica publică.

Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesiei contabile în ansamblul ei şi sunt oferite în interesul public. Discuţii tot mai intense, apărute în ultimul deceniu, sunt legate de prestarea serviciilor fiscale de către auditori, mai precis de independenţa auditorului faţă de clientul său de audit, situaţie în care prestarea concomitentă a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa independenţei auditorului.

Dezvoltarea legislaţiei fiscale a influenţat dezvoltarea profesiei contabile. La începuturile profesiei contabile legislaţia fiscală era destul de directă, reflectând mediul de afaceri şi sectorul public; datorită progresului mediului de afaceri şi al sectorului public, legislaţia fiscală devine tot mai sofisticată şi se exprimă printr-un set complex de reguli care implică o varietate de impozite directe şi indirecte. De asemenea, internaţionalizarea afacerilor şi mişcările mai mult sau mai puţin libere de capital au impus guvernelor să îşi protejeze baza fiscală cu reguli din ce în ce mai complexe.

Creşterea sectorului public a mărit ponderea veniturilor din impozite în produsul intern brut al ţărilor, precum şi rata efectivă a impozitului pentru contribuabil; în aceste condiţii este evident că există un interes conflictual între stimulentul de creştere a venitu-

28

rilor din impozite pentru guverne si interesul public de a încuraja stimulentele de afaceri prin reducerea impozitelor si maximizarea returnărilor post-impozitare.

Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabilităţii financiare, în special pentru companiile mari care se confruntă cu legi fiscale şi reglementări diferite la nivel local, naţional şi internaţional, necesită o expertiză specializată aprofundată din partea profesioniştilor contabili.

Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile, acoperă la rândul ei o arie largă de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare şi consultanţă fiscală, reprezentarea în faţa instanţelor juridice şi servicii legate de impozitarea corporaţiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii să se conformeze eficient la cerinţele de raportare şi completare a returnărilor de impozite în ţările în care deţin active şi să îşi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare şi o consultanţă corespun-zătoare.

Aşa se explică faptul că deşi la începuturile profesiei serviciile fiscale erau oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de contabilitate, situaţie care se menţine pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca şi relaţia simbiotică dintre fiscalitate si contabilitate au dus la apariţia firmelor de consultanţă multicompetente; departamentele fiscale din cadrul firmelor de contabilitate sunt alcătuite din contabili specializaţi în fiscalitate şi din profesionişti în domeniile juridic si economic.

Alţi furnizori de servicii fiscale sunt avocaţii, care au început prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care si-au extins aria de servicii către planificarea fiscală în special în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi, fără ca la nivel global aceştia să aibă o poziţie relevantă în piaţa serviciilor fiscale.

29

Pentru companiile cotate, aria completă de servicii fiscale este esenţială pentru ca firmele să îşi îndeplinească obligaţia de a se conforma la regulile fiscale într-o manieră similară în toate jurisdicţiile în care activează. Varietatea serviciilor fiscale necesare pentru dezvoltarea afacerii lor şi eforturile de a minimiza impozitele în limitele legii fără a intra într-o planificare fiscală abuzivă sunt la fel de importante. Până în prezent firmele de contabilitate sunt singurii prestatori care pot ajuta aceste companii într-o arie largă de servicii fiscale globale.

Grupul de revizuire al IFAC, în anul 2004, a efectuat un studiu limitat la 11 ţări din zone şi jurisdicţii diferite, care a scos în evidenţă informaţii deosebite cu privire la relaţia dintre profesia contabilă şi serviciile fiscale1.

Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte largă de aplicabilitate deoarece orice operaţiune angajată de o întreprindere sau de o persoană va avea implicaţii fiscale; cu cât mai complexă sau mai neobişnuită este operaţiunea şi cu cât mai multe companii sau ţări sunt implicate, cu atât mai complexă va fi consilierea profesională respectivă.

Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii, formularea unui sfat sau asistarea clienţilor în orice problemă fiscală, în special cu privire la impozitarea personală, impozitarea corporativă, TVA, impozitul pe câştigurile de capital etc.

Cele mai frecvente sarcini sunt:- întocmirea declaraţiilor de impozitare;

- evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tranzacţii;

- sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniulfiscal;

1 IFAC, Serviciile fiscale si contabilitatea.

30

- asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si cu completele de judecată;

- planificarea fiscală, în scopul gestionării optime a obligaţiilor fiscale în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Planificarea fiscală trebuie gestionată atent deoarece în timp ce economisirea fiscală (dreptul de a alege cursul sau montajul unei operaţiuni care va avea ca rezultat cea mai mică datorie fiscală) este legală, evaziunea fiscală (reducerea impozitului prin tăinuire, înşelăciune sau manopere frauduloase) este sancţionată ca abatere de la lege.

Ponderea serviciilor fiscale prestate de contabili din totalul pieţei serviciilor fiscale

Dacă există cerinţe suplimentare de calificare (educaţie) în afara celor prevăzute pentru contabili

Italia

Japonia

Spania

Suedia

Marea Britanic

Circa 95%

Cvasimajoritatea

Circa 23% Circa

80% Cea mai mare

parte

Nu, cu excepţia persoanelor fizice,

pentru activitatea de reprezentare a clientului

Nu, cu excepţia reprezentării clientului

Nu

Nu

Nu

Nu

Argentina Majoritatea NuAustralia Circa 90% -

Canada Circa 60% Nu

Franţa Nu există date Nu

Germania Nu există date Nu

India Circa 90% Nu,

31

2. Profesia contabilă - o profesie reglementată a) Necesitatea

reglementării

Modul în care ar trebui reglementată profesia contabilă a constituit în ultimii ani subiectul multor dezbateri şi în consecinţă au avut loc multe schimbări deoarece profesioniştii contabili, clienţii lor, organismele lor profesionale şi guvernele caută să se asigure că profesia contabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea economică globală.

în timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se regăsesc în cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume:

- educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;- calitatea: certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii lor.Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să

promoveze practicile profesionale la nivel înalt, inclusiv prin intermediul reglementării, membrilor lor. Organismul profesional trebuie să reglementeze activităţile şi conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa faţă de interesul public este îndeplinită, chiar şi atunci când există o reglementare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenţii guvernamentale.

O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

32

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi

eficient cererilor economiei şi societăţii;

b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglemen

tarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciilecontabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ceimplică:

- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi

ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditoriietc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice dinpartea anumitor membri ai profesiei, care au avut carezultat lipsa de încredere în raportarea financiară,au impus modificări esenţiale ale reglementării profesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa etc.).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin datorită următoarelor două cauze:

• Existenţa unui dezechilibru în ceea ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile contabile şifurnizorul acestor servicii care dispune de expertiză profesională; reglementarea poate trata acest dezechilibru prinoferirea certificării beneficiarului că furnizorul dispunede calificările necesare şi va respecta standardele profesionale adecvate în activitatea sa. Astfel, beneficiarul esteîncredinţat că primeşte servicii de calitate.

• în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii contabileexistă şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri

33

semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile; reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs şi la ce standarde de calitate. De exemplu, situaţiile financiare au o utilizare mult mai amplă şi nu se limitează doar la compania care este supusă unei misiuni de audit, iar reglementarea îi asigură pe terţi (investitori, creditori etc.) că primesc informaţiile de care au nevoie, deci ea certifică faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute în vedere când se contractează misiunea de audit.

b) Aria de acoperire şi calitatea reglementării

De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

- cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

- cerinţele referitoare la educaţia continuă;

- monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;

- standardele profesionale şi etice pe care profesioniştiicontabili trebuie să le respecte;

- sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii (consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.

Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

34

- proporţională;- transparentă;

- să nu fie împotriva competiţiei;- nediscriminatorie;- precisă;- segmentată în funcţie de ţinta sa;

- implementată consecvent şi just;- supusă unei examinări periodice.Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia

natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în final, reprezintă garanţia bunelor servicii si a calităţii acestora.

Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o funcţie a standardelor profesionale, inclusiv de etică, a competenţelor şi valorilor personale şi a sistemelor de reglementare, toate trebuind să fie consecvente şi să se sprijine reciproc.

c) Modalităţi de implementare a reglementării

Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării:- autoreglementarea, specifică economiilor liberale: orga

nismul profesional este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;

- reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

35

- coreglementarea: reprezintă o combinare între autoregle-mentare şi reglementarea externă.

Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se concureze.

Există mai multe modalităţi în care autoreglementarea şi reglementarea externă pot fi combinate în vederea unui amestec eficient de reglementare:

- autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsăde o agenţie independentă; în acest caz supraveghereaeste complementară reglementării şi o întăreşte;

- o combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

De exemplu, cerinţele de normalizare a educaţiei pentru profesionişti contabili fac parte dintr-un domeniu în care organismul profesional poate avea o capacitate semnificativă de expertiză, deci el poate reglementa domeniul.

Combinarea între autoreglementare şi reglementarea externă folosită în anumite state poate depinde de unii factori precum:

- experienţa istorică;

- performanţa de autoreglementare a organismului profesional;

- orientarea politică generală către reglementarea ca instrument de conducere economică;

- calea de dezvoltare a economiei;

- natura şi caracteristicile eşecurilor pieţei.

în practică, chiar şi în cazul reglementării externe, guvernul interacţionează explicit sau implicit cu organismul profesional.

Tendinţele echilibrului între autoreglementare şi reglementarea externă diferă de la ţară la ţară: în statele cu organisme profe-

36

sionale puternice de autoreglementare creşte preocuparea pentru un rol sporit al reglementării externe; în statele în tranziţie, tendinţa este de solidificare prealabilă a organismelor profesionale şi a rolului acestora de autoreglementare.

Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:

- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţiaorganismului profesional va reflecta calitatea serviciiloroferite de membrii săi;

- ele sunt apropiate de pieţele în care operează membriilor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afectacomportamentul;

- ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;

- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cuguvernele în interesul public.

La rândul lor, guvernele trebuie să se asigure că reglementarea respectivă îşi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scăzut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele trebuie:

- să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe carereglementarea caută să le rezolve;

- să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;

- să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şiconsecvenţa serviciilor contabile;

- să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementareaatunci şi acolo unde este nevoie.

Rezultă că organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească interesul

37

public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.

Atingerea acestor obiective comune presupune existenţa unui dialog constant între guvern şi organismele profesionale pentru ca sistemul de reglementare să rămână actual şi eficient.

Deşi rolul organismelor profesionale în sistemul de reglemen-tare a profesiei diferă de la ţară la ţară, în toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura că profesia serveşte interesului public; deci organismele profesionale trebuie să joace un rol cât mai important în reglementarea profesiei.

Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant cu guvernele în vederea aflării echilibrului între autoreglementarea şi supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor contabile.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de regle-mentare din ţară şi la nivel global.

d) Reglementarea profesiei contabile la nivel european

dl) Reglementarea generalăProfesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE

înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile com-ponente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activi-tatea de audit statutar.

Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel puţin trei ani şi au susţinut şi promovat un test de

38

aptitudini, iar calitatea profesională obţinută are diferite denumiri, dar cu conţinut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil" (întâlnită frecvent în ţările latino-continentale), „chartered accountant" (în general în zona anglo-saxonă), „contabil public autorizat" (CPA) în Statele Unite etc.

d2) Reglementarea specială

Dată fiind importanţa activităţii de audit statutar ca ultimă activitate care filtrează fluxurile către consumatorii (utilizatorii) informaţiilor conţinute în situaţiile financiare ale unei entităţi, exigenţele suplimentare în ceea ce priveşte această activitate, ca şi condiţiile de autorizare a persoanelor fizice şi juridice care doresc să presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de-a 8-a Directivă, înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută sub denumirea de noua Directivă a 8-a.

Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la:

• condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru ca o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar, condiţiile sunt:

- să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;

- să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;

- să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de celpuţin trei ani;

- să fi promovat un examen de competenţă profesională;

39

• condiţiile speciale privind independenţa auditorului,calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele aplicabile;

• crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari.

Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (con-sumatorii) finali; de aici, rolul deosebit al activităţii de audit statutar - auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului pu-blic; de aici, necesitatea unei evidenţe distincte a profesioniştilor contabili autorizaţi să efectueze audit statutar; de aici, măsurile de ordin etic deosebit de stricte mai ales în ce priveşte independenţa acestor categorii de profesionişti contabili.

Categoriile de entităţi supuse auditului statutar sunt prevăzute prin Directiva a 4-a şi Directiva a 8-a, precum şi prin reglementările naţionale - Legea companiilor, de regulă, iar reglementarea audi-tului statutar este prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel european şi prin lege specială la nivelul fiecărei ţări.

Din raţiuni de costuri, dar şi legat de numărul şi categoriile de utilizatori ai situaţiilor financiare, nu orice entitate poate fi obli-gată să fie supusă auditului statutar; este cazul mai ales al micro-întreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii.

40

Profesia contabilă licul Contabilitatea primară Contabilitatea managerială Sistemul de control intern Auditul intern

ExaminareaŞiprezentarea situaţiilor financiare

(Utilizatoriisituaţiilorfinanciare)

Elaborareasituaţiilorfinanciare

Audit statutar

Pe de altă parte, activităţile acestor categorii de întreprinderi trebuie eliberate de lucrări care presupun o birocraţie excesivă, în acest sens, la nivel european există chiar şi proiecte de simplificare a activităţilor acestor categorii de întreprinderi, în aceste condiţii, găsirea unor metode alternative de control cu o anvergură mult mai redusă decât cea a auditului statutar este încurajată. Este cazul „micului audit" care există în unele ţări cu denumiri diferite ca, de exemplu, „cenzorat" în România, „comitete sindacale" în Italia etc., promotoarea sistemelor de control alternativ la audit fiind pro-fesia britanică, în orice caz, sistemele alternative de control nu pot fi aplicate atunci când există o gamă largă de utilizatori ai situaţiilor financiare sau când întreprinderea cotează pe pieţe externe sau face parte din grupuri cu filiale în jurisdicţii diferite.

3. Rolul profesiei contabile

a) Satisfacerea interesului public

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţio-nari, salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile naţionale, organisme de bursă, investitori etc.

în fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client determinat şi care este, în general, consu-matorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil - fie că elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este (în mod paradoxal) plătit de către întreprin-derea respectivă, dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor des-prinse din aceste situaţii financiare sunt părţile interesate, menţio-nate mai sus, cele care formează publicul şi ale căror interese trebuie apărate.

41

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public

b) Dezvoltarea economiei

Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac un interes general.

Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor con-stituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profe-sionistul contabil este artizanul acesteia.

întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă peste 80% din economia europeană, constituie inima comerţului european. Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile finan-ciare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili.

Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii con-tabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:

• cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice?

42

Acţionarii

SalariaţiiBăncile

Clienţi şi

Buget

Furnizori şi creditori

Contabilitateanaţională (princentralizareaconturilor)

Eventualicumpărători sau

investitori

Organismele de bursă

• cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şideci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?

• cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comercialeşi financiare?

• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economiceîntre angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia, întremuncă şi capital?

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profe-sioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indi-ferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în afaceri, în educaţie sau în practica liberă.

îndeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor conta-bili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor inter-naţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale; ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, indus-triale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii, în educaţie etc.

Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sec-tor din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabi-litate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în siste-me informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.

43

4. Profesia contabilă între reglementare şi interesul public

Contabilitatea şi activităţile care presupun cunoştinţe în do-meniul contabilităţii sunt activităţi comerciale, iar consumatorii trebuie să aleagă în mod liber furnizorii acestor servicii; deci pro-fesia contabilă este o profesie liberală, iar organismele profesio-nale au fost încă de la înfiinţarea acestora - organisme de regle-mentare - garanţie a servirii interesului public.

Marile scandaluri financiare din ultimii ani, deşi au fost pro-vocate şi îşi au originea în mediile respective de afaceri, au deter-minat autorităţile publice să repartizeze „costurile" acestora şi asu-pra profesiei contabile, mai precis asupra activităţii de audit statutar, în cazul organismelor profesionale cu atribuţii de autorizare a audi-torilor statutari şi care se autoreglementează, activitatea de audit statutar, ca şi auditorii statutari, trebuie să facă obiectul unui sistem de supraveghere publică.

Introdusă la început în SUA prin Legea Sarbanes-Oxley, supravegherea publică a fost preluată la nivelul UE prin noua Directivă a 8-a, care la nivelul fiecărui stat membru trebuia imple-mentată în legislaţiile naţionale până în luna iunie 2008.

Supravegherea publică, în spiritul şi litera Directivei a 8-a, constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere pu-blică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit; aceasta nu presu-pune neapărat crearea unui organism de supraveghere publică.

Pentru a nu afecta interesul public, supravegherea publică trebuie să respecte următoarele principii:

• Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi supravegherii publice, iar când autoritatea competentă în domeniul auditului statutar este un organism profe-sional autonom, sistemul de supraveghere publică se

44

extinde şi asupra acestuia. Atunci când activitatea de audit statutar este gestionată de o agenţie sau de o instituţie guvernamentală, sistemul de supraveghere publică este de asemenea necesar, el având ca obiect auditorii statutari şi firmele de audit, dar şi activitatea autorităţii publice (agenţiei sau instituţiei guvernamentale) care gestionează activitatea de audit statutar, deoarece supravegherea pu-blică nu trebuie confundată cu supravegherea din partea uneia sau mai multor autorităţi publice.

• Sistemul de supraveghere publică este condus de ne-practicieni; se presupune că nepracticianul deţine cunoştinţe în domenii relevante pentru auditul statutar fiedatorită experienţei sale profesionale, fie pentru că stăpâneşte cel puţin una dintre disciplinele care fac obiectulpregătirii în domeniul auditului statutar. Prin reglementarea în domeniul auditului se poate permite ca ominoritate de practicieni să se implice în conducereasistemului de supraveghere publică. Nepractician esteorice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei aniînainte de implicarea sa în conducerea unui sistem desupraveghere publică nu a efectuat audituri statutare,nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audit, nu afost membru al organelor de administrare sau de conducere ale unei firme de audit şi nu a fost salariat sauasociat într-o firmă de audit.

• Persoanele implicate în conducerea sistemului de supraveghere publică sunt selectate printr-o procedură de nominalizare independentă şi transparentă.

• Sistemul de supraveghere publică îşi asumă responsabilitatea finală a supravegherii:o autorizării (acreditării) şi evidenţei auditorilor statutari

şi ale firmelor de audit;

45

46

o adoptării standardelor de conduită profesională şi de control intern de calitate a firmelor de audit, precum si a standardelor de audit;

o dezvoltării profesionale continue, asigurării cali-tăţii şi sistemelor de investigaţii şi sancţiuni disci-plinare.

CAPITOLUL III Organizarea

profesiei contabile

1. Modalităţi de organizare a profesiei contabile la nivel naţional

a) Necesitatea unor organisme puternice Profesioniştii contabili, ca furnizori de servicii profesionale,

nu numai că pot, dar si trebuie să se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat având menirea să asigure unitatea de concepţie şi de metodă pentru serviciile profe-sionale pe care le efectuează ca angajaţi sau în practica liberă.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezultă din responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public, cel puţin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional: educaţia, etica şi controlul de calitate.

1= părţile interesate în activitatea unei entităţi (publicul);2= entitatea beneficiară a serviciilor furnizate de profesio

niştii contabili;3= profesioniştii contabili.Atât publicul, cât si entitatea beneficiară a serviciilor profe-

sionale trebuie protejate de o eventuală incompetenţă a profesio-

47

Educaţie şi calitate

niştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când orga-nismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili.

Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconforme între profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale serviciilor prestate de către aceştia; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri de etică şi deonto-logie profesională eficiente.

b) Modalităţi de organizare Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin

consimţământul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoaşterea asociaţiei printr-o reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, mult mai importantă fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general, care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi creatoare de valoare.

într-o ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci când se creează mai multe organisme în domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste, exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile componente ale profesiei contabile.

48

Etică

Persoanele care doresc să facă parte din organismele profe-sionale trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul de calificare a pregătirii si sistemul de calificare funcţională.

Calificarea pregătirii indică faptul că persoana respectivă de-ţine un nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigu-rând accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei contabile. Termenul de calificare funcţională - întâlnit în unele ţări - denotă o calificare profesională care permite persoanei res-pective să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea.

Indiferent de numărul organismelor profesionale, pentru a putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul contabil trebuie să fie autorizat de o autoritate competentă.

2. Criterii de recunoaştere a unui organism al profesiei contabile

Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale, un organism naţional al profesiei contabile trebuie:

- să fie un organism necomercial si neguvernamental;- să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi;- membrii săi să fie profesionişti contabili;- să se bucure de bună reputaţie în rândul autorităţilor pu

blice şi al publicului;- să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele

profesionale şi contabile (etica, disciplina, practica profesională, controlul calităţii);

- membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la celmai înalt nivel posibil, activităţile tradiţionale efectuatede profesioniştii contabili;

- să aibă capacitatea de administrare si resursele necesarepentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale.

49

3. Organizarea profesiei contabile la nivel global

a) Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)

S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.

în prezent, IFAC este o organizaţie globală, semnificativă, care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state, reprezentând peste 2,5 milioane de contabili care lucrează în prac-tica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.

IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabili-tate de afaceri, consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile ca-pabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate.

IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori interna-ţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Foru-mul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Suprave-ghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. IFAC elaborea-ză standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: edu-caţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional soli-citant trebuie:

- să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie. In cazul consensului

50

general s-a constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri;

- să participe sau să contribuie la procesul de normalizareprofesională;

- să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci cândîşi selecţionează membrii;

- să furnizeze standarde şi orientări privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acordat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritaterecunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţiesi care trebuie să respecte criteriile statutului de membru;

- să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze importanţa IFAC şi a programelor, activităţilor şi hotărârilorluate de IASB;

- să fie solvabil financiar si operaţional;- să aibă o structură operaţională internă care furnizează

sprijin şi reglementări pentru membrii săi.

Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR - membru asociat din anul 2005.

b) Organizaţii si grupări regionale ale profesiei contabile

IFAC este recunoscută drept o organizaţie mondială a profe-siei în general în ceea ce priveşte stabilirea standardelor profe-sionale. Organizaţiile regionale reprezintă profesia din regiunea respectivă în faţa organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi, în anumite cazuri, în faţa organizaţiilor interna-ţionale în care sunt importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective.

Pentru a fi recunoscută de către IFAC organizaţia regională trebuie să demonstreze că:

51

• va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord să promoveze activ aceste obiective, şi se va asigura că prinintermediul propriilor organisme membre sunt promovateîn regiune reglementările şi standardele IFAC şi IASC;

• are ca obiectiv dezvoltarea şi întărirea unei profesii contabile pe bază largă în regiunea respectivă;

• constituie o regiune de ţări definită corespunzător şi careeste în general reprezentativă pentru profesia contabilă;

• nu este alcătuită deja dintr-un număr substanţial de organismemembre din ţări deja deservite de o organizaţie regională;

• conţine un număr suficient de organisme contabile caresunt deja membre ale IFAC;

• este înfiinţată corespunzător atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic, a funcţionat pe o perioadă rezonabilăde timp şi dispune de infrastructura şi resursele organiza-ţionale şi financiare necesare îndeplinirii eficiente a responsabilităţilor şi participării la activităţile IFAC.

în urma recunoaşterii de către IFAC, organizaţia regională şi IFAC îşi asumă anumite angajamente şi responsabilităţi reciproce. Organizaţiei regionale i se va cere:

• să continue să susţină activ IFAC şi să asigure diseminarea pe scară largă a reglementărilor tehnice;

• să asiste IFAC în relaţiile şi comunicarea cu organismelemembre (de exemplu, colectarea datoriilor), după cum se cere,şi în legătură cu potenţiale organisme membre din regiuni;

• să furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;

• aşa cum se cere, să permită preşedintelui IFAC sau reprezentantului său să participe la întâlnirile Consiliului (saula structura de conducere echivalentă);

• să furnizeze informaţii şi să participe la activităţile tehniceale IFAC (comitete, grupuri de lucru etc.) în acele situaţii

52

în care o reprezentare regională sau un punct de vedere ar fi potrivite;

• să trimită un reprezentant, preferabil preşedintele organizaţiei regionale, să participe la întâlnirile Consiliului deAdministraţie al IFAC, la întâlnirile cu preşedintele, vicepreşedintele, directorul executiv şi preşedinţii Comitetelor; reprezentantul poate să fie însoţit de un consultanttehnic;

• să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbăripropuse în Constituţia sau în rândul membrilor organizaţiei regionale;

• să menţină o comunicare directă, adecvată, cu alte organizaţii regionale recunoscute, privind diverse întâlniri, noireglementări tehnice, proceduri de lucru, buletine informative etc.

în mod similar, IFAC va trebui:• să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exem

plare din toate reglementările tehnice ale IFAC şi altecomunicări administrative, precum şi minute sau altedocumente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC;

• să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regionalăasupra oricăror modificări propuse pentru ConstituţiaIFAC şi privind orice modificări în rândul membrilor;

• după cum se cere, şi în măsura în care este posibil, săfurnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în desfăşurarea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor tehniceale IFAC;

• după cum se cere, să furnizeze vorbitori sau alţi reprezentanţi la conferinţe regionale şi seminarii pentru a promovacoeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională;

• să sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilorComitetului de Nominalizare privind recomandările

53

IFAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al IFAC si a Comitetelor.

Gruparea regională reprezintă asocierea mai multor organis-me profesionale din ţările aceleiaşi regiuni, care însă nu îndeplineşte toate criteriile menţionate pentru o organizaţie regională.

Pentru a fi recunoscută de IFAC gruparea regională trebuie să demonstreze că:

- există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută(care poate fi cunoscută ca organizaţie regională pentrupropriile sale scopuri locale);

- gruparea susţine obiectivele şi reglementările IFAC şiIASC; şi

- zona acoperită de grupare are o mărime suficientă cu potenţial pentru un număr semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potenţial să îndeplinească eventual criteriile pentru recunoaşterea oficialăde către IFAC, are o intenţie si un plan evident în vedereaobţinerii acestei recunoaşteri.

Grupările regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC ca ob-servatori, cu excepţia unei decizii specifice a Consiliului de Admi-nistraţie de a emite o invitaţie pentru a participa la o anumită în-tâlnire, pentru un anumit scop.

Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publica-ţiile IFAC în schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. Acestea vor fi încurajate să contribuie la răspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC şi pentru reglementări şi alte documente înaintate.

Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:

- Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este organizaţia - recunoscută de IFAC - care gestionează profesiacontabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de ţară,

54

din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în do-meniul contabilităţii şi auditului.Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar:- să nu fie organism guvernamental;- să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;- să fie recunoscut prin lege sau prin consens general;- să provină dintr-o ţară europeană.Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de membru este necesară consultarea membrului existent;

• Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF);• Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM);• Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA);• Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Con

tabilităţii (SEEPAD).

Sistemul de supraveghere publică trebuie să aibă o finanţare sigură şi liberă de orice influenţă negativă a auditorilor statutari sau a firmelor de audit.

Persoanele care asigură guvernarea sistemului de suprave-ghere publică trebuie să reprezinte toate părţile interesate: furnizorii şi utilizatorii situaţiilor financiare, investitorii, organismele şi aso-ciaţiile profesionale, normalizatorii de standarde, mediul acade-mic, mediul de afaceri etc.

Interesul public este afectat ori de câte ori profesia contabilă este excesiv reglementată, aceasta împiedicând competiţia şi concu-renţa, sau când reglementarea este discriminatorie sau netransparentă.

Există tendinţa, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prin reglementări, raţionamentul profesional contabil, iar excesul

55

de reglementare sau reglementarea rigidă frânează procesul de globalizare, de internaţionalizare şi de modernizare a economiilor.

4. înfiinţarea unui organism profesional de contabilitate

a) Consideraţii generale

în toate ţările, indiferent de nivelul de dezvoltare, multe per-soane sunt implicate în profesia de contabil, ca, de exemplu, func-ţionari si contabili, tehnicieni contabili, experţi contabili sau con-tabili autorizaţi, experţi în tehnologia informaţiei, auditori etc., care posedă multe calităţi şi lucrează pe posturi diferite; ei lucrează în practica publică (liberă), în industrie, comerţ, educaţie, instituţii guvernamentale etc. Cu toate acestea, dezvoltarea susţinută a pro-fesiei de contabil se realizează cel mai bine prin crearea de organis-me profesionale de contabilitate care au ca obiective de bază pro-tejarea interesului public, stabilirea standardelor profesionale, de conduită profesională, şi reprezintă contabilii profesionişti şi per-sonalul de contabilitate.

Nu există un model unic valabil pentru fiecare organism pro-fesional de contabilitate, dar există principii şi roluri compatibile ale organismelor profesionale. La dezvoltarea şi îmbunătăţirea pro-gramelor sau activităţilor este important ca organismul profesional de contabilitate să aibă un plan de acţiuni pentru realizarea obiec-tivelor, în care să fie determinate sarcinile-cheie, responsabilităţile, resursele necesare şi termenele.

Obiectivele generale ale profesiei contabile sunt:- protejarea interesului public prin asigurarea faptului că

membrii respectă cele mai ridicate standarde de conduităprofesională şi etică;

- obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi deservicii pe care contabilii profesionişti le pot oferi;

56

- promovarea, menţinerea şi sporirea cunoştinţelor, abilităţilor si competenţei membrilor organizaţiei şi stagiarilor;

- promovarea si protejarea obiectivelor şi sustenabilitateaorganizaţiei şi profesiei de contabil;

- păstrarea drepturilor legitime ale membrilor;- asigurarea independenţei profesionale a contabililor indi

ferent de locul ocupat;- avansarea teoriei şi practicii de contabilitate;- determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa

la organism;- dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu

administraţia, cu alte organisme naţionale, regionale siinternaţionale de contabilitate.

Mobilul de înfiinţare a unui organism profesional de contabi-litate poate fi o iniţiativă de guvern pentru promovarea unei abordări naţionale a reglementării profesiei sau poate fi un grup de profe-sionişti contabili care doresc determinarea unei identităţi clare acti-vităţilor lor.

Activităţile unui organism de contabilitate pot depinde de resursele disponibile. Obiectivul prioritar al acestuia trebuie însă să fie compatibil cu unul dintre obiectivele IFAC, respectiv dez-voltarea şi îmbunătăţirea profesiei de contabil pentru a putea oferi servicii de calitate superioară în interesul public.

O organizaţie profesională, ca şi activităţile acesteia, se modi-fică în timp. O organizaţie contabilă constituită iniţial pentru a furniza membrilor oportunitatea de a intra în legătură trebuie să se transforme într-un organism profesional de contabilitate care are ca obiectiv menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale.

IFAC încurajează dezvoltarea organizaţiilor care reprezintă profesia de contabil ca un întreg, indiferent de sectorul în care lucrează membrii: în practica publică (în contabilitate sau audit),

57

industrie, comerţ, învăţământ, instituţii guvernamentale etc.; cu toate acestea, se recunoaşte că anumite organizaţii au fost şi vor fi formate pentru a deservi numai membrii angajaţi într-un anumit sector sau într-o anumită funcţie. In realitate, în unele ţări există organisme separate pentru contabili şi auditori.

b) Structura legală si organizatională

Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de felul în care le poate realiza, înainte de abordarea structurii legale şi organiza-ţionale a unui organism profesional nou de contabilitate, este im-portant să se convină în principiu asupra scopurilor, obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu di-verse roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari, consultanţi de management, profesori şi oficiali guverna-mentali.

Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi orga-nizatională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă din interesul public deosebit în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine si îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare.

Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementa

rea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală

a calificărilor acestora;

58

- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluriprofesionale (de exemplu, auditor statutar, expert contabiletc.);

- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate profesioniştilor contabili;

- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de

profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declaraţiilor financiare;

- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formarecontinuă;

- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toatesectoarele din ţară;

- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;

- activităţile şi programele specifice care vor fi derulatede organismul profesional de contabilitate şi cele carevor fi asumate de organisme guvernamentale sau alteorganizaţii;

- resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;

- numărul de contabili din ţară care ţin de un organismprofesional de contabilitate din afara ţării.

Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că activităţile orga-nizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite anga-jarea unui număr de persoane calificate.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:

59

- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cudrepturi depline, asociat, stagiar);

- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentrucalitatea de membru;

- componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismuluisuprem de conducere (numit în cadrul acestei lucrări„Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;

- autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;

- autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;

- desemnarea ca membru.

După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile orga-nizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale menţionate mai sus, poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

c) Colaborarea cu guvernul pentru protejarea intere - sului public

Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public sunt obiective comune ale administraţiilor şi organismelor profesio-nale de contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia, grupul care formează organismul profesional trebuie să reţină aceste obiec-tive comune. Consideraţiile suplimentare includ sfera de aplicare a mandatului pe care îl are administraţia în formarea organismului profesional şi de unde vine mandatul respectiv. Grupul trebuie să analizeze felul în care va colabora cu alte părţi interesate, cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri şi investiţii. O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dez-voltarea unui organism profesional care respectă necesităţile admi-nistraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general. Orga-nismele profesionale au responsabilitatea de a rămâne implicate

60

în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administra-rea corporativă şi reglementările fiscale. Organismul profesional trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea standardelor si legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei. Acest lucru se poate realiza prin participarea la grupurile de lucru care elaborează standardele sau legislaţia.

Pentru ca profesia să se dezvolte si să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare cores-punzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglemen-tare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate.

Grupul care formează un nou organism profesional de conta-bilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri inte-resate. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore.

Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas impor-tant în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă

respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere si îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de mem-brii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:

• să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii deopinie din domeniul afacerilor, guvern şi media, şi adre-sându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire laprofesia de contabil sau care implică sau necesită competenţa profesioniştilor contabili;

• să facă declaraţii publice cu privire la politica publică,cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Aceastăsarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul profesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate,dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le comentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţieo consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.);

• să facă dovada unor procese transparente pentru acordareacalităţii de membru, calificări şi regulamente.

d) Reglementările organismului

Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă pro-pria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional. O structură de reglementare constă în:

• o lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşteorganismul profesional ca entitate legală care reprezintăprofesia şi care îi poate conferi putere legală pentru reglementarea membrilor;

• un statut şi regulamente proprii;

62

• cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;• reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului

legal (de exemplu, reguli cu privire la independenţă). A-ceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC;

• standarde contabile şi de audit;• sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă re

gulile de conduită ale organismului;

• cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii;

• sisteme de monitorizare pentru membri.Statutul organismului profesional de contabilitate este docu-

mentul oficial care stabileşte numele şi scopul, şi cerinţele de admi-nistrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, si cerinţele de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinar şi cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea şi reprimirea mem-brilor.

De multe ori, organismele profesionale aleg să stabilească şi un set de regulamente care determină diversele cerinţe de politică la nivel înalt care nu sunt neapărat acoperite de statut, în funcţie de structura administrativă a organismului, regulamentele pot fi modificate şi actualizate mai frecvent decât statutul.

e) Conducerea organismului

Este recunoscut faptul că un organism profesional solid de contabilitate va produce si va susţine o profesie solidă de contabil care poate deservi interesul public şi poate contribui în mod sem-nificativ la stabilitatea economică. Organismul profesional de con-tabilitate de succes îşi poate câştiga o mare parte din obiectivele stabilite din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea de membru şi din contribuţia pe care membrii individuali şi firmele sunt pregătiţi să o aducă acestui organism ca recunoaştere a pri-vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment

63

al identităţii poate să încurajeze şi respectarea standardelor profe-sionale şi a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor.

Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con-stituie un contract între organism, membrii săi şi părţile interesate, prin intermediul căruia toate părţile implicate obţin drepturi şi sar-cini reciproce. Pentru susţinerea acestui contract, este important ca organismul profesional să recunoască prin structurile de con-ducere că este responsabil în faţa membrilor şi a publicului deservit de membri.

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia".) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de mem-bri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespun-zătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient.

Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o Adunare generală specială, dacă este necesar, dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, mem-brii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii Consiliului.

Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.

Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat, care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora.

64

Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, efor-turile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin in-termediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-sare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor şi materialelor educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comuni-tăţile de afaceri.

La fel de important este şi personalul angajat. Personalul angajat poate:

- să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;- să asigure respectarea directivelor organului de condu

cere;- să execute funcţii importante administrative, de relaţii

publice si de legătură;- să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică;- să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea

obiectivelor Consiliului;- să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere volunta

rilor îndrumări cu privire la aspectele statutare;- să acţioneze ca punct de contact pentru membri.Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru

realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţio-neze efectiv şi eficient. Consiliul este responsabil de strategia orga-nismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. In primii ani, Consiliul va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale şi tehnice, rol care într-o organizaţie mai mare va fi delegat unor structuri executive permanente.

Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc în ge-neral de câteva ori pe an. In primele stadii de înfiinţare a unui

65

organism profesional de contabilitate, Consiliul va trebui să se întâl-nească mai des. Regulamentele organismelor de contabilitate pre-văd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv - din care fac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri mai vechi si directorul executiv - care se întâlneşte mai des şi acţionează în numele Consiliului între şedinţele Consiliului.

Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de sectoare ale membrilor.

Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane, inclusiv „membri publici" şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de către administraţie sau autoritatea de reglementare.

Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi func-ţionarii organismului profesional de contabilitate, şi faptul că orga-nismul continuă să acţioneze în interesul public, precum şi în inte-resul membrilor săi.

Anumite organisme contabile pot dori să numească un repre-zentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari.

Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:- aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale

organismului profesional de contabilitate;- aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră;- aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;- aprobarea eventualelor modificări ale statutului organis

mului.

Preşedintele

Preşedintele este liderul organismului profesional de contabi-litate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen limitat.

66

Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibili-tatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limi-tează rolul acestuia la un singur mandat.

Rolul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comu-nicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitate. Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează o identitate progresivă puternică în calitate de organizaţie profesio-nală responsabilă în faţa publicului, membrilor, comunităţilor pe care le deserveşte.

în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedin-tele păstrează legătura cu guvernul, organele de reglementare, spe-cialiştii în educaţie şi alte organisme şi agenţii la nivel naţional, regional şi internaţional.

Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii orga-nismului, stagiarii, potenţialii membri, publicul, guvernul şi orga-nele de reglementare. Rolul acestuia implică şi promovarea orga-nismului.

O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă conştientizarea problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de con-tabil la scară naţională, regională şi internaţională.

Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu personalul organismului profesional de contabilitate.

Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct pentru a-1 asista pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. Preşedintele adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea man-datului acestuia.

Comitetele

Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care ge-nerează o judecată logică de grup, asigură continuitatea gândirii şi ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Co-mitetele permit membrilor să se implice direct în afacerile or-

67

ganismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.

Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod corespunzător, în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot exe-cuta sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv.

O bună structură a comitetului permite organizaţiei să fie la curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară acti-vitatea.

Marele dezavantaj al comitetelor este că necesită mai mult timp şi mai multe costuri decât activitatea unei singure persoane pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute şedinţe, pot fi necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât şi după şedinţe, şi este nevoie de timp pentru expunerea completă a opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt realităţile simple ale comitetelor care funcţionează în cadrul unui organism profe-sional de contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când comitetele sunt mult mai mari decât este nevoie sau când includ membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc pentru întâlniri, nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine fără compromis în etapa de atingere a unui consens.

Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, şi că este necesară o participare constructivă şi activă, deseori între şedinţe, precum şi în cursul şedinţelor.

Acest lucru poate fi facilitat prin introducerea unui cod de conduită pentru Consiliu şi membrii comitetului.

Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii, în primii ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate, acestor comitete li se cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea

ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. Dacă aceste Comi-tete Permanente au autonomie, Consiliul ar trebui să fie informat cu privire la noile evoluţii majore, în cele din urmă se poate dezvolta o schemă simplă de delegare care să distingă clar autoritatea Con-siliului de autoritatea comitetelor.

Este posibil ca la început să fie suficient un număr limitat de Comitete Permanente care să abordeze următoarele domenii:

• Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitereşi demitere a membrilor şi a serviciilor care vor fi furnizate membrilor.

• Educaţie şi training - stabilirea standardelor de învăţământ şi formare pentru membri, dezvoltarea unui programde acreditare şi supravegherea procesului de examinare/evaluare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitatepregăteşte, formează şi examinează propriii stagiari, trebuie să se înfiinţeze o comisie sau un comitet separat deexaminare.

• Partea tehnică - formularea politicilor cu privire laelaborarea standardelor tehnice, etice şi profesionale, inclusiv standardele de contabilitate şi standardele de audi-tare.

• Disciplina - respectarea codului etic, a standardelor profesionale, a legilor, a reglementărilor şi a altor decizii aleorganismului, în interesul transparenţei şi încrederii publice în procesul disciplinar, un organism profesional careare aceste îndatoriri trebuie să numească un avocat şiunul sau mai mulţi membri publici care să facă parte dincomitetul disciplinar.

Cunoştinţele şi abilităţile tehnice ale voluntarilor trebuie, de asemenea, să fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau grupurilor operative. Aceste grupuri trebuie să fie orientate spre

69

îndeplinirea sarcinilor, nu sunt permanente şi trebuie să fie formate de Comitetele Permanente pentru asigurarea asistenţei tehnice a comitetelor cu privire la problemele specifice, iar necesitatea aces-tora trebuie să fie revizuită în mod periodic. Aceste grupuri de lucru vor acoperi domenii specializate şi proiecte individuale, cum ar fi:

- noi standarde sau îndrumări contabile;

- noi standarde de audit sau declaraţii de practică;

- management financiar;

- revizuiri de cerinţe etice;

- examinări (standarde, metodologie şi criterii de evaluare);

- elaborarea şi revizuirea programei/calificării.Pot exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea

organizaţiei. Exemple în acest sens sunt:- relaţii cu guvernul;- servicii pentru membri;

- dezvoltare profesională continuă;

- marketing şi comunicaţii.

Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucru poate consuma o cantitate mare de resurse administrative. Este important ca formalităţile să fie menţinute la minimum, să se limiteze numărul de comitete şi grupuri de lucru şi să se asigure faptul că acestea se concentrează asupra acţiunilor şi rezultatelor care vor duce la reali-zarea obiectivelor organizaţiei.

Pe măsură ce se dezvoltă organizaţia şi aceste grupuri câştigă experienţă, poate fi necesar ca unele să capete un statut permanent. Acest lucru trebuie făcut însă cu atenţie, deoarece un număr prea mare de comitete poate dispersa resursele şi poate încetini procesul decizional, în timp, Consiliul poate forma şi alte comitete pentru îndeplinirea unor sarcini specifice, inclusiv:

70

• Comitetul de audit - se asigură că organismul păstreazăregistrele contabile corespunzătoare si elaborează si menţine sisteme eficiente de control intern.

• Comitetul de numire pe posturi - analizează şi propunepersoane care să facă parte din diversele comitete aleorganismului.

• Comitetul de remunerare - face recomandări cu privirela costurile si remuneraţia personalului executiv alorganismului.

Cu toate că este mai greu de realizat într-o organizaţie cu puţini membri, apartenenţa la mai multe comitete trebuie descura-jată. Acest lucru este cauzat de timpul necesar pentru a deservi chiar şi numai un comitet şi de faptul că implicarea unui număr mai mare de membri creează loialitate faţă de organizaţie. Din aceleaşi motive este importantă si adoptarea de limite rezonabile ale numărului de ani pe care o persoană îi poate petrece în cadrul unui comitet.

Toate comitetele trebuie să pregătească în mod regulat ra-poarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri, o dată pe an.

Structura managementului

Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al orga-nizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.

Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. Directorul exe-cutiv va trebui să fie:

• un manager cu experienţă;

71

- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta

organizaţia;

- o persoană cu abilităţi excelente de comunicare;- sociabil si capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în

afaceri, guvern şi învăţământ.Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu

alţi voluntari, este:- de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un

plan de lucru care să includă date-ţintă specifice;- de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru exe

cutarea activităţilor;

- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membrilor Consiliului si altor voluntari;

- de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ;

- de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinaresunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sauregulilor organismului profesional;

- de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;

- de a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;

- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.

Administrarea unui organism profesional de contabilitate necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. Astfel de persoane sunt căutate, iar o organizaţie tânără poate să se afle în

72

incapacitatea de a atrage o astfel de persoană deoarece nu poate oferi suficienţi bani sau un statut motivaţional. Dacă nu este posibilă atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este însă posibilă obţinerea acestor servicii de la un administrator cu expe-rienţă al unui organism existent, pe o perioadă de timp, cu normă întreagă sau part-time, pentru pregătirea personalului.

f) Finanţarea organismului

Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru pro-fesie, precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan stra-tegic şi întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen lung si scurt.

O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna re-sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explo-rate şi alte surse de venit. Acestea pot include:

- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuriizolate);

- sponsorizarea iniţiativelor specifice;

- donaţii;

- agenţii de ajutorare din străinătate;

- surse caritabile;

- spaţiu publicitar;

- firme.

Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi nece-sară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare

73

si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor orga-nizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondu-rile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii, ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pen-tru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promo-ţionale.

Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Tre-buie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut. Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante.

Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse. Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi fle-xibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine-voitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă economii din folosirea în comun a mesageriilor, a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor.

Echipamentele de bază - telefon, fax, computer şi imprimantă - sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele si dulapurile, trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranja-mentul de închiriere.

74

Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:

- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la

protecţia datelor - confidenţialităţii.Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi,

dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa-minări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.

g) Marketingul si promovarea profesiei

Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Un organism profesional care îşi planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse de a-şi atinge obiectivele strategice.

Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dez-voltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea

75

parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea carierei, training şi resurse de dezvol-tare şi tehnice.

Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern:

- macromediul - factori sociali, legali, economici, politicişi tehnologici;

- micromediul - studenţi şi membri, părţi interesate (lideriindustriali, angajatori, organe de reglementare, instituţiide învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (lanivel naţional şi global);

- mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organi-zaţia: este conştientă de factorii externi care pot avea un impact asupra organizaţiei; înţelege potenţialii clienţi, factorii de decizie şi concurenţa; este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele-cheie de marketing, cum ar fi poziţia mărcii, avantajul competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către stu-denţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la iden-tificarea organizaţiei şi percepţia de calitate si profesionalism. Com-ponentele de marcă uşor de implementat includ:

- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;

76

- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;- un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comuni

cările;- un design şi un stil consecvente care se folosesc la cores

pondenţă, documente şi referinţă si website;

- recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează învalorile de marcă ale organizaţiei.

Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. Numele organiza-ţiei, inclusiv acronimul si orice marcă asociată, cum ar fi denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii de proprietate intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi serviciilor; logo-urile; calificările şi denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui specialist cu ex-perienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organi-zaţie si problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor si produ-selor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă elec-tronică sau prin veniturile din publicitate.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale.

77

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi si toate părţile intere-sate, în plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele nece-sităţi ale organizaţiei si clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ:

- înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului;- asigurarea faptului că designul website-ului este conform

cu marca;- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice

ale organizaţiei.Promovarea organismului profesional va acoperi diverse

etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit.

Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, auto-rităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod biunivoc în faza in-cipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau către publicul larg.

O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profe-sional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea

78

publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi si va asigura faptul că informarea si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii mem-bri şi alte părţi interesate.

Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recru-tare de succes si pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor. Este foarte important să se înţeleagă nevoile şi aspiraţiile potenţia-lilor membri şi să se realizeze introducerea consecventă a acestora în mesajele de campanie. Este de asemenea importantă şi încura-jarea partenerilor şi a altor părţi interesate, în special furnizorii de training şi alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în mod activ în promovare.

Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze studenţi potrivit capacităţii sale de a asigura calificări şi servicii pentru aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze si recru-tarea de studenţi corespunzători prin a căror asociere organismul profesional de contabilitate să îşi sporească reputaţia şi statutul, şi care sunt apţi de a-şi finaliza calificarea. Dacă se recrutează studenţi care nu îşi pot finaliza calificarea, reputaţia organismului profe-sional de contabilitate poate fi periclitată. O altă consecinţă ar putea fi că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de contabilitate si altor persoane; recomandările sunt o sursă foarte importantă de atragere de noi studenţi şi de consolidare a reputaţiei.

Tehnicile de promovare alese pentru a viza potenţialii stu-denţi şi membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi potenţialii stu-denţi si consilierii lor de carieră si angajatorii.

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:

79

- saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;

- prezentări;

- întâlniri biunivoce;

- publicitate;- crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau

studenţi.

Alte părţi interesate joacă un rol important în procesul deci-zional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţă-mânt influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor grupuri trebuie, de ase-menea, să fie abordate, în fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce pri-veşte şcolarizarea şi angajarea contabililor profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri de interese.

Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la orga-nismul profesional. Este foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aştep-tările membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, pro-ceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

h) Rolul sectorului public

Un sector public bine administrat şi stabil, cu bugetare solidă pentru susţinerea obiectivelor şi controlul atent al executării bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici mo-netare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul public merge mai departe de administrarea bugetului, şi anume

80

presupune susţinerea performanţei şi posibilitatea administraţiilor de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie.

Rolul managementului financiar profesional trebuie să fie înţeles, dezvoltat si susţinut de contabilitate. Nu este eficientă numai oferirea de training în contabilitatea din sectorul privat pentru cei din sectorul public sau importarea de contabili formaţi din sectorul privat. Este necesară formarea adecvată a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori interni si externi, directori de buget şi tehnicieni contabili, pentru a îmbunătăţi per-formanţa sectorului public.

Dezvoltarea si menţinerea unui cadru profesional de directori financiari din sectorul public necesită o organizaţie profesională independentă de guvern, dar care să colaboreze strâns cu acesta, să educe, să susţină, să stabilească şi să păstreze standardele etice şi tehnice, în multe cazuri, acesta va fi rolul organismului profe-sional corespunzător de contabilitate care doreşte să devină sau a devenit deja membru IFAC. în alte cazuri, poate exista tendinţa, mai puţin recomandată, de a înfiinţa un organism separat de conta-bilitate în sectorul public, deseori din cadrul guvernului sau pro-fesiei.

Pentru dezvoltarea contabilităţii în sectorul public, necesi-tatea primară o constituie o schemă de învăţământ si training în sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public. După un anumit timp, această necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesională continuă, de elaborare a standardelor si declaraţiilor tehnice conform standardelor inter-naţionale, si de profesionişti pregătiţi să se întâlnească cu alţi profe-sionişti. Cu presiuni şi susţinere suficiente din partea guvernului în ceea ce priveşte legislaţia, dezvoltarea profesiei de contabil în sectorul public va fi posibilă.

Organismul existent va trebui să îşi evalueze reputaţia curentă şi capacitatea de a susţine profesia în sectorul public, atât financiar,

81

cât şi tehnic. Decizia va depinde şi de evaluarea dorinţei politice de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată, în urma dialogurilor cu partidele politice lider.

Multe organisme existente membre IFAC au Comitete pentru Sectorul Public pentru reprezentarea intereselor sectorului public.

Organismul profesional trebuie să aibă în vedere cerinţele de educare şi formare a directorilor financiari profesionişti din sec-torul public şi să analizeze dacă are capacitatea şi abilităţile pentru elaborarea de planuri de învăţământ, programe, materiale de studiu şi alte componente corespunzătoare ale unei scheme de învăţământ şi formare. Trebuie, de asemenea, să ţină cont de:

• felul în care trainingul va fi monitorizat şi validat, ţinândcont că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de asupraveghea stagiarii;

• aranj amentele de evaluare şi cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilororganizaţiilor sectorului public şi pentru asigurarea competenţei profesionale într-un context de sector public;

• dacă stagiarii din sectorul public vor putea să îşi asume ogamă completă sau limitată de activităţi (cum ar fi companiile de audit) în momentul calificării şi felul în care limitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţiamembrilor calificaţi din sectorul public;

• cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „tehnic"ale sectorului public;

• nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justificarea încheierii unui contract de training cu un angajatordin sectorul public.

Organismul profesional trebuie să analizeze felul în care poate susţine şi păstra standarde corespunzătoare, inclusiv:

• dacă trebuie făcute modificări în ceea ce priveşte regimuletic şi disciplinar şi felul în care organismul profesional

82

va administra problemele disciplinare, inclusiv sancţiu-nile, în cazul membrilor angajaţi în sectorul public;

• în ce măsură aranj amentele de control al calităţii profesionale care afectează membrii sectorului privat trebuieadaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public;

• dacă organismul are capacitatea tehnică şi de cercetarepentru a face faţă cerinţelor din sectorul public;

• dacă organismul poate adopta Standardele Internaţionalede Contabilitate pentru Sectorul Public;

• cum va stabili organismul un dialog cu studenţii şi membrii din sectorul public prin intermediul monitoarelor,conferinţelor, seminariilor şi activităţilor de altă natură;

• cum se va aplica dezvoltarea profesională continuă amembrilor din sectorul public şi cum pot fi cerinţele existente din sectorul privat corelate cu sectorul public.

Organismul profesional va trebui să analizeze dacă şi cum poate administra relaţiile cu membrii existenţi, precum si dezvol-tarea de noi relaţii cu cei care lucrează în sectorul public, inclusiv:

• dacă organismul are resursele financiare pentru serviciisuplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării eficiente ca organism relevant în sectorul public;

• cum poate administra procesul de implicare a sectoruluipublic în activităţile sale fără a-şi pierde independenţa;

• în consecinţă, cum poate acţiona în interesul membrilorcu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritarăde a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să promoveze relaţii strânse cu guvernul în ceea ce priveşteproblemele sectorului public;

• cum vor reacţiona membrii actuali la redirecţionarea resurselor de la activitatea sectorului privat la activitateasectorului public când beneficiile lor vor fi relativ micişi pe termen lung;

83

• cum vor trebui schimbate structurile instituţionale pentrua reflecta dimensiunea sectorului public, având în vederecă acest lucru ar afecta şi procesul de selectare (mai degrabă prin numire decât prin alegere) a membrilor consiliului şi comitetelor organismului;

• schimbările care vor trebui făcute în ceea ce priveşte organizarea personalului organismului şi măsura în care personalul şi relaţia cu voluntarii sunt „profesionalizate".

înfiinţarea unui organism profesional nu este uşoară. Pentru a reduce cerinţele tehnice şi de resurse, organismul profesional va trebui să stabilească aranjamentele de consiliere şi de parteneriat descrise mai sus. Obiectivul pe termen lung ar fi îndeplinirea cerin-ţelor de a deveni membru IFAC.

Noul organism profesional din sectorul public va avea o sin-gură preocupare, dar mai multe institute au o singură preocupare, şi anume auditul extern în sectorul privat. Dacă institutele coexistă, acestea au multe în comun şi trebuie să dezvolte relaţii strânse de lucru, inclusiv grupuri de membri comuni la nivel de organe de conducere şi, dacă este cazul, reprezentarea comună în faţa autori-tăţilor. Standardele de învăţământ şi training trebuie să fie compa-tibile.

în timp poate apărea posibilitatea de fuzionare a institutelor din sectorul privat şi sectorul public.

4.1. Rolul şi responsabilităţile unui organism profesional de contabilitate

a) Cerinţe pentru a deveni membru

Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organi-zaţiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.

84

Acestor persoane li se permite să se alăture unui organism profesional de contabilitate pe o perioadă specificată şi limitată în baza unor prevederi rezonabile de „menţinere a drepturilor dobân-dite". Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să încurajeze cât mai multe persoane calificate să se alăture organi-zaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare a persoanelor necalificate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite tre-buie să fie disponibile numai pe o perioadă limitată şi să înceteze în momentul dezvoltării si aplicării unui program de acreditare.

Pentru orice desemnare analizată trebuie să se obţină infor-maţii cu privire la:

- nivelul minim de studii necesar calificării, durata perioadei oficiale de studiu, materiile studiate;

- examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebităexaminărilor competenţelor profesionale;

- experienţa minimă şi tipul acesteia (inclusiv orice formarepractică necesară) cerute înainte de autorizare;

- cadrul general al standardelor tehnice si etice din ţara încare i s-a acordat titlul persoanei respective.

După finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru cu drep-turi depline în noua organizaţie. Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate:

- contabili autorizaţi sau experţi;- contabili asociaţi;- tehnicieni contabili;- studenţi.Trebuie să se analizeze dacă persoanele care au atins un anu-

mit nivel din procesul de acreditare dintr-o altă ţară vor fi acceptate pentru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi.

85

După ce persoanele cu titluri obţinute în străinătate care practică deja profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în străinătate, în acest scop trebuie revăzut ghidul pentru acordurile mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondială de Co-merţ. Trebuie să se aibă în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaş-terea practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi cunoaşterea demonstrată a legii naţionale cu privire la societăţi şi impozite.

Este, de asemenea, necesară şi revizuirea calificărilor persoa-nelor care nu au încă niciun titlu, dar care au fondul necesar de studii şi experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil pro-fesionist sau tehnician contabil.

Admiterea persoanelor care par să fie calificate este cel mai corect lucru care se poate face, deoarece permite organizaţiei să includă mai multe persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei, în plus, dacă studiile lor au fost făcute la universitatea locală, organizaţia poate aduna mai multe informaţii şi contracte care vor fi utile în deter-minarea propriului program de acreditare, în acest caz este foarte important să existe o limitare strictă a perioadei în care aceste per-soane îşi pot păstra drepturile dobândite.

Odată ce au fost identificate calificările pentru a deveni mem-bru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinute, tre-buie să se depună un efort concertat pentru a încuraja oamenii cu aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recru-tarea membrilor este o activitate permanentă importantă pentru orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial este crucial. Neatragerea unui număr suficient de posibili membri va limita capa-citatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea autorităţilor şi a publicului pentru organizaţie şi poate să slăbească şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efort

86

iniţial nu poate fi subestimată. Metodele folosite vor varia în funcţie de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest efort, distanţele şi costurile implicate etc. Contactul personal este în general cea mai eficientă metodă de recrutare.

Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot fi de ajutor. Astfel de şedinţe pot oferi membrilor potenţiali oportu-nitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator, de a afla obiectivele organizaţiei, activităţile propuse şi structura, precum şi costurile şi beneficiile în calitate de membru. Informaţiile obţinute de la cei prezenţi vor eficientiza contactele viitoare. Se vor depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de informare, pentru a face aceste adunări publice, în scopul de a obţine un public larg si reprezentativ.

Liderii din cadrul profesiei (de exemplu, partenerul de con-ducere dintr-o firmă publică de contabilitate, directorul financiar al unei societăţi, şeful unui departament administrativ sau univer-sitar) pot, de asemenea, să fie de ajutor în recrutarea membrilor. Chiar şi susţinerea din partea unui număr mic de astfel de persoane poate avea ca rezultat un număr mare de cereri de membru.

Un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze interacţiunea cu studenţii pentru că aceştia sunt viitorii membri.

Relaţiile cu studenţii vor fi limitate dacă întregul învăţământ tehnic sau o parte a acestuia este asumat(ă) de alte organizaţii sau instituţii, şi vor deveni mai complexe odată cu creşterea implicării directe a organizaţiei în formarea sau evaluarea studenţilor. O formă de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor cu viitorii membri. Astfel, un organism profesional de contabilitate trebuie să încerce să dezvolte interacţiunile dintre membri si stu-denţi. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt:

- prezentări pentru elevii de liceu din anii mai mari pentrua încuraja interesul pentru această profesie;

- participarea la manifestări de tipul „Ziua carierei";

87

- conferinţe în săli de curs pentru studenţii de la contabilitate pe tema aspectelor actuale sau aplicării standardelortehnice în situaţii din „viaţa reală";

- oferirea de oportunităţi de angaj are cu j umătate de normăpentru studenţi;

- realizarea de relaţii cu profesorii şi cadrele didactice.

b) Certificate de practică

Aşa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili, „o caracteristică a profesiei de contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în interesul public".

Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi. Cea mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei de atestare este limitată la cei calificaţi să o execute. Un organism profesional de contabilitate va trebui să încerce să transpună această restricţionare în lege, de preferat prin acordarea organizaţiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenţă. Dacă determinarea criteriilor este responsabilitatea organizaţiei, aceasta poate fi exercitată prin emiterea de certificate de practică pentru persoanele calificate, în general, certificatele de practică trebuie să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînnoite conform regulilor stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a certificatului de practică asigură faptul că persoanele calificate pen-tru executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate în mod cores-punzător. Având în vedere rata rapidă de modificare a standar-delor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a exercita funcţii limitate să îşi păstreze competenţa de a face acest lucru. Condiţiile de reînnoire includ dovada continuării dezvoltării profesionale (CDP), reexaminării, asigurării profesionale sau alte situaţii.

Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii care oferă şi alte servicii în afara celor atestate. Multe organisme profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de serviciu contabil direct publicului să deţină un certificat de practică. Obţinerea unui certificat de practică poate necesita o experienţă practică suplimentară sau studii în domeniul în care persoana respectivă intenţionează să practice. Pentru păstrarea certificatului de practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale activităţii prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a calităţii.

c) Adoptarea si implementarea standardelor

Implementarea standardelor internaţionale va diferi de la o ţară la alta. Situaţiile pot varia de la, de exemplu, trecerea la standarde internaţionale de contabilitate şi audit de la standardele proprii elaborate de o ţară, la adoptarea de standarde internaţionale pentru o bază limitată de standarde elaborate anterior, în orice caz, este vorba despre un proiect care necesită o planificare atentă şi angajare.

Cel mai important aspect şi cel mai greu de realizat îl reprezintă obţinerea unei angajări serioase a părţilor interesate importante, atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi termenul. Identificarea părţilor interesate va include toate organismele de contabilitate din ţară, guvernul, autorităţile de reglementare de pe piaţa de capital, precum şi Consiliile de Administraţie.

Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor şi autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o atenţie deosebită. Mândria naţională si profesională poate avea ca rezultat o primă reacţie, şi anume că un organism profesional trebuie să stabilească şi să implementeze propriul set de standarde. Cu toate acestea, stabilirea standardelor este o sarcină dificilă şi complexă, în plus, este un proces de lungă durată şi costisitor deoarece necesită

89

acceptarea acestor standarde de către comunitatea de afaceri, organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei locale de contabilitate.

IFAC şi IASCF au colaborat în timp la dezvoltarea standar-delor de audit şi de contabilitate care pot fi acceptate în mod general la nivel internaţional. Un organism profesional de contabilitate trebuie să stabilească un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul econo-mic, legal şi profesional. Dacă este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstanţelor locale. Astfel se vor economisi resursele reduse pentru a fi folosite în training şi la monitorizarea aplicării conformării la standarde şi materiale suplimentare.

Este recomandat, dacă acest lucru este posibil, să se stabi-lească două grupuri de lucru sau grupuri operative separate - unul să analizeze standardele internaţionale de contabilitate, celălalt să se ocupe de standardele de auditare. Acesta din urmă trebuie să includă practicieni din firme mari şi mici; primul grup trebuie să conţină reprezentanţi din industrie şi comerţ, precum şi din alte sectoare, pentru consolidarea susţinerii standardelor.

Revizuirea standardelor internaţionale este o sarcină foarte importantă si va necesita probabil trei ani până la finalizare. Fiecare grup va trebui să analizeze fiecare standard, să îl compare cu prac-tica actuală, să îl dezbată, să rezolve nepotrivirile şi să decidă asupra problemelor de tranziţie. Recomandările comitetului de a adopta un anumit standard internaţional trebuie să fie aprobate de Consiliu, de preferat după o perioadă de expunere, în cursul perioadei de expunere se pot ţine seminalii pentru formarea pedagogilor şi prac-ticienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului.

Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză, şi atât IFAC, cât şi Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) au politici de asistare a traducerii acestor stan-darde în diverse limbi naţionale.

90

Traducerea standardelor internaţionale este o sarcină com-plexă, de durată şi de multe ori costisitoare. Organismele de stabilire a standardelor naţionale este posibil să nu aibă resursele financiare necesare, dar sunt deseori cele mai apte să conducă această acti-vitate. Cea mai adecvată cale de obţinere a finanţării necesare este o cerere de subvenţionare de la una dintre băncile regionale de dezvoltare sau agenţiile de dezvoltare.

Există acum software disponibil pentru asistarea activităţii de traducere. Acesta permite verificarea consecvenţei cu alte texte şi utilizarea de termeni-cheie. Un astfel de instrument electronic uşurează procesul de traducere, asigură o calitate superioară a tex-tului tradus si face ca actualizările ulterioare să fie mai rapide.

d) Codul de conduită profesională si etică

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite de contabilii profesionişti. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unui cod etic chiar şi atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de promulgare a cerinţelor de etică. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un comitet pentru etică responsabil de promulgarea codului şi de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectării codului şi de luare a măsurilor disciplinare în caz de încălcare a codului.

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Acesta stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi declară principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pen-tru îndeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recu-noscut la nivel internaţional şi principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate ţările. Toate organismele membre IFAC trebuie să adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.

91

e) Asigurarea calităţii serviciilor profesionale

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public. Pro-fesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru integritate, obiectivitate si competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi publicului. Orice con-tabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organis-mele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adec-vate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesio-nişti aderă la cele mai înalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple-mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-veghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asi-gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare, este în interesul public si în interesul profesiei de contabil din în-treaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare.

Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine conta-bilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a în-deplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea.

în cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja-torul) care angajează contabilul profesionist.

92

în cazul contabililor profesionişti din practica publică, imple-mentarea regulamentului intern de control al calităţii este responsa-bilitatea fiecărei firme de contabili practicieni, încurajarea şi asis-tarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţi-rea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară; organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.

Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.

Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:• resurse interne - folosirea de inspectori angaj aţi de orga

nismul profesional;

• resurse externe, ca, de exemplu:O contractanţi - folosirea de revizori (persoane, firme

sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profe-sională;

o sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;

O contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul profesional externalizează controalele unei terţe părţi (de exemplu, o altă organizaţie profesională cu expe-rienţa necesară);

O combinarea celor de mai sus - organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente;

O abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor.

93

Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională tre-buie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate, în orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

f) Investigaţie si proces disciplinar

După stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii să îl cunoască şi să îl respecte, în ţările în care autorizarea este o funcţie guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe acţiuni disci-plinare. Chiar şi atunci când se practică acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totuşi să aibă un proces disci-plinar eficient pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale şi de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze felul în care trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare şi dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt recomandate şi ce apeluri sunt permise.

Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:

• o metodă de a decide, conform regulamentului intern corespunzător, prin care plângerile înaintate organismuluiprofesional cu privire la conduita unui membru vor fisupuse unei investigaţii disciplinare; de exemplu, investigaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie, dacă esteadevărată, este o dovadă principală a încălcării coduluisau a unui alt comportament inadecvat;

• o curte disciplinară care investighează şi judecă plângerile;

• o curte de apel care audiază apelurile împotriva constatărilor curţii disciplinare.

94

Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită şi funcţionează va diferi în funcţie de mulţi factori, cum ar fi numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului în admi-nistrarea şi desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de con-silieri juridici şi supravegherea exercitată de organismele guverna-mentale sau de reglementare, în plus, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi răspundere mai mare în desfăşurarea proceselor dis-ciplinare, precum şi nevoia de procese transparente şi posibila im-plicare a membrilor independenţi nespecializaţi ai Curţii.

Pentru a-şi păstra credibilitatea, un organism profesional de contabilitate trebuie să îşi îndeplinească în totalitate responsabili-tatea pe care şi-o asumă pentru conduita etică şi profesională a membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care să nu le poţi respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze un registru al deciziilor şi penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa abordării cazurilor. Organismele profesionale de con-tabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere juridică pentru menţinerea unui proces disciplinar.

Comportamentul inadecvat include cele ce urmează:

- activitate infracţională;- acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei

profesiei de contabil;

- încălcarea standardelor profesionale;

- încălcarea cerinţelor etice;

- neglijenţă profesională crasă;- un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesio

nală care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa;

- activitate nesatisfăcătoare.

95

Gama de penalizări impuse, dacă legea locală permite acest lucru, include:

- avertizarea;- pierderea sau limitarea drepturilor de practică;

- amenda/plata cheltuielilor;

- pierderea titlului profesional;

- excluderea ca membru.

g) Dezvoltarea profesională continuă

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesio-niştilor contabili specifică faptul că „un contabil profesionist are sarcina permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza noutăţilor curente din prac-tică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil trebuie să acţio-neze cu diligentă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profe-sionale aplicabile în furnizarea serviciilor profesionale". Dezvol-tarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profe-sionişti îşi pot îndeplini obligaţiile de competenţă permanentă.

Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional.

Cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru toţi contabilii profe-sionişti se extind şi se modifică într-un ritm rapid. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea fap-tului că membrii continuă să îşi dezvolte şi să îşi menţină compe-tenţa necesară rolurilor profesionale şi cerută de utilizatorii servi-ciilor. Promovarea dezvoltării profesionale continue şi importanţa acesteia reprezintă componente vitale ale activităţilor pe care orga-nismul profesional de contabilitate si le asumă pentru a-şi păstra

96

credibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. Este important ca organis-mele de contabilitate să demonstreze membrilor valoarea dezvol-tării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru membrii individuali în termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de an-gajare şi credibilitate. Dezvoltarea profesională continuă în sine nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza întotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate (care include şi controlul asigurării calităţii activităţii membrilor şi sistemele de investigare şi disciplinare).

Standardul International de Educaţie pentru Contabilii Profe-sionişti 7,„Dezvoltarea profesională continuă: Un program de în-văţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesio-nale", stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toti contabilii profesionişti. Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi veri-ficate. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de pregătire pe an, în timp ce altele abor-dează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei. In-diferent de abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru organismul profesional de contabilitate este promovarea impor-tanţei dezvoltării profesionale continue.

Accesul la activităţile dezvoltării profesionale continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de contabi-litate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii, furnizori privaţi de training, firme mari şi alte organisme profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare profesională continuă.

Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de ase-menea, să stabilească un proces prin care să determine dacă mem-brii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. Accentul iniţial

97

se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale conti-nue, dar monitorizarea este, de asemenea, importantă. Monitori-zarea nu trebuie să folosească mult mai multe resurse şi trebuie mai degrabă să se facă în mod aleatoriu. Monitorizarea este utilă numai dacă există sancţiuni pentru cazurile de nerespectare desco-perite prin procesul de monitorizare.

4.2. Educaţia şi examinările membrilor

a) Prezentarea programelor de educaţie contabilă

Procesul de învăţământ contabil constă în şase elemente-cheie:- cerinţe de admitere;

- abilităţi profesionale;

- cunoştinţe profesionale;

- valori, etică şi atitudine profesională;

- experienţă practică;

- evaluare.

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie Conta-bilă al IFAC elaborează standarde internaţionale de educaţie pentru contabilii profesionişti care prevăd referinţele pentru educaţia con-tabilă.

Este posibil ca institutele de studii superioare existente, cum ar fi universităţile sau colegiile, să ofere o educaţie academică stu-denţilor. Un organism profesional de contabilitate trebuie însă să decidă dacă această educaţie este adecvată pentru admiterea unui membru. Organizaţia va trebui să identifice un set de cunoştinţe şi abilităţi care sunt de dorit. Pentru a realiza acest lucru cât mai efi-cient, organizaţia trebuie să revadă programele (definite ca rezu-mate ale unui curs de studii) folosite de organizaţiile străine care au conferit titluri membrilor cu drepturi dobândite. Următorul pas este adaptarea programei la mediul local, în acelaşi timp păstrând-o

98

compatibilă cu Standardele Internaţionale de Educaţie. Trebuie sta-bilit un grup de lucru format din cadre didactice pentru îndeplini-rea acestei sarcini.

Imediat ce setul de cunoştinţe şi abilităţi a fost identificat, acesta trebuie să fie distribuit instituţiilor de învăţământ superior şi prezentat studenţilor si altor părţi interesate ca acoperire minimă a recunoaşterii.

Ulterior, organizaţia va trebui să evalueze si să acrediteze programele şcolare în funcţie de setul de cunoştinţe şi orice alte elemente educaţionale suplimentare considerate dorite. Poate, de asemenea, să evalueze prezentări individuale atunci când solicitanţii au experienţa şcolară şi practica necesară câştigate pentru alte orga-nizaţii. Calitatea şi acoperirea programelor pot fi estimate numai prin evaluarea programelor şi testelor altor organizaţii, dar aceasta este o sarcină dificilă şi de lungă durată.

Mediul în care lucrează contabilii este în permanentă schim-bare. Astfel, setul de cunoştinţe convenite trebuie să fie revizuit în mod periodic pentru a-1 păstra la curent cu nevoile de educaţie ale contabililor, indiferent dacă sunt în practica publică, industrie sau administraţie. Este posibil ca în cazul economiilor în curs de dez-voltare modificările mediului economic al ţării să necesite transpu-nerea schimbărilor şi în planul de învăţământ. Un mod de realizare a acestei revizuiri sunt grupurile formate periodic pentru testarea pieţei pentru discutarea mediului de lucru în schimbare al mem-brilor, suplimentat de analizarea dezvoltării educaţionale în alte părţi ale lumii.

Este foarte posibil să fie necesar ca organizaţia, cel puţin în primii ani, să îşi asume un rol activ în procesul de educaţie fie implicându-se în educaţia ca atare, fie printr-o interacţiune activă cu comunitatea de cadre didactice/profesori. Majoritatea noilor or-ganisme de contabilitate din economiile în plină dezvoltare vor trebui să se concentreze asupra căilor de identificare, atragere si păstrare a instructorilor calificaţi. Aceasta nu va fi o sarcină uşoară.

99

în general există o cerere de persoane calificate din punct de vedere profesional, iar salariile şi statutul aferente carierei în învăţământ sunt deseori mai mici decât cele pentru funcţii disponibile persoa-nelor calificate.

Se pot folosi mai multe abordări pentru acoperirea unui deficit de instructori calificaţi, inclusiv:

• participarea la programe care „formează formatorii";

• crearea de programe de legătură între instituţiile de învăţământ locale şi instituţiile de învăţământ înfiinţate în alteţări. în funcţie de necesitate, sunt posibile diverse tipuride programe. De exemplu, un aranjament poate constaîn utilizarea de cadre didactice dintr-o instituţie străinăcare va ţine cursuri şi, în plus, îi va forma pe instructoriilocali pe durata titularizării din ţara în curs de dezvoltare,într-o astfel de situaţie este indicată predarea materiiloravansate şi, în plus, abordarea dezvoltării abilităţilor depredare. Acest proces este de lungă durată; pe de altăparte, deoarece setul de cunoştinţe care trebuie acoperiteste atât de vast, acest tip de program trebuie să fie suficient de lung - de cel puţin un an - pentru a fi eficient;

• oferirea de programe care au fost special elaborate pentruagenţiile de dezvoltare. Câteva exemple de succes includun consorţiu de firme de contabilitate, universităţi şi organismul profesional de contabilitate care se ocupă de formarea instructorilor. Aceste programe sunt în general maiscurte şi sunt disponibile unui număr mai mare de oameni;

• folosirea profesioniştilor şi pedagogilor ieşiţi la pensiedin ţările dezvoltate pentru a preda studenţilor şi/sau aforma instructori locali;

• solicitarea firmelor locale să suplimenteze salariile pedagogilor în aşa fel încât, din punct de vedere financiar,poziţia acestora să fie comparabilă cu cele disponibile în

100

funcţii non-şcolare, şi prin urmare creşterea numărului de pedagogi calificaţi;

• încurajarea firmelor de contabilitate locale să pună profesionişti calificaţi la dispoziţia instituţiilor locale deînvăţământ;

• oferirea de programe de studii la distanţă;• furnizarea de materiale de studiu prin alte mijloace, in

clusiv Internet, benzi video sau audio.De multe ori se înregistrează o lipsă a materialelor instructive

actualizate, cum ar fi textele, literatura de specialitate şi deciziile de contabilitate şi audit ale organismelor de stabilire a standardelor internaţionale şi naţionale, în plus, majoritatea materialelor sunt importate şi nu sunt relevante în contextul sistemului folosit în ţara respectivă, în acest caz, firmele locale de contabilitate trebuie să furnizeze copii ale manualelor şi procedurilor interne şi ale pro-gramelor de educaţie.

Internetul poate, de asemenea, să fie o sursă de materiale care pot fi descărcate, şi pot exista şi materiale disponibile ale altor organisme de contabilitate.

Efortul pentru realizarea celor menţionate mai sus va trebui să fie depus în comun de instituţiile de şcolarizare locale şi de organismul profesional de contabilitate. Cea mai mare responsa-bilitate pentru dezvoltarea programelor revine sectorului de învă-ţământ, în timp ce organismul profesional de contabilitate va avea marea responsabilitate de a căuta susţinerea guvernului, firmelor de contabilitate, companiilor şi agenţiilor externe de finanţare.

Cu cât implicarea în educaţie este mai mare, cu atât este mai mare necesarul de resurse, inclusiv comitetele şi personalul. Cerinţa minimă constă într-un rol de legătură educaţională pentru asigurarea unui dialog între furnizorii de educaţie şi organismul profesional de contabilitate. Acest rol poate fi preluat de membri voluntari

101

cărora li se plătesc cheltuielile până când resursele permit angajarea de personal. Rolul de legătură poate implica informarea furnizorilor de programe cu privire la standardele necesare organismului profe-sional şi acreditarea programelor pentru grade sau aprobarea scutirii de anumite materii.

Va trebui să existe şi un Comitet pentru Educaţie si Training care să raporteze Consiliului. Odată cu creşterea implicării, efor-turile acestui comitet pot fi suplimentate cu grupuri de lucru răspun-zătoare de funcţiile adiţionale, cum ar fi acreditarea cursurilor.

b) Conţinutul programelor de educaţie

Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca, pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program educaţional, studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale şi să aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare profesională. Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât mai mare de persoane calificate.

Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abi-lităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod con-stant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să conţină următoarele domenii vaste:

Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente: - Contabilitate şi audit financiar;- Contabilitate şi control de gestiune;

- Impozitare;

- Drept comercial;

- Audit şi asigurare;

- Finanţe şi management financiar;

- Valori şi etică profesională.

102

Cunoştinţe de organizare şi afaceri: - Economie;- Mediul de afaceri;- Etica în afaceri;- Pieţe financiare;- Metode cantitative;- Comportamentul organizaţional;- Management şi decizii strategice;- Marketing;- Afaceri internaţionale si globalizare.Cunoştinţe si competente IT (tehnologia informaţiei): - Cunoştinţe generale IT;- Cunoştinţe de control IT;- Competenţe de control IT;- Competenţe de utilizator IT.

Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru contabilii profesionişti, inclusiv:

- abilităţi intelectuale;- abilităţi tehnice si funcţionale;- abilităţi personale;- relaţii interpersonale şi comunicare;- abilităţi de management de organizare şi afaceri.Un alt aspect important al programului de educaţie îl repre-

zintă dezvoltarea valorilor profesionale, etice şi a atitudinii în ceea ce priveşte profesia. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de etică profesională pe care trebuie să le respecte ca profesionişti contabili.

Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:

- interesul public şi responsabilităţile sociale;

103

- perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;- încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi

respectul;

- legile şi regulamentele.Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la locul de

muncă, în sala de curs şi în cadrul programelor de educaţie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite.

c) Experienţa practică

Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ o cerinţă, şi anume candidaţii să aibă experienţă practică înainte de acordarea acreditării complete. Este important ca solicitanţii să poată aplica toate cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru soluţio-narea problemelor practice, în plus, candidaţii trebuie să îşi dezvolte calităţile, în special o atitudine obiectivă, judecata profesională, abilităţi administrative etc. Acestea se învaţă în general în cursul unei perioade de experienţă practică.

Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat şi în urma unor îndrumări corespunzătoare, care să le ofere provo-cări si oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale. Acestora trebuie să li se dea posibilitatea de a se forma pe lângă un anga-jator, cu condiţia ca postul să le ofere oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile şi să fie supravegheaţi pentru a garanta faptul că abilităţile sunt aplicate corect. Acest lucru înseamnă că trebuie verificată şi calitatea oamenilor care le oferă îndrumări.

Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a trainingului şi experienţei practice dobândite. Această documentaţie trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele stabilite de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite. Organismele profesionale de contabilitate îi pot asista pe angajatori şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire

104

la programul de experienţă practică şi rolurile şi responsabilităţile acestora.

Organismele profesionale de contabilitate ai căror membri sunt angajaţi în practica publică se pot confrunta cu o problemă, şi anume să se asigure că stagiarii lor obţin experienţa necesară, de-oarece în ţara lor pot exista puţine firme de contabilitate suficient de mari pentru a angaja toţi stagiarii calificaţi pe întreaga perioadă de formare, în astfel de ţări este posibil ca organizaţia să facă aran-jamente speciale pentru circularea stagiarilor de la un angajator la altul pentru ca un număr cât mai mare de stagiari să aibă posibili-tatea de a intra în contact cu toate sarcinile, chiar dacă funcţia lor cu normă întreagă nu este în practica publică, sau abordează expe-rienţa practică într-un sistem centralizat de pregătire a stagiarilor.

d) Evaluarea competenţei profesionale

Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces co-respunzător de evaluare a competenţei profesionale. O componentă a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este un examen final administrat de sau cu implicarea organismului profesional de contabilitate sau a autorităţii de reglementare. A-ceastă recomandare recunoaşte că organizaţiile de contabilitate, în special cele cu autoreglementare, au responsabilitatea de a asi-gura că membrii lor au competenţele de care are nevoie societatea.

Stabilirea şi administrarea unui program de examinare pro-fesională reprezintă un proces costisitor şi solicitant. Acesta nece-sită participarea unui număr mare de persoane calificate, cum ar fi examinatori şi persoane care dau note. în primii ani un organism profesional poate să nu aibă resursele pentru stabilirea şi adminis-trarea propriului proces de examinare. Două alternative pentru siste-mul în concepţie proprie ar reduce costurile semnificative:

• O alternativă ar fi afilierea cu un organism profesional de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre exami-natori. Internalizarea în creştere a standardelor de conta-

105

bilitate, audit şi etică face posibilă folosirea examinărilor organizaţiilor deja înfiinţate. Aceste examinări pot fi suplimentate cu lucrări locale, dacă există diferenţe, cum ar fi impozitarea sau legea. La ora actuală, mai multe organisme membre IFAC şi membri asociaţi asistă deja organismele de contabilitate din diverse părţi ale lumii în pregătirea şi notarea lucrărilor examinate.Dacă lucrările de examinare sunt adaptate de la sau asi-gurate de organizaţii externe organismului profesional de contabilitate, natura aranjamentului şi gradul de încadrare în obiectivele organismului necesită o exami-nare atentă pentru a se verifica dacă standardele cores-pund obiectivelor organizaţiei.

• O altă alternativă este ca organismul profesional de conta-bilitate să îşi unească forţele cu unul sau mai multe orga-nisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dez-volta şi administra în comun examinările. Această opţiune ar reduce în mod semnificativ costurile ţărilor şi va avea ca rezultat o mai mare participare la un proces comun de dezvoltare decât la un proces care implică folosirea de examinatori adaptaţi programului unei alte organizaţii.

4.3. Dezvoltarea capacităţii organismului profesional

a) îndrumarea si colaborarea cu alte organisme profe - sionale si organizaţii sau grupări regionale

Sarcina de înfiinţare şi dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu drepturi depline poate fi o experienţă solicitantă, în special dacă persoanele doresc să îşi asume această sarcină pe cont propriu. Colaborarea şi învăţarea de la alte persoane care au experienţă în acest proces pot constitui o experienţă de valoare, şi multe organisme existente membre ale IFAC îşi oferă experienţa

106

pentru asistarea altor ţări în îndeplinirea acestei sarcini. Expertiza şi experienţa în conducerea organismelor profesionale în ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare si furnizorii de educaţie pot constitui resurse valoroase.

Multe organizaţii au fost angajate în „aranjamente de infor-mare" care implică un organism profesional care colaborează cu un organism în dezvoltare, adaptând structura, procesele şi politicile organismului profesional înfiinţat la necesităţile organismului soli-citant.

Alte programe de îndrumare sau asistenţă au implicat co-laborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de con-tabilitate, folosind informaţiile dezvoltate în baza experienţei pro-priilor membri. Consultanţii individuali, mulţi dintre aceştia lucrând în trecut pentru organisme profesionale, îşi oferă serviciile pentru asistarea eforturilor de dezvoltare.

Un f actor-cheie care trebuie avut în vedere la încheierea unui aranjament de consultare este înţelegerea mediului şi experienţei organismului profesional şi determinarea faptului dacă scopurile şi obiectivele acestuia se aliniază cu cele ale organizaţiei benefi-ciare. Merită, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de parte-neriat cu diverse organisme în ceea ce priveşte diferitele aspecte ale procesului de dezvoltare, deoarece anumite organisme pot avea mai multă experienţă într-un domeniu decât altele, sau mai multă experienţă şi familiarizare cu regiunea în care se află organizaţia.

Proiectele-cheie în care asistenţa organismelor profesionale înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau în faza de dezvoltare sunt:

- consilierea administraţiilor cu privire la înfiinţarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, cerinţele de pregătire si calificare şi regimurile de autorizare;

y'

- elaborarea infrastructurii organismului profesional;- statute şi reguli care guvernează organismul;- structuri de conducere;

107

- programe de educaţie şi calificare (inclusiv administrareaexamenelor);

- controlul calităţii şi procesele disciplinare;- codul etic;- integrarea organismului existent într-un nou organism;- scheme comune de examinare;- politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue;- stabilirea standardelor tehnice şi profesionale.Asistenţa oferită poate lua diverse forme, inclusiv echipe de

experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu responsabilii de înfiinţarea organismului. Asistenţa poate include şi sesiuni de training pentru personalul organismului profesional de contabilitate, secundarea altor organisme profesionale de contabilitate şi semi-nare de training regional.

După ce organizaţia de contabilitate a funcţionat deja o anu-mită perioadă, aceasta poate dori să revizuiască anumite aspecte şi funcţii executate de organizaţie. Acesta este un domeniu în care alte organisme de contabilitate, bine definite, cu experienţă, şi consul-tanţii cu experienţă îşi pot oferi asistenţa. Exemplele, deseori pre-luate de organisme profesionale de contabilitate, includ revizuiri ale:

- structurii şi conţinutului programului de educaţie;- proceselor de control al calităţii, cum ar fi reanalizarea

firmelor, angajaţilor etc.;- proceselor disciplinare;- infrastructurii organismului profesional;- structurilor de administraţie.

b) Agenţii de dezvoltare

Costurile şi resursele necesare pentru înfiinţarea şi dezvol-tarea unui organism profesional de contabilitate pot fi semnificative, iar în cadrul multor economii în curs de dezvoltare fondurile

108

necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dez-voltarea profesiei de contabil. Tipul de aranjament de finanţare şi condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază.

Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvolta-rea profesiei sunt:

- Banca Mondială;

- Fondul Monetar Internaţional;- Comisia Europeană;- Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite;- bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din

Africa, Banca de Dezvoltare din Asia, Banca de Dezvoltare Interamericană etc.);

- donatori bilaterali (diverşi);- organizaţii privind societatea civilă (de exemplu, organi

zaţii de caritate care administrează fonduri în numeleagenţiilor donatoare).

Există în general două tipuri de asistenţă financiară pe care comunitatea donatoare le poate pune la dispoziţie:

- fondurile instituite - fonduri stabilite în scopuri specificepentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de finanţare pot fi făcute numai în anumite momente;

- bani pentru proiecte - controlate de agenţia donatoare,dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guvernamentale şi privind societatea civilă în ţara în care se vaderula proiectul.

Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat şi variază de la donator la donator. Deoarece fiecare donator are pro-priul proces de depunere a cererilor şi de sortare, nu există un model care poate fi urmat, în general poate exista un interval destul de lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care cererea

109

este aprobată şi fondurile sunt distribuite. Orice cerere de finanţare trebuie să fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat şi foarte bine pus la punct, cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi cu rezultate comensurabile. Cererea trebuie să fie conformă pro-cedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare.

c) Priorităţi

Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol foarte important în efortul de stabilitate economică şi adminis-traţie solidă. Ţările cu profesii de contabilitate şi audit bine conso-lidate au organisme profesionale puternice de educare şi monitori-zare şi reglementare a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la protecţia interesului public şi la crearea unui climat sigur pentru investitorii interni şi naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească întâlniri cu guvernul şi organele naţionale de reglementare pentru transmiterea acestui mesaj şi pentru obţinerea suportului acestora în acordarea statutului oficial pentru noul organism. Acest demers poate lua forma unei legi a contabililor sau a unei alte legi oficiale. Dacă este posibil, legislaţia trebuie să prevadă ca apartenenţa la noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea dreptu-rilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru care calitatea de membru este opţională mai degrabă decât obli-gatorie. Dacă drepturile de practică au legătură cu o cerinţă de membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili-tate, organismul poate colabora cu administraţia şi cu organele de reglementare pentru protejarea interesului public în mod eficient, deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii şi nu numai asupra celor care doresc să devină membri.

• Priorităţi pe termen scurt:- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism pro-

fesional pentru contabili şi auditori, şi stabileşte au-toritatea şi funcţiile organismului;

110

- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesionişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivelinternaţional);

- cererea de consiliere încă de la început pentru convergenţa standardelor naţionale şi internaţionale de contabilitate, adoptarea de standarde internaţionale de auditsi a Codului etic IFAC;

- adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismuluiprofesional de contabilitate;

- formarea Consiliului organismului profesional decontabilitate;

- numirea unui director executiv pentru administrareaşi conducerea organismului profesional de contabilitate;

- înfiinţarea unui registru al membrilor si stagiarilor;- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari;- stabilirea structurii managementului executiv.

• Priorităţi pe termen mediu:- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pre

gătirii continue şi crearea de oportunităţi de formarepentru membri şi stagiari;

- stabilirea unui proces disciplinar.• Priorităţi pe termen lung:

- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practicapublică;

- depunerea de cereri de membru la IFAC.

111

CAPITOLUL IV

Standardele internaţionale ale profesiei contabile

1. Standardele Internationale de Educaţie

Pornind de la misiunea IFAC de „dezvoltare în întreaga lume şi întărirea unei profesii contabile prin standarde armonizate, ca-pabilă să ofere servicii de înaltă calitate în interesul public", Comi-tetul pentru Educaţie al IFAC elaborează standarde, îndrumări, documente de discuţii şi alte documente de informare privind edu-caţia de precalificare, formarea profesioniştilor contabili şi dezvol-tarea profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile.

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele şi tehnicile, astfel încât acestea să fie recunoscute, accep-tate şi aplicate pe scară largă.

Având în vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale, juridice şi sociale din ţările din care fac parte orga-nismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecărui orga-nism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalifi-care, de postcalificare şi de dezvoltare, care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele Internationale de Educaţie.

IFAC emite trei tipuri diferite de documente:- Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesio

niştii Contabili (IES);

- îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEG);

112

- Documentele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEP).

Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare natura autorităţii publicaţiilor conform funcţiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decât îndrumările, care la rândul lor sunt mai autorizate decât Documentele.

Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES):

- stabilesc standarde de „bună practică" general acceptateîn educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili;

- exprimă reperele pe care organismele membre trebuie săle atingă în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor contabili;

- stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentrucâştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;

- deşi nu pot trece legal peste legile si reglementările locale,furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale cu privire la buna practică generalacceptată.

Până în prezent, IFAC a emis opt Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (lES-uri):

• IES l, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program deeducaţie contabilă profesionistă";

• IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie profesională";

• IES 3, intitulat „Aptitudini profesionale";

• IES 4, intitulat „Valori profesionale, etică şi atitudini";

• IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică";

113

ELEMENTE DE DOCTRINA şi DEONTOLOGIE A PROFESIEI CONTABILE

• IES 6, intitulat „Evaluarea capacităţilor profesionale şicompetenţei";

• IES 7, intitulat „Dezvoltarea profesională continuă";

• IES 8, intitulat „Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului".

Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie sunt:

• Să depună cele mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şiprocesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazeazălES-urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea cerinţelor naţionalede educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu,Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabilisă încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor încerinţele respective;

- implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionalede educaţie şi dezvoltare care încorporează lES-urile.

• Să aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile, EEG-urileşi lEP-urile emise de IFAC.

2. Standardele Internaţionale de Calitate

Controlul calităţii este abordat la trei niveluri:

la nivelul misiuniicontrol intern

la nivelul cabinetului (firmei)

114 - la nivelul organismului profesional - control extern

Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare:

a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte riorul cabinetului (firmei) constau în:

- stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este dea promova o cultură internă bazată pe recunoaştereafaptului că în realizarea misiunilor calitatea este esenţială;

- stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumăresponsabilitatea finală pentru sistemul de control alcalităţii în cadrul firmei;

- persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul decontrol al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţinăexperienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate, precumşi autoritatea necesară.

b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firmaşi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante:integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi independenţa.

c) Acceptarea si continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice presupun:

- stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptareaclienţilor;

- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarearelaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiunesau din relaţiile cu clienţii.

d) Resursele umane se referă la:- stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigu

rarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu

115

capacităţile si competenţele necesare, care se referă la: recrutarea personalului, evaluarea performanţei, capacităţile, competenţa, dezvoltarea carierei, promo-varea, stimulentele etc.;

- stabilirea echipelor pe misiuni.e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi

proceduri pentru:

- asigurarea realizării misiunilor în conformitate custandardele profesionale şi cu cerinţele legale;

- modul de acordare a consultaţiilor;- modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în ca

drul echipei misiunii sau dintre echipă şi celelaltestructuri ale firmei;

- examinarea independentă a controlului de calitate;

- documentarea misiunilor.f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri

pentru:

- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cuprivire la sistemul de control al calităţii sunt: relevante,adecvate, funcţionează eficient şi sunt respectate înpractică;

- analiza şi evaluarea continuă a sistemului de controlal calităţii;

- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.Pentru misiunile de audit şi servicii conexe, IFAC a emis

Standardul Internaţional de Audit (ISA) 220 şi Standardul Inter-naţional de Control al Calităţii (ISQC) nr. 1.

Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la:

116

- existenţa unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calităţii;

- depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încuraj areacelor responsabili să implementeze prevederile Standardelor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernulsau alţi reglementatori au atribuţii pe linia calităţii serviciilor contabile.

3. Standardele Internaţionale de Etică

Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESB A) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume.

Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili si furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pentru aplicarea acestor principii.

Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele:

- organismele membre nu trebuie să aplice standarde maipuţin stringente decât cele stipulate în Codul etic IFAC;

- acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţionale de etică revin terţilor, organismele membre trebuiesă urmărească convergenţa codului naţional cu codulIFAC, depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-iconvinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor naţionale să încorporeze Codul IFAC.

în România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă din anul 2002.

117

4. Standardele Internaţionale de Contabilitate

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Con-tabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele In-ternaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu stan-dardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depu-nerea celor mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea cerinţelor IPS AS-urilor în cerinţele naţionalede contabilitate pentru sectorul public sau, acolo underesponsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altorterţi, convingerea acelor responsabili să se conformezeIPSAS-urilor;

- asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public careîncorporează IPSAS-urile;

- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că standardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS-urilorsau să fie convergente cu IFRS-urile;

- asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelornaţionale care încorporează IFRS-urile.

5. Standardele Internaţionale de Audit

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări (IAASB), emite următoarele categorii de standarde:

118

- Standardele Internaţionale de Audit (ISA);- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare

(ISRE);

- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare(ISAE);

- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică,

norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili.Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste

standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţi-nute eforturi pentru:

- încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlaltedocumente emise de IAASB în standardele naţionale, sau,acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţionale revine terţilor, convingerea acestora să încorporezeîn standardele naţionale standardele şi celelalte documente emise de IAASB;

- asistarea la implementarea standardelor internaţionale saua standardelor naţionale care încorporează standardeleinternaţionale;

- implementarea unui proces care să furnizeze membrilorla timp traducerea corectă si completă a standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.

119

PARTEA BEtic

a în profesia contabilă

CAPITOLUL I

Etica în profesie - elemente conceptuale

1. Etica în general; etica profesională

Etica îşi are originea în cuvântul „ethos" din limba greacă; acesta poate însemna atât caracterul unui individ, cât şi cultura unei comunităţi.

într-un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi a rolului acestora în viaţa socială.

în sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de con-duită morală, iar în sens şi mai restrâns reprezintă un ansamblu de principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale.

în Oxford Dictionary of Business etica este definită ca un „comportament considerat a fi bun, corect, drept şi onorabil pe baza principiilor sau indicaţiilor dintr-o teorie etică specifică".

Etica este specifică democraţiei şi mai ales este strâns legată de procesul democratic: democraţia în general şi cea economică în special presupun dereglementare, iar locul lăsat liber prin de-reglementare este luat de coduri de etică în diferite domenii.

Teoretic vorbind, etica, în general, este zonă neclară, deoa-rece nu există un set universal de principii etice care să definească ce este bine şi ce este rău, circumstanţele având un rol important. Nu tot ce este nedrept sau greşit este neapărat şi neetic, după cum nu tot ce pare a fi neetic este nedrept sau greşit; puterea de convin-gere a obiceiurilor şi religiei influenţează conceptul nostru per-sonal despre bine şi rău. Conceptul de a face bine merge mult mai

122

departe decât cerinţele legale sau etice. Câţi dintre noi dăm un telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este oprit de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteză mare, ce faceţi din moment ce ştiţi că avea viteză? îl sprijiniţi, refuzaţi să îl apăraţi sau faceţi altceva?

Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor, regulilor şi reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune, să-i spunem, populară, a fi etic însemnează să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu pentru că te obligă cineva, scrie undeva sau te vede cineva.

în altă ordine de idei este posibil ca încrederea în adevăr ca factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea de fapt să credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învin-gători; această mărturie este într-adevăr precisă?

Un comportament etic implică neapărat echitate şi curtoazie faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumător nu pot fi amândoi liberi în acelaşi timp într-un birou sau într-un compar-timent de tren; fie fumătorul renunţă la libertatea sa de a fuma, fie nefumătorul îşi pierde dreptul la aer curat.

în calitate de prestatori de servicii profesionale, cum delimi-tăm etica în afaceri de etica profesională? „Există numai o singură responsabilitate socială a afacerii - aceea de a-şi folosi resursele şi de a se angaja în activităţi menite să îi sporească profitul", declara Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel.

Rezultatele unui studiu din SUA pe tema eticii în afaceri au concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii competente în materie de etică au fost următorii:

• conducere; trebuie demonstrată grija companiei faţă de etică şi valori, precum si faţă de propriile rezultate;

123

• consecvenţă; compania trebuie în mod efectiv să practiceceea ce predică; altfel spus, între vorbe şi fapte trebuiesă existe consecvenţă;

• echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şiaceasta este considerată problema etică numărul unu;

• transparenţă; angaj aţii de astăzi aşteaptă să existe transparenţă în comunicările furnizate;

• recompense; percepţia angajatului este aceea că este maiimportant să recompensăm ceea ce este pozitiv decât săpedepsim comportamentul neetic.

Există, în general, o strânsă legătură între educaţie şi etică; comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţă care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în general şi educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării valorilor morale şi profesionale.

2. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile

Un cod de conduită este în general definit de profesionişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglemen-tează exerciţiul profesional al unor activităţi.

Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor _săincludă_pjincipiile esenţiale ale codului în contactele cu clienţii pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să

124

garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional.

Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul public; ca atare, profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesio-niştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora în primul rând, dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii şi reguli de comportament profesional menite să dea servi-ciilor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea către consumatori (utilizatori) a unor informaţii financiar-contabile care pot influenţa negativ deciziile acestora.

Stabilirea de_rjrincipiijireguli etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării^acestora de^ătre toţiprofesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea si resur-sele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesio-nale şi etice.

3. Codul etic IFAC: rol, structură

Misiunea IFAC este de a consolida profesia contabilă la nivel global la standarde armonizate, capabile să furnizeze servicii de înaltă calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Inter-naţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de

înaltă calitate pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: - dă

autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt

asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de

125

specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor;

- protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de totfelul, corupţie etc.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC:

- fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili;

- fie prin adoptarea Codului etic IFAC la specificul jurisdicţiei locale;

- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindătoate principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC.

Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani, ultima ediţie fiind publicată în iunie 2005, cu intrare în vigoare la 30 iunie 2006.

Codul etic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni repaţtizate astfel:

- Partea A - destinată tuturor proj^esioni§ţilor_contabilu-,indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajaţi; conţine şase secţiuni:- Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale;- Secţiunea 110, Integritatea;- Secţiunea 120, Obiectivitatea;— Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa;- Secţiunea 140, Confidenţialitatea;- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.

- Partea B - destinată profesioniştilor contabili indepen-_dentijliber-profesionişti contabili); conţine 10 secţiuni:

- Secţiunea 200, Introducere;

126

- Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil;- Secţiunea 220, Conflicte de interese;- Secţiunea 230, Opinii suplimentare;- Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare;- Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale;- Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate;- Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;- Secţiunea 280, Obiectivitate;

- Secţiunea 290, Independenţa în audit. • jartea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni:

- Secţiunea 300, Introducere;- Secţiunea 310, Conflicte conceptuale;- Secţiunea 320, întocmirea şi raportarea informaţiilor;- Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cau

ză;- Secţiunea 340, Interese financiare;- Secţiunea 350, Stimulente.

127

CAPITOLUL II

Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile

1. IntegritateaConcept: Integritatea presupune că profesionistul contabil

trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii).

Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apre-ciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau careinduce în eroare;

- conţin declaraţii sau informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni

induc în eroare.Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este

asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi-e greu să îl descrii.

2. Obiectivitatea

Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care ar putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea si corectitudinea.

128

Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tu-turor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei ne-dorite a altor persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiec-tivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale pro-fesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe do-menii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împre-jurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.

în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, tre-buie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

• Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în careasupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminuaobiectivitatea.

• Este practic imposibil să se definească şi să se descrietoate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni,în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilorcare pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistuluicontabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

129

• Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute,părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.

• Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura căpersonalul angajat pentru serviciile profesionale contabileşi-a însuşit principiul obiectivitătii.

• Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să oferecadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot ficonsiderate a avea o influenţă importantă şi dăunătoareasupra raţionamentului lor profesional sau asupra aceloracu care negociază.

3. Competenţa profesională şi prudenţa

Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale concep-tului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.

Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al pru-denţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:

- menţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor profesionale lanivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor săfie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

- să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardeletehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesionale.

Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:

- obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

- menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

130

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare si înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea pro-fesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în con-formitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţio-neze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

4. Confidenţialitatea

Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal infor-maţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale pro-fesionale.

Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:

• dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

131

• Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpulexecutării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sauîn avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna con-fidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţi-nerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angaja-toare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confi-denţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea re-laţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profe-sionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profe-sională sau de afaceri.

în următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:

• atunci când divulgarea este autorizată de către client sauangajator;

• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi

132

- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice înmăsură eventuale încălcări ale legii.

• atunci când există o obligaţie profesională sau un dreptde a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:

- pentru a se conforma controlului calităţii unui corpmembru sau al organismului profesional;

- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţiidin partea organizaţiei membre sau a unui organismnormalizator;

- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi

- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

• dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţiale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciateîn cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

• dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şidacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acestlucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opiniinefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;

• ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convinscă părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţionezeca atare.

133

5. Profesionalismul

Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia, organismul profe-sional sau un membru.

Comentarii: Principiul profesionalismului sau comporta-mentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali, şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care leoferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe careo deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

6. Respectarea standardelor şi normelor profesionale

Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standar-dele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţio-nează în scopul protejării interesului public.

Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile

134

componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de cali-tate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili.

7. Independenţa

Concept: Principiul independenţei cere profesionistului con-tabil satisfacerea concomitentă a celor două componente funda-mentale ale conceptului, şi anume:

a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de•> drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune încondiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară;

b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine informată, dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv denatură comportamentală care să o determine să pună laîndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistuluicontabil.

Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independenţa absolută, independenţa relativă şi independenţa restrictivă, în funcţie de natura şi condiţiile spe-cifice serviciului prestat.

Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere, ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna re-putaţie a profesiei, şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu presta-rea serviciilor profesionale.

Ameninţări la adresa independentei:

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în urmă-toarele categorii:

135

a) de interes propriu;b) de autoexaminare (autocontrol);c) defavorizare;d) de familiaritate; şie) de intimidare.

a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări deinteres propriu pentru un contabil profesionist independent includ,dar nu sunt limitate la:

- un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client;

- dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primitede la un client al certificării;

- întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;

- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unuiclient;

- potenţiala angajare la un client;

- onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;

- un împrumut către sau de la un client sau de la oricaredintre directorii sau funcţionarii acestuia.

b) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări deautoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:

- descoperirea unei erori semnificative în timpul uneireevaluări a muncii profesionistului contabil independent;

- raportarea asupra operării sistemelor financiare după cetot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor;

- pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unorînregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;

136

- un membru al echipei de certificare care ocupă, sau aocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

- un membru al echipei de certificare care este, sau a fostrecent, angajat al clientului de certificare într-o poziţieîn care exercită o influenţă directă şi semnificativă asuprasubiectului în cauză;

- prestarea unor servicii pentru un client al certificării careafectează direct subiectul în cauză.

c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare defavorizare includ, dar nu sunt limitate la:

- promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci cândacea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;

- apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sauîn rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

d) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare defamiliaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când:

- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul Isau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionaral clientului de certificare;

- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul Isau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţiade a exercita o influenţă directă şi semnificativă asuprasubiectului misiunii de certificare;

- un fost partener al firmei ocupă funcţia de director saufuncţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie încare exercită o influenţă directă şi semnificativă asuprasubiectului misiunii de certificare;

- acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din parteaclientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestoraeste nesemnificativă;

137

- asocierea de lungă durată a unui membru important alechipei de certificare cu clientul certificării.

e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:

- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientulcertificării;

- ameninţarea cu litigiul;- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate

a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile.

Un profesionist contabil independent va observa, de aseme-nea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

Măsuri de protecţie

Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ame-ninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii:

- măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie saureglementări; şi

- măsuri de protecţie în mediul de lucru.

138

CAPITOLUL III

Obligaţiile organismelor profesionale

Profesioniştii contabili în general şi cei în practica publică în special, oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează, vând în realitate reputaţie, iar reputaţie fără educaţie si etică nu există.

Organismele profesionale membre IFAC au obligaţia să pre-vadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la investigaţia şi disciplina în caz de conduită greşită, inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale.

Conduita greşită include:- activităţile cu caracter penal;- acţiunile sau inacţiunile care pot periclita profesia contabilă;- abaterile de la standardele profesionale;- abaterile de la cerinţele etice;- neglijenţa profesională gravă;- un număr de cazuri de neglijenţă mai puţin importante

care, cumulate, pot indica nepotrivirea de a exercita drepturile de practică;

- activitatea necorespunzătoare.Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze

un regim eficient de investigare şi disciplinar care să permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi sancţiunile ca: mustrarea, pierderea sau restricţionarea drepturilor de practică, amenda (plata costurilor), pierderea titlului profesional sau retragerea autorizării, excluderea din organismul profesional.

Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare mem-bru în parte în legătură cu toate prevederile Codului etic,

139

standardelor profesionale, regulilor şi reglementărilor, şi cu conse-cinţele neconformării.

Organismele profesionale trebuie să asigure resursele finan-ciare necesare care să permită efectuarea la timp a acţiunilor de investigare şi disciplinare.

Totodată, organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să menţină un proces de examinare independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în cazurile în care s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe disciplinare.

Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instanţei de judecată nu trebuie să servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi caz.

Instanţa de judecată trebuie să-şi dovedească independenţa; trebuie evitată influenţa altor structuri ale organismului profesional în activitatea instanţei de judecată, luarea deciziilor sau impunerea sancţiunilor; numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o decizie a instanţei de judecată.

140

întrebări recapitulative din Părţile A şi B

1. Ce este profesia contabilă?

2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesieicontabile?

3. Cum se clasifică profesioniştii contabili?

4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?

5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

6. Ce este auditul intern?

7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul internşi auditul statutar?

8. în ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?

9. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile?

10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.

11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesieicontabile?

12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.

14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesuluipublic.

141

142

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionaleputernice.

17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.

18. Criteriile de recunoaştere a unui organism

profesional.

19. Despre IFAC.

20. Despre FEE.

21. Despre organizaţiile şi grupările regionale.

22. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional.

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.

24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organismprofesional.

25. Finanţarea unui organism profesional.

26. Marketingul şi promovarea profesiei.

27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.

31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.

32. Aspecte conceptuale privind etica.

33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

34. Codul etic IFAC; rol, structură.

15. Despre integritate.

16. Despre obiectivitate.

17. Despre competenţa profesională şi prudenţă.

18. Despre confidenţialitate.

19. Despre profesionalism.

20. Despre respectarea standardelor,şi normelor profesionale.

21. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.

22. Ameninţări la adresa independenţei.

23. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresaindependenţei.

24. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cuCodul etic.

25. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiazăînfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

26. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unuiorganism profesional în domeniul contabilităţii.

27. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

28. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

29. Evidenţa membrilor unui organism profesional.

30. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.

143

144

51. Rolul marketingului şi promovării profesiei.

52. Rolul sectorului public.

53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism profesional din domeniul contabilităţii.

54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru alunui organism profesional.

55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.

57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţiiserviciilor profesionale.

58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unuisistem de investigaţii şi disciplinar.

59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă.

60. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelorprofesionale.

61. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional?

62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional dindomeniul contabilităţii?

PARTEA COrganizarea şi exercitarea

profesiei contabile în România

CAPITOLUL I

O profesie tradiţional liberală

Organizarea profesiei contabile în România, ca profesie li-berală de sine stătătoare, s-a făcut cunoscută începând cu ultimii ani ai secolului XIX şi primii ani ai secolului XX. în anul 1907 s-a înfiinţat „Uniunea Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ" care în 1908 a redactat un proiect de organizare al unui Corp al Contabililor cu scopul de a statua „asupra a tot ce priveşte interesele profesionale ale carierei de contabil în general".

La 5 mai 1919, „Cercul de studii comerciale" si-a inaugurat activitatea prin conferinţa având ca subiect „Chestiunea experţilor contabili în România", în concluzie fiind reţinute foloasele pe care le-ar da României organizarea unui „Corp al Experţilor Contabili".

Consacrarea titlului de contabil în România avea să se înfăp-tuiască prin votarea în Camera Deputaţilor la 18 iunie 1921 şi în Senat la l iulie 1921 şi prin promulgarea prin Decret regal la 13 iulie 1921 a Legii privind constituirea Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili. Cel care s-a străduit pentru promovarea acestei reglementări şi avea să devină primul preşedinte al Corpului pentru o perioadă de aproape 20 de ani, Grigore L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, scria, în ziua de 2 noiembrie 1921:

„De abea acum începe marea răspundere a conducătorilor acestui Corp, care trebuie să fie la înălţimea misiunii sale şi a nă-dejdilor ce se pun în el; nu vom avea decât să ne mândrim că am putut să realizăm o reformă atât de importantă pentru ţară şi o aşa de veche revendicare a acestor pricepuţi şi stăruitori colaboratori ai comerţului, industriei, băncilor şi agriculturii noastre".

Regulamentul pentru aplicarea Legii de organizare a Corpului a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 613 din 22 octombrie 1921.

146

La 31 decembrie 1921, Corpul avea un număr de 3.000 de membri organizaţi în 42 de secţiuni teritoriale ale Corpului.

După ce şi-a desăvârşit organizarea în ţară, Corpul a intrat în rândul organizaţiilor internaţionale de specialitate, unde a ocupat un loc de frunte. Semnificativă pentru poziţia ocupată de Corp în rândul organismelor de profil din întreaga lume este constatarea făcută de renumitul profesor la Columbia University din New York, care la Congresul Internaţional al Experţilor Contabili de la Amsterdam (iulie 1926), după ce a citit pasaje întregi din legea de organizare a Corpului, a spus, între altele: „Este destul de curios că cea mai largă literatură cu privire la legislaţia profesiei vine din România".

După instaurarea regimului comunist, libera iniţiativă a fost înlocuită de economia dirijată, ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil şi asupra profesiei contabile, o profesie liberală prin excelenţă. După naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, existenţa unui Corp al contabililor independenţi a devenit aproape imposibilă, astfel că în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 201 din 8 martie 1951, Marea Adunare Naţională, prin Decretul nr. 40 din l O martie 1951, a desfiinţat Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Con-tabili. Astfel, după 30 de ani a luat sfârşit o aventură în care bărbaţi adevăraţi au reuşit să construiască şi să dezvolte un edificiu cum nu erau multe în lume în acele vremuri.

, Jmi pun nădejdea în generaţiile viitoare si nu le doresc decât ca prin muncă şi cultură, prin calităţi de inimă şi avânt să fie mai mari, mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi" sunt cuvintele cu care Grigore L. Trancu-Iaşi se adresa în una din ultimele sale intervenţii către cei cu care a colaborat la această minunată lucrare care s-a chemat Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Con-tabili.

De reţinut că prin modul de organizare, prin atribuţiile şi rolul său pentru dezvoltarea economiei, Corpul Contabililor Auto-rizaţi şi Experţilor Contabili a fost în anii '30 ai secolului trecut,

147

potrivit documentelor vremii, unul dintre cele mai active şi mai puternice organisme profesionale din Europa.

în această perioadă Corpul a avut o largă participare şi a înregistrat o puternică recunoaştere internaţională, propuneri va-loroase ale profesioniştilor români - unele în premieră mondială -fiind reţinute cu ocazia diferitelor manifestări internaţionale: propunerea profesorului G. Alesseanu ca „elementele de activ să fie trecute în bilanţ în ordinea lichidităţilor" a fost adoptată ca moţiune la primul Congres Internaţional de Contabilitate. La cel de-al II-lea Congres Internaţional al Experţilor Contabili, repre-zentantul Corpului, Petre Drăgănescu-Brateş, arăta: „în ţara noastră Corpul conferă titlul de expert, iar nu Guvernul; experţii nu sunt funcţionari ai Guvernului şi nu trebuie să fie influenţaţi de acesta. Guvernul a recunoscut numai profesiunea ca atare, a fixat condiţiile în care ea se poate practica, dar este liberă concurenţa pentru oricine îndeplineşte condiţiunile". Comunicarea fiind considerată deosebit de valoroasă a fost cerută de biroul Congresului spre a fi publicată în darea de seamă oficială.

Membrii delegaţiei române participante la congresele inter-naţionale de la Bruxelles şi Amsterdam au fost invitaţi la Paris de preşedintele „Companiei Şefilor Contabili", Alfred Cornier, unde lui Petre Drăgănescu-Brateş i-a fost conferit titlul de membru cores-pondent al prestigioasei asociaţii profesionale franceze.

148

CAPITOLUL II

O profesie contabilă bine organizată

1. O rapidă recunoaştere naţională şi internaţională

în anul 1990 avea să înceapă un nou drum, o nouă aventură pentru a răspunde îndemnurilor primului preşedinte al Corpului, Grigore L. Trancu-Iaşi, care se adresa generaţiilor viitoare urându-le ca prin muncă şi cultură, prin calităţi de inimă şi avânt „să fie mai mari, mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi". Experţii con-tabili, folosiţi în regimul comunist exclusiv pentru lucrări de ex-pertiză contabilă judiciară, cunoscând trecutul glorios al profesiei lor din perioada antecomunistă, s-au angajat să readucă profesia de expert contabil şi de contabil autorizat la nivelul pe care aceasta trebuia să-1 aibă într-o economie în tranziţie si o societate în care începeau să se manifeste valorile statului de drept.

O primă etapă a constituit-o separarea, în anul 1992, de ex-perţii tehnici si înfiinţarea, ca organism de sine stătător, a Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi. Impusă de dificul-tăţile tranziţiei, următoarea etapă a fost consacrată încadrării Cor-pului în sistemul economic şi social printr-o recunoaştere din partea autorităţii publice: promovarea unei legi pentru organizarea şi funcţionarea Corpului. Aceasta s-a realizat prin Ordonanţa Guver-nului nr. 65/1994 aprobată prin Legea nr. 42/1995.

Preluând ceea ce era adaptabil sau perfectibil şi tradiţional românesc în legea Corpului din 1921 şi adoptând sau adaptând ceea ce era prevăzut în reglementările profesiei contabile din alte ţări europene - mai ales a ţărilor cu aceeaşi origine de drept ca a

149

României, legea din 1994 a constituit şi constituie un model de reglementare a profesiei contabile care se confirmă din plin astăzi, când organismul mondial al contabilităţii - IFAC - a emis un Docu-ment de poziţie cu privire la modul de reglementare a profesiei contabile într-o jurisdicţie sau alta; Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 a fost şi rămâne, cu toate tendinţele care se manifestă în ultimii ani, o reglementare europeană, întrucât:

• reglementează strictul necesar pentru apărarea interesuluipublic, aspectele de reglementare internă fiind mandatateorganismului profesional Corpul Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi din România (CECCAR);

• reglementând activitatea de expertiză contabilă şi organismul profesional al experţilor contabili, reglementează profesia contabilă ca un întreg şi expertul contabil ca profesionistul cu cel mai înalt nivel de educaţie şi instruire îndomeniul contabilităţii (cu acces fără restricţii la toateactivităţile şi serviciile care formează profesia contabilă),şi nu o activitate sau alta componentă a profesiei contabile;

• este o reglementare de esenţă liberală, nefăcând posibilădependenţa de stat, care însă prin reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor supraveghează ca activitatea CECCAR să se desfăşoare cu respectarea legilorgenerale ale ţării.

Caracterul unitar, de întreg, al profesiei contabile din România şi rolul european al expertului contabil român, de specialist cu cele mai înalte şi cuprinzătoare cunoştinţe în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la toate serviciile sau activităţile care compun profesia contabilă, rezultă cu pregnanţă din atribuţiile expertului contabil prevăzute în reglementările menţionate, şi anume:

150

- ţinerea sau supravegherea contabilităţii si întocmirea situaţiilor financiare;

- efectuarea de analize economico-financiare;

- efectuarea de audit financiar-contabil;- efectuarea evaluărilor de active, întreprinderi sau titluri

de valoare;

- efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudiciare;

- executarea lucrărilor cu caracter fiscal şi acordarea deconsultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală;

- efectuarea de lucrări de organizare administrativă si informatică;

- îndeplinirea mandatului de cenzor;

- îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurilede reorganizare judiciară şi faliment;

- acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentruînfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;

- efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricăruiserviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate.

Misiunea CECCAR reflectată prin strategiile şi programele de activitate constă în dezvoltarea unei profesii contabile capabile să satisfacă interesul public şi să contribuie la dezvoltarea econo-miei naţionale prin aplicarea celor mai înalte standarde de educaţie, de etică şi de calitate.

Ca o recunoaştere a calităţii reglementării profesiei şi o apre-ciere a modului hotărât în care au demarat acţiunile pentru recon-struirea unui organism profesional puternic, bazat pe autoregle-mentare, la numai doi ani de la reînfiinţare, în anul 1996, Corpul a

151

devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) şi al Federaţiei Experţilor Contabili Europeni (FEE) şi a început să se manifeste ca un important centru al profesiei contabile liberale din centrul şi sud-estul Europei.

„CECCAR este o organizaţie profesională foarte importantă în regiune şi, de asemenea, un membru foarte activ al IFAC", declara preşedintele IFAC, dl Juan Jose Fermm del Văile, la Congresul al XVII-lea al profesiei contabile din România, organizat de CECCAR în zilele de l şi 2 septembrie 2008 la Bucureşti.

„Sunt mândru şi vă mulţumesc că sunteţi atât de numeroşi; mulţumesc CECCAR pentru tot ce a făcut şi sunt sigur că veţi ajunge departe", a spus preşedintele FEE, dl Jacques Potdevin, la Congresul din 1-2 septembrie 2008.

La acelaşi Congres - cel mai mare eveniment naţional de profil şi al doilea din Europa -, preşedintele Ordinului Experţilor Contabili din Franţa, dl Jean Pierre Alix, a declarat: „Vreau să vă spun că CECCAR reprezintă un element important al Comunităţii Europene a profesiei contabile; CECCAR contribuie la solidaritatea acestei profesii la nivel european".

2. Standarde profesionale de nivel înalt

în România, normarea contabilităţii fiind un atribut al Guver-nului, profesia contabilă a depus şi depune cele mai susţinute efor-turi pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi a Standardelor Internaţionale de Contabili-tate pentru Sectorul Public (IPSAS).

începând cu anul 1996, în România au existat Standarde na-ţionale de audit elaborate de Camera Naţională a Auditorilor Statu-tari care s-au aplicat până la „schisma" care a avut loc în profesia contabilă din România în anul 2000.

152

România a fost prima ţară din fostele ţări comuniste în care au fost elaborate standarde profesionale pentru fiecare dintre ser-viciile furnizate sau activităţile prestate de profesioniştii contabili, care constituie criterii de apreciere a calităţii serviciilor furnizate sau activităţilor prestate: ţinerea contabilităţii, elaborarea, exami-narea şi prezentarea situaţiilor financiare, înfiinţarea şi reorgani-zarea întreprinderilor, evaluarea întreprinderilor, auditul intern, au-ditul statutar, activitatea de cenzor, consultanţa fiscală, expertiza contabilă etc.

Organismul profesiei contabile colaborează cu mediul univer-sitar pentru educaţia în vederea obţinerii competenţelor specifice calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standar-delor Internaţionale de Educaţie emise de IFAC. Pentru dezvoltarea profesională continuă a fost emis Standardul Naţional de Educaţie nr. 38 care preia cerinţele de educaţie prevăzute în Standardele Internaţionale de Educaţie nr. 7 şi nr. 8 emise de IFAC, şi care este pus în aplicare prin Programul naţional pentru dezvoltarea profe-sională continuă emis pentru o perioadă de câte cinci ani, şi prin programele anuale şi lunare de dezvoltare profesională; numărul minim de ore de pregătire profesională continuă pentru fiecare membru al organismului profesional este de 40 de ore pe an.

în domeniul calităţii, organismul profesiei contabile din România este printre primele organisme membre IFAC care a extins Standardele Internaţionale de Calitate la toate serviciile contabile prestate de profesioniştii contabili.

în domeniul eticii, în România a fost adoptat Codul etic IFAC încă din anul 1995 drept Cod etic naţional al profesioniştilor con-tabili (CENPC), care a fost actualizat constant în funcţie de modi-ficările aduse Codului etic IFAC.

Pentru urmărirea modului de respectare a standardelor pro-fesionale şi etice, organismul profesiei contabile dispune de toate

153

resursele necesare unui sistem eficient de investigare şi de sancţiuni a cazurilor de nerespectare.

3. Activitatea internaţională

Profesia contabilă din România, odată recunoscută interna-ţional prin cooptarea reprezentantului ei - CECCAR ca membru al organismului mondial - IFAC şi european - FEE, s-a remarcat printr-o puternică activitate concretizată în:

- încheierea a 20 de acorduri de colaborare şi cooperarecu organisme profesionale din ţări precum Franţa, MareaBritanic, Italia, Israel, Ungaria, Polonia, Ucraina, Moldova, Serbia etc., în baza cărora profesia contabilă românească a fost furnizoarea sau beneficiara celor maiactuale sisteme şi tehnici de organizare şi exercitare aprofesiei;

- iniţierea unor acţiuni regionale cum ar fi înfiinţarea Parte-neriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii (SEEPAD);

- participarea ca membru fondator la constituirea Comitetului pentru Integrare Latină Europa-America (CILEA);

- participarea ca membru la vehiculul profesional mediteranean denumit Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM);

- participarea ca membru la Federaţia Experţilor ContabiliFrancofoni (FIDEF);

- participarea activă şi constantă în cadrul grupelor de lucruale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni;

- sprijinirea unor organisme profesionale din regiune pentrua deveni membre ale IFAC.

154

Un rol important 1-au jucat Congresele profesiei contabile organizate de CECC AR din doi în doi ani, la care s-a înregistrat o mare participare internaţională. Ca o dovadă a aportului pe care profesia contabilă românească îl aduce la rezolvarea problemelor din profesia contabilă europeană şi internaţională, reprezentanţii CECCAR fac parte din structurile de conducere ale IFAC, FIDEF, FCM, CILEA şi SEEPAD; organismul profesiei contabile din România - CECCAR a fost felicitat prin scrisori şi diplome primite de la IFAC şi FEE, iar la Congresul experţilor contabili din Franţa, în anul 2007, preşedintelui CECCAR i-a fost înmânată o medalie pentru contribuţia adusă la dezvoltarea profesiei contabile la nivel naţional şi internaţional.

155

CAPITOLUL IIIO profesie excesiv reglementată

în ultimii ani profesia contabilă liberală din România a suferit două fracturi prin intervenţii ale Guvernului, care a emis două ordo-nanţe pentru readucerea sub controlul statului, mai precis a func-.ţionarilor publici, adouă dintre activităţile componente: auditul si consultanţa fiscală. Cele două reglementări au ca obiect nu regle-Inentarea a ceea ce era deja reglementat, ci crearea a două camere care obligă experţii contabili nu doar să se înscrie în evidenţele lor pentru a exercita activităţile respective, dar nici nu le mai recunosc pregătirea şi competenţele profesionaleTobîîgandu-i "să repete examene, stagii etc~CeTe~douî reglementări riu respectă niciunul dintre Criteriile sau condiţiile care trebuie îndeplinite de o reglementare a profesiei, prezentate în Partea A a acestei lucrări; dimpotrivă, au. un pronunţat caracter monopolist, exclusivist, cu consecinţe negative asupralnferestiruîpTîbTic^imăTales asupra consu-matorilor, asupra întreprinderilor şi chiar asupra bugetului statului.

După realizarea, cu destule eforturi, a unei reglementări recu-noscute şi apreciate a profesiei contabile, a întregului, reglemen-tarea ulterioară a două activităţi componente ale profesiei, făcând totală abstracţie de reglementarea deja existentă, nu puteau să nu perturbe situaţia de ansamblu din profesia contabilă românească şi din piaţa serviciilor contabile. Este firesc că dacă ai proiectat şi executat o casă cu mai multe camere nu poţi ca după 8-10 ani de exploatare să reproiectezi şi să reconstruieşti o cameră sau alta fără să ţii seama de ansamblul construcţiei existente.

Situaţia unică şi caracterul excesiv al reglementării profesiei au fost sesizate în repetate rânduri de experţii Băncii Mondiale, care prin planul de acţiuni aprobat prin hotărâre guvernamentală încă din anul 2005 au prevăzut măsuri de intrare în normalitate.

158

CAPITOLUL IVProfesia de expert contabil şi decontabil autorizat din România în întrebărişi răspunsuri

1. Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere apti-tudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:

- servicii de contabilitate;- audit;- fiscalitate;- consultanţă managerială;- management financiar.Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva,

dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale uneiprofesii contabile?

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută

prin formare şi învăţământ;- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi

de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebirecele care se referă la integritate şi obiectivitate;

- recunoaşterea unei datorii faţă de public.

159

Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria orga-nismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate irepro-şabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

3. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?

Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:

- clienţii;- Guvernul;

- angajatorii;

- investitorii;

- oamenii de afaceri;

- comunităţile financiare;

- donatorii de fonduri;

- orice altă persoană,care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.

Această încredere acordată de public impune profesiei con-tabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

160

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor con-tabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:

- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şieficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţiiîn diverse domenii de management financiar contribuiela utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;

- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu unsistem de control intern corect, care sporeşte încredereaîn informaţiile financiare externe ale patronului;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului deimpozitare;

- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au oresponsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luăriiunor decizii manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Co-munitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un manage-ment financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

161

4. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satis-facerea exigenţelor publicului impune mai multe imperative, şi anume:

- credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credibile;

- profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de clienţi, angajatori şi terţi ca profesionişti în domeniu;

- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile precise deapreciere, standardele de calitate;

- încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.

5. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitu-dinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul sala-rizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispen-sabile societăţii.

Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiu-ne sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure

162

o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribua-bililor.

Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

6. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă

Profesioniştii contabili nu îşi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să in-formeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.

Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profe-sional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului general.

Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profe-sionist, cât şi a terţilor, protecţia publicului prin calitatea şi fiabi-litatea prestaţiilor, iar pentru membrii CECC AR, printr-o sănătoasă si liberă concurenţă.

Calitatea lucrărilor presupune:- abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;- selectarea lucrărilor pentru colaboratori;- programarea lucrărilor;

163

- studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale deevitare a unor plăti nedatorate;

- conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările suntabordate;

- calitatea şi conţinutul raportului;

- păstrarea secretului profesional.

7. Cine poate exercita profesia de expert contabilşi de contabil autorizat?

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 republicată, cu respectarea principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme.

8. în ce constă diferenţa dintre expertul contabilşi economistul salariat, dintre contabilulautorizat şi contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această cali-tate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a suprave-ghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii:

164

turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fisa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, conta-bilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

9. Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această cali-tate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenţa profe-sională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.

165

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîn-grădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verifi-carea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementă-rilor specifice).

• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizatse dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.

• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativmai multe condiţii.

• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlulde academicieni, profesori şi conferenţiari universitari,doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitateafinanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilorşi susţinerea unui interviu privind Normele de organizareşi funcţionare ale CECCAR.

10. Cine este contabilul autorizat?

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are competenţa profesională de a executa lucrări de contabilitate şi operaţii pregătitoare întoc-mirii situaţiilor financiare ale întreprinderii.

11. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat:

- examen de admitere privind accesul;

166

- stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru+ pregătire deontologică şi doctrină profesională);

- examen de aptitudini (examen scris, probă orală).

12. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trep-te: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologică şi doctrina profesională, examen de aptitudini; ca şi expertul contabil, dar cu tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anu-mite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării.

13. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului^înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat, înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare aprofesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspenda-rea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.

Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumu-lativ condiţiile:

- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cuantumul prevăzut, a impo

zitelor cuvenite statului;

- asigurarea pentru riscul profesional;

167

- dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptulde gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale(cazier judiciar);

- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;

- depunerea fişei individuale.

14. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republi-cată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative, de către ex-perţii contabili sunt:

a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea

contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: pro

cedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlulde gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalu

lui investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezo

rerie;

168

- elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;- asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor uni

tăţii;c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:

- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;

- audit intern - organizarea sau controlul regularităţiisi sincerităţii sistemului;

- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionalede Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru

vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cerereacelor interesaţi;

- evaluări de elemente intangibile;e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele ju

diciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice încondiţiile prevăzute de lege, ca:- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu

şi lung;

169

170

g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:

- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea

declaraţiilorfiscale;

- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor

economici;

h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:

- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi

informaţiilor;

- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;

- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;

i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;

j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni, divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;

k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;

1) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;

m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi 8299.

15. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?

Contabilul autorizat poate executa, pe bază de contract, per-soanelor fizice şi juridice lucrări legate de ţinerea contabilităţii, operaţiunile economico-financiare şi pregătirea documentelor în vederea elaborării situaţiilor financiare, lucrări, declaraţii şi opera-ţiuni fiscale lunare şi trimestriale, lucrări pentru organizaţii familiale şi persoane fizice independente, precum şi activităţi de cenzorat la asociaţii de proprietari, alte asociaţii, fundaţii etc.

16. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.

La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:- cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau

contabili autorizaţi;

- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi,membri ai Corpului.

Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale,

171

comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.

Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.

Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.

Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:

- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publiceetc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;

- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţisau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de naturătehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnareaacestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

17. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atribuţiile unei persoane juridice; persoana juridică este colectivitatea de oameni, constituită în con-diţiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii nece-sare atingerii scopului lor.

Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt:- organizarea de sine-stătătoare;

172

- patrimoniul propriu;- scopul determinat.Aceste elemente le întruneşte CECCAR, care are capacitatea

de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţat (persoană juridică) şi capaci-tatea de exerciţiu; CECCAR are capacitatea de exerciţiu din mo-mentul constituirii organelor sale de conducere.

Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România si din afara ţării:

- relaţiile cu bugetul, directe;- are cont în bancă;- întocmeşte b.v.c.;- organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ pro

priu, potrivit legii;- gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe

cel dat în administrarea operativă filialelor;- conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat

de atribuţiile pe care le are Corpul (interne şi externe).

18. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

Autonomia este în general situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale. Autonomia Cor-pului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi.

Corpul, prin regulamentul său, prin statutul său, nu este sub-ordonat vreunui organism guvernamental. Dimpotrivă, prin dele-gaţia primită din partea autorităţilor publice, acordă si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat, şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, Corpul este reprezentat în faţa

173

autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului la elaborarea de norme legate de profesia contabilă, însă normele de lucru, specifice profesiei, sunt rezultatul activităţii Corpului.

19. Care este organizarea CECCAR?

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.

La nivel central:• Organe de decizie (alese):

- Conferinţa Naţională;- Consiliul Superior;- Biroul Permanent;- Preşedintele Corpului.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):- Director general executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

La nivel de filială:• Organe de decizie (alese):

- Adunarea generală;- Consiliul filialei;- Biroul Permanent;- Preşedintele filialei.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):

- Director executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

174

20. Care sunt atribuţiile Corpului?

în OG nr. 65/1994 sunt enumerate atribuţiile Corpului, între ele întâlnim:

a) Organizează examenul de admitere:- organizează efectuarea stagiului;- organizează susţinerea examenului de aptitudini pen

tru accesul la profesia de expert contabil şi de contabilautorizat;

- elaborează programele de examen privind stagiul şiexamenul de aptitudini, care se avizează de MEF, ur-mărindu-se armonizarea cu prevederile directiveloreuropene în domeniu;

b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililorautorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabilişi a contabililor autorizaţi;

d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a contabililorautorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniulfinanciar-contabil;

e) Asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare, pe bazaStandardelor Internaţionale de Evaluare;

f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă;g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membri

lor săi;h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară

şi din afara ei;i) Editează publicaţiile de specialitate;

j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente.

175

176

21. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?

Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:a) Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei

exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;

b) Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi,modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita etică şi profesională aexperţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;

c) Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabilal Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

d) Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori;

f) Examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superiorşi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi, si dispune măsurile necesare;

g) Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu

prevederile OG nr. 65/1994, la propunerea Comisiei Superioare de Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâtede Conferinţa Naţională poate fi făcută la Secţia

Contencios Administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de

zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive;

h) Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Su-perior şi ale consiliilor filialelor Corpului Experţilor Con-tabili şi Contabililor Autorizaţi;

i) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei Superi-oare de Disciplină;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

22. Ce atribuţii are Consiliul Superior?

Consiliul Superior are următoarele atribuţii:a) Alege dintre membrii săi vicepreşedinţii Consiliului Su

perior (5): 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;

b) Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului deorganizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizeleMinisterului Economiei şi Finanţelor şi MinisteruluiJustiţiei;

c) Asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;

d) Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;

e) Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesiade expert contabil şi de contabil autorizat;

f) Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii deexpert contabil şi de contabil autorizat să fie strict aplicat;

g) Asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor, stabileşte metodologia de elaborare a bugetului de venituri sicheltuieli al Corpului;

177

h) Aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor;i) Asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii

de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profe-sia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupuri de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) Decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de Disciplină;

k) Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpu-lui;

1) Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exer-citarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profe-sional de către toţi membrii Corpului;

m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

23. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?

Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt:

a) Convoacă şi conduce şedinţele CS şi ale BP;

b) Conduce şi coordonează dezbaterile;

c) Prezintă anual CS spre adoptare proiectul de buget pentruexerciţiul viitor.

178

24. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?

Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru

anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiuniifilialei, precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentruexerciţiul viitor;

b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialeipentru perioada raportată;

c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a membrilor contabili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controluluide calitate în anul viitor;

d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Disciplină a filialei;

e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului, precum şi cenzorii;

f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia depreşedinte şi de membru în Consiliul Superior;

a) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de

Regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.

25. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei?

Atribuţiile Consiliului filialei sunt:a) Supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert

contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate afilialei;

179

180

b) Asigură apărarea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;

c) Asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilorsau conflictelor de ordin profesional;

d) Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor care se aduc acestuia, potrivitprecizărilor Consiliului Superior;

e) Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei;

f) Sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;

g) Efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toateformele de publicitate colectivă considerate utile conformhotărârilor Consiliului Superior;

h) Pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de Regulament, precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

i) Analizează şi adoptă bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior;

j) Urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinţa Naţională, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei;

k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Re-gulament, de hotărârile si deciziile organelor de conducere ale Corpului.

26. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială?

Atribuţiile preşedintelui de filială sunt:a) întruneşte Consiliul filialei si conduce dezbaterile aces

tuia potrivit prevederilor Regulamentului;a) Reprezintă Consiliul filialei pe lângă membrii Corpului;b) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colecti

vităţilor diverse din judeţ, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul Superior;

c) Asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;

d) Asigură organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului;

e) Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şiclienţii acestora;

f) Supune Adunării generale propunerile pentru aprobareade distincţii onorifice conform Regulamentului;

h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Re-gulament, de hotărârile şi deciziile organelor de condu-cere ale filialei şi ale Corpului.

27. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?

Atribuţiile directorului general executiv sunt:a) Asigură, prin structurile operative şi administrative,

exercitarea hotărârilor şi deciziilor organelor de conducere ale Corpului;

b) Pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de bugetale filialelor şi elaborează proiectul de buget al Corpului;

181

182

după însuşirea acestora de către Biroul Permanent prin preşedintele acestuia se prezintă Consiliului Superior pentru adoptare cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;

c) Asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului Permanent; în acestsens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial;

d) Asigură exercitarea tuturor lucrărilor administrative şide secretariat;

e) Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilorcontabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în TabloulCorpului de către filiale;

f) Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al Românieia Tabloului Corpului;

g) Organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legăturăcu exercitarea profesiei; îi propune Comisiei Superioarede Disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcareareglementărilor privind publicitatea;

h) Asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa Naţională;

i) Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor Corpului;

j) Propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, odată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;

k) Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior, personalul de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile;

1) Asigură publicarea hotărârilor si deciziilor organelor su-perioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor în vigoare;

m) Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Perma-nent şi ale Consiliului Superior, luând cunoştinţă de hotă-rârile acestora;

n) Prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului Supe-rior si spre aprobare Conferinţei Naţionale;

o) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa membrilor săi;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP.

28. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină

1. Comisia Superioară de Disciplină - pe lângă ConsiliulSuperior al Corpului - este o comisie de sancţionare în materiedisciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională amembrilor Consiliului Superior al Corpului, care soluţionează contestaţiile la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

Constituire:• 7 membri titulari (dintre care un preşedinte), dintre care:

- preşedintele şi 2 membri EC aleşi de CN dintre membrii CECCAR;

- 2 membri desemnaţi de MEF;- 2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei.

• 7 membri supleanţi (în aceeaşi structură ca membrii titulari).

2. Comisia de Disciplină a filialei - veghează la respectareaCodului etic şi a regulamentelor şi normelor Corpului.

183

184

Constituire:- 5 membri titulari (dintre care un preşedinte);

- 5 membri supleanţi.

Mandatul membrilor Comisiei de Disciplină este de 4

ani.

29. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?

Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină sunt:a) Analizează plângerile referitoare la abaterile de la

conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei Naţionale, care hotărăşte;

b) Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor ConsiliuluiSuperior şi Consiliului filialei, precum şi ale profesioniştilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesiade expert contabil şi de contabil autorizat în România, şiaplică, după caz:

- mustrare;- avertisment;- suspendarea dreptului de a exercita profesia de

expertcontabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de latrei luni la un an;

- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expertcontabil sau de contabil autorizat;

- sancţiunile disciplinare care se stabilesc în funcţie deabateri, pronunţate de Comisiile de Disciplină ale

filialelor.

c) Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilordisciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină alefilialelor.

d) Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membrilor Corpului care au săvârşitabateri grave prevăzute în regulament.

30. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?

Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:a) Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului

si normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie deabaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmărileacestora, precum şi de persoana în cauză;

b) Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA,membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;

c) înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor desprereclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptateîmpotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesioniştilor societăţilor străine, care se adresează ComisieiSuperioare de Disciplină).

31. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?

Comisia funcţionează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

185

Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi pentru a-1 putea susţine în faţa Comisiei Superioare.

32. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?

Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este per-soana desemnată de autoritatea publică pe lângă Consiliul Superior şi al filialei, care sesizează Ministerul Economiei şi Finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin re-glementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă Biroului Permanent o copie a sesizării.

Atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finan-ţelor sunt:

• Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor depe lângă Consiliul Superior:

- participă, fără drept de vot, la lucrările ConferinţeiNaţionale, la şedinţele Consiliului Superior;

- primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înaintede acestea;

- sesizează MEF ori de câte ori hotărârile şi măsurileluate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite spre ştiinţă copia după sesizare.

• Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor depe lângă Consiliul filialei:

- participă, fără drept de vot, la lucrările Adunărilorgenerale, Consiliilor filialelor, Biroului Permanent,Comisiei de Disciplină;

186

- sesizează Biroul Permanent al Consiliului Superioral Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul deînscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialeipe care le consideră nelegale;

- sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privirela hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pecare le consideră nelegale;

- sesizează persoanele desemnate de MEF să efectuezesupravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Consiliile filialelor contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă o copie după sesizare.

33. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?

Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:

a) comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului,de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control aleCorpului;

b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale afilialei sau de la Conferinţa Naţională;

c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita eticăşi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;

d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele emise de Corp;

187

e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scrisîncheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil, contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;

g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, înscopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Regulament;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz);

i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răs-punderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;

k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

34. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?

Alegerea în Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea la 2 ani a jumătate dintre membrii aleşi. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa Naţională, iar al filialei, de Adunarea generală.

188

Declaraţiile de candidatură cuprind:- numele, prenumele, adresa candidatului;- categoria profesională: EC/CA;

- modul de exercitare a profesiei;- funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele

respective;

- funcţia pentru care candidează: membru al ConsiliuluiSuperior al Corpului sau al Consiliului filialei;

- obiectivele si strategia pe care le propune candidatul dacăva fi ales;

- declaraţie pe propria răspundere în sensul că îndeplineştecerinţele de eligibilitate din Regulament.

35. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului?

Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între pro-fesioniştii contabili - membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei într-un an şi public.

Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, după cum ur-mează:

1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti,care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau capersoane fizice autorizate".

2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut deangajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări,educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".

3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinutcalitatea de membru al Corpului".

189

4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoarăactivitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinetemembre ale Corpului":

A. cu capital străin sau mixt;

B. cu capital autohton.5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesio-

nişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau capersoane fizice autorizate".

6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statutde angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".

7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitatemembre ale Corpului":

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":

A. preşedinţi de onoare;B. experţi contabili de onoare;C. contabili autorizaţi de onoare.

36. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?

Profesionistul contabil trebuie să fie drept, onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că:

- conţin informaţii false sau induc în eroare;

- conţin informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni

induc în eroare.

190

37. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivitătii?

Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei pre-concepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de con-flict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:

• obligaţia profesionistului contabil de a nu compromiteprofesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese,a influenţei nedorite a unor persoane;

• evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional;

• absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de conduceresau angajaţi ai clientului;

• neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole)care pot fi considerate a avea o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional;

• atenţia asupra următorilor factori:

- exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;

- imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care sepot exercita presiuni;

- evitarea influenţei ideilor preconcepute;- garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiec

tivitătii;• măsuri de protecţie:

- retragerea din echipa misiunii;- proceduri de supraveghere;- terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care gene

rează ameninţarea.

191

38. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Competenţa profesională are două componente de bază:- obţinerea; şi

- menţinerea.

Competenţa profesională presupune că profesionistul conta-bil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.

Dobândirea cere:- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una

specifică;

- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;

- perioade de practică în domeniu.

Menţinerea cere:- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă

(la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şialte reglementări statutare şi cerinţe relevante);

- adoptarea unui program care să garanteze un control decalitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.

- Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică.

192

• Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilorprofesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.

• Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitatecu standardele tehnice şi profesionale.

• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilorcontabili se realizează în baza Standardului profesionalnr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesionalăcontinuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prinProgramul naţional de dezvoltare profesională continuăa profesioniştilor contabili.

39. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:

- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afaraunităţii angajatoare, cu excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesionalăsă publice acele informaţii;

- abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;

- respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţide afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial client sauangajator, în cadrul entităţii angajatoare;

- asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlulsău respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şefetc.).

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.

Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoa-rele situaţii:

- autorizarea de către client sau angajator;- autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea

de probe injustiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălării banilor);

- conformarea auditului de calitate;

- investigaţii din partea unui organism normalizator.Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora

li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profe-sionistul contabil a primit o autorizaţie specială de a divulga in-formaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.

Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.

Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informa-ţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.

Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi îndeplinească obligaţiile sta-bilite prin normele profesionale.

în interesul public şi al profesiunii, normele profesionale tre-buie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confi-denţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de infor-maţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.

194

Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.

Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divul-gate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exem-ple):

a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă intereseletuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate:

- profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;

- profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;

- un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaj a angaj atoniisau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistulcontabil.

b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:

- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentrua determina tipul de informaţii care pot fi divulgate;trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sauopinii nejustificate sau nejustificabile;

- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele careprimesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unorastfel de informaţii, adică cu abilităţi să primeascăastfel de informaţii;

- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgareaşi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.

Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismu-lui profesional si/sau a unui avocat.

195

40. Comportamentul profesionalsau profesionalismul; ce obligaţii avem?

Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează:

- conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organismul profesional sau colegii;

- nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;- profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sen

sul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pecare le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţape care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoaresau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

41. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului

• Independenţa presupune satisfacerea concomitentă acelor două componente fundamentale ale conceptului:- independenţa de spirit (de drept) - o stare de spirit,

de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare, pe de o parte;

- independenţa în aparenţă (de fapt) - o stare care semanifestă în acţiunea care permite unui terţ sau beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil, pe dealtă parte.

• Din practică, rezultă că majoritatea circumstanţelor careafectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri

196

si financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului con-tabil.

• Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:

- se întreprind diligentele necesare pentru eliminareaacelor circumstanţe; sau, dacă nu este posibil,

- se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

42. Care sunt ameninţările la adresa independenţei?

Ameninţările la adresa independenţei sunt:

Interesul propriu:• interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui

interes împreună cu un client:

- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă lafirma clientului;

- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale aleunei firme care a fuzionat cu clientul în cauză;

• dependenţa faţă de onorariile primite de la un client -apare atunci când un procent semnificativ din cifra deafaceri a cabinetului provine de la un singur client;

• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client -profesionistul contabil este într-o asociaţie în participaţiecu clientul;

• interesul de a nu pierde un client - pierderea clientuluirespectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului;

197

198

• onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în contract;

• împrumutul către, sau de la un client, sau de la directoriisau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei,cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.

Autoexaminarea sau autocontrolul:• certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de

cătreaceeaşi persoană implicată în elaborarea acestora;

• pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea încontabilitate care fac obiectul unei misiuni de certificare;

• un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al clientului;

• prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultateurmează să fie avute în vedere în cursul altor misiuniefectuate la acelaşi client.

Favorizarea:• promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci

cândaceasta este un client de audit al situaţiilor financiare;

• apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvareadisputelor cu terţii;

• un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sauun afin care ocupă funcţia de director sau angajat al clientului;

• acceptarea unor cadouri din partea clientului;

• asocierea de lungă durată a unui membru important alechipei cu clientul.

Intimidarea:• ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client;

• ameninţarea deschiderii unui litigiu;• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului

de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.

43. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?

Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (pre-văzute prin reglementările profesiei):

• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrareaîn profesie:- condiţii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini;

• dezvoltarea profesională continuă;• reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în

exercitarea profesiei:

- reglementări profesionale;- reglementări de drept comercial;- reglementări procedurale;

• monitorizarea misiunilor (auditul de calitate);• raportarea activităţii desfăşurate.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru:• poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa

respectării principiilor fundamentale şi că membrii echipei acţionează în interesul public;

199

200

• politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizareacontrolului calităţii misiunilor;

• documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cuprincipiile fundamentale şi la adresa independenţei;

• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor;

• desemnarea unui membru cu experienţă al conduceriidrept responsabil pentru supravegherea funcţionăriiadecvate a sistemului de control al calităţii;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentrumonitorizarea şi consilierea misiunii;

• consultarea unei terţe persoane (organism profesional -CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR, UNPRL, sau norma-lizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;

• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;

• implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sausocietate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Măsuri de protecţie din partea clientului:• ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara

clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizareamisiunii;

• alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiuniiprin licitaţie;

• clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;

• clientul a implementat proceduri interne - organizarea

contabilităţii, auditul intern, sistemul informatic etc. -care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

44. Ce presupune acceptarea unui client?

Acceptarea unui client presupune următoarele:• examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul

dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări laadresa conformităţii cu principiile fundamentale;

• exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea deproduse cu încălcarea dreptului de proprietate industrialăetc.;

• evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilorde protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivelacceptabil, dacă este posibil;

• atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor laun nivel acceptabil, un profesionist contabil independentar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;

• examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punctde vedere al competenţei profesionale a profesionistuluicontabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie reali-zat(ă) la nivelul corespunzător;

• luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazulcând se apelează la acesta pentru consiliere sau expertizăîn situaţii de natura celor arătate mai sus;

• apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şiîn funcţie de natura misiunii trebuie să se obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

201

45. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde o-biectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor funda-mentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.

Codul etic are trei părţi:- Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;- Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;- Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili

angajaţi.

46. Conflicte de interese.Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă?

Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabili-tatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe:

• Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil.

202

• Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contranormelor profesionale şi tehnice.

• Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea unconflict de interese:

- profesionistul contabil are interese de afaceri directecu un client sau are o participaţie la un competitor alclientului;

- profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţiale căror interese sunt în conflict.

• Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care genereazăconflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie:

- notificarea clientului despre conflictul de interese carear putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuiade a acţiona în asemenea împrejurări;

- notificarea tuturor părţilor interesate;- utilizarea unor echipe distincte;- îndrumarea echipei, confidenţialitatea.

• Un conflict de interese se poate produce şi când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorulsau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistulcontabil.

47. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile

203

stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:

- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superiorurmător, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;

- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhiccel mai ridicat;

- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;

- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.

Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

48. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere

Liber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situaţii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el tre-buind:

- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;

204

- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;

- să aibă posibilitatea să justifice existenţa si utilizarea fondurilor respective.

49. Relaţiile cu ceilalţi membri - Acceptarea de noi misiuni

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate:

a) de către client:

- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistulcontabil în funcţie (existent);

- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistuluicontabil în funcţie (existent);

- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie;b) de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub

rezerva respectării stricte a secretului profesional.

Uneori clientul cere - la contactarea unui liber-profesionist contabil - să nu fie informat profesionistul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să de-cidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.

Profesionistul contabil contactat trebuie:- să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesio

nistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura încare nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;

- să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil înfuncţie este bine informat de natura generală a serviciilorprofesionale prestate.

Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în ceea ce priveşte aplicarea principiilor contabile,

205

normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

50. Relaţiile cu ceilalţi membri - înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil

întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor le-gitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber-pro-fesionist contabil să poată decide, dacă există motive profesionale care să o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie, în absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.

Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profe-sionist contactat:

- dacă clientul a autorizat acest lucru;- dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această

divulgare permit acest lucru.Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul:- de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte

nominalizarea sa dacă nu toate elementele pertinente suntcunoscute;

- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulăinformaţi de împrejurările înlocuirii profesionistuluicontabil în funcţie;

- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţieatunci când propunerea de înlocuire se datorează caracte-

206

rului său scrupulos de a acţiona ca profesionist indepen-dent.

înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost prestate de către un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:

- să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat,în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerilesale cu noul profesionist contabil;

- să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistulcontabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată,profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloacealternative de a obţine asigurările necesare, să refuzenominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-iceară profesionistului în funcţie:

- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice săaccepte misiunea;

- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îipermită să ia o decizie.

Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:

- să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profesionale care i-ar interzice profesionistului să acceptenominalizarea sa;

- să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;

- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta să poată să decidă dacăacceptă sau nu misiunea, si să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privindnominalizarea sa.

207

51. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin con-tract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

în afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiecti-vitatea este compromisă.

în cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profe-sională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei mem-brilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:

a) evaluarea riscurilor;

a) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;

b) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cucompetenţa şi cu mijloacele societăţii.

Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.

208

Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor putea con-stitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

52. Competenţa profesionalăşi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert

Liber-profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze ser-vicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul când beneficiază de sfaturi avizate si de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.

Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele nece-sare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi), în acest caz, deşi profe-sionistul contabil se sprijină pe competenţele tehnice ale specialis-tului consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.

întrucât profesionistului contabil îi revine, în întregime, res-ponsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de etică, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.

209

Această asigurare se poate obţine:- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de

etică;

- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra buneiînţelegeri a regulilor de etică;

- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.

Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).

Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezintă astfel:

210

da acceptă lucrarea

are competenţa adecvată lucrării?

liber-profesionistul contabil

nu acceptă lucrareanu are competenţa sau

acceptă lucrarea

dar

angajează(subcontractează)

un expert(specialist)

care

trebuie să cunoască regulile de etică

53. Criterii de stabilire a onorariilor

Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele elemente:

- competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;

- nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participăla lucrare;

- timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;

- gradul de responsabilitate al misiunii respective.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.

Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profe-sionale pentru onorarii subestimate.

Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului profesional cu privire la cali-tate.

Cheltuielile si diversele rambursări, deplasări, de exemplu, se înregistrează distinct.

Perceperea sau plata de comisioane de către un profesionist contabil ca liber-profesionist este strict interzisă.

54. Onorariile şi independenţa

Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte importantă din ono-rariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup

211

trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea tre-buie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora fac-turarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

în ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, ono-rariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

55. Bunurile sau serviciile primiteşi independenţa

Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi excesive pot constitui o ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesioniştii contabili, de către soţiile lor sau de către copiii aflaţi în întreţinere.

56. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul

Calitatea este un atribut important al activităţii profesionis-tului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea

212

de către profesionist sau de către cabinet a principiilor şi proce-durilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guver-nează lucrările respective".

Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar pro-cedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a sa-tisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare proceduri privind:

- calităţile personale (cabinet sau societate);

- aptitudinile şi competenţa;

- repartiţia lucrărilor;

- instrucţiunile şi supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care îşi desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţio-nală.

57. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul judiciar. Ono-rariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.

Nu trebuie acceptată nicio plată care nu reprezintă contrava-loarea unei prestaţii sau care este făcută pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.

Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe par-curs, acte adiţionale).

213

Nu se pot încheia contracte globale.Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile.

Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la executarea lucrărilor.

Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute.în caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie

preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

58. Păstrarea arhivelor clientului

Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor în vederea contabilizării se stabileşte prin contract şi anexe la contract, fiind obligatorie:

- normalizarea documentelor;

- stabilirea termenelor.

Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului.

Dacă un client a dispărut, se verifică la Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

59. Care sunt factorii de care trebuie să se tinăseama atunci când se apreciază respectarearegulilor de etică în ceea ce priveşteintegritatea şi obiectivitatea?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sin-ceritate. Principiul obiectivitătii impune tuturor profesioniştilor

214

contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi ne-implicaţi în conflicte de interese.

Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţio-namentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:

• profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;

• alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiareîn contul angajatorilor lor; execută lucrări de audit intern,exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.

Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:

• Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţiicare îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a puneîn discuţie obiectivitatea lor.

• Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiilegeneratoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea profesionistului contabil.

• Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică prejudecăţi, influenţele din partea terţilor care pun în discuţieobiectivitatea.

• Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalulînsărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectăprincipiile de integritate şi obiectivitate.

• Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici săofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în

215

mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaborato-rilor lor.

60. Explicaţi comportamentulprofesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal

Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.

Ce trebuie să facă sau ce nu trebuie să facă profesionistul contabil?

• Nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatulîn materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială.

• Să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţide limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală, şi nuinterpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmarea unui fapt.

• în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist,responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rândclientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate subforma unei scrisori, a unui memorandum.

• Nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau cu niciuncomentariu despre care să se creadă că:

216

a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare;a) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necu

noaşterea reală a faptului;b) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând in

duce în eroare Fiscul.• Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fisca-

le.

61. Care sunt restricţiileîn promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?

în ceea ce priveşte activităţile incompatibile:• Un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simul

tan în nicio afacere, ocupaţie sau activitate care diminuează sau poate diminua integritatea, obiectivitatea,independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoareceaceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilorprofesionale.

• Prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de serviciinu diminuează ca atare integritatea, obiectivitatea sauindependenţa (însă poate afecta calitatea).

• Trebuie evitată angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale, careare ca efect faptul că nu permite contabilului profesionistindependent să îşi conducă practica profesională conformprincipiilor fundamentale de etică ale profesiei contabileşi care este neconformă cu practicarea profesiei.

în ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii conta-bili nu trebuie:

217

218

a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei;

b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură săle furnizeze, calificările pe care le posedă sau experienţadobândită;

c) să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

62. Marketingul serviciilor profesionale

• Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.

• în promovarea serviciilor profesionale este necesarăonestitatea şi loialitatea:

- să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută, experienţa câştigată;

- să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire laactivitatea altora.

• Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţionalal profesioniştilor contabili:

• Publicitatea:- comunicarea către public a informaţiilor

privindserviciile oferite sau calificarea profesionistuluicontabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu,Tabloul Corpului).

• Anunţul:- comunicarea către public a unor fapte privind

profesionistul contabil: deschiderea cabinetului sauschimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului în anuare, cărţi de telefon,

cataloage etc.

- Oferta:- directă sau indirectă; conţine demersurile între-

prinse pe lângă un eventual client în scopul de a i se propune servicii profesionale.

Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membriiactivi ai Corpului.

Interdicţii privind publicitatea şi oferta:

- publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduceprejudicii în vreun fel acestora;

- oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane saualte avantaje) sau uzarea de un mandat politic, o misiune sau o funcţie administrativă.

• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei; deviza este „Ştiin-ţă, Independenţă, Moralitate", atribute esenţiale ale exer-citării profesiei.

63. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

Publicitatea în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Ea trebuie să îndeplinească mai multe atri-bute:

- informarea obiectivă a publicului;- decenţa;

- cinstea;

- încrederea;

- bunul-gust.

219

64. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare

între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust le amintim pe cele care:

- creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile;

- implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal,agenţie de reglementare;

- fac comparaţie cu alţii;

- conţin mărturii sau aprobări scrise;

- conţin orice alte precizări care ar putea să îi producă uneipersoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie;

- pretind nejustificat că persoana respectivă este expert sauspecialist într-un anume domeniu al contabilităţii.

65. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?

Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:

- să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau aacelor sectoare ale publicului care sunt interesate afaptelor într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă îneroare şi să nu producă decepţii;

- să fie de bun-simţ;

220

- să fie demnă din punct de vedere profesional;

- să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;

- să evite promovarea personală excesivă.

66. Conţinutul responsabilităţii profesionale

Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi conta-bililor autorizaţi cuprinde:

- răspunderea disciplinară;

- răspunderea contravenţională sau administrativă;

- răspunderea civilă;

- răspunderea penală.

Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, admi-nistrativă, civilă şi penală, după caz, se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.

Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabi-lilor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei con-tabile.

67. Răspunderea disciplinară

• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Re-gulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

221

222

• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor faptese întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sauadministrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică înmaterie disciplinară.

68. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?

- mustrare;

- avertisment scris;

- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expertcontabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timpde la 3 luni la l an;

- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

69. Care sunt abaterile disciplinare?

• comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului,reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor saufaţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelorde conducere şi de control ale Corpului;

• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale afilialei sau de la Conferinţa Naţională;

• nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;

• absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele emisede Corp;

• prestarea de servicii de contabilitate fără contract scrisîncheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:expert contabil sau contabil autorizat;

• nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;

• nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în regulament;

• fapta membrului Corpului de a nu depune în termenulstabilit de filiala de care aparţine fişa pentru persoanefizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspundereaincumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sauadministratorului, după caz;

• încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţileexercitării profesiei;

• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de controlale Corpului documentele privind activitatea profesională;

• declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul saucu terţii, în vederea producerii de consecinţe juridice,precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

223

70. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

71. Radierea unui membru din Tabloul Corpului

Radierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru următoarele motive:

• a fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;

• nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;

224

FAPTA SANCŢIUNEA

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de trei luni şi nici mai mult de un an.

Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

• neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;

• nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate;

• a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare aprofesiei cu suspendarea acestui drept pe o perioadă deun an.

72. Asigurarea civilă

• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civilea experţilor contabili şi contabililor autorizaţi pentru serviciile profesionale prestate clienţilor. Este o formă deasigurare a riscului profesional.

• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară în mod individual, câtşi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi deprofil. Conform OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,„experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată prin subscrierea unei poliţe de asigurări sau prin vărsarea uneicontribuţii la fondul de garanţii".

• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt:

- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;- reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi, furt, vi

ruşi etc.);

- incendii;- pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia persona

lului etc.).

225

226

• Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor şi/saua actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestăriservicii, legal încheiat, semnat de ambele părţi.

• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontrac-tuală care îi poate reveni asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.

• Riscurile asigurate, respectiv despăgubirile acordate se potreferi la:

- acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare aunor lucrări profesionale executate acestora de cătreasigurat;

- acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratuluica urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale şi/sau suporturilor magnetice predate de acesta asiguratului în vederea înregistrării şiprelucrării datelor financiar-contabile;

- sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciatal acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate;

- cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacăa fost obligat la desdăunare.

• Nu se acordă despăgubiri pentru:- pierderi cauzate de alte activităţi decât cele

prevăzutede lege;

- pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă aasiguratului;

- pagube produse ca urmare a nerespectării reglem

entărilor legale în vigoare referitoare la desfăşurarea activităţii profesionale şi a conduitei etice;

- pagube cauzate de neexecutarea sau executarea parţială a angajamentelor contractuale.

• Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solici-tate de clienţi (răspunderea asiguratului):

- până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cutermenul de prescripţie prevăzut de art. 89 alin. (1)din Codul de procedură fiscală);

- până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelatăcu termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, în cazul raporturilor care izvorăsc dinasigurare).

73. Răspunderea administrativă

FundamentareRăspunderea administrativă sau contravenţională intervine

în cazul abaterilor de la reglementările si procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de autorităţile admi-nistraţiei publice.

Reglementări- Codul de procedură civilă;

- Codul de procedură penală;

- Codul de procedură fiscală;

- Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Fapte sancţionabile administrativ- înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205

alin. (2) din Codul de procedură civilă), în cazul în careacesta nu se înfăţişează;

227

• aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat(art. 188 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în cazde pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când ise cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).

Amenzi judiciareDacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoa-

rele fapte săvârşite în legătură cu procesul:• refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea

lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;• neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia

urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesarepentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timpa expertizei;

• neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către celcare îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;

• refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoanede a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat înacest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;

• cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de cătrecel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură";

• lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atuncicând este citat;

• tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilorprimite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului deexpertiză contabilă judiciară.

74. Răspunderea penală

Sunt supuse dreptului penal infracţiunile:- comerciale sau de afaceri;

- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă;

228

- fiscale;- de serviciu;- de spălare a banilor.

75. Depunerea jurământului

La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună un jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.

76. Sindicate şi asociaţii profesionale

Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate sau asociaţii, cu obligaţia ca, în termen de o lună de la constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului.

77. Cotizaţiile profesionale

Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea profesională.

78. Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi

• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener,director administrativ sau într-o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.

• Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:

229

230

- Interesul propriu:- interese financiare, împrumuturi sau garanţii;- convenţii de compensare prin stimulente;- utilizarea inadecvată a activelor firmei.

- Autoexaminarea sau autocontrolul:- întocmirea unor documente care fac obiectul

examinării şi justificării (aprobării) de către acelaşiprofesionist contabil (de exemplu, acordă viza decontrol financiar preventiv pentru operaţiuni îndocumente pe care tot el le aprobă).

- Familiaritatea:- încheierea unui contract de prestări de

consultanţăfinanciar-contabilă cu un profesionist contabilmembru apropiat al familiei.

- Intimidarea:- ameninţarea cu concedierea sau schimbarea

dinfuncţie dacă profesionistul contabil nu este deacord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaţiei financiare a firmei.

• Măsuri de protecţie:- aplicarea standardelor profesionale;- respectarea reglementărilor;- implementarea sistemului de control intern, de

control financiar preventiv;

- monitorizarea performanţei angajaţilor;- aplicarea de politici şi proceduri angajaţilor.

• în situaţia în care profesionistul contabil consideră că sevor continua acţiunile neetice:- apelarea la consiliere judiciară; sau- în cazuri extreme, demisionarea din cadrul

entităţiiangajatoare.

ANEX

E

ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 65/1994

privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi*)

CAPITOLUL I Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat

Art.lProfesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită

de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă.

*) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2007 pentru modi-ficarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 269/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 4 octombrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare. Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 august 1994, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 29 mai 1995, şi ulterior a mai fost modificată şi completată prin:- Ordonanţa Guvernului nr. 50/1997 pentru modificarea şi completarea articolului 14

din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertizăcontabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 126/1999,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 16 iulie 1999;

- Ordonanţa Guvernului nr. 89/1998 pentru modificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi acontabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 186/1999,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 6 decembrie 1999;

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de auditfinanciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 22 august2003, cu modificările ulterioare;

- Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţiide consultanţă fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538din l septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 29 aprilie 2002;

- Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniulfinanciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 609/2003, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003.

232

Art.2(1) Expertul contabil este persoana care a dobândit această

calitate în condiţiile prezentei ordonanţe si are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supravegheagestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiareşi de a efectua expertize contabile.

(2) Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor si recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

(3) Contabilul autorizat este persoana care a dobândit aceastăcalitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa de a ţinecontabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilorfinanciare.

Art.3(1) Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil auto

rizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţinăcel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuareaunui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini laterminarea stagiului.

(2) în termen de 6 luni de la publicarea prezentei ordonanţeîn Monitorul Oficial al României, prin hotărâre a Guvernului va fiaprobat Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabilşi de contabil autorizat. Regulamentul va fi elaborat de CorpulExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi avizatde Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Educaţiei Naţionale**). .

Art.4(1) Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la

art. 3 pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are capacitate de exerciţiu deplină;

**) în prezent, atribuţiile Ministerului Finanţelor şi Ministerului Educaţiei Naţionale sunt preluate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi, respectiv, de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

233

b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscutăde Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei învigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrarea societăţilor comerciale.

(2) La cerere, persoanele care au titlul de academician, profe-sorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la pro-fesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

Art.5Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la art. 3

pentru profesia de contabil autorizat persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are capacitate de exerciţiu deplină;b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul

Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în

vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrarea societăţilor comerciale.

CAPITOLUL IIExercitarea profesiei de expert contabil şi

de contabil autorizat

SECŢIUNEA l Expertul contabil

Art. 6Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi

juridice următoarele lucrări:

234

a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sauverifică şi semnează situaţiile financiare;

b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;

c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;

d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege;

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;

f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;

g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţareaşi reorganizarea societăţilor comerciale;

h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii pro-fesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate.

Art.7Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert con-

tabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.

Art.8Experţii contabili pot să-si exercite profesia individual ori

se pot constitui în societăţi comerciale potrivit legii.

Art.9Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să înde-

plinească următoarele condiţii:a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de

expert contabil;

235

b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţicontabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilorsociale;

c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fieales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţicontabili;

d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de Adunarea generală.

SECŢIUNEA a 2-a Contabilul autorizat

Art. 10Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice

şi juridice următoarele lucrări:a) ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare

prevăzute în contract;

b) pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor financiare.

Art. 11Contabilii autorizaţi pot să-şi exercite profesia individual ori

în societăţi comerciale.

SECŢIUNEA a 3-aDispoziţii comune privind experţii contabili

şi contabilii autorizaţi

Art. 12(1) Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis

să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru institu-

236

ţiile la care sunt salariaţi si pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

(2) Experţii contabili si contabilii autorizaţi nu pot efectuapentru terţi lucrările prevăzute la art. 6 şi 10, în situaţia în careexistă elemente care atestă starea de conflict de interese sau deincompatibilitate.

(3) Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii,de către experţii contabili, persoanele cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetăriisi Tineretului şi experienţă în activitatea fmanciar-contabilă de celpuţin 5 ani, precum şi de către societăţile comerciale membre aleCorpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Art. 13Experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunde-

rea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii.

Art. 14Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi socie-

tăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

Art. 15Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din

oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele

237

Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Inter-nelor şi Reformei Administrative, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.

SECŢIUNEA a 4-aRăspunderile experţilor contabili

şi ale contabililor autorizaţi

A r t l 6(1)Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exer

citarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz,potrivit legii.

(2)Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de serviciiîncheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

Art.17(1) Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili

şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,sunt următoarele:

a) mustrare;b) avertisment scris;c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert

contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timpde la 3 luni la un an;

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

(2) Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

238

CAPITOLUL IIIOrganizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi

SECŢIUNEA lOrganizarea şi atribuţiile Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi

Art. 18Se înfiinţează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi, persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă, având sediul în municipiul Bucu-reşti.

Art. 19Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi con-

stituie filiale, fără personalitate juridică, în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Art. 20Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are

următoarele atribuţii:a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului

şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi exa-menul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmă-rindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

239

b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililorautorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabilişi a contabililor autorizaţi;

d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul fi-nanciar-contabil;

e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionalede Evaluare;

f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate;

g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilorsăi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice dinţară şi din străinătate;

h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;

i) editează publicaţii de specialitate;

j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

SECŢIUNEA a 2-aSecţiunile Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi

Art. 21(1) Activităţile prevăzute la art. 6 şi, respectiv, la art. 10 pot

fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert con-tabil, respectiv de contabil autorizat, înscrise în Tabloul Corpului

240

Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi do-vedită cu legitimaţia de membru, vizată anual. Tabloul Corpului se publică anual în Monitorul Oficial al României, în tablou sunt înscrişi toţi membrii, persoane fizice, experţi contabili, separat de contabilii autorizaţi, precum si persoanele juridice de profil, grupate în funcţie de criteriul teritorial.

(2) Organizarea Corpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România se face pe două secţiuni:

- secţiunea experţilor contabili;

- secţiunea contabililor autorizaţi.

(3) Evidenţa persoanelor care au promovat examenul deadmitere şi se află în perioada de stagiu se organizează potrivitRegulamentului de organizare si funcţionare a Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

(4) Membrii care nu exercită profesia vor fi înscrişi în capitoledistincte, în cadrul secţiunilor prevăzute la alin. (2).

(5) Organizarea şi funcţionarea secţiunilor se stabilesc prinRegulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Art.22(1) înscrierea în Tabloul Corpului a experţilor contabili şi a

contabililor autorizaţi se face, la cerere, de către filialele judeţeneşi a municipiului Bucureşti, dacă cei în cauză fac dovadă căîndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 lit. a) şi c), respectiv art. 5lit. a) şi c).

(2) Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere înTabloul Corpului se depune în termen de 30 de zile de la dataprimirii comunicării şi se soluţionează de conducerea secţiuniiexperţilor contabili sau a contabililor autorizaţi, după caz, în termende 30 de zile de la data înregistrării. Hotărârile secţiunilor pot fi

241

atacate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de 15 zile de la primirea acestora, şi se soluţionează în termen de 15 zile de la data depunerii contestaţiei. Deciziile Consiliului Superior al Corpului sunt definitive.

(3) După înscrierea în tablou, experţii contabili şi contabiliiautorizaţi depun jurământ scris.

(3) Jurământul are următoarea formulare:„Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să

respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili si contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional si să aduc la îndeplinire cu conştiin-ciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (con-tabil autorizat)".

Art. 23(1) Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi au obligaţia să plătească cotizaţiile profesionale. Neplataacestora pe o perioadă de un an atrage radierea din Tabloul Corpului.

(2) De asemenea, sunt radiaţi din evidenţă experţii contabilişi contabilii autorizaţi care au suferit o condamnare de natura celorprevăzute la art. 4 lit. c) sau la art. 5 lit. c), ori au săvârşit abaterigrave de altă natură, prevăzute în regulament, precum şi cei carenu depun în contul bugetului statului, în termenul şi la nivelulprevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la persoane fizice.

Art. 24Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile

comerciale de contabilitate, membre ale Corpului Experţilor Con-tabili şi Contabililor Autorizaţi din România, au obligaţia să comu-nice filialelor acestuia toate modificările intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor.

242

Art. 25Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert con-

tabil şi de contabil autorizat se efectuează sau se autorizează de către Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi, în inte-resul profesiei membrilor săi.

Art. 26Persoanele fizice sau juridice străine, care nu au domiciliul

sau, după caz, sediul în România, pot exercita activitatea de expert contabil sau de contabil autorizat, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, dacă în ţările lor au această specializare, în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale încheiate în acest scop de România cu alte state şi dacă au susţinut examenul vizând cunoaşterea legislaţiei naţionale în domeniul organizării şi funcţionării societă-ţilor comerciale, precum şi a celei fiscale şi contabile.

SECŢIUNEA a 3-aOrganele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi

Art. 27(1) Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi sunt: Conferinţa naţională, ConsiliulSuperior al Corpului si Biroul Permanent al Consiliului Superior.

(2) La filiale, organele de conducere sunt: Adunarea generală,Consiliul filialei si Biroul Permanent al acestuia.

Art. 28Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi şi a filialelor sale se controlează de către cenzori aleşi de Conferinţa naţională si, respectiv, de Adunările generale.

243

Art. 29(1) Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi se stabilesc prin Regulamentul aprobatde Conferinţa naţională, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Justiţiei.

(2) Orice modificare şi/sau completare a regulamentului seface numai în limita reglementărilor legale şi în conformitate cuprevederile alin. (1).

Art. 30(1) Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor

autorizaţi se constituie din membrii Consiliului Superior al Corpului, membrii Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi din România, ai Comisiilor de Disciplinăşi din reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pelângă Consiliul Superior al Corpului şi Consiliile filialelor, precumşi din câte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filialădesemnat de Adunarea generală.

(2) Conferinţa naţională este legal constituită cu participareamajorităţii membrilor prevăzuţi la alin. (1), iar hotărârile sunt valabiladoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelorCorpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi delegaţiiexperţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în condiţiile alin. (1).

(4) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărulnecesar, este convocată din nou Conferinţa naţională. Aceasta estelegal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărulmembrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la alin. (1).

Art. 31Conferinţa naţională are următoarele atribuţii: a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;

244

b) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi dinRomânia, modificările şi completările acestuia, avizatede Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de MinisterulJustiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili,care vor fi transmise de către Corpul Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi din România spre publicare înMonitorul Oficial al României, Partea I;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

e) alege şi revocă membrii Consiliului Superior al CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori a acestuia;

f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superiorşi de Consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi si dispune măsurile necesare;

g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitatecu prevederile art. 17, la propunerea Comisiei Superioarede Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa naţională poate fi făcută la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de ladata înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel suntdefinitive;

245

h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Supe-rior şi Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

i) alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Supe-rioare de Disciplină;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta or-donanţă.

Art.32(1) Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa

naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. Persoana respectivă poate să cumuleze aceastăfuncţie numai dacă desfăşoară activitate în domeniul cercetării sauîn învăţământul universitar de profil, care se bucură de autoritateprofesională şi morală deosebită.

(2) Preşedintele Consiliului Superior, membrii titulari şi membrii supleanţi sunt aleşi prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani.Pentru asigurarea continuităţii, mandatele a jumătate din membriialeşi încetează după 2 ani. Membrii cărora le încetează mandatulsunt nominalizaţi prin vot secret. Celorlalţi membri, după 4 ani, leîncetează mandatul şi nu mai sunt înscrişi în listele de candidaţi.Preşedintele şi membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşidupă cel puţin o perioadă egală cu cea a mandatului îndeplinit.

(3) Preşedintele Consiliului Superior poate fi ales pentru operioadă de cel mult două mandate.

(4) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) referitoare la alegeri suntaplicabile şi filialelor Corpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi.

(5) Preşedintele Consiliului Superior şi preşedinţii filialelorjudeţene nu pot avea atribuţii referitoare la conducerea executivăa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

246

(6) Preşedintele Consiliului Superior reprezintă Corpul Ex-perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.

Art. 33(1) Pe lângă Consiliul Superior funcţionează Comisia Supe

rioară de Disciplină, compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi,astfel:

a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani dintre experţiiînscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;

b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;

c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.

(2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.(3) Comisia Superioară de Disciplină aplică sancţiunile disci

plinare prevăzute la art. 17 şi soluţionează contestaţiile la hotărâriledisciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor.

(4) Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de ComisiaSuperioară de Disciplină se depun la Consiliul Superior al CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi care decide.

Art. 34(1) Adunarea generală a filialelor este formată din membrii

experţi contabili şi contabili autorizaţi, cu domiciliul stabilit în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.

(2) Adunarea generală a filialei este legal constituită cuparticiparea majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. (1), iar hotărârile sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea celor prezenţi.

247

(3) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul nece-sar, se convoacă din nou Adunarea generală, în termen de cel mult 30 de zile, care este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor prevăzuţi la alin. (1).

Art.35Adunarea generală a filialei are următoarele atribuţii:a) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei şi exe

cuţia acestuia;b) asigură buna exercitare a profesiei de expert contabil şi

de contabil autorizat pe plan local;c) alege şi revocă membrii Consiliului filialei Corpului Ex

perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi cenzorii;d) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru Consiliul

Superior al Corpului Experţilor Contabili si ContabililorAutorizaţi;

e) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul filialeişi de Comisia de Disciplină care funcţionează pe lângăacesta şi hotărăşte;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege şi de regulament sau hotărâte de Consiliul Superior al CorpuluiExperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

Art. 36(1) Pe lângă Consiliul filialei funcţionează o Comisie de

Disciplină compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi: preşedinteleşi 4 membri aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 anidintre membrii experţi contabili care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

(2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.(3) Comisia de Disciplină a filialei aplică sancţiunile prevă

zute la art. 17 lit. a), b) şi c).

248

Art. 37(1) Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi şi

filialele sale îşi acoperă cheltuielile din venituri, care se constituiedin:

- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectivde contabil autorizat;

- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi;

- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;

- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

- donaţii;

- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi si a filialelor sale, stabilite prinregulament.

(2) Taxele de înscriere în evidenţă si cotizaţiile pe tranşe devenit se stabilesc anual de Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

CAPITOLUL IV Supravegherea publică

Art. 38Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Art. 39Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor

să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:

249

a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele ConsiliuluiSuperior, fără drept de vot;

b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câteori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România contravin reglementărilor legale.Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârileCorpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţidin România la instanţa de contencios administrativ, încondiţiile legii. Prin derogare de la prevederile art. 7 dinLegea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura prealabilănu este obligatorie.

Art. 40Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută la art. 39 lit. b),

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Econo-miei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul Su-perior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la ce-rerea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.

Art 41Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor

să supravegheze activitatea publică a Consiliului filialei au urmă-toarele atribuţii:

a) participă la lucrările Adunării generale, ale Consiliuluifilialei, ale Biroului Permanent şi ale Comisiei de Disciplină, fără drept de vot;

b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România cu privire la aprobarea sau refuzul

250

de înscriere în evidenţa acestuia de către Consiliile filia-lelor, pe care le consideră nelegale;

c) sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire lahotărârile Comisiei de Disciplină a filialei pe care le consideră nelegale;

d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economieişi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor Consiliului filialeicare contravin reglementărilor legale, precum şi cu privirela cazurile prevăzute la lit. b) si c).

Art. 42(1) Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute

la art. 39 şi 41, materialele supuse dezbaterii organelor respectivese transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.

(2) în cazul netransmiterii materialelor supuse dezbateriiorganelor respective către persoanele desemnate de MinisterulEconomiei si Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru carenu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelorpoate exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Art. 43(1) Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert

contabil şi de contabil autorizat de către persoane neautorizate saucare se aflăîntr-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiuneşi se sancţionează potrivit legii penale.

(2) Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii deexpert contabil şi de contabil autorizat fără viza anuală se sancţionează disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi func-

251

ţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autori-zaţi.

Art. 44Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul

Superior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.

CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 45Persoanele care au calitatea de expert contabil în condiţiile

Decretului nr. 79/1971 privind expertiza contabilă şi expertiza tehnică îşi păstrează această calitate dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 lit. a) şi c).

Art. 46Organizarea Adunărilor generale de constituire a filialelor,

precum si a primei Conferinţe naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se va asigura de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordo-nanţe în Monitorul Oficial al României.

Art. 47(1) Atribuţiile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi

controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti***)

***) în prezent, în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor funcţionează, conform Hotărârii Guvernului nr. 386/2007, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.

252

privind activitatea de expertiză judiciară contabilă şi tehnică, referitoare la evidenţa şi recomandarea experţilor, urmărirea înca-sării onorariilor si plata acestora, potrivit legii, trec la tribunalele judeţene şi al municipiului Bucureşti.

(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controluluifinanciar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor predatribunalelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, în termen de 30 dezile de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi, evidenţele experţilor contabili şi experţilor tehnici,arhiva expertizei tehnice, precum şi lucrările curente privind expertiza contabilă şi expertiza tehnică judiciară, în vederea asigurăriidesfăşurării activităţii de expertiză judiciară conform reglementărilor legale.

(3) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2),se suplimentează statele de funcţii ale tribunalelor cu câte un postde inspector de specialitate sau de referent, iar cel al TribunaluluiMunicipiului Bucureşti****) cu 3 asemenea posturi.

Art. 48(1) Direcţiile generale ale finanţelor publice si controlului

financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor vira încontul filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România soldul privind cota de 10% reţinută din onorariileîncasate pentru expertize contabile.

(2) Soldul provenit din cota de 10% asupra onorariilor pentruexpertiza tehnică se va vira în contul Ministerului Justiţiei - Biroulcentral pentru expertize tehnice, deschis la Casa de Economii şiConsemnaţiuni - CEC SA.

****) Conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, denumirea „Tribunalul Municipiului Bucureşti" a fost înlocuită cu denumirea „Tribunalul Bucureşti".

253

Art. 49(1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data publicării ei

în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe preve

derile referitoare la organizarea expertizei contabile din Decretulnr. 79/1971 privind expertiza contabilă si expertiza tehnică seabrogă. Prevederile din Decretul nr. 79/1971 care privesc expertizatehnică rămân în vigoare.

254

REGULAMENTULde organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*)

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

1. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi dinRomânia, denumit în continuare Corpul, este persoană juridică deutilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabilişi contabilii autorizaţi, precum si societăţile comerciale de expertizăcontabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, în condiţiileprevăzute de lege.

2. Corpul, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice,acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabilşi de contabil autorizat si are dreptul să controleze competenţa şimoralitatea membrilor săi, precum şi calitatea serviciilor prestatede aceştia.

Membrii Corpului, potrivit actului normativ de înfiinţare, îşi aleg organele de conducere care să îi reprezinte în faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.

*) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 8/90/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 23 iunie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a fost aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România nr. 1/1995 şi a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 28 martie 2001.

255

CAPITOLUL II Organele de

conducere şi de control ale Corpului

3. Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi (denumită în continuare Conferinţa naţională), Consiliul Superior al Corpului (denumit în continuare Consiliul Superior) si Biroul Permanent al Consiliului Superior (denumit în continuare Biroul Permanent).

4. Conferinţa naţională este organul superior de conducereşi de control al Corpului.

Conferinţa naţională este constituită din membrii Consiliului Superior, membrii Consiliilor filialelor Corpului, ai Comisiilor de Disciplină, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior şi Consiliile filialelor, precum şi din reprezentanţi ai membrilor din fiecare filială a Corpului, desemnaţi de Adunările generale, conform normei de reprezentare de l la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului expirat.

5. Conferinţa naţională este legal constituită dacă este asigurată participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la pct. 4 paragraful 2, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţiimembrilor prezenţi. Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată din nou Conferinţa naţională, careeste legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărulmembrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la pct. 4 paragraful 2, iarhotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Conferinţa naţională este ordinară şi extraordinară.6. Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija

Consiliului Superior, care alege locul şi stabileşte data; convocarea

256

Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.

7. Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, repu-blicată.

în exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:

a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului devenituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat,precum si bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiuluifinanciar viitor, prezentate de Consiliul Superior;

b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivelcentral şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şide salarizare a personalului angajat al Corpului;

c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumulcheltuielilor de deplasare si reprezentare;

d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Superior şi ai Comisiei de cenzori; alege şi revocă preşedinteleşi 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină;

e) aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatulalegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilorConsiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celoraleşi;

f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentruorganele alese ale Corpului;

g) aprobă normele privind controlul modului de respectarea normelor profesionale, constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat;

257

h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de înscriere în evidenţele Corpului;

i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Cor-pului, în conformitate cu Anexa nr. 3 la prezentul regu-lament;

j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum si a pro-priilor hotărâri.

8. Conferinţa naţională extraordinară are loc numai în cazurideosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile înaintea datei fixatepentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordiniide zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propunereafilialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilorCorpului.

9. Cu ocazia Conferinţei naţionale extraordinare pot fi organizate „zile de studii" (seminarii, colocvii etc.), ca urmare a unorlucrări executate şi expuse de experţi contabili şi contabili autorizaţişi, eventual, cu concursul unor persoane şi personalităţi din afaraCorpului, sub conducerea unui raportor general, desemnat de Consiliul Superior dintre membrii săi.

10. Consiliul Superior exercită drepturile Corpului, aferentestatutului său de persoană juridică de utilitate publică; în modesenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele său şi coordonarea acţiunilor Consiliilor filialelor judeţene.

11. Consiliul Superior cuprinde maximum 24 de membri,inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajulexperţilor contabili în raport cu totalul membrilor Corpului lanivelul ţării, conform tabelului următor:

258

Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării

Numărul membrilor titulari

Numărul membrilor supleanţi

Experţi contabili

Contabili autorizaţi

Experţi contabili

Contabili autorizaţi

Până la 50% inclusiv 16 8 5 3

Peste 50% şi până la 65% inclusiv

17 7 6 2

Peste 65% şi până la 85% inclusiv

20 4 7 1

Peste 85% şi până la 100% 23 1 7 1

100% 24 - 8 -

Stabilirea locurilor aferente celor două categorii profesionale se face, potrivit paragrafului l, de către Biroul Permanent, cu 3 luni înaintea datei stabilite pentru alegeri.

12. Funcţiile membrilor Consiliului Superior nu sunt remunerate; aceştia însă beneficiază de decontarea cheltuielilor de deplasare si de reprezentare. De asemenea, pot primi indemnizaţiipentru activităţile efectiv prestate pentru Corp, în limitele şi încondiţiile aprobate de Conferinţa naţională.

13. Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului Superior suntaleşi, prin vot secret, pentru 4 ani. Pentru asigurarea continuităţiiactivităţilor Corpului mandatele a jumătate din numărul celor aleşisunt reînnoite la fiecare 2 ani.

14. Locurile vacante în Consiliul Superior provin, de regulă,prin încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani în cadrulacestuia. Membrii cărora le încetează mandatul pot să îşi depunăcandidatura şi să fie realeşi după o perioadă cel puţin egală cu ceaa mandatului îndeplinit.

15. Alegerile pentru Consiliul Superior se fac prin vot secret;sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut minimum două treimidin numărul voturilor exprimate, în cazul în care candidaţii nuîntrunesc această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin,

259

la care sunt declaraţi aleşi cei care au întrunit majoritatea simplă a voturilor exprimate.

16. Modul de depunere a candidaturilor, de desfăşurare avotării şi de stabilire a celor aleşi este prezentat în Anexa nr. l laprezentul regulament.

17. Consiliul Superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este necesar; deasemenea, poate fi convocat la cererea Biroului Permanent, a majorităţii membrilor Consiliului Superior, precum şi la cererea Comisiei Superioare de Disciplină. Şedinţele Consiliului Superior aucvorum dacă sunt prezenţi sau reprezentaţi trei pătrimi din numărul membrilor titulari. Hotărârile Consiliului Superior sunt valabiledacă au fost luate cu două treimi din numărul membrilor prezenţi.Dacă nu s-a întrunit cvorumul, se organizează o altă şedinţă a Consiliului Superior, cu o participare de cel puţin 40% din numărulmembrilor titulari, cu aceeaşi ordine de zi şi făcând obiectul uneiconvocări speciale în termen de 15 zile. în acest caz, hotărârile seiau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. La paritate de voturi, votul preşedintelui de şedinţă este hotărâtor.

Deliberările Consiliului Superior au caracter strict secret; ho-tărârile sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Moni-torul Oficial al României, Partea I.

18. Consiliul Superior are următoarele atribuţii:a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului

Superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;

b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor si Ministerului Justiţiei; Regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fiînaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celordouă ministere;

260

c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţionalal profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;

d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;

e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesiade expert contabil şi de contabil autorizat;

f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţiide expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict;

g) asigură coordonarea activităţii Consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şicheltuieli al Corpului;

h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;

i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze pro-fesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de Disciplină;

k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;

1) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exer-citarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profe-sional de către toţi membrii Corpului;

m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor Comi-siilor de Disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri admi-nistrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei Superioare de Disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt pre-zentate Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

261

n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a exper-ţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

19. Biroul Permanent al Consiliului Superior este compusdin preşedinte, ales de Conferinţa naţională, şi din vicepreşedinţi,aleşi de Consiliul Superior.

Preşedintele Consiliului Superior este si preşedintele Biroului Permanent.

20. Vicepreşedinţii Biroului Permanent sunt aleşi prin votsecret dintre membrii Consiliului Superior. Alegerea la primul turde scrutin este valabilă cu votul a două treimi din numărul celorprezenţi, care trebuie să fie de cel puţin trei pătrimi din numărulmembrilor Consiliului Superior. La al doilea tur, candidaţii suntaleşi pe baza majorităţii simple, dintr-o participare de cel puţin40% din numărul membrilor; la egalitate de voturi, este ales celmai în vârstă. După expirarea mandatului, vicepreşedinţii BirouluiPermanent pot fi realeşi după o perioadă egală cu cea a mandatuluideţinut.

21. în cazul în care postul devine vacant sau dacă un membrueste în imposibilitate de a-şi îndeplini mandatul, se procedează lao nouă alegere.

22. Biroul Permanent al Consiliului Superior se întruneştelunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţiisimple a membrilor săi. Biroul Permanent asigură înfăptuirea hotărârilor Conferinţei naţionale şi ale Consiliului Superior în perioadeledintre şedinţele acestuia. Deciziile emise de Biroul Permanent întreşedinţele Consiliului Superior se prezintă acestuia pentru validare.

23. Biroul Permanent, cu două luni înaintea începerii anului,stabileşte normativele de cheltuieli la nivelul Corpului şi al filialelor, ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetului, privind:

- cheltuielile de deplasare în ţară şi în străinătate;- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului Per

manent, ale secţiunilor, departamentelor şi ale invitaţiloracestora;

262

- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile şi obliga-ţiile diverse ce revin membrilor Consiliului Superior, ţi-nând seama de funcţiile acestora.

24. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţanaţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poatefi reales pentru cel mult încă un mandat.

Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţă-mântul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în func-ţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.

25. Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi a deciziilor Biroului Permanent şicoordonează activitatea curentă a Corpului.

26. Preşedintele Consiliului Superior are următoarele atribuţii:a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Superior şi ale

Biroului Permanent;b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor

prevăzute în Anexa nr. 2 la prezentul regulament;c) prezintă anual Consiliului Superior, spre adoptare, pro

iectul de buget pentru exerciţiul viitor;d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se

facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa naţională;

e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului Superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;

f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilorsau organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărândprestigiul şi independenţa profesională ale membrilor săi;

263

g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa na-ţională, de Consiliul Superior si de Biroul Permanent.

27. Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul BirouluiPermanent, are acces la lucrările Consiliilor filialelor, secţiunilorsi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept devot.

28. Preşedintele Consiliului Superior poate să delege unmembru al acestuia pentru o acţiune sau activitate determinată.

29. Preşedintele Consiliului Superior are competenţa să reunească preşedinţii Consiliilor filialelor sau reprezentanţii lor, învederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei, de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv.

30. Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâtede Biroul Permanent, de Consiliul Superior şi de Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii dintre organele alese şi organele executive ale Corpului se înfiinţează Secretariatul organelor de conducere ale Corpului. Modul de organizare si funcţionare, precumşi atribuţiile Secretariatului organelor de conducere ale Corpuluise stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.

31. Cenzorii sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpuluicare nu fac parte din Consiliul Superior. Cenzorii nu pot îndeplinimai mult de două mandate consecutive.

32. Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare aCorpului pentru exerciţiul financiar încheiat, a concordanţei dintreoperaţiile înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetulde venituri şi cheltuieli, raportând Conferinţei naţionale în legăturăcu regularitatea şi sinceritatea conturilor şi a execuţiei bugetare.

De asemenea, cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea Conferinţei naţionale.

Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului re-gulament aprobat de Consiliul Superior.

264

CAPITOLUL III Organizarea activităţii Corpului

33. Activităţile Corpului se desfăşoară în cadrul secţiunilor,subordonate Birourilor Permanente, precum şi departamentelor,direcţiilor si sectoarelor, subordonate directorului general executivşi directorilor executivi ai filialelor, după caz.

34. Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume: Secţiunea experţilor contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi. Atribuţiile acestora se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior.

Conducerea fiecărei secţiuni este asigurată de cel mult 5 mem-bri, desemnaţi din cadrul Consiliului Superior, dintre care: un pre-şedinte (desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului Permanent), un supleant şi 1-3 membri. La propunerea vicepreşedinţilor de resort, în funcţie de necesităţi, secţiunile se completează, prin decizia pre-şedintelui Consiliului Superior, cu specialişti, chiar din afara Corpului, cunoscuţi pentru calificarea, competenţa şi lucrările lor; aceştia au în cadrul secţiunilor vot consultativ.

Secţiunile fac parte din structurile alese ale Corpului şi îşi des-făşoară activitatea operativă prin structurile executive ale Corpului.

35. Activitatea secţiunilor se desfăşoară pe baza programelorde activitate aprobate de Consiliul Superior; activitatea structurilorexecutive se desfăşoară pe baza regulamentului intern, a normelor,programelor şi procedurilor de lucru aprobate de Consiliul Superior.

36. Structurile alese şi executive ale Corpului, în exercitareafuncţiilor lor, sunt răspunzătoare pentru păstrarea secretului profesional.

37. Toţi membrii Consiliului Superior care, fără o motivarevalabilă, refuză sau se abţin de la îndeplinirea obligaţiilor profesionale sau de la efectuarea lucrărilor care le sunt impuse de funcţionarea normală a acestuia sunt consideraţi, de drept, demisionaţidin calitatea lor de membri ai Consiliului.

265

De asemenea, sunt consideraţi demisionaţi membrii Consi-liului Superior care au fost sancţionaţi disciplinar.

Constatarea renunţării unui membru la funcţiile pentru care a fost ales se face prin decizie motivată a Consiliului Superior.

38. Sub coordonarea preşedintelui Biroului Permanent, activitatea executivă a Corpului se realizează prin structuri operativeşi administrative conduse de directorul general executiv, numit deConsiliul Superior, care răspunde de buna funcţionare a structurilorexecutive ale Corpului.

39. Directorul general executiv are următoarele atribuţii:a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea comparti

mentelor executive;b) pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget

ale filialelor; elaborează proiectul de buget al Corpului;după însuşirea acestora de către Biroul Permanent, prinpreşedintele acestuia, le prezintă Consiliului Superiorpentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începereaexerciţiului financiar;

c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului Permanent; în acestsens asigură si răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;

d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi desecretariat;

e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilorcontabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în TabloulCorpului de către filiale;

f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;

g) organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legăturăcu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabilautorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei Superioare de Disciplină pe cei care se

266

fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publici-tatea;

h) asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;

i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activită-ţilor tuturor structurilor Corpului;

j) propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;

k) numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii apro-bate de Consiliul Superior, personalul de execuţie al Cor-pului şi îi stabileşte salariile; pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului Permanent;

1) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului, potrivit reglementărilor şi nor-melor în vigoare;

m) participă fără drept de vot la şedinţele Biroului Permanent şi ale Consiliului Superior, luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate.

40. în subordinea directorului general executiv funcţioneazăcompartimentele operative şi administrative care asigură funcţionarea curentă a Corpului. Atribuţiile, competenţele, structura depersonal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin regulamentul intern şi norme aprobate de Consiliul Superior, la propunerea directorului general executiv.

CAPITOLUL IV Organe care activează pe lângă Consiliul Superior

A. Comisia Superioară de Disciplină

41. Comisia Superioară de Disciplină are următoarele competenţe:

267

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduitaetică si profesională ale preşedinţilor şi membrilor Consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerilereferitoare la abateri de la conduita etică şi profesionalăale membrilor Consiliului Superior, făcând propuneri desancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică si profesională a preşedinţilor şi membrilorComisiilor de Disciplină de pe lângă Consiliile filialelor,precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabilsau de contabil autorizat în România şi aplică, după caz,sancţiunile prevăzute în art. 17 alin. (1) din OrdonanţaGuvernului nr. 65/1994, republicată;

c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor;

d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilorCorpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.

42. Comisia Superioară de Disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:

a) preşedintele şi 2 membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care se bucurăde autoritate profesională şi morală deosebită;

b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.In aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.Mandatul membrilor Comisiei Superioare de Disciplină este

de 4 ani.43. Pot face contestaţii la Comisia Superioară de Disciplină

împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor toţi ceiinteresaţi, precum şi Consiliile filialelor.

268

Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comuni-cării hotărârii Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

yv

44. In perioada de judecare a contestaţiei se suspendă a-plicarea prevederilor hotărârii de sancţionare pentru lucrărileîncepute.

45. Pregătirea, audierea, deliberarea, natura şi comunicareahotărârilor se fac în aceleaşi condiţii ca şi în cazul celor prevăzutepentru faptele din competenţa de judecare a Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

46. Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregătiraportul si pentru a-1 susţine în faţa Comisiei Superioare de Disciplină la termenul stabilit.

în cazurile prevăzute la pct. 41 lit. a) teza a doua, hotărârea de sancţionare se supune dezbaterii Conferinţei naţionale, care o poate confirma sau infirma.

47. Membrii Comisiei Superioare de Disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatuluilor.

48. Hotărârile Comisiei Superioare de Disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicareahotărârii.

49. Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare ComisiaSuperioară de Disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiileproprii pronunţate, precum şi cu cele pronunţate de Comisiile deDisciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului.

B. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul Superior

50. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pelângă Consiliul Superior participă la lucrările Conferinţei naţionaleşi la şedinţele Consiliului Superior, fără drept de vot.

269

în acest sens:- primeşte convocările la lucrările Conferinţei naţionale şi

ale Consiliului Superior, materialele supuse dezbateriifiindu-i trimise cu 7 zile înainte;

- primeşte deciziile şi hotărârile luate în Biroul Permanent,Consiliul Superior şi Conferinţa naţională, iar la cerere,şi materialele care au stat la baza acestora, în cel mult 7 zilede la luarea lor;

- sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câteori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite spre înştiinţare BirouluiPermanent o copie a sesizării.

CAPITOLUL V Organele teritoriale ale Corpului

A. Organele de conducere şi de control ale filialelor

51. în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti Corpulîşi constituie filiale fără personalitate juridică.

52. Organele de conducere ale filialelor sunt: Adunările generale, Consiliile filialelor şi Birourile Permanente ale acestora.

Controlul activităţii filialei se exercită de către cenzori.53. Consiliul filialei cuprinde maximum 10 membri titulari,

inclusiv preşedintele, şi 4 membri supleanţi.Repartiţia locurilor între experţii contabili şi contabilii auto-

rizaţi variază de la o filială la alta, în funcţie de procentajul ex-perţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării şi de mărimea filialei, conform tabelului de mai jos:

270

Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării

Numărul membrilor titulari

Numărul membrilor supleanţi

Experţi contabili

Contabili autorizaţi

Experţi contabili

Contabili autorizaţi

Filiale cu peste 1.000 de membri

Până la 50% inclusiv

6 4 2 2

Peste 50% şi până la 65% inclusiv 7 3 3 1

Peste 65% şi până la 85% inclusiv 8 2 3 1

Peste 85% şi până la 100% 9 1 4 0

100% 10 0 4 0

Filiale între 500-1.000 de membri

Până la 50% inclusiv

4 2 3 1

Peste 50% şi până la 65% inclusiv 5 1 3 1

Peste 65% şi până la 85% inclusiv 5 1 4 0

Peste 85% şi până la 100% inclusiv 6 0 4 0

Filiale sub 500 de membri

Până la 65% inclusiv

3 1 1 1

Peste 65% şi până la 100% 4 0 2 0

100% 4 0 2 0

La filialele care au sub 100 de membri, Consiliul filialei este format din 3 membri titulari, dintre care 2 experţi contabili, şi 2 mem-bri supleanţi, unul expert contabil şi celălalt contabil autorizat.

54. Funcţiile membrilor Consiliului filialei nu sunt remunerate; sunt acoperite însă cheltuielile de deplasare şi de reprezentare.De asemenea, membrii Consiliului filialei pot primi indemnizaţiiîn limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa naţională.

55. Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului filialei suntaleşi prin vot secret pentru o perioadă de 4 ani. Pentru asigurareacontinuităţii activităţii mandatele a jumătate din numărul membriloraleşi încetează după 2 ani.

271

56. Locurile vacante în Consiliul filialei provin, de regulă,din încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani de activitateîn cadrul Consiliului; mandatul membrilor care au fost sancţionaţidisciplinar încetează.

Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit.

57. Modul de declarare a candidaturilor, de desfăşurare avotării şi de stabilire a celor aleşi este prezentat în Anexa nr. l laprezentul regulament.

58. Consiliul filialei este convocat de preşedintele său ori decâte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru.

Convocarea, la cererea majorităţii membrilor săi, este obli-gatorie, data şi ordinea de zi comunicându-se cu 10 zile înainte.

59. Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra problemelor ce sunt în competenţa sa şi care sunt înscrise pe ordinea dezi, cu excepţia celor care, datorită urgenţei lor, sunt supuse în şedinţă de către preşedinte; dezbaterile sunt conduse potrivit condiţiilor prevăzute în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.

60. Cvorumul necesar pentru organizarea unei reuniuni aConsiliului este de două treimi din numărul membrilor titulari.

Hotărârile Consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor săi. Dacă această majoritate nu a fost asigurată, se va organiza o şedinţă la care majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficientă dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor Con-siliului. La egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

61. Preşedinţii Consiliilor filialelor se reunesc la intervalede timp regulate, sub preşedinţia preşedintelui Consiliului Superior,în vederea realizării unei informări reciproce şi armonizării poziţiilor lor adoptate la nivelul filialelor, în domeniul competenţelordescentralizate.

62. Deliberările Consiliului filialei au caracter strict secret;hotărârile însă sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/saupe site-ul filialei Corpului.

272

63. Consiliul filialei are următoarele atribuţii:a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert

contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate afilialei;

b) asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;

c) asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sauconflictelor de ordin profesional;

d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia, potrivitprecizărilor Consiliului Superior;

e) sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat;

f) sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterileprofesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;

g) efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toateformele de publicitate colectivă considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului Superior;

h) pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile pre-văzute de prezentul regulament, precum şi încetarea pro-vizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

i) analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul Superior;

j) urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinţa naţională, precum şi execuţia bu-getului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau pro-punând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei;

k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de condu-cere ale Corpului.

273

64. Biroul Permanent al Consiliului filialei este compus din2-4 membri: un preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi; când sunt maimulţi vicepreşedinţi, unul dintre aceştia este ales din cadrul contabililor autorizaţi.

Preşedintele Consiliului filialei este şi preşedintele Biroului Permanent.

Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp preşedinte sau vicepreşedinţi ai Consiliului Superior.

65. Vicepreşedinţii Biroului Permanent sunt aleşi prin votsecret dintre membrii Consiliului. Alegerea la primul tur de scrutineste valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi,care trebuie să reprezinte cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului filialei. Dacă un al doilea tur este necesar, votulmajorităţii simple este suficient dintr-o participare de cel puţin 40%din numărul membrilor Consiliului. La egalitate de voturi este alescel mai în vârstă.

Biroul Permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor săi.

66. Biroul Permanent urmăreşte întocmirea proiectului bugetului filialei potrivit normelor emise de Corp şi înaintarea acestuiaîn termen la Consiliul Superior.

67. Preşedintele Consiliului filialei este ales de Adunareagenerală dintre membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 anişi poate fi reales o singură dată.

Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţă-mântul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.

68. Preşedintele Biroului Permanent al filialei asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi ale Consiliului filialei,

274

precum şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei, având următoarele atribuţii principale:

a) convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia, potrivit prevederilor Anexei nr. 2 la prezentul regulament;

b) reprezintă Consiliul filialei pe lângă Consiliul Superiorşi pe lângă membrii Corpului;

c) reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilorpublice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite deConsiliul Superior;

d) asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetulaprobat;

e) asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor Anexeinr. l la prezentul regulament;

f) supune spre aprobare Adunării generale execuţia bugetului de venituri si cheltuieli pe anul expirat;

g) arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şiclienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă acceptăacest arbitraj;

h) supune Adunării generale anuale propunerile pentru acor-darea de distincţii onorifice, conform procedurii prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentul regulament;

i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi de deciziile organelor de con-ducere ale filialei şi ale Corpului.

69. în cazul în care un membru al Corpului este confruntat cuo dificultate particulară, îndeosebi pe plan etic, acesta poate ceresprijinul colegial al preşedintelui Consiliului filialei; intervenţiapreşedintelui este numai de natură să aplaneze aceste dificultăţi.

70. în caz de deces al unui membru al Corpului, preşedintelepoate, la cererea celor îndreptăţiţi, să desemneze un coleg care săasigure administrarea profesională provizorie a lucrărilor acestuia.

275

O asemenea măsură poate fi luată, la cerere, şi în cazul incapacităţii temporare.

71. în cazul când Comisia Superioară de Disciplină sau Comisia de Disciplină a filialei sancţionează un membru al Corpului cususpendarea dreptului de a exercita profesia, preşedintele consiliului filialei desemnează pe unul sau pe mai mulţi dintre membriifilialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului interesat, săexecute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi duratasuspendării.

72. Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţica înlocuitor de drept pe perioada cât el absentează sau în caz dedemisie. Vicepreşedintele desemnat ca înlocuitor de drept poatefi, la rândul său, înlocuit cu un alt vicepreşedinte desemnat în acestsens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit să lipsească, de celmai în vârstă membru al Consiliului filialei.

73. Conducerea executivă a filialei se realizează de directorulexecutiv al filialei, salariat angajat prin concurs, responsabil cubuna funcţionare a compartimentelor operative şi administrative.

74. Directorul executiv al filialei are următoarele atribuţii:a) execută hotărârile Consiliului filialei şi măsurile stabilite

de organele de conducere ale Corpului;b) elaborează proiectul bugetului filialei conform normelor

emise de Consiliul Superior;c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat

şi angajează cheltuieli în limita bugetului aprobat;d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de

secretariat ale filialei;e) organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi a

contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale;

f) asigură elaborarea documentelor primare şi a situaţiilornecesare în vederea ţinerii contabilităţii, conform reglementărilor legale şi normelor emise de Consiliul Superior;

276

g) propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şide salarizare a personalului necesar, care urmează să fiesupusă aprobării Consiliului Superior; h) participă fără

drept de vot la şedinţele Biroului Permanentsi ale Consiliului filialei, luând cunoştinţă de deciziileadoptate; i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în

actele normative,precum si în hotărârile şi deciziile organelor de conducereale filialei şi ale Corpului.

75. Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vicepreşedinte expert contabil, iar Secţiunea contabililor autorizaţi estecondusă de vicepreşedintele contabil autorizat.

B. Organizarea activităţii filialelor

76. Activităţile desfăşurate de filială se organizează pe următoarele verigi:

- Secţiunea experţi contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi, organe alese;

- sectoare, birouri şi compartimente, potrivit organigrameişi statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior, reprezentând structurile executive ale filialei.

77. Conducerea secţiunilor este asigurată de 3 membri desemnaţi din cadrul Consiliului filialei, dintre care: un preşedintedesemnat dintre vicepreşedinţii Biroului Permanent şi 2 membri.

78. în funcţie de necesităţile secţiunilor, Biroul Permanental Consiliului filialei, prin decizia sa, poate completa secţiunile cuspecialişti apreciaţi pentru competenţa şi lucrările lor; aceştia auîn cadrul secţiunilor drept de vot consultativ.

79. Şedinţele secţiunilor se ţin cu respectarea prevederilorAnexei nr. 2 la prezentul regulament.

80. Desemnarea membrilor Secţiunii experţilor contabili seface din categoria experţilor contabili, membri ai Consiliului filialei,iar a membrilor Secţiunii contabililor autorizaţi, pe cât posibil, dincategoria contabililor autorizaţi, membri ai Consiliului filialei.

277

81. Secţiunile îşi desfăşoară activitatea pe bază de programeaprobate de Consiliul filialei.

Pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării atribuţiilor organelor alese ale filialei, preşedintele împreună cu directorul executiv desemnează o persoană din cadrul structurilor executive ale filialei.

C. înscrierea în Tabloul Corpului

82. Activităţile prevăzute la art. 6, 7 şi 10 din OrdonanţaGuvernului nr. 65/1994, republicată, pot fi desfăşurate numai depersoanele având calitatea de expert contabil, respectiv contabilautorizat, înscrise în Tabloul Corpului, dovedită cu legitimaţia demembru, vizată anual.

83. înscrierea în Tabloul Corpului se face la cererea experţilorcontabili şi a contabililor autorizaţi cu domiciliul sau sediul socialîn raza teritorială a filialei respective.

84. Candidatul depune la secretariatul filialei dosarul cuprinzând cererea sa şi documentele justificative din care să rezulteîndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesieişi pentru înscrierea în Tabloul Corpului.

85. Dosarul este verificat de compartimentul de specialitateîn ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentruexercitarea profesiei, precum şi în ceea ce priveşte îndeplinireacondiţiilor prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. Acesta întocmeşte un raport cu constatările sale care estesupus directorului executiv pentru aprobarea sau respingerea cereriide înscriere în Tabloul Corpului.

86. Decizia luată în legătură cu înscrierea în Tabloul Corpuluise trimite compartimentului de specialitate însărcinat cu aceasta.

87. în vederea garantării drepturilor de apărare, înainteadeciziei de respingere a cererii, cel interesat are acces la dosar,inclusiv la raportul de verificare, şi este convocat, dacă este cazul,

278

însoţit de un avocat sau un coleg, pentru a fi audiat în şedinţa Consi-liului filialei respective.

88. Decizia privind refuzul de înscriere în Tabloul Corpuluitrebuie să fie temeinic motivată; cel interesat o poate contesta lasecţiunea respectivă din cadrul Consiliului filialei, în termen de15 zile de la comunicare. Dacă este nemulţumit de decizia Consiliului filialei, cel interesat poate contesta la Consiliul Superior întermen de 30 de zile de la primirea acesteia.

89. Procedura de înscriere a societăţilor comerciale de expertiză contabilă, precum şi a birourilor secundare ale acestorasau a cabinetului expertului contabil sau contabilului autorizat estecea prevăzută la pct. 83-88.

90. Procedura de înscriere a persoanelor fizice străine şi apersoanelor juridice cu capital străin sau mixt se face cu respectareaprocedurii stabilite de Consiliul Superior.

91. Tabloul Corpului este împărţit în 8 secţiuni, cuprinzândmembrii Corpului cu drept de a exercita profesia de expert contabilsau de contabil autorizat, şi anume:

Secţiunea întâi - experţi contabili - liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate.

Secţiunea a doua - experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie şi cerce-tare şi instituţii centrale sau locale.

Secţiunea a treia - persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului.

Secţiunea a patra - experţi contabili care îşi desfăşoară acti-vitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinete, membre ale Corpului:

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.Secţiunea a cincea - contabili autorizaţi liber-profesionişti

care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate.

279

Secţiunea a şasea - contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare si de asigurări, educaţie si cercetare şi instituţii centrale şi locale.

Secţiunea a şaptea - contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor comerciale de contabilitate, mem-bre ale Corpului:

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.Secţiunea a opta - Titluri onorifice:A. preşedinţi de onoare;B. experţi contabili de onoare;C. contabili autorizaţi de onoare.Structura pe secţiuni a Tabloului se aprobă prin hotărâre a

Consiliului Superior şi se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

92. Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabilsau de contabil autorizat, inactive, se ţine în cadrul secţiunilor Experţicontabili şi Contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.

Procedura de reactivare a membrilor inactivi se stabileşte de Consiliul Superior.

D. Drepturi şi obligaţii ce decurg din înscrierea înTabloul Corpului

93. înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Atunci când un membru al Corpului transferă activitatea sa într-o altă filială, el trebuie să ceară transferarea dosarului său şi înscrierea în Tabloul Corpului la filiala pe teritoriul căreia s-a transferat; la fel se va proceda şi în cazul societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi societăţilor comerciale de contabilitate.

94. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţilecomerciale de contabilitate, membre ale Corpului, au obligaţia să

280

comunice filialelor de care aparţin toate modificările intervenite în forma de organizare, locurile de desfăşurare a activităţii, com-ponenţa asociaţilor sau acţionarilor lor si/sau în obiectul de activi-tate al acestora, în termen de 30 de zile de la producerea acestora.

95. După înscrierea în Tabloul Corpului experţii contabili şicontabilii autorizaţi depun, în formă scrisă, jurământul prevăzut laart. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată.

96. în exercitarea profesiei, experţii contabili şi contabiliiautorizaţi răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivitlegii şi prezentului regulament.

Membrii Corpului pot prevedea prin contractele încheiate în condiţiile legii cu clienţii limitarea răspunderii civile a acestora.

Este interzisă efectuarea de către experţii contabili si conta-bilii autorizaţi de lucrări specifice profesiei pentru operatorii eco-nomici sau pentru instituţiile unde sunt salariaţi sau pentru cei cu care acestea sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă.

De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru ope-ratorii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

Situaţiile de incompatibilităţi şi conflicte de interese pot fi de-taliate de Consiliul Superior şi Conferinţa naţională, în conformitate cu legislaţia europeană şi cu standardele internaţionale ale profesiei.

97. Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:

a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentrusăvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;

b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;

c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi

conflicte de interese;

281

e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;

f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

98. Orice membru al Corpului poate cere încetarea provizoriede a mai face parte din acesta. La cererea adresată conducerii filialei,prin scrisoare recomandată ori prin depunere la secţiunea de resortcu semnătură de primire, se arată motivele şi data de la care doreştesă înceteze a mai fi membru al Corpului.

99. întreruperea provizorie a activităţii se pronunţă în modobligatoriu în cazul în care Consiliul filialei estimează că nouaactivitate a profesionistului este incompatibilă cu calitatea de membru al Corpului.

100. Faptul că cel interesat a cerut încetarea provizorie de amai face parte din Corp nu îl exonerează de răspunderea disciplinarăpentru abaterile comise anterior cererii sale.

101. începând cu ziua în care i s-a comunicat acceptareacererii, cel în cauză încetează de a mai fi membru al Corpului şi numai figurează în Tabloul Corpului. El nu mai este supus disciplineiCorpului şi nici regulilor sale; de asemenea, nu mai poate exercitaprofesiunea de expert contabil sau de contabil autorizat.

102. Cel interesat poate, atunci când doreşte, dar nu mai târziude 3 ani şi când sunt îndeplinite condiţiile necesare stabilite deRegulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului, să obţinăreînscrierea sa în Tabloul Corpului, dând curs procedurii prevăzutepentru înscriere.

în cazul în care a trecut o perioadă mai mare de 3 ani de la data renunţării la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat ori a radierii din Tablou, persoana în cauză va susţine din nou examenul de aptitudini pentru atribuirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat, dacă celelalte condiţii pentru obţinerea calităţii prevăzute de regulament sunt îndeplinite.

282

103. Orice membru al Consiliului filialei care, fără motivetemeinice, refuză sau se abţine de la îndeplinirea obligaţiilor personale sau de la efectuarea lucrărilor care îi sunt impuse defuncţionarea normală a Consiliului poate fi revocat din funcţie,fără ca aceasta să împiedice acţiunea disciplinară al cărei subiectar putea fi.

Revocarea se dispune de către Consiliul Superior prin hotă-râre.

104. Dacă, drept urmare a demisiei, a refuzului de a participala deliberări, a întreprinderii de acţiuni repetate prin care se încalcăRegulamentul şi normele Corpului, membrii Consiliului filialeiprovoacă prin aceasta imposibilitatea funcţionării corespunzătoarea structurilor organizatorice ale filialei, precum şi în situaţia încare, cu ocazia alegerilor generale sau parţiale, nu se prezintă niciocandidatură, Consiliul filialei se suspendă, iar atribuţiile acestuiavor fi exercitate de un administrator provizoriu desemnat de Consiliul Superior din rândul membrilor filialei respective, până la organizarea de noi alegeri generale sau parţiale. Pe întreaga duratăa îndeplinirii mandatului de administrator, activitatea acestuiaeste desfăşurată sub stricta îndrumare, coordonare şi supervizarea Biroului Permanent al Consiliului Superior şi a preşedinteluiCorpului.

Exercitarea atribuţiilor provizorii menţionate nu implică acte care să angajeze finanţele filialei şi nici luarea de decizii definitive privind personalul.

105. Cheltuielile de funcţionare a Consiliului filialei suntasigurate prin bugetul anual al Corpului. Acest buget este alimentatdin surse legal prevăzute, conform normelor aprobate de Conferinţanaţională.

106. In cazul în care bugetul filialei nu a fost votat în timputil sau în cazul în care bugetul nu a fost încă aprobat, prevederileultimului buget aprobat sunt luate în considerare, până la aprobareanoului buget.

283

107. Organigrama structurii administrative a filialei este prezentată spre aprobare Adunării generale ordinare a filialei de cătrepreşedintele Biroului Permanent al Consiliului filialei, pe baza recomandărilor făcute de Consiliul Superior.

CAPITOLUL VI Adunarea generală a filialei

108. Adunarea generală este organul de conducere şi controlal filialei si este compusă din toţi membrii activi ai acesteia înscrişiîn Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate participa decât la Adunareagenerală a filialei de care aparţine.

109. Adunarea generală ordinară se convoacă anual, în primele două luni ale anului sau la datele stabilite de Consiliul Superior, iar în cazuri excepţionale se convoacă Adunarea generalăextraordinară. Convocarea Adunării generale se publică într-unziar local de mare tiraj, cu cel puţin 15 zile înainte de data fixatăpentru desfăşurarea Adunării.

110. Adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor prevăzuţila pct. 108.

Nu este admisă participarea prin delegare a membrilor.Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar,

se convoacă din nou Adunarea generală, prin aceleaşi mijloace, şi se consideră legal constituită prin participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor prevăzuţi la pct. 108.

111. Hotărârile Adunării generale sunt valabile dacă suntadoptate cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

111. Adunarea generală are următoarele atribuţii:a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul

de activitate prezentat de Consiliul filialei pentru perioada expirată;

284

b) aprobă prin vot deschis bugetul de venituri si cheltuielial filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei;

c) ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vedereaasigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabilşi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi a societăţilorcomerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;

d) alege şi revocă preşedintele şi 4 membri ai Comisiei deDisciplină a filialei;

e) alege şi revocă preşedintele si membrii Consiliului filialei,precum si cenzorii;

f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia depreşedinte si de membru al Consiliului Superior;

g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regu-

lament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior.

113. în cazuri excepţionale sau atunci când trebuie luate hotărâri urgente care depăşesc competenţa Consiliului filialei, prin grijapreşedintelui acestuia se convoacă Adunarea generală extraordinară, folosindu-se procedura de convocare pentru Adunarea generală anuală.

114. Cenzorii sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani de cătreAdunarea generală, prin vot deschis, dintre membrii Corpului carenu fac parte din Consiliul filialei. Cenzorii nu pot îndeplini maimult de două mandate consecutive.

115. Cenzorii au misiunea de a verifica şi de a raporta Adunării generale cu privire la gestiunea financiară a Consiliului filialeipentru fiecare exerciţiu financiar din perioada pentru care au fost

285

aleşi, cu privire la concordanţa dintre operaţiile înregistrate în con-tabilitate şi documentele aprobate prin bugetul de venituri şi chel-tuieli, atestând regularitatea şi sinceritatea informaţiilor financiare si a execuţiei bugetare.

Cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convo-carea Adunărilor generale ale filialei.

CAPITOLUL VII Organele care activează pe lângă Consiliul filialei

A. Comisia de Disciplină a filialei

116. Comisia de Disciplină a filialei este formată dintr-unpreşedinte, 4 membri titulari şi 5 membri supleanţi, aleşi de Adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care sebucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii. Mandatul membrilor Comisiei este de 4 ani.

117. Comisia de Disciplină de pe lângă Consiliul filialei estecompetentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.

Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de mem-brii Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor, de membrii şi preşedinţii Comisiilor de Disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor, precum şi de per-soanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exer-cita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România, care se depun la Comisia Superioară de Disciplină. Plângerile pri-vitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei Supe-rioare de Disciplină se depun la Consiliul Superior, care le anali-zează şi le prezintă Conferinţei naţionale.

286

B. Procedura de judecată disciplinară

118. Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrenarăspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpuluisau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează Comisiei deDisciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele Consiliului filialei şi reprezentantul MinisteruluiEconomiei si Finanţelor cu privire la reclamaţiile primite.

Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului Superior, membrilor Consiliilor filialelor, membrilor si preşedinţilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor sau profesio-niştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei Supe-rioare de Disciplină.

119. Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpuluise adresează filialei din care face parte acesta, cu excepţia situaţiilorîn care competenţa aparţine Comisiei Superioare de Disciplină,pentru care plângerile se depun la Consiliul Superior.

Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore preşedintelui Comisiei de Disciplină, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai Comisiei.

120. Procedura de judecată disciplinară este reglementatăprin Regulamentul Comisiilor de Disciplină, aprobat de ConsiliulSuperior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I.

121. Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferentde funcţia deţinută în structurile alese si funcţionale, prin care seîncalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţidin România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili,hotărârile organelor de conducere ale Corpului constituie abateredisciplinară.

Sunt abateri disciplinare următoarele fapte: a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau

287

288

faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;

b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale afilialei sau de la Conferinţa naţională;

c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare lapublicitate;

d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientulsau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitateaprofesională a celui care îl încheie: expert contabil saucontabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;

g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentulregulament sau a impozitelor;

h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;

i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională;

k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţii neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;

1) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor

membri ai Corpului, fără consimţământul acestora saufără să fi fost consultaţi; m) nerespectarea normelor şi

standardelor profesionale emisede Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi; n)

neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentulprivind auditul calităţii serviciilor profesionale; o)

orice alte încălcări ale normelor si hotărârilor luate deorganele de conducere ale Corpului. La stabilirea şi aplicarea

sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

122. Următoarele abateri disciplinare se sancţionează astfel:

Abaterea Sancţiunea

a) Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite, în cursul unui an calendaristic

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de 3 luni şi nici mai mult de un an

b) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

c) încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

d) Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

e) Nerespectarea standardelorprofesionale şi a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile

Suspendarea dreptului de a maiefectua expertize contabile pe 6-12luni

Interdicţia dreptului de exercitare aprofesiei, în caz de repetare

289

123. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen decel mult un an de la data săvârşirii faptei.

124. Membrii Corpului suspendaţi sau radiaţi din TabloulCorpului vor fi înlocuiţi, cu acceptul beneficiarilor, în lucrările încurs de executare, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Beneficiarii au dreptul să retragă membrilor Corpului care au fost suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului lucrările ce le-au fost încredinţate, fără despăgubiri de vreo parte, dar cu obligaţia, pentrumembrii Corpului, de a restitui toate documentele, precum şi sumeleprimite, care nu reprezintă rambursarea unor cheltuieli deja efectuate.

125. Membrii Corpului radiaţi din Tabloul Corpului trebuiesă plătească salariaţilor lor care îşi încetează activitatea o indemnizaţie de concediere în condiţiile prevăzute de lege.

Membrul Corpului care a fost suspendat trebuie să plătească salariaţilor săi, pe durata suspendării sale, salariile şi indemnizaţiile de orice natură prevăzute de contractele individuale sau colective de muncă şi de dispoziţiile legale în vigoare.

în cazul suspendării, preşedintele Consiliului filialei desem-nează imediat pe membrul sau pe membrii Corpului însărcinaţi să continue executarea lucrărilor încredinţate profesioniştilor care fac obiectul acestei măsuri, sub rezerva acceptării lor de către clienţi.

126. Sunt nule toate actele, contractele şi convenţiile careîncearcă să permită, direct sau indirect, exercitarea profesiei deexpert contabil sau de contabil autorizat de către persoanele carenu au exerciţiul dreptului de a practica profesia de expert contabilsau de contabil autorizat, conform legii şi prezentului regulament.

Membrul Corpului supus de către Comisia de Disciplină a filialei la o sancţiune disciplinară este obligat la plata cheltuielilor care rezultă din acţiunea angajată împotriva lui, cu excepţia cazului în care Comisia Superioară de Disciplină decide că nu trebuie aplicată nicio sancţiune celui în cauză.

290

127. Aplicarea unei sancţiuni disciplinare definitive trebuiesă fie adusă la cunoştinţa publicului prin:

a) afişarea unui extras al hotărârii de sancţionare la sediulfilialei Corpului, însoţită de publicarea acestuia în revistaCorpului;

b) comunicarea măsurii, în scris, direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,şi tribunalului, în cazul aplicării sancţiunilor prevăzutela art. 17 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernuluinr. 65/1994, republicată.

în cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotărâre definitivă, cel în cauză este obligat să depună, sub luare de semnătură, la filiala de care aparţine carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat şi parafa; aces-tea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare.

Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de inter-zicere a dreptului de exercitare a profesiei.

Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectuându-se publicitatea corespunzătoare.

128. Membrii Comisiilor de Disciplină sunt obligaţi să păstreze secretul profesional în exercitarea funcţiilor lor.

C. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor

129. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelorpe lângă Consiliul filialei are următoarele atribuţii:

- participă, fără drept de vot, la lucrările Adunării generaleşi ale Consiliului filialei; materialele care se dezbat sevor transmite cu 7 zile înainte de data întrunirii;

- sesizează pe reprezentantul Ministerului Economiei şiFinanţelor de pe lângă Consiliul Superior asupra hotărârilor si măsurilor Consiliului filialei care contravin reglementărilor legale.

291

CAPITOLUL VIIIExercitarea profesiei de expert contabil

şi de contabil autorizat

130. Expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie să fiesi să se manifeste liber faţă de orice interes care este incompatibilcu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională.

Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autori-zat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei; ex-pertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nicio altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivitătii sale.

131. Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şisocietăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contractscris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

132. Profesia de expert contabil sau de contabil autorizatpoate fi exercitată individual, prin cabinete, sau printr-o societatecomercială de profil înfiinţată potrivit legii.

133. în exercitarea profesiei, experţii contabili şi contabiliiautorizaţi răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, dupăcaz, potrivit legii.

134. Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu operatorii economici se emit de către societăţile comerciale, la terminarea lucrărilor, facturi sau chitanţe, potrivit legii.

135. Potrivit legii, obligaţia calculării si vărsării impozituluiaferent sumelor plătite experţilor contabili şi contabililor autorizaţiindividuali drept onorarii de către societăţi comerciale revineacestora.

136. încasarea onorariului se va face de executantul lucrăriidirect de la beneficiar, în cazul în care acesta este persoană juridică,după ce s-a reţinut impozitul pe venit spre a se vărsa la buget.

292

în cazul în care onorariul se încasează de la o persoană fizică, expertul contabil sau contabilul autorizat este obligat la stabilirea impozitului datorat pentru onorariul încasat şi la depunerea acestuia la organismul autorizat să îl încaseze.

137. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul saumai mulţi asociaţi ori acţionari. Acestea execută întreaga gamă delucrări prevăzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor legale.

în cazul în care experţii, membri sau colaboratori ai unei societăţi comerciale de expertiză, sunt solicitaţi si numiţi să efec-tueze expertize judiciare, operaţiuni de audit sau mandatul de cen-zor, beneficiarii respectivi vor depune ori vor vira costul acestor lucrări, inclusiv TVA, în contul acestei societăţi. Aceasta este răs-punzătoare, alături de membrul sau colaboratorul său, de calitatea lucrării pe care o vizează.

în acelaşi timp, este obligată să reţină si să vireze impozitul legal datorat bugetului.

138. Contractele de muncă se încheie în formă scrisă, întretitularul cabinetului individual, respectiv administratorul societăţiicomerciale de expertiză, si fiecare expert contabil sau contabil autorizat.

139. în aplicarea art. 2 alin. (1), art. 6 şi 7 din OrdonanţaGuvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa,fără a fi limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelorde prestări de servicii sunt:

a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea

contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee conta

bile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitateade gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi

293

294

control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare si a rentabilităţii

capitaluluiinvestit;

- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sistem de credit - leasing, factorîng etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de

trezorerie;

- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor

unităţii;

c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea,

echilibrul şi riscurile financiare;

- audit intern - organizarea sau controlul regularităţiişi sincerităţii sistemului;

- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

- audit statutar si certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionalede Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare,

pentruvânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celorinteresaţi;

- evaluări de elemente intangibile;e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele

judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice încondiţiile prevăzute de lege, ca:

- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu

şi lung;g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:

- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor

fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale operatorilor

economici;h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi infor-

matică, cum ar fi:- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi infor

maţiilor;- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor,

alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;

i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;

295

j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi:- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabi

litate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare,dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale, precumşi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrulsocietăţilor comerciale;

k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru în-fiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale, cum ar fi:- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei

publice;- studii de fezabilitate la înfiinţarea întreprinderilor;- activităţi ale holdingurilor;

1) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de conta-bilitate;

m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621, precum si altele stabilite de Biroul Permanent al Consiliului Superior. 140. în aplicarea art. 2 alin. (3) şi art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa de către contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi comerciale de contabilitate, sunt:

- ţinerea contabilităţii financiare si de gestiune;- pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor finan

ciare;- lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale

(altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilorcomerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoanefizice independente şi asociaţii familiale etc.;

296

- atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patri-monial.

CAPITOLUL IX Veniturile şi cheltuielile Corpului

141. Corpul, având statut de persoană juridică de utilitatepublică autonomă, îşi constituie veniturile din activităţile stabilitepotrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregimedin aceste venituri.

Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Corp se organizează şi se conduce potrivit legii.

înregistrarea veniturilor în contabilitate se face pe baza docu-mentelor legale care vor atesta crearea dreptului de încasare sau în momentul încasării efective a acestora.

142. Contabilitatea sintetică şi analitică a cheltuielilor seorganizează distinct, potrivit bugetului aprobat.

înregistrarea cheltuielilor se face pe baza documentelor jus-tificative vizate pentru controlul financiar preventiv şi aprobate de directorul general executiv sau de directorii executivi ai filialelor.

143. Veniturile Corpului se formează din:a) taxe de înscriere la examenul de expert contabil şi, res-

"pectiv, de contabil autorizat;b) taxa de înscriere în Tabloul Corpului;c) cotizaţii anuale aSupra veniturilor realizate de către mem

brii Corpului care îşi exercită profesia individual sau decătre societăţi comerciale recunoscute de Corp;

d) donaţii, încasări din vânzarea publicaţiilor proprii şi altevenituri.

144. Taxa de înscriere în evidenţa Corpului este datorată sise achită odată cu admiterea cererii de înscriere. Sunt exoneraţi deplata taxei de înscriere membrii onorifici ai Corpului.

297

Expertul contabil sau contabilul autorizat care a fost radiat din Tabloul Corpului şi solicită reînscrierea este obligat să plătească taxa de înscriere cuvenită.

Taxa de înscriere în Tabloul Corpului se stabileşte în valori absolute, anual, de către Conferinţa naţională ordinară.

145. Cotizaţiile profesionale anuale, datorate de membrii Corpului, persoane fizice si juridice, sunt fixe şi variabile, pe transede venit, fiind stabilite anual de Conferinţa naţională, pe baza metodologiei aprobate de Consiliul Superior.

Condiţiile si termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin normele de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei, aprobate de Consiliul Superior.

146. Cheltuielile Corpului se pot efectua numai pe bază dedocumente justificative, legal întocmite, în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli, cu respectarea dispoziţiilor legale si a normelorprivind disciplina financiară în cadrul Corpului, aprobate de Consiliul Superior.

CAPITOLUL X Dispoziţii finale şi tranzitorii

147. în exercitarea atribuţiilor prevăzute în prezentul regulament, Conferinţa naţională, Adunarea generală a filialei, Consiliul Superior si Consiliul filialei emit hotărâri, Biroul Permanental Consiliului Superior sau al Consiliului filialei, precum şi preşedinţii de filiale emit decizii, iar preşedintele Consiliului Superioremite ordine.

Potrivit art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, repu-blicată, hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Con-ferinţa naţională, Consiliul Superior şi Biroul Permanent al Consi-liului Superior se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.

298

Sunt hotărâri şi decizii de interes general cele care se referă la:- Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului

Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Româniaşi toate modificările şi completările la acesta;

- Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi toate modificările si completările la acesta;

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiilorde Disciplină de pe lângă Consiliile filialelor şi ConsiliulSuperior al Corpului şi toate modificările şi completărilela acesta;

- Tabloul Corpului şi modificările la acesta;- accesul la profesie: examenele de admitere la stagiu; efec

tuarea stagiului şi organizarea examenului de aptitudini;- auditul calităţii serviciilor profesionale executate de mem

brii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

- alte hotărâri şi decizii clasificate de organele emitente cafiind de interes general.

148. Prevederile prezentului regulament se aplică tuturormembrilor Corpului, care îşi exercită profesia individual sau suntconstituiţi în societăţi comerciale.

149. Prevederile prezentului regulament de organizare şifuncţionare se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice străinecare nu au domiciliul sau, după caz, sediul în România, care aucalitatea de expert contabil sau de contabil autorizat în ţările lor şicare au îndeplinit condiţiile de înscriere în Tabloul Corpului şi îşiexercită activitatea în România, potrivit prevederilor OrdonanţeiGuvernului nr. 65/1994, republicată.

150. Prezentul regulament de organizare şi funcţionare intrăîn vigoare după aprobarea lui de către Conferinţa naţională a Corpului.

151. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

299

ANEXA nr. l la regulament

PROCEDURA ALEGERILOR

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

1. Alegerile pentru Consiliul Superior şi, respectiv, pentruConsiliile filialelor se fac prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani,cu reînnoirea bienală a jumătate din numărul membrilor aleşi.

Preşedintele Consiliului Superior si preşedinţii Consiliilor filialelor sunt aleşi prin vot secret, pentru 4 ani, de către Conferinţa naţională, respectiv de Adunarea generală a filialei.

2. Au dreptul de a alege şi de a fi aleşi toţi membrii Corpului,persoane fizice înscrise în Tablou, cu excepţia celor care:

a) nu sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale;b) sunt membri de onoare;c) sunt persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut

dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau decontabil autorizat în România;

d) au fost sancţionaţi sau sunt investigaţi pentru abateriledisciplinare prevăzute în regulament.

3. Votul este secret şi are loc la data fixată de Consiliul superior.

4. Toţi membrii Corpului care au dreptul de a alege şi de a fialeşi pot face declaraţii de candidatură, care vor cuprinde, sub sancţiunea neînscrierii în listele cuprinzând candidaţii:

a) numele, prenumele şi adresa candidatului;a) categoria profesională din care face parte: expert contabil

sau contabil autorizat;b) modul de exercitare a profesiei;

300

d) funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadelerespective;

e) funcţia pentru care candidează, şi anume: membru al unuiconsiliu al Corpului sau preşedinte al Consiliului Superiorori al Consiliului filialei;

f) obiectivele şi strategia pe care şi le propune candidatuldacă va fi ales;

g) declaraţia pe propria răspundere că îndeplineşte cerinţelede eligibilitate prevăzute în regulament.

Regulile privind conţinutul-cadru şi modul de completare a declaraţiei de candidatură se stabilesc de Consiliul Superior.

CAPITOLUL II Alegerile pentru Consiliile filialelor

5. Declaraţiile de candidaturi, atât pentru Consiliul Superior,cât şi pentru Consiliile filialelor respective, se trimit prin scrisoarerecomandată cu confirmare de primire Consiliului filialei, până ladata-limită stabilită de preşedintele Consiliului Superior. Declaraţiile de candidatură pentru Consiliul Superior pot fi trimise şi directla Consiliul Superior al Corpului.

Declaraţiile de candidaturi primite după data-limită stabilită sunt considerate tardive si deci nu sunt luate în considerare, anexân-du-se însă la procesul-verbal de declarare a rezultatelor alegerilor.

6. O comisie formată din cenzorul filialei, un membru alComisiei de Disciplină şi directorul executiv al filialei verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a membrilor care au trimis declaraţii de candidaturi.

7. Preşedintele Consiliului filialei trimite preşedintelui Consiliului Superior declaraţiile de candidaturi pentru un loc în Consiliul Superior, însoţite de o atestare, de către preşedintele fiecăreifiliale, că respectivul candidat îndeplineşte condiţiile de eligibilitateprevăzute de prezentul regulament.

301

8. Pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, preşedintele Consiliului filialei întocmeşte lista cuprinzând candidaţii- experţi contabili şi lista cuprinzând candidaţii - contabili autorizaţi.

Listele sunt întocmite în ordine alfabetică şi cuprind următoa-rele:

a) numele, prenumele şi adresa fiecărui candidat;b) numărul total de locuri pentru care se candidează, separat

pentru titulari şi supleanţi;c) datele calendaristice ale celor două tururi de scrutin;d) semnăturile membrilor comisiei prevăzute la pct. 6.Un exemplar al listelor se transmite Consiliului Superior.9. Listele cuprinzând candidaţii vor fi afişate la sediul filialei,

cu minimum 15 zile înaintea datei alegerilor, împotriva omisiunilor,înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare lapreşedintele filialei, în termen de 48 de ore de la afişare, care esteobligat să o soluţioneze în termen de 48 de ore de la înregistrareaei. Soluţia dată întâmpinării poate fi atacată la instanţa de judecatăcompetentă, potrivit legii.

10. Este interzis consiliilor în funcţiune şi personalului angajat al filialei să facă orice fel de propagandă în favoarea unuiasau a mai multor candidaţi ori să se asocieze la propaganda făcutăîn favoarea candidaturii unor membri ai Corpului.

11. Directorul executiv al filialei întocmeşte listele membrilorCorpului cu drept de vot în cadrul filialei, în ordine alfabetică:

a) lista membrilor experţi contabili;b) lista membrilor contabili autorizaţi.Listele cuprind: numele şi prenumele, numărul matricol, adre-

sa şi două coloane rezervate pentru înscrierea prezenţei la primul tur de scrutin şi, eventual, la al doilea.

Listele se afişează la sediul filialei, la loc vizibil, cu minimum 15 zile înainte de data alegerilor. Prevederile pct. 9 referitoare la întâmpinare se aplică în mod corespunzător.

302

12. Pentru reînnoirea bienală a Consiliilor filialelor numărulmembrilor care vor fi aleşi este determinat în funcţie de efectivulexistent, ţinându-se seama de numărul membrilor înscrişi în TabloulCorpului la filiala respectivă.

13. în fiecare listă întocmită pe categorii profesionale, aşacum se prevede la pct. 11, vor fi înscrişi numai experţii contabili şicontabilii autorizaţi din Tabloul Corpului având cotizaţia profesională achitată la zi.

14. La data hotărâtă pentru alegeri, preşedintele Consiliuluifilialei, ajutat de membrii Biroului Permanent, deschide Adunareagenerală, constatând dacă este legal constituită, potrivit prezentuluiregulament.

în caz afirmativ, fiecare participant va fi legitimat cu carnetul de membru şi se va verifica înscrierea sa în lista cuprinzând alegă-torii, după care va primi buletinul de vot.

15. Buletinul de vot va cuprinde toţi candidaţii, în ordinealfabetică, identificaţi cu: nume, prenume şi calitatea profesională.

Buletinele de vot se imprimă, prin grija Consiliului filialei, pe hârtie de aceeaşi densitate şi culoare, într-un număr care trebuie să acopere numărul alegătorilor; forma grafică şi dimensiunile acestora vor fi unitare. Buletinele de vot distribuite alegătorilor vor purta ştampila filialei.

16. Votul este secret; în acest scop, se vor asigura de cătrepreşedintele Consiliului filialei condiţiile necesare votării.

Modul de votare

17. în cazul în care alegătorul nu votează un candidat oarecare, îşi exprimă voinţa prin anularea (bararea cu o linie) poziţieirespective de pe buletinul de vot, fără să înscrie un alt candidat înloc. în acelaşi mod va anula toţi candidaţii înscrişi pe buletinul devot peste numărul locurilor vacante.

303

18. Numărarea voturilor este asigurată de o comisie formatădin 3-5 persoane alese de Adunarea generală.

19. Când toate buletinele de vot ale alegătorilor au fost introduse în urnă, se procedează la deschiderea şi numărarea voturilor.Buletinele considerate valabile sunt menţionate (bifate) pe listacandidaţilor.

20. Buletinele albe sau completate neciteţ, cele care cuprindmai multe nume decât locuri de ocupat, cele care nu cuprind odesemnare precisă a candidatului ori care nu poartă ştampila filialei,cele care conţin un semn de recunoaştere sau o menţiune referitoarela candidaţi ori la terţi nu sunt luate în seamă la stabilirea rezultatului, fiind anexate la procesul-verbal.

21. Comisia de numărare a voturilor întocmeşte imediat unproces-verbal al operaţiunilor de numărare a voturilor şi de stabilirea rezultatului votării, care se semnează de toţi membrii săi.

22. Procesul-verbal de numărare a voturilor se întocmeşte îndublu exemplar de către comisie şi cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;b) numărul alegătorilor prezenţi la adunare;c) numărul total al voturilor valabil exprimate;d) numărul voturilor nule;e) numărul voturilor obţinute de fiecare candidat în parte;f) numărul total al buletinelor de vot imprimate;g) numărul buletinelor rămase nefolosite şi anulate.Un exemplar al acestuia se transmite preşedintelui Consiliului

Superior.23. La primul tur de scrutin sunt declaraţi aleşi candidaţii

care au obţinut minimum două treimi din numărul total al voturilorvalabil exprimate. La cel de-al doilea tur de scrutin sunt aleşi candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

304

Candidaţii care au obţinut numărul de voturi prevăzut la paragraful l vor ocupa locurile vacante în limita numărului acestora şi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Mai întâi se vor ocupa locurile de titulari şi apoi cele de supleanţi.

24. Rezultatul votării, după controlarea numărului de voturişi alegători, este imediat declarat şi afişat la sediul Consiliului filialei.

25. Preşedintele Consiliului filialei unde au avut loc alegerileadresează candidaţilor aleşi, în maximum 4 zile, invitaţia să participe la prima şedinţă a Consiliului după alegeri.

CAPITOLUL III Alegerile pentru Consiliul Superior al Corpului

26. Alegerea Consiliului Superior are loc în cadrul Conferinţei naţionale.

27. Pentru declaraţiile de candidaturi primite, preşedinteleConsiliului Superior întocmeşte cele două liste de candidaţi, pentruexperţi contabili şi, separat, pentru contabili autorizaţi, conformprevederilor pct. 11.

28. Preşedintele Consiliului Superior trimite listele candidaţilor pentru Consiliul Superior preşedinţilor Consiliilor filialelor,care le vor afişa la sediile filialelor respective cu cel puţin 15 zileînaintea datei fixate pentru alegeri.

29. Prevederile pct. 10 se aplică şi membrilor ConsiliuluiSuperior, precum şi tuturor structurilor alese şi executive ale acestuia.

30. Modul de votare este identic cu cel arătat la pct. 16 şi 17.31. Prevederile pct. 13-15 şi 22 se aplică şi pentru alegerile

Consiliului Superior.32. Numărarea voturilor pentru alegerea Consiliului Superior

se face potrivit procedurii prevăzute de pct. 18-21.

305

CAPITOLUL IVAlegerea preşedintelui Consiliului Superior şi a

preşedinţilor Consiliilor filialelor

33. Declaraţiile de candidaturi se transmit, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, Consiliului Superior sau Consiliului filialei, după caz, până la data-limită stabilită de ConsiliulSuperior.

La nivelul Consiliului Superior şi, respectiv, al Consiliului filialei, primirea şi verificarea declaraţiilor de candidatură, precum şi întocmirea listei candidaţilor se fac de către o comisie de primire si verificare a declaraţiilor, formată din 3-5 membri desemnaţi cu 25 de zile înainte de data scrutinului de Consiliul Superior sau de Consiliul filialei, după caz; membrii comisiei nu pot fi în acelaşi timp şi candidaţi în alegeri.

34. Listele cuprinzând candidaţii se întocmesc în ordine alfabetică si vor cuprinde:

a) numele, prenumele şi adresa fiecărui candidat;b) categoria profesională căreia îi aparţine;c) datele calendaristice ale celor două tururi de scrutin;d) semnătura preşedintelui şi a secretarului comisiei de pri

mire şi verificare a declaraţiilor.Listele se afişează la sediile filialelor cu cel puţin 15 zile

înaintea datei alegerilor, împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare, care se depune în termen de 48 de ore de la afişare, la comisia desemnată potrivit pct. 33; aceasta o va soluţiona în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrare. Soluţia dată întâmpinării poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, potrivit legii.

35. Pct. 10, 15-22 şi 24 se aplică în mod corespunzător.35. La primul tur de scrutin sunt declaraţi aleşi candidaţii

care au obţinut cel puţin două treimi din numărul total al voturilor

306

valabil exprimate; la cel de-al doilea tur de scrutin este suficientă majoritatea simplă a voturilor.

Aceste dispoziţii sunt valabile atât pentru alegerea pre-şedintelui Consiliului Superior, cât şi pentru alegerea preşedinţilor Consiliilor filialelor.

ANEXA nr. 2 la regulament

ŞEDINŢELE ORGANELOR DE CONDUCERE

1. Şedinţele de lucru ale Consiliilor Corpului şi BirourilorPermanente sunt legal constituite numai în condiţiile asigurăriiprezenţei majorităţii legale a membrilor acestora.

2. Consiliile Corpului pot delibera numai asupra problemelorînscrise în ordinea de zi comunicată, cu cel puţin 7 zile înainte, şinumai în mod excepţional asupra celor care, datorită urgenţei lor,sunt supuse direct în şedinţă de către preşedinte.

3. Preşedintele conduce deliberările; el nu poate refuza cuvântul unui participant.

Preşedintele poate atenţiona pe oricare participant care ia cuvântul fără a-1 fi cerut si obţinut, care depăşeşte timpul acordat sau care, după ce a fost invitat de preşedinte să se limiteze la pro-blema în curs de dezbatere, nu se conformează acestei invitaţii.

Preşedintele poate chema la ordine, cu menţionarea în pro-cesul-verbal, pe oricare membru al Corpului care proferează atacuri la persoană sau provoacă dezordine.

4. Durata expozeului fiecărui participant este limitată la celmult 7 minute, cu excepţia celui al preşedintelui, precum şi al preşedinţilor şi raportorilor secţiunilor şi comisiilor, inclusiv al reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor.

307

5. Şedinţa poate fi suspendată de preşedinte după consultareaAdunării sau la cererea majorităţii participanţilor.

6. Votul se exprimă prin ridicarea mâinii. Secretarul de şedinţă procedează la numărarea voturilor, iar rezultatul se comunică de către preşedinte. Totuşi, votul secret poate fi cerut ori decâte ori este cazul şi îndeosebi:

a) în cazurile avute în vedere la pct. 5;a) când se procedează la o numire, dacă votul secret este

cerut de preşedinte, de un membru al Consiliului sau deprezidiul şedinţei;

b) în alte cazuri, când este cerut de majoritatea membrilorprezenţi.

7. Dezbaterile se consemnează în procese-verbale sau stenograme, după caz, şi vor cuprinde menţiuni referitoare la: data şilocul încheierii, numele şi prenumele membrilor prezenţi şi alecelor care absentează, ordinea de zi, dezbaterile din şedinţă şi hotărârile adoptate. Acestea se semnează de preşedinte şi de persoanacare le-a întocmit.

8. Deliberările au un caracter strict secret. Cu toate acestea,Consiliul poate, prin decizie specială, să admită publicarea lor înextras sau în întregime.

7. Hotărârile adoptate sunt făcute publice.

ANEXA nr. 3 la regulament

ACORDAREA DE DISTINCŢII ONORIFICE

l. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi care au o activitate profesională în una dintre aceste calităţi de cel puţin 30 de ani şi se bucură de prestigiu profesional şi moral pot primi titlul de:

308

• „Expert contabil de onoare";• „Contabil autorizat de onoare".2. De asemenea, preşedinţii Consiliilor filialelor şi preşedinţii

Consiliului Superior al Corpului pot primi titlul de:• „Preşedinte de onoare al filialei";• „Preşedinte de onoare al Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi din România", dacă îndeplinesccumulativ următoarele condiţii:a) au exercitat acest mandat timp de cel puţin 6 ani;b) au fost timp de cel puţin 6 ani membri titulari ai unui

Consiliu al Corpului;c) au fost înscrişi în evidenţa experţilor şi au activat în

această calitate timp de cel puţin 10 ani;d) să nu fi suferit sancţiuni disciplinare pe întreaga pe

rioadă de viaţă activă ca profesionist contabil.Acceptarea acestui titlu implică pentru beneficiarul său re-

nunţarea de a solicita un nou mandat de preşedinte.3. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi membri ai Cor

pului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili, înfiinţat înanul 1921, precum şi experţii contabili care au obţinut calităţilerespective în baza Decretelor nr. 434/1957 şi nr. 79/1971 pot primititlul de „Expert contabil de onoare" şi „Contabil autorizat deonoare" dacă au o vechime cumulată în aceste calităţi de cel puţin30 de ani, pe baza cererii proprii, a copiei carnetelor respective demembru depuse la filialele de care aparţin şi a copiei cazieruluijudiciar.

4. Procedeul de acordare a titlului de „Expert contabil deonoare" şi „Contabil autorizat de onoare" este următorul:

a) preşedintele filialei supune propunerile de acordare a titlu-rilor onorifice Adunării generale anuale; după aprobare, înaintează lista spre confirmare Conferinţei naţionale anuale;

309

b) preşedintele Consiliului Superior înscrie pe ordinea dezi a Conferinţei naţionale anuale lista membrilor de onoare aprobată în Adunările generale ale filialelor şi o supuneconfirmării acesteia;

c) după confirmarea Conferinţei naţionale, filialele fac transferarea din partea Tabloului Corpului în care membriiconfirmaţi ca onorifici figurează până atunci în parteacorespunzătoare din Tabloul Corpului destinată membrilor de onoare, aceştia putând, de la acea dată, să se bucurede drepturile ce le sunt conferite.

5. Experţii contabili de onoare şi contabilii autorizaţi deonoare pot asista la Adunările generale ale filialelor de care aparţin.

Consiliile filialelor pot decide să li se asigure, potrivit unor modalităţi pe care le stabilesc, ca aceştia să primească gratuit revista Corpului.

6. Membrii de onoare trebuie să se abţină de la orice acţiunede natură să desconsidere profesia al cărei titlu de onoare le-a fostconferit.

7. Ei trebuie să îl înştiinţeze pe preşedintele Comisiei de Disciplină despre implicările, penalizările şi condamnările al cărorsubiect sunt sau ar putea fi, pentru fapte calificate ca fiind de naturăpenală.

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare conduce la pierderea titlului obţinut, care nu mai poate fi solicitat ulterior.

8. Membrii de onoare ai Corpului sunt exoneraţi de taxa deînscriere si de cotizaţiile fixe.

310

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România*1

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinţei naţionale, a f ost revăzut în cadrul prezentei ediţii, reclasificat şi redenumit, în con-formitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili - ediţia 2005 - ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sa de membru al IFAC.

Prezentul cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare si angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profe-sionale ale acestora, patronate de CECCAR.

*) Aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Conta-bili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 07/80 din 25 mai 2007, în baza Hotărârii Conferinţei Naţionale a experţilor contabili si contabililor auto-rizaţi nr. 06/56, din 14 septembrie 2006.

311

Cuprins

Hotărârea Consiliului Superior al Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi din România.............314

Anexa l - Introducere explicativă..................................316Anexa 2 - Declaraţia Consiliului Superior al CECCAR

privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţeloretice..............................................................318

Partea A - Aplicarea generală a Codului..........................321

Secţiunea 100. Introducere şi principii fundamentale.Abordarea cadrului conceptual.................322

Secţiunea 110. Integritatea.............................................343

Secţiunea 120. Obiectivitatea.........................................344

Secţiunea 130. Competenţa profesională şi prudenţa........346

Secţiunea 140. Confidenţialitatea...................................348

Secţiunea 150. Comportamentul profesional....................351

Partea B - Profesioniştii contabili independenţi................352

Secţiunea 200. Introducere.............................................353

Secţiunea 210. Acceptarea unui client.............................360

Secţiunea 220. Conflicte de interese...............................365

Secţiunea 230. Opinii suplimentare................................368

Secţiunea 240. Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii........370

Secţiunea 250. Marketingul serviciilor profesionale.........372

Secţiunea 260. Cadouri şi ospitalitate..............................375

Secţiunea 280. Obiectivitate - toate serviciile.................376

312

Secţiunea 290. Independenţă - misiuni de auditşi certificare............................................378

Revizuirea Secţiunii 290 publicatăde IFAC în iulie 2006, cu intrareîn vigoare în decembrie 2008..................456

Partea C - Profesioniştii contabili angajaţi........................462

Secţiunea 300. Introducere.............................................463

Secţiunea 310. Conflicte potenţiale.................................468

Secţiunea 320. întocmirea şi raportarea informaţiilor.......470

Secţiunea 330. Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză.... 472

Secţiunea 340. Interese financiare...................................474

Secţiunea 350. Stimulente. Acceptarea şi emitereade oferte....,............................................477

Anexă - Definiţii................................................................480

313

Hotărârea Consiliului Superioral Corpului Experţilor Contabili

şi Contabililor Autorizaţi din România

(Prefaţă la Codul etic naţional al profesioniştilor contabili)

Această hotărâre a fost adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, în vederea supunerii spre aprobare Conferinţei naţionale şi publicării.

1. CECCAR, ca membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC dedezvoltare şi întărire a unei profesii contabile coordonate la nivelmondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv,IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştiicontabili; IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări vaîmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreagalume.

2. Ca o condiţie a apartenenţei, Corpul Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi din România este obligat să sprijineactivitatea IFAC informând membrii săi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaboratăde IFAC şi să acţioneze, în măsura în care este posibil, pentruadaptarea la condiţiile locale a acesteia.

3. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi dinRomânia a hotărât să adopte Codul Etic IFAC, ediţia 2005, cabază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor contabili dinRomânia. Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi din România a pregătit o Introducere explicativă (anexa 1) care stabileşte data intrării în vigoare a acesteihotărâri, împreună cu diferenţele semnificative între îndrumărileIFAC şi reglementările legislative sau practica din România, precum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe.

314

Totodată, Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a emis o Declaraţie (anexa 2) în legătură cu punerea în aplicare si însuşirea cerinţelor etice de către profesioniştii contabili.

4. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecăreireguli ulterioare de îndrumare a BFAC va fi adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

5. Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România consideră necesar,vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului Cod şicerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nusunt acoperite de o îndrumare a IFAC.

6. Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România sunt obligaţi să respecte cerinţele etice publicate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poateavea ca urmare o investigare a conduitei membrilor efectuată deComisiile de Disciplină de la nivel teritorial şi central.

7. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care săse aplice tuturor situaţiilor cu care se pot întâlni profesioniştii contabili.De aceea, profesioniştii contabili trebuie să considere cerinţele eticeca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinireaactivităţii lor.

8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de eticăeste stabilită în introducerea explicativă anexată.

9. Pe data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogăprevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili a-probat prin Hotărârea nr. 47/2002 a Consiliului Superior.

Preşedintele Consiliului Superior, Prof. univ. dr. Marin Toma

315

Nr. 757/22 ianuarie 2006

Anexa l

Introducere explicativă

Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Conta-bililor Autorizaţi din România a hotărât adoptarea Codului etic inter-naţional al profesioniştilor contabili emis de BFAC ca propriul Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, cu notele explicative de mai jos. Codul astfel adoptat, după aprobarea sa de către Con-ferinţa naţională, este obligatoriu să fie respectat de către toţi membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de Corp, în îndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România, începând cu data de l ianuarie 2007.

Note explicative

Secţiunea 100Paragraful l a fost completat pentru o mai bună adoptare la

jurisdicţia locală.Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului faţă

de normele tehnice şi profesionale.După paragraful 21 s-au introdus unele prevederi suplimentare

cu privire la rezolvarea conflictelor de etică şi s-au introdus para-grafele 23, 24 şi 25 care cuprind prevederi referitoare la asocierea membrilor, la comportamentul profesioniştilor contabili în misiunile de consultanţă fiscală şi detaliază unele conflicte de interese în activitatea membrilor Corpului.

316

Secţiunea 120După paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind

obiectivitatea.

Secţiunea 240Paragrafele 5-8 nu au aplicabilitate.

Secţiunea 270Prevederile acestei secţiuni nu au aplicabilitate în România.

Secţiunea 290Paragrafele 3-7, 9, 19 au fost considerate ca fără aplica-

bilitate.

317

Anexa 2

Declaraţia Consiliului Superior al CECCARprivind punerea în aplicare şi însuşirea

cerinţelor etice

Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Conta-bililor Autorizaţi din România doreşte să atragă atenţia tuturor profesioniştilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei Declaraţii.

1. CECCAR, în baza Declaraţiei privind obligaţiile referitoarela Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO4 emisă de IFAC),are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională şi să se asigure că cerinţele etice sunt respectate, iar neres-pectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se cuvin.

2. Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al CECCAR.

3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de cătreCECCAR nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor normede conduită stabilite. De aceea, CECCAR elaborează prevederinormative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilorprofesioniştilor contabili.

4. CECCAR asigură consultanţă si îndrumări care să ajutela rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor contabili.

Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/con-sultanţă trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor;

318

- procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa că seva ţine seama numai de întrebări rezonabile din parteamembrilor si că cel care întreabă răspunde pentru formularea clară a faptelor şi circumstanţelor;

- cei însărcinaţi să ofere consultanţă trebuie să aibă un nivelcorespunzător de autoritate şi o experienţă tehnică suficientă pentru a acorda asemenea îndrumări;

- cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate,iar rezultatele oricăror interpretări/consultanţă/îndrumăripot face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitatede formare etică pentru toţi profesioniştii contabili.

Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi funcţionea-ză Departamentul de etică, comisiile de apel şi Comisiile de Dis-ciplină, atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consi-liului Superior.

5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută deintroducerea unui program menit să asigure Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România că membrii individualicunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestorcerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaţii tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri si activităţi disciplinare, programereferitoare la pregătirea profesională continuă, publicaţii, presă financiară şi de afaceri şi răspunsuri privind cerinţele de consultanţăde la comitetul specific.

6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îiprivesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni, în ciudaacestui fapt se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe suntignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le respectă dineroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul

319

profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri disciplinare.

7. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţeloretice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.

8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările CECCAR.

9. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unorprobleme ca:

- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili;

- nerespectarea regulilor de etică;- conduită discreditabilă sau dezonorantă.

10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultatal unor plângeri; structurile centrale şi locale ale Corpului trebuiesă ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, săfie introduse din oficiu de CECCAR sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcuteverbal sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţatmembrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care afăcut plângerea. Acolo unde există o dispută se poate încerca oconciliere, fie prin Comisiile de Disciplină ale filialelor, fie princomisiile de arbitraj ale acestora.

11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi publicullarg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda depublicitate.

320

PARTEA A Aplicarea

generală a Codului

Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual

Secţiunea 110 Integritatea

Secţiunea 120 Obiectivitatea

Secţiunea 130 Competenţa profesională si prudenţa

Secţiunea 140 Confidenţialitatea

Secţiunea 150 Comportamentul profesional

321

Sectiunea 100

Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual

100. l Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din Ro-mânia stabileşte norme de conduită pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care tre-buie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale eco-nomiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; sco-pul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.

Consiliul Superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină în-crederea publicului în profesie.

Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească cele mai înalte standarde de pro-fesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de perfor-manţă şi să răspundă cerinţelor interesului public. Realiza-rea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:- Credibilitate, în întreaga societate există nevoia de

credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii.- Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi,

patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.

- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea cătoate serviciile obţinute din partea profesionistului con-

322

tabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de per-formanţă.

- încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că există uncadru al eticii profesionale care guvernează prestareaacestor servicii.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esen-ţiale, cum sunt:- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;- independenţă de spirit şi dezinteres material;- moralitate, probitate şi demnitate.Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesio

nală, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurelecapabile să-i întărească discernământul;

b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toatăatenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;

c) să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa,chiar ascunsă, a celui ce îl consultă şi să se pronunţecu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şiconcluziilor formulate;

d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de anu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fisupus îngrădirii îndatoririlor sale;

e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găseascămanifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legaleşi regulilor stabilite de Corp.

323

324

Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asu-marea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşa-dar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui anga-jator individual. Acţionând în interes public un profe-sionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.

Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, do-natori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, inves-titori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi inte-gritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţio-narea corespunzătoare a economiei. Această încredere im-pune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea

integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentateinstituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii demanagement financiar şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice saupublice;

- auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşteîncrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului deimpozitare;

- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii mana-geriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comu-nităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară si raportări corecte, pentru un management financiar efi-cient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea si com-portamentul profesioniştilor contabili atunci când prestea-ză astfel de servicii au un impact asupra bunăstării econo-mice a comunităţii şi ţării lor.

Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avan-tajoasă numai continuând să ofere publicului aceste ser-vicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profe-siunii contabile din România de a face cunoscut utiliza-torilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă si în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.

100.2 Acest cod este structurat în trei părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru pro-fesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă în-drumări legate de principiile fundamentale de etică. Profe-sioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru con-ceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformi-tăţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor, si dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să

325

nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamen-tale.

100.3 Părţile B si C ilustrează modul în care Cadrul conceptualtrebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple demăsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitateasau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.Partea B se adresează profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabiliangajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice în Partea C.

Secţiunea 290 din acest Cod stabileşte cadrul general con-ceptual pentru condiţiile privind independenţa profesionis-tului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet, societate, nu îi este permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în această secţiune.

Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii con-tabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-pro-fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul pu-blic, învăţământ etc.

100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoareleprincipii fundamentale:

(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale si de afaceri.

326

(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fieimparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale saude afaceri.

(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionistcontabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajatorprimeşte servicii profesionale competente, bazate peultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Unprofesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţăşi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionaleaplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie sărespecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite caurmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nutrebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţifără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în careexistă un drept sau o obligaţie legală sau profesionalăde a dezvălui aceste informaţii.Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei re-laţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

(e) Comportament profesional. Un profesionist contabilar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevanteşi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discreditaaceastă profesie.

(f) Respectul faţă de normele tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie să-si îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice

327

şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt com-patibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă (după cum se va vedea în Secţiunea 290 de mai jos), în plus, ei trebuie să se conformeze normelor profe-sionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia relevantă.

100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabilipot permite apariţia unor ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definitfiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şide specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciupot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care ceraplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadruconceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar,în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îlpoate asista pe profesionistul contabil în identificarea,evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitatecu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivelacceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.

100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua oriceameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda-

328

mentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compro-mite conformitatea cu principiile fundamentale.

100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factoriicalitativi, cât si cantitativi atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nupoate pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunciprofesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizezeserviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazulunui profesionist contabil angajat).

100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntaro prevedere a acestui Cod. O asemenea violare a Coduluipoate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunţate dacă odată ce încălcarea a fost descoperită ea a fost corectată prompt si s-au luat măsurile deprotecţie necesare.

100.9 Părţile B si C ale acestui Cod includ exemple menite săilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual.Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelorexperimentate de un profesionist contabil ce pot constituiameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în consecinţă, nu este suficient ca un profesionistcontabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general situaţiilor specifice întâlnitede către un profesionist contabil.

100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multeameninţări se încadrează în următoarele categorii:

329

(a) Ameninţarea generată de interesul propriu apareatunci când profesionistul contabil sau un membru alfamiliei acestuia are un interes financiar sau de altgen;

(b) Ameninţarea generată de autoexaminare (autocontrol)poate apărea atunci când un raţionament anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabilresponsabil de acel raţionament;

(c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea a-tunci când un profesionist contabil promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitateasa poate fi compromisă;

(d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apăreaatunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu intereselealtor părţi; şi

(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atunci cândun profesionist contabil poate fi împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, realăsau presupusă.

Părţile B şi C ale acestui Cod furnizează exemple ale situa-ţiilor ce pot genera astfel de clase de ameninţări pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi. Pro-fesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situaţiile specifice pe care le întâlnesc în Partea C.

100.11 Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări se împart în două mari categorii:(a) măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau

reglementări;(b) măsuri de protecţie în mediul de muncă.

330

100.12 Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt limitate la:• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intra

rea în profesie;• cerinţe de dezvoltare profesională continuă;• reglementări de guvernare corporativă;• standarde profesionale;• proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională

sau reglementară;• examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comu

nicatelor sau informaţiilor unui profesionist contabilde către o terţă parte împuternicită prin lege.

100.13 Părţile B şi C ale acestui Cod prezintă măsurile de protecţieîn mediul de muncă al profesioniştilor contabili independenţi şi al celor angajaţi.

100.14 Unele măsuri de protecţie pot creste probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate deprofesia contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la:• sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de că

tre compania angajatoare, de către profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau reprezentanţi ai marelui public săatragă atenţia asupra unui comportament neprofesionalsau lipsit de etică.

• o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.

100.15 Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va variaîn funcţie de situaţie, în exercitarea unui raţionament profesional un profesionist contabil ar trebui să ia în considerare ceea ce consideră inacceptabil o terţă parte cre-

331

dibilă şi informată, care cunoaşte toate informaţiile rele-vante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate.

100.16 în evaluarea conformităţii cu principiile fundamentaleunui profesionist contabil i se poate cere să decidă asupraunui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.

100.17 în iniţierea unui proces de soluţionare fie formal, fie informai, un profesionist contabil trebuie să ia în considerareurmătoarele, fie individual, fie împreună, ca parte a unuiproces de soluţionare:- fapte relevante;- chestiuni etice implicate;- principii fundamentale legate de problema pusă în dis

cuţie;- procedurile interne implementate; şi- modalităţi de acţiune alternative.

Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist con-tabil trebuie să determine modalităţile adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate. Profe-sionistul contabil trebuie, de asemenea, să ia în calcul con-secinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune în parte. Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul con-tabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a primi sprijin în obţinerea unei soluţii.

100.18 Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sauîn cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil trebuie,de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit.

332

100.19 Este în interesul profesionistului contabil să documentezefondul economic al problemei si detaliile privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectivaproblemă.

100.20 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină sprijin profesional dela organismul profesional relevant sau de la consilieriijuridici, pentru a obţine îndrumări pe probleme etice, fărăa încălca clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate întâlni un caz de fraudă, prin raportarea căruia ar încălca clauza de confidenţialitate. Profesionistul contabil trebuie atunci să ia în considerare consilierea juridică pentru a determina dacă este obligat să raporteze acest lucru.

100.21 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist contabil artrebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina că, în situaţia respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa misiuniisau dintr-o sarcină specifică, sau să renunţe la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare.

100.22 Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii carepot da naştere la conflicte de interese. Asemenea conflictepot apărea într-o mare varietate de aspecte, de la dilemarelativ neînsemnată, până la cazul extrem de fraudă şiactivităţi ilegale similare. Nu este posibil să se încerceîntocmirea unei liste detaliate cu potenţialele cazuri încare ar putea apărea conflicte de interese. Profesionistulcontabil trebuie să fie în permanenţă conştient de aceastasi să fie prudent în faţa factorilor care pot da naştere la

333

334

conflicte de interese. Trebuie notat faptul că o diferenţă onestă de opinie între un profesionist contabil şi o altă parte nu constituie o problemă etică în sine. Oricum, fap-tele şi împrejurările fiecărui caz necesită o investigaţie din partea celor interesaţi.

Se recunoaşte, totuşi, că pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile unui profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:- poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi

superioare, director sau partener, sau atunci când existărelaţii personale sau de familie care pot da naştere posibilităţii exercitării unei presiuni asupra sa. într-ade-văr, trebuie descurajate relaţiile sau interesele care arputea influenţa sau ameninţa integritatea profesionistului contabil.

- unui profesionist contabil i se poate cere să acţionezecontrar normelor profesionale şi/sau tehnice.

- poate apărea o problemă legată de loialitate care trebuiesă se împartă între superiorul profesionistului contabilşi normele profesionale de comportament care îi suntimpuse.

- poate apărea un conflict când este publicată o informaţie înşelătoare, care poate fi în avantajul angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nuprofesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicări.

La aplicarea normelor generale de comportament etic pro-fesioniştii contabili angajaţi pot întâlni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confruntă cu proble-me etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profe-sioniştii contabili trebuie să respecte politicile stabilite

de către organizaţia (întreprinderea) la care sunt angajaţi. Dacă asemenea politici nu rezolvă conflictul etic, trebuie să se ţină cont de următoarele:- să se analizeze problema conflictuală cu superiorul

ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată cusuperiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabilse decide să meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie să fie înştiinţat despre această decizie. Dacă se descoperă căşeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil trebuie să prezinteproblema la nivelul imediat superior din conducere.Când şeful ierarhic superior este şeful compartimentului următoarele niveluri superioare care pot controlaactivitatea urmează să fie directorii de resort, Consiliulde administraţie sau Adunarea generală (după caz).

- să se solicite consultanţă sau consiliere, pe bază confidenţială, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegerea posibilelor evoluţii ale situaţiei.

- dacă conflictul de etică mai există încă după epuizareacompletă a tuturor posibilităţilor de control intern, înultimă instanţă profesionistul contabil nu poate aveaaltă soluţie la unele probleme semnificative (de exemplu, frauda) decât să-şi dea demisia şi să prezinte unmemorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizaţii (întreprinderi).

Orice profesionist contabil într-un post superior de condu-cere trebuie să încerce să se asigure că, în cadrul organi-zaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează, sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvării conflictelor. Organismelor membre ale IFAC li se recomandă cu in-sistenţă să se asigure că membrii lor care se confruntă cu

335

conflicte de etică au acces la activităţi confidenţiale de consiliere, în acest sens în cadrul CECCAR funcţionează Comisia de etică profesională, comisiile de apel, Tribu-nalul arbitrai şi Comisiile de Disciplină.

100.23 Membrii Corpului au dreptul să se grupeze pentru a con-stitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale, po-trivit prevederilor legale.a) în vederea asigurării unei strânse legături cu Corpul,

grupările profesionale au obligaţia să trimită Consiliului filialei pe teritoriul căreia îşi au sediul, în termende o lună de la data constituirii:- o declaraţie, prin scrisoare recomandată cu confir

mare de primire, cuprinzând numele, prenumele,calitatea şi adresa fondatorilor, indicarea sediuluisocial şi un exemplar al statutului;

- în acelaşi termen, forme şi detalii, modificările a-duse celor prevăzute la alineatul precedent;

- declaraţia poate fi, de asemenea, depusă la sediulConsiliului filialei respective, contra unei dovezide primire.

b) Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie să respecte în mod deosebit:- atribuţiile consiliilor Corpului şi ale celorlalte or

gane de pe lângă aceste consilii, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994;

- drepturile şi obligaţiile membrilor Corpului şi alesocietăţilor comerciale recunoscute de Corp, carerezultă din reglementările legale şi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului şi dinprezentul Cod.

De asemenea, o acţiune clară, în mod liber disciplinată şi orientată către binele comun, nu numai al profesiei,

336

dar mai ales al intereselor economice generale ale ţării, trebuie să găsească pe lângă consiliile Corpului o largă audienţă, înţelegere şi aplicare.

c) în îndeplinirea obligaţiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obligă să stimuleze şi să patro-neze libera asociere a angajaţilor contabili din econo-mie care nu sunt profesionişti contabili membri ai Cor-pului, în scopul sprijinirii acestora să îşi menţină şi dezvolte competenţele profesionale prin însuşirea stan-dardelor internaţionale de contabilitate, a normelor teh-nice şi profesionale existente.

100.24 Un profesionist contabil care prestează servicii profe-sionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să propună cea mai bună soluţie în favoarea unui client sau a unui angajator cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu com-petenţă, în niciun caz nu trebuie să fie diminuate integri-tatea şi obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului dacă există elemen-te rezonabile pentru soluţia respectivă.

Un profesionist contabil nu trebuie să dea unui client sau unui angajator asigurarea că declaraţia fiscală si consul-tanţa în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. Pro-fesionistul contabil trebuie să se asigure că angajatorul sau clientul este conştient de limitele legate de serviciile si consultanţa fiscală şi că nu interpretează greşit expri-marea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real.

Un profesionist contabil care întreprinde sau asistă la pre-gătirea unei declaraţii fiscale trebuie să informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajato-rului. Profesionistul contabil trebuie să ia măsurile nece-

337

338

sare pentru a se asigura că declaraţia fiscală este corect întocmită pe baza informaţiei primite.

Consultanţa fiscală sau opiniile referitoare la consecinţa materială date clientului ori unui angajator trebuie să fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o notă în dosarul de lucru.

Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau comunicare în care există motiv să se creadă că:a) ar conţine o declaraţie falsă sau înşelătoare;b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent

sau fără nicio cunoaştere reală a faptului ca ele suntadevărate sau false; sau

c) ar omite sau ascunde informaţia cerută a fi prezentatăşi o asemenea omitere sau ascundere poate induce îneroare autorităţile fiscale.

Un profesionist contabil poate pregăti declaraţiile fiscale implicând folosirea estimărilor dacă o asemenea practică este în general admisă sau dacă circumstanţele date nu permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimările, ele trebuie să fie prezentate în aşa fel încât să nu lase impresia că aceste date sunt exacte. Profe-sionistul contabil trebuie să fie convins că sumele estimate sunt rezonabile în această situaţie.

Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza în pregătirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizată de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare rezonabilă. Cu toate că nu se cere examinarea sau revi-zuirea documentelor, ori a altor evidenţe în sprijinirea informaţiei, profesionistul contabil trebuie să încurajeze, atunci când este cazul, furnizarea acestor date.

în plus, profesionistul contabil:- trebuie să folosească atunci când este posibil declara

ţiile fiscale ale clientului din anii anteriori;- este necesar să facă în mod rezonabil verificări atunci

când informaţia prezentată pare să fie incorectă sauincompletă;

- este încurajat să facă referiri la registrele si înregistrărileoperaţiunilor respective.

Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscală a anului anterior (cu care poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că nu s-a completat sau nu s-a înregistrat declaraţia fiscală cerută, el trebuie:- să îl sfătuiască prompt pe client sau angajator în legă

tură cu eroarea sau omisiunea şi să recomande informarea autorităţilor fiscale, în mod normal profesionistul contabil nu este obligat să informeze autorităţilefiscale, iar aceasta nu poate fi făcută fără permisiuneaclientului sau angajatorului;

- dacă clientul sau angajatorul nu corectează eroarea,profesionistul contabil:• trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu

este posibil să lucreze pentru ei în legătură cu aceadeclaraţie sau cu alte informaţii prezentate autorităţilor; şi

• trebuie să ia în consideraţie dacă continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este în concordanţă cu responsabilităţile sale profesionale;

- dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia căpoate fi continuată relaţia profesională cu clientul saucu angajatorul, trebuie luate toate măsurile rezonabilepentru a se asigura că eroarea nu este repetată în declaraţiile fiscale viitoare;

339

- în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat să mai acţioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie să comunice decizia sa clientului sau angaja-torului şi nu trebuie să dea informaţii terţilor, fără con-simţământul clientului sau al angajatorului, cu excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege.

100.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii:1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru

agenţii economici sau pentru instituţiile la care are şicalitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă.

2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentruagenţii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca, de exemplu:a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ,

educaţie etc. sau într-o societate de expertiză prestează servicii profesionale pentru o entitate care seaflă în relaţie contractuală cu angajatorul său;

b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii profesionale pentru o entitatecu care instituţia se află în raporturi juridice de dreptcomercial, fiscal etc.

3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentruagenţi economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă.

4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentruagenţi economici sau instituţii, sau persoane fizice, încazul în care sunt rude sau afini până la gradul patruinclusiv sau soţi ai administratorilor.

340

5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-ţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de ex

pert într-o cauză, dacă:- expertul sau un membru al familiei sale se află

într-o relaţie de muncă, de familie, comercialăsau de altă natură cu una din părţile cauzei;

- expertul a avut calitatea de angajat sau a avutrelaţii contractuale de orice fel cu una din părţiîn ultimii 2 ani;

- expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, învirtutea funcţiilor pe care le deţine în structurilealese şi executive ale Corpului, că în cauzarespectivă au existat sau există litigii în curs laComisia de Disciplină sau la alte organe şi instanţeale Corpului, privind un membru al Corpului.

b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate deexpert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al

unei părţi în altă fază;c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exerci

tarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii deorgan ales sau numit în structurile de conducere şide execuţie ale filialei CECCAR;

d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu:de profesionist în practică publică şi de organ alessau numit în structurile de conducere şi de execuţieale filialei Corpului, ca, de exemplu:

341

342

- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau al Comisiei deDisciplină, dacă în cauza respectivă un membrual Consiliului filialei sau al Comisiei de Disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreunfel în calitate de liber-profesionist contabil;

- judecarea în cadrul Comisiei de Disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care auparticipat în vreun fel, în calitate de liber-profe-sionişti, membrii Consiliului filialei, membriiComisiei de Disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective.

6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-ţia în care există elemente care atestă starea de incom-patibilitate.

Secţiunea 110

Integritatea

110.1 Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea,tranzacţii corecte şi juste.

110.2 Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii cândapreciază că acestea:- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care

induce în eroare;- conţin declaraţii sau informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni

induc în eroare.

110.3 Nu se va considera că un profesionist contabil încalcăparagraful 110.2 dacă el furnizează un raport modificatpentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2.

343

Secţiunea 120

Obiectivitatea

120. l Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profe-sioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza in-fluenţei nedorite a unor alte persoane.

120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care o-biectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite si descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţiona-mentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite, Liber-profesioniştii contabili reali-zează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind sub-ordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii pro-fesionişti contabili îi pregătesc şi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau ser-viciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiec-tivitatea în raţionamentul profesional, în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiec-

344

tivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următo-rilor factori:a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care

asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminuaobiectivitatea.

b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrietoate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni,în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilorcare pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.

c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalceobiectivitatea.

d) Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura căpersonalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au însuşit principiul obiectivitătii.

Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi con-siderate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

345

Secţiunea 130

Competenţa profesională şi prudenţa

130. l Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:(a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale

la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatoriilor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

(b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă serviciiprofesionale.

130.2 Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţaprofesională poate fi împărţită în două faze separate:(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

130.3 Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul deafaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şimenţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediuprofesional.

130.4 Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

346

130.5 Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat căcei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare a-decvată.

130.6 Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îiatenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru aevita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

347

Secţiunea 140

Confidenţialitatea

140. l Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesio-niştilor contabili de a se abţine de la:(a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei

sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţiiprofesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în careau fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sauprofesională de a face publice acele informaţii.

(b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

140.2 Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeaunaconfidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unorscurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică oasociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cuun afin.

140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţinăconfidenţialitatea în prezentarea de informaţii către unposibil client sau angajator.

140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia înconsiderare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmeisau al organizaţiei angajatoare.

140.5 Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentrua se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoa-

348

nele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

140.6 Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierearelaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţiaangajatoare sau obţine un nou client el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu artrebui, totuşi, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesionalăsau de afaceri.

140.7 In următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau potfi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:- Atunci când divulgarea este autorizată de către client

sau angajator;- Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de

exemplu:• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul

unor proceduri judiciare; şi• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în

măsură eventuale încălcări ale legii.- Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept

de a le divulga, atunci când nu este interzis prin lege:• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp

membru sau al organismului profesional;• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii

din partea organizaţiei membre sau a unui organismnormalizator;

• pentru a proteja interesele profesionale ale unuiprofesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi

• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

349

140.8 Atunci când profesionistul contabil a determinat că infor-maţia confidenţială poate fi divulgată trebuie avute în vedere următoarele aspecte:- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor

părţi ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimteca profesionistul contabil să divulge informaţii;

- Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificativeşi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în careacest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sauopinii nefondate trebuie să se recurgă la raţionamentulprofesional pentru a se determina tipul de prezentarecare trebuie făcută, dacă este disponibil; şi

- Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fieconvins că părţile cărora li se adresează comunicareasunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea săreacţioneze ca atare.

350

Secţiunea 150

Comportamentul profesional

150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şireglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni carepot discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiunipe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curentcu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

150.2 în cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor şia activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabilinu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesialor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loialişi nu trebuie:- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care

le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pecare o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

351

352

PARTEA B Profesioniştii

contabili independenţi

Secţiunea 200 Introducere Secţiunea 210 Acceptarea

unui client Secţiunea 220 Conflicte de interese

Secţiunea 230 Opinii suplimentare Secţiunea 240

Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii Secţiunea 250

Marketingul serviciilor profesionale Secţiunea 260

Cadouri şi ospitalitate Secţiunea 280 Obiectivitate -

toate serviciile

Secţiunea 290 Independenţă - misiuni de audit şi

certificare

Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC în iulie 2006, cu intrare în vigoare în decembrie 2008

Secţiunea 200

Introducere

200. l Această parte a Codului ilustrează felul în care cadrul con-ceptual conţinut în Partea A trebuie aplicat de profesio-niştii contabili independenţi. Exemplele din următoarele secţiuni nu se doresc a fi, şi nici nu trebuie să fie interpre-tate a fi o listă exhaustivă a tuturor cazurilor întâlnite de un profesionist contabil independent care ar putea atrage ameninţări la conformitatea cu principiile fundamentale, în consecinţă nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publică să respecte doar exemplele prezentate; mai degrabă, el ar trebui să aplice cadrul cazurilor speci-fice cu care se confruntă.

200.2 Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebuisă se angajeze în orice afaceri, ocupaţie sau activitate careîi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat arfi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

200.3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în următoarele categorii:- de interes propriu,- de autoexaminare (autocontrol),- de favorizare,- de familiaritate, şi- de intimidare.Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A din acest Cod. Natura şi semnificaţia ameninţărilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat.

353

200.4 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări deinteres propriu pentru un contabil profesionist independentinclud, dar nu sunt limitate la:• un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui

interes împreună cu un client;• dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite

de la un client al certificării;• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui

client;• potenţiala angajare la un client;• onorarii neprevăzute legate de angajamente de cer

tificare;• un împrumut către sau de la un client al certificării sau

de la oricare din directorii sau funcţionarii acestuia.

200.5 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de auto-examinare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:• descoperirea unei erori semnificative în timpul unei

reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;

• raportarea asupra operării sistemelor financiare dupăce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sauimplementarea lor;

• pregătirea datelor originale utilizate pentru realizareaunor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;

• un membru al echipei de certificare care ocupă, sau aocupat recent, funcţia de director sau funcţionar alclientului de certificare;

• un membru al echipei de certificare care este, sau afost recent, angajat al clientului de certificare într-opoziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză;

354

• prestarea unor servicii pentru un client al certificăriicare afectează direct subiectul în cauză.

200.6 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţarede favorizare includ, dar nu sunt limitate la:• promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci

când acea entitate este un client de audit al situaţiilorfinanciare.

• apărarea unui client al certificării în cazul unor litigiisau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

200.7 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţarede familiaritate includ, dar nu sunt limitate la următoarelesituaţii:• când un membru al echipei de certificare are o rudă

de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de directorsau funcţionar al clientului de certificare;

• când un membru al echipei de certificare are o rudăde gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului,este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

• când un fost partener al firmei ocupă funcţia de directorsau funcţionar al clientului, sau este angajat într-opoziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

• acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din parteaclientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestoraeste nesemnificativă;

• asocierea de lungă durată a unui membru important alechipei de certificare cu clientul certificării.

200.8 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea deintimidare includ, dar nu sunt limitate la:• ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de cli

entul certificării;

355

• ameninţarea cu litigiul;• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadec

vate a cantităţii de muncă executată pentru a reduceonorariile.

200.9 Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţărispecifice la conformitatea cu unul sau mai multe principiifundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nupot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri,un contabil profesionist independent ar trebui să fie tottimpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

200.10 Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduceameninţările la un nivel acceptabil se împart în două maricategorii:- măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau

reglementări; şi- măsuri de protecţie în mediul de lucru.

Exemple de măsuri de protecţie create de către profesie, legislaţie sau reglementări sunt descrise în paragraful 100.12 din Partea A a acestui Cod.

200.11 în mediul de lucru, măsurile de protecţie relevante vorvaria de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrulmediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelulfirmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar trebui să-şi exercite raţionamentul profesional pentru a determina cum să abordezecel mai bine o ameninţare identificată. Atunci când îşiexercită raţionamentul, un profesionist contabil în practicapublică ar trebui să considere dacă un terţ rezonabil şi încunoştinţă de cauză, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv semnificaţia ameninţării şi măsurile de pro-

356

tecţie aplicate, ar fi de acord că acestea sunt rezonabile. Această consideraţie ar fi afectată de către probleme cum ar fi semnificaţia ameninţării, natura misiunii şi structura firmei.

200.12 Măsurile de protecţie din întreaga firmă în cadrul mediului de lucru ar putea include:• poziţia de conducător al firmei care subliniază impor

tanţa respectării principiilor fundamentale;• poziţia de conducător al firmei care accentuează preco

nizarea faptului că membrii echipei de certificare voracţiona în interesul public;

• politici şi proceduri pentru a implementa şi monitorizacontrolul calităţii misiunilor de certificare;

• politici documentate de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţiepentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabilameninţările, diferite de cele care sunt în mod evidentlipsite de importanţă;

• pentru firmele care prestează misiuni de certificare,politici documentate privind independenţa, privindidentificarea ameninţărilor la adresa independenţei,evaluarea semnificaţiei acestor ameninţări şi evaluareaşi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina saureduce aceste ameninţări, altele decât cele care sunt înmod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;

• politici şi proceduri interne documentate care prevădrespectarea principiilor fundamentale;

• politici şi proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relaţiilor dintre firmă sau membrii echipeide certificare şi clienţii certificării;

357

• politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci cândeste necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificării;

• utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinţeseparate de raportare în vederea prestării serviciilorde non-certificare pentru un client al certificării;

• politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor carenu sunt membrii echipei de certificare să influenţezeinadecvat rezultatele misiunii de certificare;

• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor uneifirme, precum şi a oricăror schimbări ale acestora, cătretoţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instruirea şi educarea corespunzătoare a acestora în ceea cepriveşte astfel de politici şi proceduri;

• desemnarea unui membru cu experienţă al conduceriidrept responsabil pentru supravegherea funcţionăriiadecvate a sistemului de control al calităţii;

• metode de consiliere a partenerilor şi a personalului profesional al clientului certificării şi al entităţilor asociatefaţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa;

• un mecanism disciplinar de promovare a conformităţiicu politicile şi procedurile; şi

• politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze sisă îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelurilor superioare din cadrul firmei orice problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă.

200.13 Măsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru ar putea să includă:• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen

tru a revizui munca efectuată sau măcar pentru a ofericonsiliere dacă este necesar;

358

• consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un comitet dedirectori independent, un organ profesional norma-lizator sau un alt profesionist contabil;

• discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinatecu guvernarea din cadrul clientului;

• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către persoanele însărcinate cu guvernarea clientului;

• implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza dinnou o parte din misiunea de certificare;

• rotaţia personalului echipei de certificare.

200.14 Depinzând de natura misiunii, un profesionist contabilindependent poate, de asemenea, să se bazeze pe măsurilede protecţie pe care le-a implementat clientul său. Totuşi,nu este posibil să pună bază doar pe astfel de măsuri deprotecţie pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil.

200.15 Măsurile de protecţie în interiorul clientului certificăriiinclud următoarele situaţii:• atunci când clientul alege firma independentă pentru

desfăşurarea misiunii, persoane din afara conduceriiratifică sau aprobă această alegere;

• clientul certificării are angajaţi competenţi care pot luadecizii manageriale;

• clientul a implementat proceduri interne care asigurăalegeri obiective în mandatarea misiunilor de non-certi-ficare; şi

• clientul deţine o structură de guvernare corporativă careasigură o supraveghere corespunzătoare şi comunicarea informaţiilor privind serviciile unei firme.

359

Secţiunea 210

Acceptarea unui client

210.1 înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un contabil profesionist independent ar trebui să ia în considerarefaptul dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări la adresaconformităţii cu principiile fundamentale.

210.2 Problemele clientului care, dacă apar la suprafaţă, ar puteaameninţa conformitatea cu principiile fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului în activităţi ilegale(cum ar fi spălarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.

210.3 Semnificaţia oricăror ameninţări ar trebui să fie evaluată.Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât clar nesemnificative ar trebui luate în considerare măsuri de protecţie şi aplicate, după cum este cazul, pentru a le eliminaşi pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

210.4 Măsurile de protecţie corespunzătoare ar putea includeobţinerea cunoştinţelor şi înţelegerea clientului, a proprietarilor săi, a celor din conducere şi a celor responsabilipentru guvernarea sa şi pentru activităţile de afaceri sauobţinerea certitudinii că clientul este angajat să-şi îmbunătăţească practicile de guvernare corporativă sau instrumentele de control intern.

210.5 Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor laun nivel acceptabil, un profesionist contabil independentar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.

210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodicpentru misiunile repetate la acelaşi client.

360

210.7 Un profesionist contabil independent ar trebui să fie deacord să ofere acele servicii pentru care are competenţade a le presta, înainte de a accepta o misiune specifică laun client, un profesionist contabil independent ar trebuisă ia în considerare dacă acceptarea ar da naştere la oriceameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare a interesului propriula adresa competenţei profesionale şi a prudenţei aparedacă echipa misiunii nu posedă sau nu poate dobândi competenţele necesare pentru a desfăşura angajamentul(misiunea) cum trebuie.

210.8 Un profesionist contabil independent ar trebui să evaluezesemnificaţia ameninţărilor identificate şi, dacă sunt altfeldecât nesemnificative, ar trebui aplicate, după caz, măsuride protecţie pentru a le elimina şi a le reduce la un nivelacceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:• Dobândirea unui bagaj de cunoştinţe corespunzător

asupra naturii afacerii clientului, asupra complexităţiioperaţiunilor sale, asupra cerinţelor specifice misiuniisi asupra scopului, naturii şi ariei de aplicabilitate aactivităţii ce urmează a fi prestată.

• Dobândirea cunoştinţelor privind sectoarele industrialerelevante sau aspecte-cheie.

• Deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveştecerinţele relevante de raportare şi ale organelor de reglementare.

• Alocarea unui personal suficient şi cu toate competenţele necesare.

• Utilizarea unor experţi, acolo unde este necesar.• Convenirea unui orizont de timp realist pentru reali

zarea misiunii.• Respectarea politicilor şi procedurilor de control a cali

tăţii elaborate, pentru a oferi o asigurare rezonabilă că

361

misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenţă.

210.9 Atunci când un profesionist contabil independent intenţionează să se bazeze pe consilierea sau activitatea unuiexpert, profesionistul contabil independent trebuie săevalueze dacă această încredere este garantată. Profesionistul contabil independent trebuie să ţină cont de factoricum sunt reputaţia, experienţa, resursele disponibile şistandardele profesionale şi etice aplicabile. Aceste informaţii pot fi obţinute dintr-o asociere anterioară cu respectivul expert sau din consultarea cu alte părţi.

210.10 Un profesionist contabil independent care este solicitatpentru a înlocui un alt profesionist contabil independent,sau care doreşte să aplice pentru o misiune deţinută înprezent de către un alt profesionist contabil independent,trebuie să stabilească dacă există motive, profesionale saude altă natură, pentru a nu accepta misiunea, cum ar ficircumstanţe care ameninţă conformitatea cu principiilefundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare laadresa competenţei profesionale şi a prudenţei dacă unprofesionist contabil independent acceptă misiunea înaintede a cunoaşte toate faptele necesare.

210.11 Trebuie evaluată importanţa tuturor ameninţărilor, în funcţie de natura misiunii, acest lucru ar putea presupunecomunicarea cu acel profesionist contabil existent pentrua determina faptele şi circumstanţele care stau la bazamodificării propuse, astfel încât profesionistul contabilindependent să poată decide dacă este corespunzător săaccepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motiveleaparente pentru modificarea survenită în misiune să nureflecte în totalitate faptele şi este posibil ca acestea să

362

indice contradicţii cu acel profesionist contabil existent care să influenţeze decizia de a accepta numirea.

210.12 Un profesionist contabil existent se află sub restricţia confidenţialităţii. Măsura în care profesionistul contabil independent poate şi trebuie să discute cu profesionistulcontabil propus depinde de natura misiunii si de:- obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru;

sau- cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicări

sau prezentări.

210.13 în absenţa unor instrucţiuni specifice din partea clientului,profesionistul contabil existent nu trebuie, în general, săofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clientului. Circumstanţele în care ar putea fi corespunzător săse divulge informaţii confidenţiale sunt prezentate în Secţiunea 140 a Părţii A din acest Cod.

210.14 Dacă se identifică ameninţări care sunt, în mod clar, maimult decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru ale reduce la un nivel acceptabil.

210.15 Aceste măsuri de protecţie pot include:- discutarea fără reţineri a afacerilor clientului cu acel

profesionist contabil existent în întregime;- solicitarea profesionistului contabil existent să ofere

informaţiile cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstanţe care, după părerea acestuia, ar trebui adusela cunoştinţa profesionistului contabil propus înainteca acesta să decidă dacă acceptă sau nu misiunea;

- atunci când se răspunde cererilor de a înainta oferte,să se prezinte în respectiva ofertă că, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist contabil existent, astfel încât să se poată cerceta

363

dacă există motive profesionale sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată.

210.16 Un profesionist contabil independent trebuie, în general,să obţină permisiunea clientului, de preferabil în scris, dea iniţia discuţiile cu acel profesionist contabil existent.Odată obţinută permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie să respecte reglementările legale şi de altănatură care guvernează astfel de cereri. Atunci când profesionistul contabil existent oferă informaţii, acesteatrebuie să fie oferite cu onestitate şi fără ambiguitate. Dacăprofesionistul contabil propus nu reuşeşte să comunicecu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie săîncerce să obţină informaţii cu privire la orice ameninţăriposibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea părţilorterţe sau investigaţii de fond privind conducerea superioară sau cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.

210.17 Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau redusela un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecţie şi nu pot fi obţinute, prin alte modalităţi, informaţiisatisfăcătoare cu privire la fapte, un profesionist contabilindependent trebuie să refuze misiunea.

210.18 Unui profesionist contabil independent i se poate solicitasă realizeze activităţi complementare sau suplimentare faţăde activitatea profesionistului contabil existent. Acesteîmprejurări pot da naştere la ameninţări potenţiale faţă decompetenţa profesională şi faţă de prudenţă, ameninţăricare rezultă din, de exemplu, informaţii incomplete saulipsa informaţiilor. Măsurile de protecţie faţă de acesteameninţări includ anunţarea profesionistului contabilexistent cu privire la activitatea propusă, situaţie care dăcontabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii relevante necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii.

364

Secţiunea 220

Conflicte de interese

220. l Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de cir-cumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivitătii poate apărea atunci când un profe-sionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivitătii sau confidenţialităţii poate fi generată şi atunci când un profesionist contabil independent pres-tează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în con-flict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire la aspec-tul sau tranzacţia în cauză.

220.2 Un profesionist contabil independent trebuie să evaluezeimportanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei saumisiunii specifice cu un client, dacă profesionistul contabilindependent are interese de afaceri sau relaţii cu acel clientsau cu o terţă parte care ar putea genera ameninţări. Dacăexistă şi alte ameninţări cu excepţia celor nesemnificative,trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru ale reduce la un nivel acceptabil.

220.3 în funcţie de circumstanţele care generează conflictul, măsurile de protecţie trebuie, în general, să includă următoarele acţiuni ale profesionistului contabil independent:

365

- Notificarea clientului cu privire la interesul de afacerisau la activităţile firmei care ar putea reprezenta unconflict de interese şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona în asemenea împrejurări;

- Notificarea tuturor părţilor relevante cu privire la faptulcă profesionistul contabil independent acţionează înnumele a două sau mai multe părţi într-un aspect înprivinţa căruia interesele lor sunt în conflict şi obţinereaconsimţământului acestora de a acţiona astfel;

- Notificarea clientului cu privire la faptul că profesionistul contabil independent nu acţionează în mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilorpropuse (de exemplu, într-un sector anume al pieţeisau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinereaconsimţământului clientului de a acţiona astfel.

220.4 De asemenea, trebuie luate în considerare următoarelemăsuri de protecţie suplimentare:- Utilizarea unor echipe distincte ale misiunii;- Proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de

exemplu, o strictă separare fizică a unor astfel de echipe, completarea confidenţială şi securizată a datelor);

- îndrumări clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranţă şi confidenţialitate;

- Utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate decătre angajaţi şi partenerii firmei;

- Examinarea regulată a aplicării măsurilor de protecţiede către o persoană cu experienţă şi care nu este implicată în misiunile relevante ale clienţilor.

220.5 Atunci când un conflict de interese reprezintă o ameninţarela adresa unuia sau mai multor principii fundamentale,inclusiv obiectivitatea, confidenţialitatea sau comportamentul profesional, ameninţare care nu poate fi eliminată

366

sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, profesionistul contabil independent trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător să accepte o anume misiune sau că este necesară demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict.

220.6 Când un profesionist contabil independent a solicitat con-simţământul unui client de a acţiona pentru o altă parte într-o problemă în care interesele celor doi sunt în conflict, iar acest consimţământ i-a fost refuzat de către client, acesta nu trebuie să continue să acţioneze în numele uneia dintre părţile implicate în problema care dă naştere unui conflict de interese.

367

Secţiunea 230

Opinii suplimentare

230. l Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circum-stanţe sau anumitor tranzacţii de către o companie sau o entitate care nu este un client curent, sau în numele aces-teia, pot genera ameninţări faţă de conformitatea cu prin-cipiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ame-ninţare faţă de competenţa profesională şi faţă de pru-denţă în circumstanţe în care o a doua opinie nu se ba-zează pe acelaşi set de fapte ca cel pe care îl are la dispo-ziţie profesionistul contabil existent, sau se bazează pe probe necorespunzătoare. Importanţa ameninţării va de-pinde de circumstanţele cererii şi de alte fapte şi decla-raţii disponibile, relevante pentru exprimarea unui ra-ţionament profesional.

230.2 Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze im-portanţa ameninţărilor şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate mă-surile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent, descrierea, în cadrul comu-nicării cu acel client, a limitărilor aferente oricărei opinii şi furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent.

368

230.3 Dacă entitatea sau compania ce solicită opinia nu va per-mite comunicarea cu acel profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă, în circumstanţele date, este corespunzător să ofere opinia cerută.

369

Secţiunea 240

Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii

240. l Atunci când încep negocierile privind serviciile profesio-nale, un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl consideră corespunzător. Faptul că un profesionist contabil independent percepe un ono-rariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o ameninţare cauzată de interesul propriu faţă de competenţa profesională si faţă de prudenţă este generată dacă respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale apli-cabile.

240.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile pentru care se aplică. Ţinând cont de aceste potenţiale ameninţări, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie care pot fi aplicate includ:• Atragerea atenţiei clientului cu privire la condiţiile

misiunii şi, în special, cu privire la baza pe care suntpercepute comisioanele şi cu privire la ce servicii suntacoperite de comisionul perceput.

• Alocarea timpului şi personalului calificat necesarepentru realizarea sarcinii.

370

240.3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de altă natură decât cele de certificare. Totuşi, ele pot genera, în anumite circumstanţe, ameninţări faţă de respectarea principiilor fundamentale. Elear putea genera o ameninţare a obiectivitătii de către interesul propriu. Importanţa acestor ameninţări depinde defactori precum:- natura misiunii.- gama valorilor posibile ale onorariului.- baza pentru determinarea onorariului.- dacă rezultatul tranzacţiei este examinat de o terţă parte

independentă.

240.4 Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi,dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuieavute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesarepentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:• un precontract scris cu clientul privind baza de remune

rare.• prezentarea pentru grupul-ţintă de utilizatori a activi

tăţii realizate de către profesionistul contabil independent si a bazei de remunerare.

• politici şi proceduri de control al calităţii.• examinarea de către o terţă parte obiectivă a activităţii

realizate de către profesionistul contabil independent.

371

Secţiunea 250

Marketingul serviciilor profesionale

250. l Atunci când un profesionist contabil independent solicită noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare de către interesul propriu a conformităţii cu principiul comportamentului profesional este generată dacă serviciile, realizările sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsec-vent cu acest principiu.

250.2 Un profesionist contabil independent nu trebuie să compromită profesia atunci când promovează serviciileprofesionale. Profesionistul contabil independent trebuiesă fie onest şi loial, şi nu trebuie:• Să exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificărilor

deţinute sau a experienţei câştigate.• Să facă referiri compromiţătoare la comparaţii nefunda

mentate cu activitatea altora.

Dacă profesionistul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de pu-blicitate sau promovare, profesionistul contabil indepen-dent trebuie să se consulte cu organismul profesional relevant.

250.3 Profesioniştii contabili pot face uz numai de titlurile saudiplomele eliberate de stat sau de şcoli sau instituţii deînvăţământ atestate legal.

250.4 în înţelesul prezentului Cod termenii specifici au următoarea semnificaţie:

372

- prin „Publicitate" se înţelege comunicarea către publica informaţiilor asupra serviciilor oferite sau a calificărilor pe care le posedă un profesionist contabil, în scopul obţinerii de lucrări;

- „Anunţul" este comunicarea către public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentrupromovarea acestui profesionist sau a societăţii sale;

- „Oferta", directă sau indirectă, este concretizată în demersurile făcute pe lângă un eventual client în scopulde a-i propune servicii profesionale.

250.5 în înţelesul enunţat la paragraful 250.4, publicitatea sioferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştiicontabili - membri activi ai Corpului. Sunt interzise:- inserările personale făcute în presă, în publicaţiile

profesionale sau altele, prin scrisori, afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radio-difuziune şi, în general, toateprocedeele publicitare, atunci când acestea folosesccomparaţii cu alţi membri sau prin modul de prezentareşi conţinut aduc prejudicii în vreun fel altor membri;

- oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum şi când face în vreun fel uz de un mandat politicsau de o misiune sau funcţie administrativă.

250.6 Anunţurile sunt permise în următoarele cazuri:a) anunţurile în presă cu condiţia să nu contravină regu

lilor de etică profesională, trebuind, de asemenea:- să aibă un caracter sobru şi informativ;- să respecte un format corespunzător pentru fiecare

publicaţie;b) inserarea în presa locală a unor avize informând pu

blicul despre o primă deschidere de cabinet sau schimbare de adresă;

373

c) inserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indi-carea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a con-tacta cabinetul.

250.7 Se pot tipări broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză ce se vor distribui elevilor, studenţilorsau candidaţilor la un post oferit de acestea sau clienţilor;broşura va trebui să cuprindă, obligatoriu, informaţii despre istoricul, principiile de comportament, lucrările executate, numele şi prenumele clienţilor, modalitatea de recrutare, formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului sau societăţii.

250.8 Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pehârtia cu antet destinată corespondenţei.Emblema Corpului este compusă din:- o carte-registru, simbolizând însemnul profesiei;- un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, având

ca însemn divin doi şerpi încolăciţi, preţuit în Greciaantică, având valoare de simbol diplomatic; emblemaCorpului simbolizează rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imagineafidelă, corectă şi completă a patrimoniului contabilizatsau expertizat;

- deviza „Ştiinţă, Independenţă, Moralitate" - atributeesenţiale ale exercitării profesiei.

250.9 Consiliul Superior şi Consiliile filialelor pot efectua sauautoriza efectuarea oricărei publicităţi colective pe careo consideră utilă, în interesul profesiei.

Detaliile şi modalităţile de aplicare a dispoziţiilor din prezenta Sec-ţiune sunt reglementate prin hotărâri ale Consiliului Superior.

374

Secţiunea 260

Cadouri şi ospitalitate

260. l Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia să i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de ofertă generează ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţări ale o-biectivităţii de către interesul propriu pot fi create dacă este acceptat un cadou din partea unui client; ameninţări ale intimidării la adresa obiectivitătii pot apărea din divul-garea în public a unor astfel de oferte.

260.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de natura,valoarea şi interesul din spatele ofertei. Atunci când suntoferite unui profesionist contabil independent cadouri siospitalitate pe care o terţă parte rezonabilă si în cunoştinţăde cauză le-ar considera în mod clar nesemnificative, a-cesta poate concluziona că oferta este făcută în cursul normal al afacerilor, fără intenţia specifică de a influenţaluarea deciziilor sau de a obţine informaţii, în astfel decazuri, profesionistul contabil independent poate concluziona, în general, că nu există o ameninţare importantă laadresa conformităţii cu principiile fundamentale.

260.3 Dacă este clar că ameninţările evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile deprotecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci când ameninţările nupot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, un profesionist contabil independent nu trebuie să accepte o astfel de ofertă.

375

Secţiunea 280

Obiectivitate - toate serviciile

280.1 Un profesionist contabil independent trebuie să aibă învedere, atunci când oferă orice servicii profesionale, dacăexistă ameninţări la adresa conformităţii cu principiul fundamental al obiectivitătii care rezultă din interese în relaţiile cu un client sau cu directori, funcţionari sau angajaţi.De exemplu, o ameninţare a obiectivitătii de către familiaritate poate fi generată de o relaţie de familie, relaţieapropiată personală sau relaţie de afaceri.

280.2 Un profesionist contabil independent care oferă un serviciu de audit trebuie să fie independent faţă de clientulauditării. Independenţa de fapt şi de drept este necesarăpentru a permite profesionistului contabil independent săexprime o opinie şi să fie perceput ca exprimând o concluzie neafectată de erori, conflict de interese sau influenţanecorespunzătoare a altor părţi. Secţiunea 290 oferă îndrumări specifice privind cerinţele de independenţă pentruprofesioniştii contabili independenţi atunci când realizeazăo misiune de audit.

280.3 Existenţa ameninţărilor la adresa obiectivitătii în oferireaoricărui serviciu profesional va depinde de circumstanţeleparticulare ale misiunii şi de natura activităţii pe care profesionistul contabil independent o realizează.

280.4 Un profesionist contabil independent trebuie să evaluezeimportanţa ameninţărilor identificate, şi, dacă acestea nusunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicatemăsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pen-

376

tru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:• Retragerea din echipa misiunii.• Proceduri de supraveghere.• Terminarea relaţiei financiare sau de afaceri care gene

rează ameninţarea.• Discutarea problemei cu nivelurile superioare ale con

ducerii firmei.• Discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea

clientului.

377

Secţiunea 290

Independenţă - misiuni de audit şi certificare

290.1 în cazul unei misiuni de audit este în interesul public şi,prin urmare, stipulat de prezentul Cod Etic, ca membriiechipelor de audit, ai firmelor şi, atunci când este aplicabil, ai firmelor din grup să fie independenţi faţă declienţii de audit.

290.2 Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluări sau a unei măsurări a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii.Cadrul general internaţional pentru Misiunile de audit (Cadrul general de audit), emis de Consiliul pentru StandardeInternaţionale de Audit şi Certificare, descrie obiectiveleşi elementele misiunilor de audit si identifică misiunile lacare se aplică Standardele Internaţionale de Audit (ISA),Standardele Internaţionale privind Misiunile de Examinare (ISRE), Standardele Internaţionale privind Misiunilede Asigurare (ÎS AE) şi Standardele Internaţionale privindMisiunile Conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelorşi obiectivelor unei misiuni de audit trebuie să se facăreferiri la Cadrul general de asigurare.

290.8 Independenţa implică:

Independenţa de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi care permite in-dividului să acţioneze cu integritate, să-şi exercite obiecti-vitatea şi scepticismul profesional.

378

Independenţa în aparenţă (de f apt). Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terţă parte informată şi rezonabilă, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţie aplicate, ar con-cluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

290. l O Multe circumstanţe diferite sau combinaţii de circumstanţe pot fi relevante şi, prin urmare, este imposibil să se defi-nească fiecare situaţie care poate genera ameninţări la adresa independenţei şi să se specifice măsurile de pro-tecţie corespunzătoare pentru a reduce aceste ameninţări, în plus, natura misiunilor de certificare poate fi diferită şi, prin urmare, pot exista diferite tipuri de ameninţări care să necesite aplicarea unor anumite măsuri de pro-tecţie. Un cadru general conceptual care să stipuleze mai degrabă ca firmele şi membrii echipelor de certificare să identifice, să evalueze şi să soluţioneze ameninţările la adresa independenţei, decât să respecte un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare, este, prin urmare, în intere-sul public.

290.11 Membrii echipelor misiunilor, ai firmelor şi ai firmelordin grup trebuie să aplice cadrul general conceptual dinSecţiunea 100 acelor circumstanţe specifice luate în considerare, în plus faţă de identificarea relaţiilor dintre firmă,firmele din grup, dintre membrii echipei misiunii şi clientul misiunii, trebuie evaluat dacă relaţiile dintre persoaneledin afara echipei misiunii şi clientul misiunii generează oameninţare la adresa independenţei.

290.12 Exemplele prezentate în această secţiune sunt menite săilustreze aplicarea cadrului general conceptual şi nu sunt

379

menite să fie, sau nu trebuie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor care ar putea genera ameninţări la adresa independenţei. Prin urmare, nu este suficient ca un membru al echipei de audit, o firmă sau o firmă din reţea să respecte pur şi simplu exemplele prezentate; mai degrabă ei ar trebui să aplice cadrul fiecărui caz specific cu care se confruntă.

290.13 Natura ameninţărilor la adresa independenţei şi măsurilede protecţie aplicabile necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferă înfuncţie de caracteristicile misiunii individuale de audit:dacă este o misiune de audit a situaţiilor financiare sauun alt tip de misiune de certificare; în cel din urmă caz,scopul, informaţia privind subiectul-cheie si utilizatorii-ţintă ai raportului. O firmă ar trebui prin urmare să evalueze circumstanţele relevante, natura misiunii de auditşi ameninţările la independenţă atunci când decide dacăeste potrivit sau nu să accepte sau să continue o misiuneşi când decide natura măsurilor de protecţie necesare şi afaptului dacă un anumit individ ar trebui să fie membru alechipei de audit.

290.14 Misiunile de audit bazate pe situaţiile financiare sunt relevante pentru o gamă largă de utilizatori potenţiali; prinurmare, în plus faţă de independenţa de drept, independenţa de fapt este foarte semnificativă, în consecinţă, pentru clienţii auditului situaţiilor financiare, membrii echipeide certificare, firmă şi firmele din reţea se cere să fie independenţi faţă de clientul auditului situaţiilor financiare.Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceri privindanumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şidirectori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care se află

380

în poziţia de a exercita influenţă directă si semnificativă asupra informaţiei din aspectul-cheie (situaţiile finan-ciare). De asemenea, ar trebui acordată atenţie faptului că ameninţările la independenţă sunt create de către relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influ-enţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză (poziţia financiară, performanţa financiară si fluxurile de trezorerie).

290.15 într-o misiune de certificare bazată pe declaraţii în careclientul nu este un client al auditului situaţiilor financiare,li se cere membrilor echipei de certificare şi firmei să fieindependenţi de clientul certificării (partea responsabilă,care este responsabilă pentru informaţia din subiectul încauză şi care poate fi responsabilă si pentru subiectul încauză). Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceriprivind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului carese află în poziţia de a exercita influenţă directă şi semnificativă asupra informaţiei din aspectul-cheie. De asemenea, ar trebui acordată atenţie şi asupra faptului că ameninţările la adresa independenţei sunt create de către relaţiicu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului-cheie. Artrebui, de asemenea, să fie acordată atenţie oricăror a-meninţări despre care firma are motive să creadă că suntgenerate de către interesele firmei din reţea şi relaţiileacesteia.

290.16 în majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaraţii,care nu sunt misiuni de audit al situaţiilor financiare, partearesponsabilă răspunde pentru subiectul în cauză şi pentruinformaţiile din acesta. Totuşi, în anumite misiuni, partearesponsabilă s-ar putea să nu răspundă şi pentru subiectul

381

în cauză. De exemplu, atunci când un profesionist contabil în practica publică este angajat pentru a efectua o misiune de certificare pe un raport pe care un consultant de mediu 1-a întocmit privind practicile de dezvoltare durabilă ale companiei, raport care urmează a fi distribuit utilizatorilor-ţintă, consultantul de mediu este partea responsabilă pentru informaţia din subiectul-cheie, dar compania este responsabilă pentru subiectul-cheie (practicile de dezvol-tare durabilă).

290.17 în misiunile de certificare bazate pe declaraţii care nu suntmisiuni de auditare a situaţiilor financiare, atunci cândpartea responsabilă este răspunzătoare pentru informaţiadin subiectul în cauză, dar nu şi pentru subiectul în cauză,membrilor misiunii de certificare şi celor din firmă li secere să fie independenţi faţă de părţile responsabile pentruinformaţia din subiectul în cauză (clientul certificării), înplus, ar trebui acordată atenţie oricăror ameninţări desprecare firma are motive să creadă că au fost create de cătreinterese şi relaţii între un membru al echipei de certificare,firmă, o firmă de reţea şi partea responsabilă pentru subiectul în cauză.

290.18 într-o misiune de certificare de raportare directă membrilorechipei de certificare şi firmei li se cere să fie independenţide clientul certificării (partea responsabilă pentru subiectulîn cauză).

290.20 în anumite misiuni de certificare, fie că sunt bazate pe declaraţii, fie cu raportare directă, care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare s-ar putea să existe mai multe părţi responsabile, în astfel de misiuni, atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor din această secţiune fiecărei părţi responsabile, s-ar putea ca

382

firma să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie între firmă sau un membru al echipei de certificare şi o parte responsabilă ar putea să dea naştere la o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă în con-textul informaţiei din subiectul-cheie. Aceasta va lua în considerare factori cum ar fi:- Importanţa informaţiei legate de aspectul-cheie (sau

aspectul-cheie în sine) pentru care partea responsabilărespectivă este responsabilă; si

- Gradul de interes public care este asociat cu misiunea.

Dacă firma determină faptul că ameninţarea la adresa inde-pendenţei creată de către o astfel de relaţie cu o anumită parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativă s-ar putea să nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei părţi responsabile.

290.21 Ameninţările si măsurile de protecţie identificate în a-ceastă secţiune sunt în general discutate în contextul in-tereselor sau relaţiilor dintre firmă, firmele din reţea, mem-brii echipei de certificare şi clientul certificării, în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare care este o entitate cotată, firma si orice firmă din reţea sunt solicitate să analizeze interesele şi relaţiile care implică entităţile afiliate clientului, în mod ideal, aceste entităţi şi interesele şi relaţiile trebuie să fie identificate înainte. Pentru toţi ceilalţi clienţi de certificare, atunci când echipa de certi-ficare are motive să creadă că o entitate legată a unui astfel de client de certificare este relevantă pentru eva-luarea independenţei firmei clientului, echipa de certifi-care trebuie să analizeze acea entitate legată atunci când evaluează independenţa şi când aplică măsurile de pro-tecţie corespunzătoare.

383

290.22 Evaluarea ameninţărilor la adresa independenţei şi activităţile ulterioare trebuie să fie susţinute de probele obţinute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfăşurării acesteia. Obligaţia de a face o astfel de evaluare şide a întreprinde acţiuni apare atunci când o firmă, o firmădin reţea sau un membru al echipei de certificare cunoaştesau ar putea în mod rezonabil să cunoască circumstanţelesau relaţiile care ar putea compromite independenţa. Arputea exista ocazii în care firma, firma din reţea sau opersoană încalcă neintenţionat prevederile acestei secţiuni.Dacă apare o astfel de încălcare, aceasta nu compromiteîn general independenţa cu privire la un client de certificare, cu condiţia ca firma să aibă implementate politici şiproceduri adecvate de control al calităţii pentru promovarea independenţei şi, odată descoperită, încălcarea săfie corectată prompt şi să fie aplicate măsurile de protecţienecesare.

290.23 în această secţiune se fac referiri la ameninţările importante şi la cele clar nesemnificative pentru evaluarea independenţei. La analizarea semnificaţiei unei anumiteprobleme, trebuie să fie luaţi în considerare atât factoriicalitativi, cât şi cei cantitativi. O problemă trebuie să fieconsiderată ca fiind în mod clar nesemnificativă numaidacă se ajunge la concluzia că este atât comună, cât şilipsită de consecinţe.

290.24 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a asista firmeleşi membrii echipelor de certificare pentru:- Identificarea ameninţărilor la adresa independenţei;- A evalua dacă aceste ameninţări sunt în mod clar ne

semnificative; şi- în cazurile în care ameninţările nu sunt în mod clar

nesemnificative, identificarea şi aplicarea măsurilor de

384

protecţie adecvate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil.

Trebuie să se acorde întotdeauna atenţie concluziei de inacceptabilitate la care a ajuns un terţ informat si rezo-nabil, care cunoaşte toate informaţiile relevante, în situa-ţiile în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, singurele acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activităţile sau interesele care generează ameninţarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de certificare.

290.25 Această secţiune se încheie cu o anexă care cuprinde câteva exemple privind modul în care această abordare conceptuală a independenţei trebuie să se aplice circumstanţelor şi relaţiilor specifice. Exemplele prezintă ameninţări la adresa independenţei care pot fi generate decircumstanţe şi relaţii specifice. Raţionamentul profesional este utilizat pentru determinarea măsurilor de protecţieadecvate pentru eliminarea ameninţărilor la adresa independenţei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil, înunele exemple, ameninţările la adresa independenţei suntatât de semnificative încât singurele acţiuni posibile suntacelea de a elimina activităţile sau interesele care pot genera ameninţarea sau de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii de certificare, în alte exemple, ameninţarea poate fi eliminată sau redusă la un nivel acceptabilprin aplicarea măsurilor de protecţie. Nu se intenţioneazăca exemplele să fie exhaustive.

290.26 Unele exemple din anexa la această secţiune indică modulîn care se aplică cadrul într-o misiune de audit al situaţiilorfinanciare pentru o entitate cotată. Atunci când o organizaţie membră decide să nu facă diferenţa între entităţile

385

cotate şi alte entităţi, exemplele care sunt legate de misiu-nile de audit al situaţiilor financiare pentru entităţile cotate ar trebui să fie luate în considerare pentru aplicarea asupra tuturor misiunilor de audit al situaţiilor financiare.

290.27 Atunci când se identifică ameninţările care nu sunt în modclar nesemnificative, iar firma decide să accepte sau săcontinue misiunea de certificare, decizia trebuie să fie documentată. Documentaţia trebuie să includă o descriere aameninţărilor identificate şi a măsurilor de protecţie aplicate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la unnivel acceptabil.

290.28 Evaluarea importanţei oricăror ameninţări la adresa independenţei şi a măsurilor de protecţie necesare pentru reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil ia în considerare interesul public. Unele entităţi pot fi de interes public deoarece, ca urmare a activităţilor lor, a dimensiuniilor sau a statutului lor corporativ au o mai mare varietatede acţionari. Exemplele de astfel de entităţi pot includecompaniile cotate, instituţiile de credit, companiile de asigurări şi fondurile de pensii. Din cauza puternicului interespublic în situaţiile financiare ale entităţilor cotate, uneleparagrafe din această secţiune tratează probleme suplimentare care sunt relevante pentru auditul situaţiilor financiare ale entităţilor cotate. Trebuie să se acorde atenţieaplicării cadrului general în legătură cu auditul situaţiilorfinanciare ale entităţilor cotate faţă de alţi clienţi de audital situaţiilor financiare care ar putea fi importante pentruinteresul public.

290.29 Comitetele de audit au un rol important în guvernareacorporativă atunci când sunt independente în raport cuconducerea clientului şi pot asista Consiliul Director în

386

ajungerea la concluzia că o firmă este independentă în îndeplinirea rolului său de audit. Ar trebui să existe o co-municare permanentă între firmă şi comitetul de audit (sau alt organism de guvernare dacă nu există un comitet de audit) al entităţilor cotate cu privire la relaţii si alte pro-bleme care ar putea, în opinia firmei, să ameninţe indepen-denţa.

290.30 Firmele trebuie să-şi stabilească politici si proceduri legatede comunicările privind independenţa cu comitetele deaudit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernarea clientului, în cazul auditului situaţiilor financiare ale entităţilorcotate, firma trebuie să comunice oral şi în scris, cel puţinanual, toate relaţiile şi alte probleme dintre firmă, firmeledin reţea şi clientul de audit al situaţiilor financiare pecare raţionamentul profesional al firmei le poate consideracă afectează independenţa. Problemele care vor fi comunicate variază în funcţie de circumstanţe şi trebuie să fiestabilite de către firmă, dar, în general, trebuie să tratezeaspectele importante identificate în această secţiune.

290.31 Membrii echipei de certificare şi firma trebuie să fie independenţi de clientul de certificare în timpul perioadei misiunii de certificare. Perioada misiunii începe atunci cândechipa de certificare începe să presteze servicii de certificare şi se termină odată cu publicarea raportului de certificare, cu excepţia cazului în care misiunea de certificareare o natură recurentă. Dacă misiunea de certificare sepreconizează a se repeta, perioada misiunii de certificarese termină cu notificarea de către oricare dintre părţi aterminării relaţiei profesionale sau a publicării raportuluide certificare, oricare are loc mai târziu.

290.32 în cazul misiunii de audit al situaţiilor financiare, perioadamisiunii include perioada acoperită de situaţiile financiare

387

raportate de către firmă. Atunci când o entitate devine un client de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare pe care le va raporta firma, firma va analiza dacă pot fi generate ame-ninţări asupra independenţei de către:- Relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit

în timpul sau după perioada acoperită de situaţiilefinanciare, dar înainte de acceptarea misiunii de audital situaţiilor financiare; sau

- Serviciile anterioare prestate către clientul de audit.

în mod similar, în cazul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit al situaţiilor financiare, firma trebuie să analizeze dacă relaţiile financiare sau de afaceri sau serviciile anterioare pot genera ameninţări la adresa independenţei.

290.33 Dacă se prestează un alt serviciu în afara celui de certifi-care pentru clientul de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare, dar înainte de începerea serviciilor profesionale legate de auditul situaţiilor financiare, iar serviciul va fi interzis în timpul perioadei misiunii de audit, trebuie să se analizeze ameninţările la adresa independenţei, dacă există, care să rezulte din serviciul respectiv. Dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă, măsurile de protecţie trebuie să fie analizate şi aplicate ca fiind necesare pentru reduce-rea ameninţării la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:- Discutarea problemelor de independenţă legate de

prestarea de alte servicii în afară de cele de certificarecu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului, cum ar ficomitetul de audit;

388

• Obţinerea recunoaşterii clientului asupra responsabilităţii pentru rezultatele altor servicii în afara celor decertificare;

• Interzicerea personalului care a prestat alte servicii înafara celor de certificare de a participa la misiunea deaudit a situaţiilor financiare; si

• Angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultateloraltor servicii în afara celor de certificare sau angajareaunei alte firme pentru a presta din nou alte servicii înafara celor de certificare, în măsura necesară pentru a-ida posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea aceluiserviciu.

290.34 Un alt serviciu decât cel de certificare prestat pentru un client de audit necotat pentru situaţiile financiare nu va prejudicia independenţa firmei atunci când clientul devine o entitate cotată, cu condiţia ca:(a) Alt serviciu în afara celui de certificare prestat anterior

să fie permis conform acestei secţiuni pentru clienţiinecotaţi de audit al situaţiilor financiare;

(b) Serviciul va fi încheiat într-o perioadă rezonabilă detimp în care clientul devine o entitate cotată, dacă estepermis conform acestei secţiuni pentru clienţii de audital situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate; si

(c) Firma a implementat măsuri de protecţie adecvate pentru eliminarea ameninţărilor la adresa independenţeicare sunt generate de serviciile anterioare sau pentrureducerea acestora până la un nivel acceptabil.

389

Anexă la Secţiunea 290

Exemple privind modul de abordare conceptuală a independenţei în circumstanţe specifice

Introducere

290.100 Următoarele exemple descriu circumstanţele specificeşi relaţiile care pot genera ameninţări la adresa independenţei. Exemplele descriu potenţialele ameninţări generate şi măsurile de protecţie adecvate pentru a le eliminasau pentru a le reduce la un nivel acceptabil în fiecarecircumstanţă. Exemplele nu sunt exhaustive, în practică,firma, firmele în reţea şi membrii echipei de certificarevor fi solicitaţi să stabilească implicaţiile unor circumstanţe şi relaţii similare, dar diferite şi să determine dacăpot fi aplicate măsuri de protecţie, incluzând măsurilede protecţie din paragrafele 200.12 până la 200.15, pentrua răspunde în mod satisfăcător ameninţărilor la adresaindependenţei.

290.101 Unele exemple tratează clienţii de audit, în timp ce alteletratează clienţii certificării care nu sunt clienţi de audital situaţiilor financiare. Exemplele ilustrează cum trebuiesă fie aplicate măsurile de protecţie pentru a îndeplinicerinţele pentru membrii echipei de certificare, pentrufirma şi firmele în reţea pentru ca acestea să fie independente faţă de un client de audit al situaţiilor financiare şipentru ca membrii echipei de certificare şi firma să fieindependenţi faţă de un client al certificării care nu esteun client de audit al situaţiilor financiare. Exemplele nuinclud rapoartele de certificare pentru un client al certi-

390

ficării de non-audit a căror utilizare este restricţionată în mod expres de către utilizatori identificaţi, în cazul unor astfel de misiuni, membrii echipei de certificare, rudele de gradul întâi si afinii acestora trebuie să fie independenţi faţă de clientul certificării. Mai mult, firma nu trebuie să deţină un interes financiar important, direct sau indirect, în clientul certificării.

290.102 Exemplele ilustrează cum se aplică cadrul general pentruclienţii de audit al situaţiilor financiare şi pentru alţi clienţide certificare. Exemplele trebuie să fie citite în conjunctură cu paragrafele 290.13 care explică faptul că, în majoritatea misiunilor de certificare, există o parte responsabilă care cuprinde si clientul de certificare. Totuşi, înunele misiuni de certificare, există două părţi responsabile, în astfel de circumstanţe, trebuie să se ia în considerare ameninţările despre care firma are motive săcreadă că pot fi create de interesele şi relaţiile dintre unmembru al echipei de certificare, firmă, o firmă din reţeaşi partea responsabilă cu problema respectivă.

290.103 Interpretarea 2005-01 din această anexă oferă îndrumărisuplimentare privind aplicarea cerinţelor legate de independenţă cuprinse în această secţiune pentru misiunilede certificare care nu reprezintă misiuni de audit al situaţiilor financiare.

Interese financiare

290.104 Un interes financiar într-un client al certificării poate genera o ameninţare de interes propriu, în evaluarea importanţei ameninţării şi a măsurilor de protecţie adecvatecare urmează să fie aplicate pentru a elimina ameninţareasau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil este

391

necesar să se examineze natura interesului financiar. Aceasta include o evaluare a rolului persoanei care deţine interesul financiar, importanţa interesului financiar şi tipul acestuia (direct sau indirect).

290.105 Atunci când se evaluează tipul interesului financiar trebuie să se ia în considerare faptul că interesele financiarepot varia de la interese în care persoana nu are niciuncontrol asupra vehiculului investiţiei sau a interesuluifinanciar deţinut (de exemplu, un fond mutual, un fondînchis de investiţii sau un vehicul intermediar similar)până la acelea în care persoana deţine controlul asuprainteresului financiar (de exemplu, ca administrator) saueste capabilă să influenţeze deciziile privind investiţia.Atunci când se evaluează importanţa oricărei ameninţărila adresa independenţei este important să se ia în considerare gradul de control sau influenţa care poate fi exercitată asupra intermediarului, a interesului financiar deţinut sau a unei strategii de investiţie. Atunci când existăcontrol, interesul financiar trebuie considerat ca fiinddirect. Invers, atunci când deţinătorul interesului financiarnu are nicio capacitate de a exercita un astfel de control,interesul financiar trebuie considerat ca fiind indirect.

Prevederi aplicabile tuturor clienţilor certificării

290.106 Dacă un membru al echipei de certificare sau o rudă degradul I deţine un interes financiar direct sau un interes financiar indirect important în clientul certificării,ameninţarea de interes propriu generată va fi atât deimportantă încât singurele măsuri de protecţie disponibilepentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la unnivel acceptabil ar fi:

392

• să se cedeze interesul financiar direct înainte ca persoana să devină membru al echipei de certificare;

• să se cedeze în totalitate interesul financiar indirectsau să se cedeze o valoare suficientă din acesta astfelîncât interesul rămas să nu mai fie important, înainteca persoana să devină membru al echipei de certificare;sau

• să se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.

290.107 Dacă un membru al echipei de certificare sau o rudă de gradul I a acestuia primeşte, de exemplu, sub forma unei moşteniri, a unui cadou sau ca rezultat al unei fuziuni, un interes financiar direct sau indirect important în clien-tul certificării, se va genera o ameninţare de interes pro-priu. Următoarele măsuri de protecţie trebuie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil:

• să se cedeze interesul financiar la data convenabilă ceamai apropiată; sau

• să se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare.

Pe parcursul perioadei de dinaintea cedării interesului financiar sau a eliminării individului din echipa de certi-ficare trebuie să se ia în considerare dacă sunt necesare măsuri de protecţie suplimentare în scopul reducerii ameninţării până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea,cum ar fi comitetul de audit; sau

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca realizată sau pentru a acorda consultanţă, după cum este necesar.

393

290.108 Atunci când un membru al echipei de certificare cunoaştefaptul că un afin deţine un interes financiar direct sauindirect important în clientul certificării poate apărea oameninţare de interes propriu, în evaluarea importanţeioricărei ameninţări trebuie să se ia în considerare naturarelaţiei dintre membrul echipei de certificare şi afin, precum şi importanţa interesului financiar. Odată ce a fostevaluată importanţa ameninţării trebuie luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• afinul va ceda întregul interes financiar sau o parte suficientă din acesta la data convenabilă cea mai apropiată;

• discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea,cum ar fi comitetul de audit;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar carenu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuată de către membrul echipei de certificare al cărui afin este implicat, sau pentru a acordaconsultanţă, după cum este necesar; sau

• îndepărtarea persoanei respective din misiunea de certificare.

290.109 Atunci când o firmă sau un membru al echipei de certificare deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul de certificare ca administrator poate apăreao ameninţare de interes propriu prin posibila influenţă aadministratorului asupra clientului de certificare, în consecinţă, un astfel de interes trebuie să fie deţinut numaiatunci când:- membrul echipei de certificare, o rudă de gradul I şi

firma nu sunt beneficiari ai depozitului;- interesul deţinut de către fond în clientul de certificare

nu este important pentru fond;

394

- fondul nu poate exercita o influenţă semnificativăasupra clientului de certificare; şi

- membrul echipei de certificare sau firma nu are oinfluenţă semnificativă asupra niciunei decizii cu privire la investiţii ce implică un interes financiar înclientul de certificare.

290.110 Este necesar să se analizeze dacă o ameninţare de interes propriu poate fi generată de interesele financiare ale per-soanelor din afara echipei de certificare, ale rudelor de gradul I şi ale afinilor acestora. Astfel de persoane ar include:- parteneri şi rudele lor de gradul I, care nu sunt membri

ai echipei de certificare;- parteneri şi angajaţi din conducere care furnizează

clientului certificării servicii de non-certificare; şi- persoane care au o relaţie personală apropiată cu un

membru al echipei de certificare.

Dacă interesele deţinute de către astfel de persoane pot genera o ameninţare de interes propriu va depinde de factori precum:- structura organizatorică, operaţională şi de raportare

a firmei; şi- natura relaţiei dintre persoana respectivă şi membrul

echipei de certificare.Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi, dacă amenin-ţarea nu este nesemnificativă în mod clar, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie aşa cum este necesar pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:- atunci când este cazul, politici în scopul limitării po

sesiei unor astfel de interese;

395

• discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea,cum ar fi comitetul de audit; sau

• implicarea unui profesionist contabil suplimentarcare nu a luat parte la misiunea de certificare, pentrua revizui munca efectuată sau pentru a acorda consultanţă, după cum este necesar.

290.111 O încălcare neintenţionată a prevederilor acestei secţiuni,care se referă la un interes financiar într-un client al certificării, nu ar afecta independenţa firmei, a firmei dinreţea sau a unui membru al echipei de certificare atuncicând:• firma şi firma din reţea au stabilit politici şi proceduri

care cer tuturor profesioniştilor să raporteze promptfirmei orice încălcare ce derivă din cumpărarea, moştenirea sau altă achiziţionare a unui interes financiarîn clientul certificării;

• firma şi firma din reţea notifică prompt profesionistulcă trebuie să se cedeze interesul financiar; şi

• cedarea are loc la cea mai apropiată dată practicădupă identificarea chestiunii sau profesionistul esteîndepărtat din echipa de certificare.

290.112 Atunci când a avut loc o încălcare neintenţionată a acesteisecţiuni privitoare la un interes financiar într-un client alcertificării, firma trebuie să analizeze dacă trebuie aplicate măsuri de protecţie. Asemenea măsuri de protecţiear putea include:• implicarea unui profesionist contabil suplimentar

care nu a luat parte la misiunea de certificare pentrua revizui munca efectuată de către membrul echipeide certificare; sau

• excluderea individului din orice proces important deluare a deciziilor privind misiunea de certificare.

396

Prevederi aplicabile clienţilor de audit al situaţiilor financiare

290.113 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiardirect într-un client de audit al situaţiilor financiare alefirmei, ameninţarea de interes propriu generată este atâtde semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu arputea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, în consecinţă, renunţarea la interesul financiar ar fi singuramăsură adecvată pentru a permite firmei realizarea misiunii.

290.114 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiarsemnificativ indirect într-un client de audit al firmei pentru situaţiile financiare ale acestuia se generează, de asemenea, o ameninţare privind prevalenta interesului propriu. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmeisă realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţeafie să renunţe la interesul indirect în totalitate, fie să renunţe la un procent suficient din acesta, astfel încât interesul rămas să nu mai fie important.

290.115 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiarsemnificativ într-o entitate care deţine un interes decontrol într-un client de audit al situaţiilor financiare,ameninţarea de interes propriu generată este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar puteareduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmei să realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţea fie să renunţe lainteresul financiar în totalitate, fie să renunţe la un procentsuficient de mare din acesta, astfel încât interesul rămassă nu mai fie important.

397

290.116 Dacă planul de pensii al unei firme sau al unei firme dinreţea are un interes financiar într-un client de audit alsituaţiilor financiare poate apărea o ameninţare de interespropriu. Prin urmare, trebuie evaluată semnificaţia oricărei astfel de ameninţări generate şi, dacă ameninţareanu este nesemnificativă în mod clar, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după cum estenecesar, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.

290.117 Dacă alţi parteneri, inclusiv partenerii care nu realizeazămisiuni de certificare, sau rudele lor de gradul I deţin, înbiroul în care partenerul misiunii prestează servicii legate de auditul situaţiilor financiare, un interes financiardirect sau un interes financiar indirect important în acelclient de audit, ameninţarea generată de interesul propriuar putea fi atât de semnificativă încât nicio măsură deprotecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivelacceptabil. Prin urmare, astfel de parteneri sau rudelelor de gradul I nu trebuie să deţină niciun interes financiar într-un astfel de client de audit.

290.118 Biroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditulsituaţiilor financiare nu este, în mod necesar, biroul încare acel partener este numit. Prin urmare, atunci cândpartenerul misiunii este localizat într-un birou diferit decel al celorlalţi membri ai echipei de certificare trebuiesă se determine raţional în care birou practică partenerulactivităţi legate de respectivul audit.

290.119 Dacă alţi parteneri şi angajaţi din conducere care furnizează clientului de audit alte servicii în afara celor decertificare, cu excepţia acelora a căror implicare este înmod clar lipsită de importanţă, sau a rudelor de gradul I,

398

deţin un interes financiar direct sau un interes financiar important indirect în clientul de audit, ameninţarea ge-nerată de interesul propriu ar fi atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce amenin-ţarea la un nivel acceptabil. Prin urmare, astfel de angajaţi sau rudele lor de gradul I nu trebuie să deţină niciun in-teres financiar într-un astfel de client de audit.

290.120 Un interes financiar într-un client de audit care este deţinut de o rudă de gradul I a (a) unui partener localizat înbiroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditul, sau(b) unui partener sau angajat din conducere care furnizează clientului de audit alte servicii în afara celor decertificare nu este considerat că generează o ameninţareinacceptabilă dacă este primit ca rezultat al drepturilorlor de angajare (de exemplu, dreptul la pensie sau dreptul la opţiuni pe acţiuni) şi, acolo unde este necesar, seaplică măsuri de protecţie corespunzătoare pentru a reduce orice ameninţare la adresa independenţei la un nivel acceptabil.

290.121 Poate fi generată o ameninţare de interes propriu dacăfirma sau firma din reţea sau un membru al echipei decertificare are un interes într-o entitate şi un client deaudit al situaţiilor financiare sau un director, ofiţer sauun deţinător care îl controlează deţine, de asemenea, oinvestiţie în acea entitate. Independenţa nu este compromisă în ceea ce priveşte clientul de audit dacă respectiveleinterese ale firmei, firmei din reţea sau ale membruluiechipei de certificare si ale clientului de audit sau directorului, ofiţerului sau deţinătorului controlului sunt lipsitede importanţă, iar clientul de audit nu poate exercita oinfluenţă semnificativă asupra entităţii. Dacă un interes

399

este semnificativ fie pentru firmă, fie pentru firma din reţea sau pentru clientul de audit, iar clientul de audit poate exercita o influenţă semnificativă asupra entităţii, nu este disponibilă nicio măsură de protecţie pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, iar firma sau firma din reţea fie trebuie să cedeze interesul respectiv, fie să refuze misiunea de audit. Orice membru al echipei de certificare ce deţine un astfel de interes semnificativ trebuie:- să cedeze interesul;- să cedeze o parte suficientă din interes astfel încât

interesul rămas să nu mai fie semnificativ;- să se retragă din audit.

Prevederi aplicabile clienţilor certificării de non-audit al situaţiilor financiare

290.122 Dacă o firmă deţine un interes financiar direct într-unclient de certificare care nu este un client de audit, ameninţarea generată de interesul propriu este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduceameninţarea la un nivel acceptabil, în consecinţă, cedareainteresului financiar ar fi singura acţiune adecvată carear permite firmei să realizeze misiunea.

290.123 Dacă o firmă deţine un interes financiar material indirectîntr-un client al certificării care nu este un client de audital situaţiilor financiare se generează, de asemenea, o ameninţare de interes propriu. Singura acţiune adecvată caresă permită firmei să realizeze misiunea ar fi fie ca firmasă cedeze interesul indirect în totalitate, fie să cedeze unprocent suficient din acesta astfel încât interesul rămassă nu mai fie important.

400

290.124 Dacă o firmă deţine un interes financiar important într-o entitate care are un interes de control într-un client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare, ameninţarea generată de interesul propriu este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Sin-gura acţiune adecvată pentru a permite firmei să reali-zeze misiunea ar fi fie ca firma să cedeze interesul finan-ciar în totalitate, fie să cedeze un procent suficient din acesta astfel încât interesul rămas să nu mai fie impor-tant.

împrumuturi şi garanţii

290.126 Un împrumut de la sau o garanţie pentru un împrumutluată de un client al certificării care este o bancă sau oinstituţie similară nu ar genera o ameninţare la adresaindependenţei, cu condiţia ca împrumutul sau garanţiasă fie făcut(ă) pe baza unor proceduri, condiţii şi cerinţenormale de împrumut şi ca împrumutul să fie lipsit deimportanţă atât pentru firmă, cât şi pentru clientul certificării. Dacă împrumutul este important pentru clientulcertificării sau pentru firmă, poate fi posibil ca, prinintermediul aplicării unor măsuri de protecţie, să se reducă ameninţarea generată de interesul propriu până laun nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar puteainclude implicarea unui profesionist contabil suplimentardin afara firmei sau a firmei din reţea, pentru a revizuimunca efectuată.

290.127 Un împrumut sau o garanţie acordat(ă) de un client alcertificării care este o bancă sau o instituţie similară unuimembru al echipei de certificare sau unei rude de gradul I

401

a acestuia nu ar genera o ameninţare la adresa indepen-denţei cu condiţia ca împrumutul să fie făcut pe baza unor proceduri, condiţii şi cerinţe normale de împrumut. Exemplele de astfel de împrumuturi includ ipotecile pe casă, soldurile bancare debitoare, împrumuturile pentru maşini şi soldul cărţilor de credit.

290.128 în mod similar, depozitele făcute sau conturile de brokerajale unei firme sau ale unui membru al echipei de certificare cu un client al certificării care este o bancă, unbroker sau o instituţie similară nu ar genera o ameninţarela adresa independenţei, cu condiţia ca depozitul sau contul să fie deţinut în condiţii comerciale normale.

290.129 Dacă firma sau un membru al echipei de certificare acordă un împrumut unui client al certificării care nu este obancă sau o instituţie similară, sau garantează împrumutulunui astfel de client al certificării, ameninţarea generatăde interesul propriu ar fi atât de semnificativă încât niciomăsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea laun nivel acceptabil, decât dacă împrumutul sau garanţia sunt lipsite de importanţă atât pentru firmă saumembrul echipei de certificare, cât şi pentru clientulcertificării.

290.130 în mod similar, dacă firma sau un membru al echipei decertificare acceptă un împrumut de la sau are un împrumut garantat de un client al certificării care nu este obancă sau o instituţie similară, ameninţarea generată deinteresul propriu este atât de semnificativă încât niciomăsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea laun nivel acceptabil, decât dacă împrumutul sau garanţiasunt lipsite de importanţă atât pentru firmă sau membrulechipei de certificare, cât şi pentru clientul certificării.

402

290.131 Exemplele din paragrafele 290.126 până la 290.130 sereferă la împrumuturi şi garanţii între firmă şi clientulcertificării, în cazul unei misiuni de audit al situaţiilorfinanciare, prevederile trebuie aplicate firmei, tuturor firmelor din reţea şi clientului de audit.

Relaţii strânse de afaceri cu clienţii certificării

290.132 O relaţie strânsă de afaceri între o firmă sau un membrual echipei de certificare şi clientul certificării sau conducerea acestuia, sau între firmă, o firmă din reţea şi unclient de audit al situaţiilor financiare va implica un interes comercial sau un interes financiar comun şi poateduce la ameninţări generate de interesul propriu şi intimidare. Următoarele sunt exemple de astfel de relaţii:- deţinerea unui interes material financiar într-o aso

ciere în participaţie cu un client al certificării sau cuun deţinător de control, director, ofiţer sau cu altăpersoană care exercită funcţii de conducere pentruacel client;

- aranjamente pentru a combina unul sau mai multeservicii sau produse ale firmei cu unul sau mai multeservicii sau produse ale clientului certificării şi pentrua comercializa pachetul cu referire la ambele părti; şi

- aranjamente privind distribuţia sau comercializareaîn conformitate cu care firma acţionează ca distribuitor sau comerciant al produselor sau serviciilorclientului certificării, sau clientul certificării acţionează ca distribuitor sau comerciant al produselor sauserviciilor firmei.

în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, cu excepţia cazului în care interesul financiar nu este im-portant, iar relaţia este în mod clar nesemnificativă pentru

403

firmă, pentru firma din reţea şi pentru clientul de audit, nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, în cazul unui client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare, dacă interesul financiar nu este lipsit de importanţă, iar relaţia nu este în mod clar nesemnificativă pentru firmă şi pentru clientul certificării, nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, în consecinţă, în toate aceste circumstanţe, singurele soluţii posibile sunt:- încheierea relaţiei de afaceri;- reducerea complexităţii relaţiei astfel încât interesul

financiar să fie lipsit de importanţă, iar relaţia să fieîn mod clar nesemnificativă; sau

- refuzarea misiunii de certificare.

Exceptând situaţia în care orice astfel de interes financiar este nesemnificativ, iar relaţia este în mod clar nesemni-ficativă pentru membrul echipei de certificare, singura măsură de protecţie adecvată ar fi eliminarea persoanei din echipa de certificare.

290.133 în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, re-laţiile de afaceri care implică un interes deţinut de către firmă, de firma din reţea sau de un membru al echipei de certificare sau rudele lor de gradul I într-o entitate afiliată, atunci când clientul de audit sau un director sau ofiţer al clientului de audit sau orice grup al acestuia deţine, de asemenea, un interes în acea entitate, nu generează ame-ninţări la adresa independenţei cu condiţia ca:- relaţia să fie în mod clar nesemnificativă pentru firmă,

firma din reţea şi clientul de audit;- interesul deţinut să fie lipsit de importanţă pentru in

vestitor sau grupul de investitori; si

404

• interesul să nu îi acorde investitorului sau grupuluide investitori capacitatea de a controla entitatea afiliată.

290.134 Achiziţionarea de bunuri şi servicii de la un client al certificării de către firmă (sau de la un client de audit alsituaţiilor financiare de către o firmă din reţea) sau de unmembru al echipei de certificare nu ar genera, în general,o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia catranzacţia să se încadreze în cursul normal al afacerii sisă se desfăşoare în condiţii obiective. Cu toate acestea,astfel de tranzacţii pot fi de o asemenea natură sau magnitudine încât să genereze o ameninţare de interes propriu.Dacă ameninţarea generată nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri deprotecţie, după cum este necesar, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Asemenea măsuri deprotecţie ar putea include:• eliminarea sau reducerea magnitudinii tranzacţiei;• îndepărtarea individului din echipa de certificare; sau• discutarea acestui aspect cu cei însărcinaţi cu guver

narea, cum ar fi comitetul de audit.

Relaţii familiale şi personale

290.135 Relaţiile familiale şi personale între un membru al echipeide certificare si un director, un ofiţer sau anumiţi angajaţi,în funcţie de rolul acestora, ai clientului certificării, potduce la ameninţări generate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare. Nu este posibil să se descrie în detaliu importanţa ameninţărilor pe care le pot genera astfelde relaţii. Importanţa va depinde de un număr de factori,inclusiv responsabilităţile individului referitoare la misiu-

405

nea de certificare, gradul de apropiere a relaţiei şi rolul membrului familiei sau al altei persoane în cadrul compa-niei clientului certificării, în consecinţă, există un spectru larg de circumstanţe care trebuie evaluate şi de măsuri de protecţie care trebuie aplicate pentru a reduce amenin-ţarea până la un nivel acceptabil.

290.136 Atunci când o rudă de gradul I a unui membru al echipeide certificare ocupă funcţia de director, ofiţer sau esteangajată a clientului certificării şi se află în poziţia de aexercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare, sau a fost într-oastfel de poziţie în orice perioadă acoperită de misiune,ameninţările la adresa independenţei pot fi reduse la unnivel acceptabil numai prin îndepărtarea individului dinechipa de certificare. Gradul de apropiere a relaţiei estede asemenea natură încât nicio altă măsură de protecţienu ar putea reduce ameninţarea la adresa independenţeipână la un nivel acceptabil. Dacă nu se utilizează aplicarea acestei măsuri de protecţie, singura soluţie este retragerea din misiunea de certificare. De exemplu, în cazulauditării unor situaţii financiare, dacă soţia/soţul unuimembru al echipei de certificare este angajat(ă) într-opoziţie prin care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra pregătirii rapoartelor contabile sau situaţiilor financiare ale clientului de audit, ameninţarea la adresa independenţei ar putea fi redusă la un nivel acceptabilnumai prin îndepărtarea persoanei respective din echipade certificare.

290.137 Atunci când o rudă de gradul I a unui membru al echipeide certificare este angajată într-un post de unde poateexercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare, pot apărea ame-

406

ninţări la adresa independenţei. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum:- poziţia pe care o deţine ruda de gradul I în cadrul

companiei-client; si- rolul profesionistului din echipa de certificare.

Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi, dacă amenin-ţarea nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• eliminarea persoanei din echipa de certificare;• acolo unde este posibil, structurarea responsabilităţilor

echipei de certificare astfel încât profesionistul să nuse confrunte cu probleme care intră în responsabilitatearudei de gradul I; sau

• politici şi proceduri pentru a împuternici personalul săcomunice conducerii firmei orice aspect legat de independenţă si obiectivitate care 1-ar putea preocupa.

290.138 Atunci când un afin al unui membru al echipei de certi-ficare este director, ofiţer sau angajat al clientului de certi-ficare într-un post de unde poate exercita o influenţă di-rectă si semnificativă asupra subiectului în cauză al mi-siunii de certificare, pot apărea ameninţări la adresa inde-pendenţei. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum:• poziţia pe care o deţine afinul în cadrul companiei

clientului; şi• rolul profesionistului din echipa de certificare.

Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi, dacă amenin-ţarea nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate

407

în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• eliminarea persoanei din echipa de certificare;• acolo unde este posibil, structurarea responsabilităţilor

echipei de certificare astfel încât profesionistul să nuse confrunte cu probleme care intră în responsabilitatearudei de gradul I; sau

• politici si proceduri pentru a împuternici personalul săcomunice conducerii firmei orice aspect legat de independenţă şi obiectivitate care 1-ar putea preocupa.

290.139 în plus, ameninţările generate de interesul propriu, familiaritate sau intimidare pot apărea atunci când o persoanăcare nu este rudă de gradul I sau afin al echipei de certificare are o relaţie apropiată cu membrul echipei de certificare şi ocupă funcţia de director, ofiţer sau este angajatal clientului certificării, aflându-se în poziţia de a exercitao influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului încauză al misiunii de certificare. Prin urmare, membriiechipei de certificare sunt responsabili pentru identificarea oricăror astfel de persoane şi pentru consultarea înconformitate cu procedurile firmei. Evaluarea importanţeioricărei ameninţări generate şi a măsurilor de protecţieadecvate în vederea eliminării ameninţării sau a reduceriiacesteia la un nivel acceptabil va include aspecte cum arfi gradul de apropiere a relaţiei şi rolul persoanei în cadrulcompaniei clientului certificării.

290.140 Este necesar să se analizeze dacă ameninţările generatede interesul propriu, familiaritate sau intimidare pot apărea în cazul unei relaţii personale sau de familie între unpartener sau angajat al firmei care nu este un membru alechipei de certificare şi un director, un ofiţer sau un an-

408

gajat al clientului certificării aflat în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare. Prin urmare, partenerii şi angajaţii firmei sunt responsabili pentru identificarea oricăror astfel de relaţii si pentru consultarea în confor-mitate cu procedurile firmei. Evaluarea importanţei orică-rei ameninţări generate şi a măsurilor de protecţie adec-vate în vederea eliminării ameninţării sau a reducerii a-cesteia până la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere a relaţiei, interacţiunea pro-fesionistului firmei cu echipa de certificare, poziţia deţi-nută în cadrul firmei si rolul persoanei în cadrul clientului certificării.

290.141 O încălcare neintenţionată a acestei secţiuni, aşa cum se referă la relaţiile familiale şi personale, nu ar afecta inde-pendenţa unei firme sau a unui membru al echipei de certificare atunci când:- firma a stabilit politici şi proceduri care solicită ca

toţi profesioniştii să raporteze prompt firmei oriceîncălcări ce rezultă din schimbări în statutul de angajare al rudelor de gradul I sau al afinilor lor sau alterelaţii personale care generează ameninţări ale independenţei;

- fie responsabilităţile echipei de certificare sunt restructurate astfel încât profesionistul să nu fie confruntat cu aspecte care se află sub responsabilitateapersoanei cu care el este în relaţie de rudenie sau cucare are o relaţie personală, fie, dacă acest lucru nueste posibil, firma îndepărtează prompt profesionistuldin echipa de certificare;

- se acordă o atenţie suplimentară revizuirii muncii profesionistului.

409

290.142 Atunci când a avut loc o încălcare neintenţionată a acesteisecţiuni cu privire la relaţiile familiale şi personale, firmatrebuie să ia în considerare dacă trebuie aplicate măsuride protecţie. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar carenu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuată de către membrul echipei de certificare; sau

• excluderea individului din orice proces decizionalimportant cu privire la misiunea de certificare.

Angajarea la clienţii certificării

290.143 Independenţa unei firme sau a membrului echipei de certificare poate fi periclitată dacă un director, un ofiţer sauun angajat al clientului certificării aflat în poziţia de aexercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare a fost un membrual echipei de certificare sau un partener al firmei. Astfelde circumstanţe pot genera ameninţări asociate interesului propriu, familiarităţii şi intimidării, în special atuncicând între persoană şi fosta sa firmă se păstrează relaţiisemnificative, în mod similar, independenţa unui membru al echipei de certificare poate fi ameninţată atuncicând o persoană participă la misiunea de certificare ştiindsau având motive să considere că urmează sau se poatealătura clientului certificării în viitor.

290.144 Dacă un membru al echipei de certificare, partener saufost partener al firmei s-a alăturat clientului certificării,semnificaţia ameninţărilor generate privitoare la interesul

410

propriu, familiaritate sau intimidare va depinde de urmă-torii factori:- poziţia pe care persoana a ocupat-o la clientul certi

ficării;- gradul de implicare a individului în cadrul echipei

de certificare;- perioada de timp care a trecut de când persoana a

fost membru al echipei de certificare sau al firmei; şi- poziţia anterioară a individului în cadrul echipei de

certificare sau al firmei.

Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi, dacă amenin-ţarea nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• determinarea a cât de adecvată sau de necesară este modificarea planului de certificare pentru misiunea de certificare;

• desemnarea unei echipe de certificare pentru misiuneade certificare ulterior, care să aibă o experienţă suficientă cu privire la persoana care s-a alăturat clientuluicertificării;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar carenu a fost un membru al echipei de certificare, pentru arevizui munca efectuată sau, altfel, pentru a acorda consultanţă, după cum este necesar; sau

• revizuirea controlului calităţii misiunii de certificare.

în toate cazurile sunt necesare toate măsurile de protecţie următoare pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil:

• persoana vizată nu are dreptul la niciun beneficiu saunicio plată din partea firmei, decât dacă acestea suntfăcute în conformitate cu aranjamente fixe predeter-

411

minate. Mai mult, nicio sumă datorată persoanei nu trebuie să fie atât de semnificativă încât să ameninţe independenţa firmei;

• persoana nu mai participă sau nu pare să participe laactivităţile de afaceri sau profesionale ale firmei.

290.145 O ameninţare generată de interesul propriu apare atuncicând un membru al echipei de certificare participă la misiunea de certificare deşi ştie sau are motive să considerecă urmează sau se poate alătura clientului certificării înviitor. Această ameninţare poate fi redusă până la un nivelacceptabil prin aplicarea tuturor măsurilor de protecţieurmătoare:• politici şi proceduri care cer persoanei să notifice firma

atunci când încep negocieri serioase de angajare laclientul certificării;

• eliminarea persoanei din misiunea de certificare.

în plus, este necesar să se analizeze dacă trebuie să se efectueze sau nu o revizuire independentă a tuturor eva-luărilor semnificative pe care le-a făcut persoana respec-tivă pe parcursul misiunii.

Servicii recente furnizate clienţilor certificării

290.146 Prezenţa în echipa de certificare a unui fost ofiţer, directorsau angajat al clientului certificării poate reprezenta oameninţare generată de interesul propriu, de autorevizuiresi de familiaritate. Acest fapt ar fi adevărat în specialatunci când un membru al echipei de certificare trebuiesă raporteze, de exemplu, subiectul în cauză pe care 1-apregătit sau elementele situaţiilor financiare pe care le-aevaluat în timp ce era angajat la clientul certificării.

412

290.147 Dacă, pe parcursul perioadei acoperite de raportul de certificare, un membru al echipei de certificare a lucrat caofiţer sau director al clientului certificării, sau a fost unangajat într-un post din care exercita o influenţă directăşi semnificativă asupra subiectului în cauză al activităţiide certificare, ameninţarea generată este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduceameninţarea la un nivel acceptabil, în consecinţă, astfelde persoane nu trebuie numite în echipa de certificare.

290.148 Dacă, înainte de perioada acoperită de raportul de certificare, un membru al echipei de certificare a lucrat caofiţer sau director al clientului certificării sau a fost unangajat pe un post din care exercita o influenţă directă şisemnificativă asupra subiectului în cauză al activităţiide certificare, aceasta poate reprezenta o ameninţare generată de interesul propriu, autorevizuire şi familiaritate.De exemplu, astfel de ameninţări ar fi generate dacă odecizie luată sau o lucrare realizată de către persoanarespectivă în perioada anterioară, în timp ce era angajatăa clientului certificării, va fi evaluată în perioada curentăca parte a activităţii curente de certificare. Importanţaameninţărilor va depinde de factori precum:- poziţia pe care persoana a deţinut-o în cadrul compa

niei clientului certificării;- perioada de timp care a trecut de când persoana a

părăsit compania clientului certificării; si- rolul pe care persoana îl ocupă în echipa de certificare.Importanţa ameninţării trebuie evaluată, iar în cazul încare ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativătrebuie luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie,după cum este necesar, pentru a reduce ameninţarea pânăla un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie arputea include:

413

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuată de persoana respectivăca parte a echipei de certificare sau pentru a acordaconsultanţă, după caz; sau

• discutarea aspectului cu cei din conducere, cum ar ficomitetul de audit.

Serviciul ca ofiţer sau directorîn consiliul de conducere al clienţilor certificării

290.149 Dacă un partener sau angajat al firmei lucrează în calitatede ofiţer sau director în consiliul de conducere al clientului certificării, ameninţările generate de autorevizuireşi de interesul propriu sunt atât de semnificative încâtnicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţărilepână la un nivel acceptabil, în cazul unei misiuni de audital situaţiilor financiare, dacă un partener sau angajat alunei firme în reţea ar urma să lucreze în calitate de ofiţersau director în consiliul unui client de audit, ameninţărilegenerate ar fi atât de semnificative încât nicio măsură deprotecţie nu le-ar putea reduce până la un nivel acceptabil, în consecinţă, dacă o astfel de persoană ar urma săaccepte o asemenea poziţie, singurul curs de acţiune estede a refuza implicarea în acţiune sau de a se retrage dinactivitatea de certificare.

290.150 Postul de Secretar al Companiei are diferite implicaţii îndiferite jurisdicţii, îndatoririle pot fi administrative, precum administrarea personalului şi menţinerea înregistrărilor şi registrelor companiei, până la îndatoriri diverse detipul certificării că firma se conformează reglementărilorsau consultanţă cu privire la probleme de conducere corporativă, în general, această poziţie este considerată ca

414

implicând un grad apropiat de asociere cu entitatea si poate duce la ameninţări generate de autorevizuire şi favorizare.

290.151 Dacă un partener sau un angajat al firmei sau al uneifirme în reţea este Secretarul Companiei pentru un clientde audit, ameninţările generate de autorevizuire şi favorizare ar fi, în general, atât de semnificative încât niciomăsură de protecţie nu le-ar putea reduce până la un nivelacceptabil. Atunci când practica este în mod specific permisă sub incidenţa legislaţiei locale, a regulilor profesionale sau a practicii, îndatoririle şi funcţiile asumatetrebuie să se limiteze la cele de rutină şi de natură formalăadministrativă ca, de exemplu, pregătirea minutelor şipăstrarea rapoartelor legale.

290.152 Serviciile administrative de rutină care ajută la muncade secretariat a companiei sau activitatea de consultanţăreferitoare la problemele administrative de secretariat alecompaniei nu sunt percepute în general ca afectând independenţa, cu condiţia ca echipa managerială a clientuluisă fie cea care ia toate deciziile relevante.

Colaborarea îndelungată a personalului de conducere cu clienţi ai certificării

290.153 Utilizarea aceluiaşi personal de conducere într-o activitate de certificare pe parcursul unei perioade lungi de timppoate duce la o ameninţare generată de familiaritate. Importanţa ameninţării va depinde de factori ca, de exemplu:- perioada de timp în care persoana a fost membră a

echipei de certificare;- rolul persoanei în echipa de certificare;

415

- structura firmei; şi- natura activităţii de certificare.

Importanţa ameninţării trebuie evaluată, iar în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de pro-tecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:- rotaţia personalului de conducere din echipa de cer

tificare;- implicarea unui profesionist contabil suplimentar

care nu a fost un membru al echipei de certificare,pentru a revizui munca efectuată de către personaluldin conducere sau pentru a acorda consultanţă, dupăcaz;sau

- controale de calitate interne independente.

Clienţi de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate

290.154 Colaborarea cu acelaşi partener responsabil cu revizuirea controlului calităţii misiunii într-un audit al situaţiilor financiare pe o perioadă lungă de timp poate duce la o ameninţare generată de familiaritate. Această ameninţare este în mod particular relevantă în contextul de audit al entităţilor cotate şi trebuie luate măsuri de protecţie în astfel de situaţii pentru a reduce o astfel de ameninţare până la un nivel acceptabil. Prin urmare, pentru auditul situaţiilor financiare ale entităţilor cotate:- partenerul misiunii şi persoana responsabilă cu re

vizuirea controlului calităţii misiunii trebuie schimbaţi după exercitarea oricăreia dintre responsabilităţi

416

sau a combinaţiei dintre cele două pe o perioadă pre-determinată, care nu trebuie să depăşească, în mod normal, şapte ani; si

- partenerul schimbat după o perioadă predeterminatăde timp nu are dreptul să participe la misiunea deaudit până când nu a trecut o altă perioadă de timp,în mod normal de 2 ani.

290.155 Atunci când un client de audit al situaţiilor financiaredevine o entitate cotată, perioada de timp în care partenerul misiunii sau persoana responsabilă cu revizuireacontrolului calităţii a lucrat pentru clientul de audit înacea funcţie trebuie luată în considerare în determinareamomentului în care partenerul trebuie schimbat. Cu toateacestea, persoana respectivă poate continua să serveascădrept partener al misiunii sau ca persoană responsabilăcu revizuirea controlului calităţii pentru încă doi ani înainte de a se efectua rotaţia.

290.156 Deşi partenerul misiunii sau persoana responsabilă curevizuirea controlului calităţii va fi schimbat(ă) după oastfel de perioadă predeterminată, în anumite circumstanţe, poate fi necesar un anumit grad de flexibilitateprivind momentul rotaţiei. Exemple de astfel de circumstanţe includ:- situaţiile în care continuitatea partenerului misiunii

are o importanţă deosebită pentru clientul de audit alsituaţiilor financiare, de exemplu, în cazul când vorexista schimbări majore în structura clientului deaudit, schimbări care, în mod normal, ar coincide curotaţia persoanei respective; şi

- situaţii în care, datorită mărimii firmei, rotaţia nu esteposibilă sau nu constituie o măsură de protecţie adecvată.

417

în toate aceste circumstanţe, în care persoana nu este rotată după o astfel de perioadă predeterminată, trebuie luate măsuri de protecţie echivalente pentru a reduce orice ameninţări până la un nivel acceptabil.

290.157 Atunci când o firmă are doar câţiva angajaţi care deţincunoştinţele şi experienţa necesare pentru a servi dreptpartener al misiunii sau ca persoană responsabilă cu revizuirea controlului calităţii pentru un client de audit alsituaţiilor financiare care este companie cotată, rotaţiapoate să nu constituie o măsură de protecţie adecvată, înaceste circumstanţe firma trebuie să ia alte măsuri deprotecţie pentru a reduce ameninţarea până la un nivelacceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar presupune şiimplicarea unui profesionist contabil suplimentar carenu a fost asociat echipei de certificare, pentru a revizuimunca efectuată sau pentru a acorda consultanţă, dupăcaz. Această persoană ar putea fi cineva din afara firmeisau cineva din interiorul firmei care nu a fost asociatechipei de certificare.

Prestarea de alte servicii în afara celor de certificare pentru clienţii certificării

290.158 în mod tradiţional, firmele au furnizat clienţilor certificării o gamă de alte servicii în afara celor de certificarecare sunt compatibile cu abilităţile şi experienţa lor. Clienţii certificării apreciază beneficiile pe care le primescdin colaborarea cu aceste firme care cunosc bine afacereaşi care îşi folosesc cunoştinţele şi abilităţile şi în alte domenii. Mai mult, furnizarea unor astfel de servicii în afaracelor de certificare va face, adesea, ca echipa de certificare să obţină informaţii privind afacerea şi activitatea

418

clientului certificării, ceea ce este foarte util activităţii de certificare. Cu cât este mai cuprinzătoare cunoaşterea afacerii clientului certificării, cu atât mai bine va înţelege echipa de certificare procedurile si controlul clientului certificării, precum si riscurile asociate afacerilor şi cele financiare cu care se confruntă acesta. Cu toate acestea, furnizarea de alte servicii în afara celor de certificare poate constitui o ameninţare la adresa independenţei fir-mei, a unei firme în reţea sau a membrilor echipei de certificare, în special cu privire la ameninţările percepute la adresa independenţei, în consecinţă, este necesară eva-luarea importanţei oricărei ameninţări generate de presta-rea unor astfel de servicii, în unele cazuri poate fi posibilă eliminarea sau reducerea ameninţării generate, prin apli-carea de măsuri de protecţie, în alte cazuri, nu există nicio măsură de protecţie care să reducă ameninţarea până la un nivel acceptabil.

290.159 Următoarele activităţi ar duce, în general, la ameninţărigenerate de interesul propriu sau de autorevizuire, atâtde importante încât numai evitarea activităţii sau refuzulimplicării în misiunea de certificare ar reduce ameninţările până la un nivel acceptabil:- autorizarea, executarea sau consumarea tranzacţiei

sau, cu alte cuvinte, exercitarea autorităţii în numeleclientului certificării, sau deţinerea autorităţii de aproceda astfel;

- determinarea recomandărilor firmei care trebuie implementate; si

- raportarea, de pe un post de conducere, către cei însărcinaţi cu guvernarea.

290.160 Exemplele prezentate în paragrafele 290.166 până la290.205 sunt tratate în contextul prestării de alte servicii

419

în afara celor de certificare pentru un client al certificării. Ameninţările potenţiale la adresa independenţei vor apă-rea, cel mai frecvent, atunci când un alt serviciu în afara celui de certificare va fi furnizat unui client de audit al situaţiilor financiare. Situaţiile financiare ale unei entităţi furnizează informaţii financiare despre o gamă largă de tranzacţii şi evenimente în care a fost implicată entitatea. Cu toate acestea, subiectul în cauză al unor alte servicii de certificare poate fi limitat ca natură. Totuşi, amenin-ţările la adresa independenţei pot apărea, de asemenea, atunci când o firmă furnizează un alt serviciu în afara celui de certificare asociat unei misiuni de certificare de non-audit. în astfel de cazuri trebuie să se ia în conside-rare gradul de implicare a firmei în subiectul în cauză al misiunii de certificare de non-audit, dacă poate apărea vreo ameninţare generată de autorevizuire şi dacă ame-ninţările la adresa independenţei pot fi reduse până la un nivel acceptabil prin aplicarea de măsuri de protecţie, sau dacă misiunea de non-certificare trebuie refuzată. Atunci când alt serviciu în afara celui de certificare nu este asociat misiunii de certificare de non-audit, amenin-ţările la adresa independenţei vor fi, în general, clar ne-semnificative.

290.161 Următoarele activităţi pot genera, de asemenea, amenin-ţări de autorevizuire sau de interes propriu:- deţinerea custodiei activelor unui client al certificării;- supravegherea angajaţilor clientului certificării în

realizarea activităţilor lor normale de rutină; şi- elaborarea unor documente-sursă sau a unor date ini

ţiale, în formă electronică sau în altă formă, prin carese evidenţiază desfăşurarea unei tranzacţii (de exemplu, ordine de achiziţionare, înregistrări ale statelorde plată şi comenzile clienţilor).

420

Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată şi, în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar ne-semnificativă, trebuie analizate şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

• luarea de măsuri astfel încât personalul ce furnizeazăastfel de servicii să nu fie implicat în misiunea de certificare;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere cu privire la impactul potenţial alactivităţilor asupra independenţei firmei şi a echipeide certificare; sau

• alte măsuri de protecţie relevante stabilite prin reglementări naţionale.

290.162 Noile evoluţii în afaceri, evoluţia pieţelor financiare,schimbările rapide în tehnologia informaţiilor şi consecinţele pentru gestiune şi control fac imposibilă elaborarea unei liste complete care să includă toate situaţiileatunci când se furnizează alte servicii în afara celor decertificare pentru un client de certificare care ar puteagenera ameninţări la adresa independenţei şi diferitelemăsuri de protecţie care ar putea elimina aceste ameninţări sau le-ar reduce până la un nivel acceptabil. Cu toateacestea, în general, o firmă poate furniza servicii dincolode misiunea de certificare, cu condiţia ca orice ameninţărila adresa independenţei să fi fost reduse până la un nivelacceptabil.

290.163 Următoarele măsuri de protecţie pot fi, în mod special,relevante pentru reducerea până la un nivel acceptabil aameninţărilor generate de prestarea unor alte serviciidecât cele de certificare către clienţi de certificare:

421

• politici şi proceduri care să interzică profesioniştilorangajaţi să ia decizii de conducere pentru clientul decertificare sau să-şi asume responsabilitatea pentru astfel de decizii;

• discutarea aspectelor legate de independenţă referitoarela prestarea de alte servicii decât cele de certificare cucei însărcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul deaudit;

• politici în cadrul companiei clientului certificării cuprivire la responsabilitatea de supraveghere a altor servicii decât cele de certificare de către firmă;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a oferi consiliere privind impactul potenţial al alteimisiuni în afara celei de certificare asupra independenţei membrului echipei de certificare şi a firmei;

• implicarea unui profesionist contabil suplimentar dinafara firmei pentru a oferi certificare cu privire la unaspect sensibil din cadrul misiunii de certificare;

• obţinerea recunoaşterii clientului certificării cu privirela responsabilitatea pentru rezultatele muncii realizatede către firmă;

• informarea celor însărcinaţi cu guvernarea, cum ar ficomitetul de audit, asupra naturii şi valorii onorariilorpercepute; sau

• încheierea de aranjamente, astfel încât personalul cefurnizează alte servicii decât cele de certificare să nufie implicat în misiunea de certificare.

290.164 înainte ca firma să accepte o misiune pentru a furniza un alt serviciu decât cel de certificare unui client al certifi-cării, trebuie analizat dacă prestarea unui astfel de servi-ciu ar genera o ameninţare la adresa independenţei, în

422

situaţiile în care o ameninţare generată nu este în mod clar nesemnificativă, o altă misiune decât cea de certifi-care trebuie să fie refuzată, cu excepţia cazului în care pot fi aplicate măsuri de protecţie adecvate pentru a eli-mina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil.

290.165 Prestarea unor anumite servicii în afară de cele de certificare unor clienţi de audit poate genera ameninţări la adresa independenţei care să fie atât de semnificative încâtnicio măsură de protecţie să nu le poată elimina sau reduce până la un nivel acceptabil. Cu toate acestea,prestarea de astfel de servicii pentru o entitate asociată,precum elemente ale situaţiilor financiare divizate saudistincte ale unor astfel de clienţi, poate fi permisă atuncicând orice ameninţare la adresa independenţei firmei afost redusă până la un nivel acceptabil prin aranjamentecu acea entitate, elementele situaţiilor financiare divizatesau distincte urmând a fi auditate de către o altă firmă,sau când o altă firmă prestează din nou alt serviciu înafara celui de certificare într-o asemenea măsură încâtsă-i permită acesteia asumarea responsabilităţii pentruacel serviciu.

Pregătirea registrelor contabile şi a situaţiilor financiare

290.166 Asistarea unui client de audit al situaţiilor financiare cuprivire la aspecte cum ar fi pregătirea registrelor contabilesau a situaţiilor financiare poate reprezenta o ameninţaregenerată de autorevizuire atunci când situaţiile financiaresunt auditate ulterior de către firmă.

423

290.167 Este responsabilitatea conducerii clientului de audit alsituaţiilor financiare să se asigure că registrele contabilesunt ţinute şi situaţiile financiare sunt elaborate, deşi sepoate solicita asistenţă din partea firmei. Dacă personalulfirmei sau al firmei în reţea ce furnizează o astfel de asistenţă ia deciziile la nivel de conducere, ameninţarea generată de autorevizuire nu ar putea fi redusă până la unnivel acceptabil prin nicio măsură de protecţie, în consecinţă, personalul nu trebuie să ia astfel de decizii. Exemple de asemenea decizii la nivelul conducerii includ următoarele:- stabilirea sau schimbarea intrărilor în registru, sau a

clasificărilor pentru conturi sau tranzacţii sau a altorînregistrări contabile fără a obţine aprobarea clientului de audit al situaţiilor financiare;

- autorizarea sau aprobarea tranzacţiilor; şi- pregătirea documentelor-sursă sau a datelor iniţiale

(inclusiv deciziile privind ipotezele de evaluare), sauoperarea de schimbări în astfel de documente saudate.

290.168 Procesul de audit implică un dialog intens între firmă şiconducerea clientului de audit al situaţiilor financiare.Pe parcursul acestui proces conducerea solicită şi primeşte informaţii semnificative care privesc aspecte precum principiile contabile şi prezentarea situaţiilor financiare, în ce măsură sunt adecvate controalele si metodeleutilizate în determinarea valorilor declarate ale activelorşi pasivelor. Asistenţa tehnică de această natură şi consilierea privind principiile de contabilitate pentru clienţiide audit al situaţiilor financiare reprezintă mijloace adecvate pentru promovarea prezentării corecte a situaţiilorfinanciare. Furnizarea unei astfel de consilieri nu con-

424

stituie, în general, o ameninţare la adresa independenţei firmei, în mod similar, procesul de auditare a situaţiilor financiare poate implica asistarea unui client de audit în rezolvarea problemelor legate de reconcilierea conturilor, analizarea si acumularea informaţiilor pentru raportare regulată, asistarea elaborării situaţiilor financiare consoli-date (inclusiv conversia conturilor statutare locale pentru a fi conforme cu politicile de contabilitate ale grupului şi tranziţia la un cadru general diferit de raportare ca, de exemplu, Standardele Internaţionale de Raportare Finan-ciară), pregătirea proiectelor pentru elementele de pre-zentat, propunerea ajustării intrărilor în registru şi furniza-rea de asistenţă şi consiliere în pregătirea conturilor statu-tare locale ale filialelor. Aceste servicii sunt considerate a fi o parte normală a procesului de audit si ele nu repre-zintă, în circumstanţe normale, ameninţări la adresa inde-pendenţei.

290.169 Exemplele din paragrafele 290.170 până la 290.173 in-dică faptul că ameninţările generate de autoexaminare pot apărea dacă firma este implicată în pregătirea regis-trelor contabile sau a situaţiilor financiare si acele situaţii financiare vor constitui, ulterior, subiectul în cauză al unei misiuni de auditare a firmei. Această noţiune poate fi aplicată şi în situaţiile în care subiectul în cauză al misiunii de certificare nu îl constituie situaţiile financiare. De exemplu, o ameninţare generată de autoexaminare ar apărea dacă firma ar elabora şi pregăti informaţii finan-ciare estimate si, ulterior, ar furniza certificare pe baza acestor informaţii financiare estimate, în consecinţă, fir-ma trebuie să evalueze importanţa oricărei ameninţări generate de autoexaminare prin furnizarea unor astfel de servicii. Dacă ameninţarea generată de autoexaminare

425

nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în consi-derare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil.

290.170 Firma sau o firmă în reţea poate furniza unui client de audit al situaţiilor financiare care nu este o entitate cotată servicii de contabilitate si de ţinere a registrelor, inclusiv servicii legate de statele de plată, de natură mecanică sau de rutină, cu condiţia ca orice ameninţare generată de autorevizuire să fie redusă până la un nivel acceptabil. Exemple de astfel de servicii includ:- înregistrarea tranzacţiilor pentru care clientul de audit

a determinat sau aprobat clasificarea adecvată a conturilor;

- înregistrarea tranzacţiilor codate în cartea mare aclientului de audit;

- pregătirea situaţiilor financiare pe baza informaţiilordin bilanţul de verificare; şi

- înregistrarea intrărilor aprobate ale clientului de auditîn bilanţul de verificare.

Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată si, dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de pro-tecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:- stabilirea unor aranj amente astfel încât aceste servicii

să nu fie prestate de către un membru al echipei decertificare;

- implementarea unor politici şi proceduri pentru a interzice persoanei ce furnizează astfel de servicii săia orice decizii administrative în numele clientuluide audit;

426

• solicitarea ca informaţiile-sursă pentru intrările contabile să fie emise de clientul de audit;

• solicitarea ca ipotezele de bază să fie identificate şiaprobate de către clientul de audit; sau

• obţinerea aprobării clientului de audit pentru oriceintrări propuse în registru sau alte schimbări ce afectează situaţiile financiare.

290.171 Furnizarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor, inclusiv servicii legate de statele de plată şi depregătirea situaţiilor financiare sau a informaţiilor financiare care constituie baza situaţiilor financiare în funcţiede care este întocmit raportul de audit, în numele unuiclient de audit care este o entitate cotată, poate avea unefect negativ asupra independenţei firmei sau a firmei înreţea sau, cel puţin, poate da impresia unei independenţelimitate, în consecinţă, nicio altă măsură de protecţiedecât interzicerea unor astfel de servicii, în afara situaţiilor de urgenţă şi a situaţiilor când serviciile intră subincidenţa mandatului statutar de audit, nu ar putea reduceameninţarea generată până la un nivel acceptabil. Prinurmare, o firmă sau o firmă din reţea nu trebuie să furnizeze astfel de servicii entităţilor cotate care sunt clienţide audit al situaţiilor financiare, cu excepţia situaţiilorlimitate, prezentate mai jos.

290.172 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor de natură mecanică sau de rutină pentru diviziunisau filiale ale clienţilor de audit al situaţiilor financiarecare sunt entităţi cotate nu trebuie să fie considerată cafiind o limitare a independenţei în raport cu clientul deaudit, cu condiţia ca următoarele condiţii să fie îndeplinite:• serviciile să nu implice exerciţiul judecăţii;

427

- diviziunile sau filialele pentru care se prestează serviciul să nu fie importante, luate împreună, pentruclientul de audit, sau serviciile furnizate să nu fieimportante, luate împreună, pentru diviziunea saufiliala respectivă; şi

- onorariile aplicate firmei sau firmei în reţea pentruastfel de servicii să fie în mod clar, luate împreună,lipsite de importanţă.

Dacă se furnizează astfel de servicii, toate măsurile de protecţie următoare trebuie aplicate:- firma sau firma din reţea nu trebuie să-şi asume nici

un rol de conducere si nici să ia decizii administrative;

- clientul cotat de audit trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii; şi

- personalul ce furnizează serviciile nu trebuie să participe la audit.

290.173 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a registrelor pentru clienţii de audit în situaţii de urgenţă sau înalte situaţii neobişnuite, atunci când este imposibil pentruclientul de audit să încheie alte acorduri, nu trebuie săfie considerată ca generând o ameninţare inacceptabilăla adresa independenţei, dacă:- firma sau firma din reţea nu-şi asumă nici un rol ma

nagerial şi nici nu ia decizii manageriale;- clientul de audit îşi asumă responsabilitatea pentru

rezultatele muncii; şi- cei din personalul care furnizează serviciile nu sunt

membri ai echipei de certificare.

290.174 O evaluare cuprinde emiterea ipotezelor cu privire la evoluţiile viitoare, aplicarea anumitor metodologii şi tehnici

428

şi combinarea acestora în scopul calculării unei anumite valori sau a unei serii de valori pentru un activ, pentru o datorie sau pentru o afacere în totalitatea ei.

290.175 O ameninţare generată de autoexaminare poate apăreaatunci când o firmă sau o firmă în reţea realizează o evaluare pentru un client de audit al situaţiilor financiarecare urmează să fie încorporată în situaţiile financiareale clientului.

290.176 Dacă serviciul de evaluare implică evaluarea unor aspecteimportante pentru situaţiile financiare, iar evaluarea implică un grad semnificativ de subiectivitate, ameninţareagenerată de autoexaminare nu ar putea fi redusă până laun nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de protecţie, în consecinţă, astfel de servicii de evaluare nutrebuie să fie prestate sau, alternativ, singura măsură arfi retragerea din misiunea de audit al situaţiilor financiare.

290.177 Prestarea de servicii de evaluare pentru un client al audi-tului situaţiilor financiare, servicii care nu sunt, nici separat, nici împreună, importante pentru situaţiile financiare, sau care nu implică un grad semnificativ de subiectivitate, poate genera o ameninţare de autoexaminare carear putea fi redusă până la un nivel acceptabil prin aplicarea de măsuri de protecţie. Astfel de măsuri de protecţiear putea include:• implicarea unui profesionist contabil suplimentar

care nu a fost un membru al echipei de certificare,pentru a revizui munca efectuată sau pentru a acordaconsiliere, după caz;

• confirmarea împreună cu clientul de audit cu privirela înţelegerea ipotezelor de bază ale evaluării si meto-

429

dologia ce urmează să fie utilizate şi obţinerea apro-bării pentru utilizarea lor;

- obţinerea confirmării din partea clientului de auditcu privire la asumarea responsabilităţii pentru rezultatele muncii realizate de firmă; şi

- stabilirea unor acorduri astfel încât personalul carefurnizează asemenea servicii să nu participe la misiunea de audit.

Pentru a determina eficacitatea măsurilor de protecţie menţionate mai sus trebuie luate în considerare următoa-rele aspecte:- gradul de cunoştinţe, experienţa şi capacitatea deţi

nute de client în evaluarea aspectelor avute în vedereşi gradul lor de implicare în determinarea şi aprobareaproblemelor importante de raţionament profesional;

- gradul în care sunt aplicate metodologii şi îndrumăriprofesionale stabilite atunci când se prestează un anumit serviciu de evaluare;

- pentru evaluările care implică metodologii standardsau deja stabilite, gradul de subiectivitate inerentăcu privire la aspectul avut în vedere;

- credibilitatea şi complexitatea informaţiilor de bază;- gradul de dependenţă faţă de evenimentele viitoare

care ar putea genera o volatilitate inerentă importantăa valorilor implicate; şi

- amploarea şi claritatea prezentării situaţiilor financiare.

290.178 Atunci când o firmă sau o firmă în reţea efectuează un serviciu de evaluare pentru un client de audit al situaţiilor financiare în scopul depunerii unui dosar sau al achitării unei taxe către o autoritate fiscală, al calculării sumei

430

taxei datorate de către clientul certificării sau în scopul planificării taxelor, nu s-ar genera o ameninţare semnifi-cativă la adresa independenţei deoarece astfel de evaluări sunt, în general, supuse revizuirii externe, de exemplu, de către o autoritate fiscală.

290.179 Atunci când o firmă realizează o evaluare care face partedin obiectul unei misiuni de certificare care nu este omisiune de audit, firma trebuie să ia în considerare oriceameninţări generate de autoexaminare. Dacă ameninţareagenerată de autoexaminare este altfel decât în mod clarnesemnificativă trebuie luate în considerare şi aplicatemăsuri de protecţie, după caz, pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil.

290.180 în multe jurisdicţii, firmei i se poate cere să presteze servicii fiscale către un client de audit. Serviciile fiscalecuprind o gamă largă de servicii, inclusiv cele privindconformitatea, planificarea, emiterea opiniilor formaleprivind impozitarea si consilierea în rezolvarea disputelorfiscale. Astfel de angajamente nu sunt considerate, îngeneral, ca generând ameninţări la adresa independenţei.

290.181 O ameninţare generată de autoexaminare poate apăreaatunci când o firmă sau o firmă în reţea prestează serviciide audit intern pentru un client de audit al situaţiilor financiare. Serviciile de audit intern pot cuprinde o extensiea serviciilor de audit ale firmei, dincolo de cerinţele standardelor de audit general acceptate, consilierea în realizarea misiunilor de audit intern ale unui client sau exter-nalizarea acestor misiuni, în evaluarea oricăror ameninţări la adresa independenţei va trebui să fie luată în considerare natura serviciului, în acest scop, serviciile de auditintern nu includ servicii operaţionale de audit intern care

431

nu sunt asociate controalelor contabile interne, sistemelor financiare sau situaţiilor financiare.

290.182 Serviciile care implică o extindere a procedurilor necesare pentru a efectua un audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit nu trebuie să fie considerateca având un impact negativ asupra independenţei cândeste vorba de un client de audit, cu condiţia ca personalulfirmei sau cel al firmei în reţea să nu acţioneze sau săpară a acţiona de pe o poziţie echivalentă cu cea a unuimembru al conducerii clientului de audit.

290.183 Atunci când firma sau o firmă în reţea furnizează consiliere în realizarea misiunilor de audit intern ale unuiclient de audit al situaţiilor financiare sau preia externa-lizarea anumitor activităţi, orice ameninţare generată deautoexaminare poate fi redusă până la un nivel acceptabilprin certificarea că există o separare clară între conducereşi controlul auditului intern de către echipa managerialăa clientului de audit şi activităţile de audit interne ca atare.

290.184 Realizarea unei părţi importante a activităţilor de auditintern al situaţiilor financiare ale clientului de audit poateconstitui o ameninţare generată de autoexaminare, iar ofirmă sau o firmă în reţea trebuie să ia în considerareameninţările si să fie precaută înainte de preluarea unorastfel de misiuni. Trebuie stabilite măsuri de protecţieadecvate, iar firma sau firma din reţea trebuie, mai ales,să se asigure că respectivul client de audit îşi recunoaşteresponsabilităţile de stabilire, menţinere şi monitorizarea sistemului de controale interne.

290.185 Măsurile de protecţie care trebuie aplicate în orice circumstanţe pentru a reduce orice ameninţări generate pânăla un nivel acceptabil includ certificarea că:

432

• clientul de audit este responsabil pentru activităţile deaudit intern si îşi recunoaşte responsabilitatea de astabili, menţine şi monitoriza sistemul de control intern;

• clientul de audit desemnează un angajat competent,preferabil din conducere, pentru a fi responsabil de activităţile de audit intern;

• clientul de audit, comitetul de audit sau organismul desupervizare aprobă aria de aplicabilitate, riscul şi frecvenţa activităţii de audit intern;

• clientul de audit este responsabil pentru evaluarea şideterminarea recomandărilor firmei care trebuie implementate;

• clientul de audit evaluează oportunitatea procedurilorde audit intern realizate şi a rezultatelor acestora cuajutorul, printre altele, obţinerii şi analizării rapoartelorfirmei; şi

• rezultatele şi recomandările ce rezultă din activităţilede audit intern sunt raportate în mod adecvat comitetului de audit sau organismului de supervizare.

290.186 De asemenea, trebuie să se ia în considerare dacă astfelde servicii de non-certificare trebuie să fie prestate doarde către angajaţii care nu sunt implicaţi în misiuni deaudit şi cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.

290.187 Prestarea de servicii de către o firmă sau o firmă în reţeacătre un client de audit al situaţiilor financiare care implică fie proiectarea, fie implementarea sistemelor de tehnologie a informaţiei financiare care sunt utilizate pentrua genera informaţii ce formează o parte a situaţiilor financiare ale clientului poate duce la o ameninţare generatăde autoexaminare.

433

290.188 Este posibil ca ameninţarea generată de autoexaminaresă fie atât de semnificativă încât să nu permită prestareaunor astfel de servicii către un client de audit, cu excepţiacazului în care sunt stabilite măsuri de protecţie adecvatecare asigură că:- clientul de audit îşi recunoaşte responsabilitatea de

stabilire şi monitorizare a unui sistem de control intern;

- clientul de audit desemnează un angajat competent,preferabil pe o poziţie superioară de conducere, avândresponsabilitatea de a lua toate deciziile managerialeîn ceea ce priveşte proiectarea şi implementareasistemului hardware sau software;

- clientul de audit ia toate deciziile de managementlegate de procesul de proiectare şi implementare;

- clientul de audit evaluează oportunitatea şi rezultateleproiectării şi ale implementării sistemului; şi

- clientul de audit este responsabil pentru operarea sistemului (hardware sau software) şi a datelor utilizatesau generate de sistem.

290.189 De asemenea, trebuie să se ia în considerare dacă astfelde servicii de non-certificare trebuie să fie furnizate numai de către personalul care nu este implicat în misiuneade audit si cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.

290.190 Prestarea serviciilor de către o firmă sau o firmă în reţeacătre un client de audit, care implică fie proiectarea, fieimplementarea sistemelor de tehnologie a informaţiei financiare care sunt folosite pentru a genera informaţii cefac parte din situaţiile financiare ale clientului, poate constitui, de asemenea, o ameninţare generată de autoexaminare. în cazul în care aceasta există trebuie evaluatăimportanţa ameninţării şi, în cazul în care ameninţareaeste altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate

434

în considerare măsuri de protecţie şi aplicate acolo unde este necesar pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil.

290.191 Prestarea serviciilor în legătură cu evaluarea, proiectareaşi implementarea controalelor interne de contabilitate,precum si a controalelor de management al riscului nueste considerată a constitui o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca personalul firmei sau al firmeiîn reţea să nu deţină funcţii de conducere.

290.192 împrumutarea de personal de către o firmă sau o firmăîn reţea unui client de audit al situaţiilor financiare poatedetermina o ameninţare generată de autoexaminare atuncicând persoana poate influenţa întocmirea conturilor saua situaţiilor financiare ale unui client, în practică, o astfelde consiliere poate fi oferită (în special în situaţii de urgenţă), dar numai pe baza înţelegerii potrivit căreia personalul firmei sau al firmei în reţea nu va fi implicat în:- luarea deciziilor manageriale;- aprobarea sau semnarea de acorduri sau a altor docu

mente similare; sau- exercitarea unei autorităţi discreţionare pentru a obli

ga clientul.

Fiecare situaţie trebuie să fie atent analizată pentru a iden-tifica dacă se generează ameninţări şi dacă trebuie imple-mentate măsuri de protecţie adecvate. Măsurile de pro-tecţie care trebuie aplicate în toate circumstanţele pen-tru a reduce orice ameninţări până la un nivel acceptabil includ:- personalul care oferă asistenţă nu trebuie să primeas

că responsabilităţi de audit pentru nicio funcţie sauactivitate pe care el a realizat-o sau a supervizat-ope parcursul atribuţiilor sale temporare; şi

435

• clientul de audit trebuie să-şi recunoască responsabilitatea de conducere şi supervizare a activităţilor personalului firmei sau al firmei în reţea.

290.193 Serviciile privind asistenţa în litigii pot include activităţiprecum depunerea mărturiei ca expert, calculul pagubelorestimate sau a altor sume care ar putea deveni sume deîncasat sau sume de plătit, în funcţie de rezultatul litigiuluisau al altei dispute legale, şi oferire de asistenţă privindadministrarea documentelor si recuperarea atunci cândeste vorba de o dispută sau un litigiu.

290.194 O ameninţare generată de autoexaminare poate apăreaatunci când serviciile de asistenţă în litigii prestate pentruun client de audit includ estimarea posibilelor rezultateşi, prin urmare, afectează sumele sau informaţiile ce urmează să apară în situaţiile financiare. Importanţa oricăreiameninţări generate va depinde de factori precum:- importanţa sumelor implicate;- gradul de subiectivitate inerentă al problemei avute

în vedere; şi- natura misiunii.

Firma sau firma din reţea trebuie să evalueze importanţa oricărei ameninţări generate şi, dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pen-tru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:• politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor

care asistă clientul de audit să ia decizii managerialeîn numele clientului;

• utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri aiechipei de certificare pentru a presta serviciul; sau

436

• implicarea altor persoane, cum ar fi, de exemplu, ex-perţi independenţi.

290.195 Dacă rolul asumat de firmă sau de firma din reţea ar implica luarea de decizii manageriale în numele clientuluide audit al situaţiilor financiare, ameninţările generatenu ar putea să fie reduse până la un nivel acceptabil prinnicio măsură de protecţie. Prin urmare, firma sau firmadin reţea nu trebuie să furnizeze acest tip de serviciu pentru un client de audit.

290.196 Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pentru care persoana care furnizează serviciile trebuie fie săaibă dreptul să pledeze în instanţele din jurisdicţia în careurmează să fie furnizate asemenea servicii, fie să aibăpregătirea legală necesară pentru a practica dreptul. Serviciile juridice includ o gamă largă şi diversificată de domenii, atât servicii corporative, cât şi comerciale, destinate clienţilor, cum ar fi, de exemplu, asistenţă în privinţa contractelor, litigiilor, consiliere si asistenţă privindfuziunile, achiziţionarea şi furnizarea de asistenţă departamentelor juridice interne ale clienţilor. Prestarea de servicii juridice de către o firmă sau o firmă în reţea pentruo entitate care este un client de audit poate genera ameninţări cauzate atât de autoexaminare, cât si de favorizare.

290.197 Ameninţările la adresa independenţei trebuie să fie analizate în funcţie de natura serviciului prestat, chiar dacăfurnizorul de servicii este separat de echipa de certificare,şi în funcţie de caracteristica fiecărui aspect legat de situaţiile financiare ale entităţilor. Măsurile de protecţie stabilite în paragraful 290.162 pot fi adecvate pentru reducerea oricăror ameninţări la adresa independenţei pânăla un nivel acceptabil, în cazul în care ameninţarea la

437

adresa independenţei nu poate fi redusă la un nivel accep-tabil, singura măsură disponibilă este de a refuza furniza-rea unor astfel de servicii sau retragerea din misiunea de audit al situaţiilor financiare.

290.198 Nu se consideră că furnizarea de servicii juridice unuiclient de audit, care implică aspecte care s-ar putea să nuaibă un efect important asupra situaţiilor financiare, generează o ameninţare inacceptabilă la adresa independenţei.

290.199 Există o distincţie între asistenţa juridică si consultanţă.Serviciile juridice de asistenţă a unui client de audit înexecutarea unei tranzacţii (adică asistenţă la încheiereacontractelor, consultanţă juridică, jurisprudenţă şi restructurare) pot constitui ameninţări generate de autoexa-minare; cu toate acestea, există măsuri de protecţie pentrua reduce aceste ameninţări până la un nivel acceptabil.Un astfel de serviciu nu ar avea, în general, un efect negativ asupra independenţei, cu condiţia ca:- membrii echipei de certificare să nu fie implicaţi în

furnizarea serviciului; şi- în ceea ce priveşte serviciile prestate, clientul de audit

ia decizia finală, iar în ceea ce priveşte tranzacţiile,serviciul implică executarea deciziei clientul de audit.

290.200 Reprezentarea unui client de audit al situaţiilor financiareîn rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu în circumstanţe în care sumele implicate sunt importante în raportcu situaţiile financiare ale clientului de audit ar duce laameninţări generate de favorizare şi de autoexaminareatât de importante încât nicio măsură de protecţie nu arputea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Prinurmare, firma nu trebuie să presteze acest tip de serviciipentru un client de audit al situaţiilor financiare.

438

290.201 Atunci când unei firme i se solicită să acţioneze într-unrol de avocat pentru un client de audit în rezolvarea uneidispute sau a unui litigiu în circumstanţe în care sumeleimplicate nu sunt importante pentru situaţiile financiareale clientului de audit, firma trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări generate de favorizare şi deautoexaminare si, dacă ameninţarea este altfel decât înmod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare siaplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar, pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:• politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor

care asistă clientul de audit să ia decizii managerialeîn numele clientului; sau

• utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri aiechipei de certificare pentru a presta serviciul.

290.202 Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei sau alfirmei în reţea drept Consilier General pe probleme juridice pentru un client de audit ar duce la ameninţări generate de favorizare si de autoexaminare care sunt atât desemnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar puteareduce ameninţările până la un nivel acceptabil. Poziţiade Consilier General este, de regulă, o poziţie de conducere, cu o mare responsabilitate faţă de aspectele juridiceale companiei şi, în consecinţă, niciun membru al firmeisau al firmei în reţea nu trebuie să accepte o astfel denumire pentru un client de audit.

290.203 Recrutarea de personal în poziţii de conducere pentruun client al certificării, cum ar fi cei aflaţi într-o poziţiecare să afecteze subiectul în cauză al misiunii de certificare, poate constitui o ameninţare generată de interesul

439

propriu prezent şi viitor, familiaritate şi intimidare. Im-portanţa ameninţării va depinde de factori precum:- Rolul persoanei ce urmează a fi recrutată; şi- Natura asistenţei solicitate.

în general, firma ar putea furniza astfel de servicii pe măsură ce revizuieşte calificările profesionale ale unui număr de candidaţi şi oferă recomandări privind confor-mitatea lor cu cerinţele postului, în plus, firma ar putea produce, în general, o listă de candidaţi pentru interviu, cu condiţia ca aceasta să fi fost întocmită utilizând crite-riile specificate de către clientul certificării. Importanţa ameninţării generate trebuie evaluată si, dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil, în toate cazurile, firma nu trebuie să ia decizii de conducere, iar cea privind persoana ce urmează să fie angajată trebuie lăsată clientului.

290.204 Furnizarea de servicii, consiliere sau asistenţă financiară corporativă către un client al certificării poate duce la ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare. în cazul unor anumite servicii financiare corporative, ameninţările generate la adresa independenţei ar fi atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a le reduce până la un nivel accep-tabil. De exemplu, promovarea, comercializarea sau ga-rantarea acţiunilor unui client de certificare nu sunt com-patibile cu furnizarea serviciilor de certificare. Mai mult, atunci când clientul asigurării este obligat să respecte termenii unei tranzacţii sau când se realizează o tran-zacţie în numele clientului se generează o ameninţare la

440

adresa independenţei atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare, furnizarea acestor servicii financiare corporative, menţionate mai sus, de către o firmă sau o firmă în reţea ar genera o ameninţare la adresa independenţei atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a o reduce la un nivel acceptabil.

290.205 Alte servicii de finanţare corporativă pot duce la ameninţări generate de favorizare sau de autoexaminare; cutoate acestea, pot fi disponibile măsuri de protecţie pentrureducerea acestor ameninţări până la un nivel acceptabil.Exemple de astfel de servicii includ asistarea unui clientîn elaborarea strategiilor corporative, asistarea clientuluiîn identificarea sau descoperirea posibilelor surse decapital care îndeplinesc specificaţiile sau criteriile clientului şi consilierea în organizarea si asistarea unui clientîn analizarea efectelor contabile ale tranzacţiilor propuse.Măsurile de protecţie care trebuie să fie luate în considerare includ:• Politici şi proceduri care să interzică persoanelor care

asistă clientul certificării să ia decizii managerialeîn numele clientului;

• Utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai e-chipei de certificare pentru a furniza serviciile; şi

• Asigurarea că firma nu obligă clientul certificării sărespecte termenii oricărei tranzacţii sau că nu face otranzacţie în numele clientului.

290.206 Atunci când onorariile totale generate de un client al certificării reprezintă o proporţie semnificativă din onorariile

441

totale ale firmei, dependenţa de acel client sau grup de clienţi şi preocuparea privind posibilitatea pierderii clien-tului pot constitui o ameninţare generată de interesul pro-priu. Semnificaţia ameninţării va depinde de factori pre-cum:• Structura firmei; şi• Dacă firma este bine stabilită pe piaţă sau nou-creată.

Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi, dacă amenin-ţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a reduce ameninţarea până la un nivel accep-tabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:• Discutarea complexităţii şi naturii onorariilor per

cepute de comitetul de audit sau de conducere;• Luarea de măsuri pentru a reduce dependenţa de

client;• Revizuirea controalelor externe de calitate; şi• Consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un organism

profesional de reglementare sau un alt profesionistcontabil.

290.207 De asemenea, poate apărea o ameninţare generată de inte-resul propriu atunci când onorariile generate de clientul certificării reprezintă o proporţie mare din veniturile unui partener individual. Importanţa ameninţării trebuie eva-luată şi, dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar, pentru a re-duce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:• Politici şi proceduri pentru a monitoriza şi imple

menta controlul calităţii misiunilor de certificare; şi

442

• Implicarea unui contabil autorizat suplimentar carenu a fost un membru al echipei de certificare, pentrua revizui munca efectuată sau, după caz, pentru aacorda consultanţă.

290.208 O ameninţare generată de interesul propriu poate apăreadacă onorariile datorate de un client al certificării pentruservicii profesionale rămân restante pentru o perioadălungă de timp, în special dacă o parte importantă nu esteplătită înainte de emiterea raportului de certificare pentruanul următor, în general, plata unor astfel de onorariitrebuie să fie solicitată înainte de emiterea raportului.Pot fi aplicate următoarele măsuri de protecţie:• Discutarea nivelului onorariilor restante cu comisia

de audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernanta;

• Implicarea unui contabil autorizat suplimentar carenu a luat parte la misiunea de certificare, pentru aacorda consultanţă sau pentru a examina munca efectuată.

Firma trebuie să ia în considerare, de asemenea, dacă onorariile care au depăşit termenul ar putea fi privite ca fiind echivalentul unui împrumut către client şi dacă, din cauza valorii onorariilor care au depăşit termenul, este cazul ca firma să fie redesemnată.

290.209 Atunci când o firmă obţine o misiune de certificare pentruun onorariu mult mai mic decât cel aplicat de firma anterioară sau faţă de cel utilizat de alte firme, ameninţareagenerată de interesul propriu nu va fi redusă la un nivelacceptabil decât dacă:• Firma poate să demonstreze că alocă misiunii res

pective suficient timp şi resurse umane calificate; şi

443

- Sunt respectate toate standardele aplicabile de certi-ficare, îndrumările şi procedurile de control al calită-ţii.

290.210 Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o bazăpredeterminată cu privire la rezultatul unei tranzacţii saual muncii efectuate, în contextul acestei secţiuni, onorariile nu sunt considerate ca fiind contingente dacă ele aufost stabilite de o instanţă sau o altă autoritate publică.

290.211 Un onorariu contingent încasat de o firmă pentru o misiune de certificare poate conduce la o ameninţare generată de interesul propriu şi de favorizare, ameninţare cenu poate fi redusă la un nivel acceptabil prin nicio măsurăde protecţie, în consecinţă, o firmă nu trebuie să încheieniciun acord privind onorariile pentru o misiune de certificare în care valoarea onorariului depinde de rezultatulmuncii de certificare sau de elemente care fac obiectulmisiunii de certificare.

290.212 Un onorariu contingent aplicat de către o firmă pentruun serviciu de non-certificare furnizat unui client al certificării poate constitui, de asemenea, o ameninţare generată de interesul propriu şi de favorizare. Dacă s-a stabilitde comun acord sau s-a negociat asupra valorii onorariului pentru o misiune de non-certificare, sau s-a intenţionat acest lucru, pe parcursul unei misiuni de certificare,iar acest onorariu a depins de rezultatul acelei misiunide certificare, ameninţările nu ar putea fi reduse la unnivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de protecţie, în consecinţă, singura soluţie acceptabilă este dea nu fi de acord cu un astfel de angajament, în cazulaltor tipuri de acorduri pentru onorariile contingente, importanţa ameninţărilor generate va depinde de factoriprecum:

444

- Gama de posibile valori ale onorariilor;- Gradul de variabilitate;- Baza pe care se calculează onorariul;- Dacă rezultatul tranzacţiei urmează să fie revizuit

de o terţă parte independentă; şi- Impactul evenimentului sau al tranzacţiei asupra mi

siunii de certificare.

Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi, dacă ame-ninţările sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar, pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:- Prezentarea complexităţii si a naturii onorariilor uti

lizate comitetului de audit sau altor persoane însărcinate cu guvernarea;

- Examinarea sau determinarea onorariului final decătre o terţă parte independentă; şi

- Politicile şi procedurile de calitate şi control.

290.213 Acceptarea de cadouri sau a ospitalităţii din partea unuiclient al certificării poate duce la ameninţări generate deinteresul propriu şi de familiaritate. Atunci când o firmăsau un membru al echipei de certificare acceptă darurisau ospitalitate, cu excepţia cazului în care valoarea esteîn mod clar nesemnificativă, ameninţările la adresa independenţei nu pot fi reduse până la un nivel acceptabilprin aplicarea niciunei măsuri de protecţie, în consecinţă,o firmă sau un membru al echipei de certificare nu trebuiesă accepte astfel de oferte.

290.214 Atunci când au loc sau par să aibă loc litigii între firmăsau un membru al echipei de certificare şi clientul certificării, poate apărea o ameninţare generată de interesul

445

446

propriu sau de intimidare. Relaţia dintre conducerea cli-entului şi membrii echipei de certificare trebuie să fie caracterizată de sinceritate completă şi transparenţă totală privind toate aspectele operaţiunilor afacerii unui client. Conducerea firmei şi a clientului pot ocupa poziţii adver-se în cadrul litigiului, afectând intenţia conducerii de a face prezentări complete, iar firma se poate confrunta cu o ameninţare generată de interesul propriu. Importanţa ameninţării generate va depinde de factori precum:- Pragul de semnificaţie al litigiului;- Natura misiunii de certificare; şi- Dacă litigiul are legătură cu o misiune anterioară de

certificare.

Odată ce importanţa ameninţării a fost evaluată, trebuie aplicate următoarele măsuri de protecţie, dacă este nece-sar, pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil:

• Informarea comitetului de audit sau a altor persoaneînsărcinate cu guvernarea cu privire la complexitateaşi natura litigiului;

• Dacă litigiul implică un membru al echipei de certificare, îndepărtarea acelei persoane din echipa de certificare; sau

• Implicarea unui profesionist contabil suplimentar dinfirmă care nu a fost un membru al echipei de certificare,pentru a revizui munca efectuată sau, după caz, pentrua acorda consultanţă.

Dacă astfel de măsuri de protecţie nu reduc ameninţarea la un nivel adecvat, singura soluţie adecvată este retrage-rea din misiunea de certificare sau refuzarea acesteia.

Interpretările Secţiunii 290

Aceste Interpretări se referă la aplicarea Codului Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili pe subiecte ce corespund întrebărilor specifice primite. Este posibil ca cei care intră sub incidenţa altor corpuri normalizatoare, cum ar fi Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite, să dorească să se consulte cu aceste organisme cu privire la poziţia acestora faţă de aceste aspecte.

Interpretarea 2003-01

Prestarea de servicii de non-certificare către clienţii certificării

Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează, în cadrul paragrafelor 290.158-290.205 inclusiv, problema prestării de servicii de non-certificare către clienţii certificării. Codul nu in-clude, în prezent, nicio prevedere tranzitorie cu privire la cerinţele prezentate în aceste paragrafe; cu toate acestea, Comitetul pentru Etică a concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă de timp tranzitorie de un an, pe durata căreia pot ajunge la termen contractele existente de prestare de servicii de non-certificare pentru clienţi ai certificării, dacă sunt puse în practică măsuri de protecţie suplimentare pentru a reduce orice ameninţare la adresa indepen-denţei până la un nivel nesemnificativ. Această perioadă tranzitorie începe la 31 decembrie 2004 (sau de la data implementării Codului, pentru acele corpuri membre IFAC care au adoptat o dată de imple-mentare anterioară).

Interpretarea 2003-02

Rotaţia partenerului principal al misiunii pentru clienţii de audit care sunt entităţi cotate

Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează, în cadrul paragrafelor 290.154-290.157, problema rotaţiei parte-

447

nerului principal al misiunii în cazul clienţilor de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate.

Paragrafele stipulează că, în cadrul auditării situaţiilor finan-ciare ale unei entităţi cotate, partenerul misiunii trebuie să fie rotat după ce a ocupat această poziţie o perioadă de timp predeterminată, nu mai mare de şapte ani, în mod normal. Se mai stipulează faptul că, în anumite circumstanţe, poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicităţii rotaţiei. Comitetul pentru Etică apreciază că implementarea (sau adoptarea anterioară) a Codului reprezintă un exemplu de circumstanţă în care poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicităţii rotaţiei.

în prezent Codul nu include nicio prevedere tranzitorie cu privire la aceste cerinţe. Cu toate acestea, Comitetul pentru Etică a concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă tranzitorie de doi ani. în consecinţă, la implementarea sau adoptarea rapidă a Codului, deşi perioada de timp în care partenerul misiunii a prestat pentru clientul de audit al situaţiilor financiare trebuie luată în considerare atunci când se determină momentul rotaţiei, partenerul poate să continue să lucreze ca partener al misiunii încă doi ani suplimentari de la data implementării (sau a adoptării anterioare) înainte ca rotaţia misiunii să aibă loc. în astfel de circumstanţe, trebuie respectate cerinţele suplimentare din paragraful 290.157 de aplicare a măsurilor de protecţie echivalente pentru a reduce ameninţările până la un nivel acceptabil.

Interpretarea 2005-01

Aplicarea Secţiunii 290 misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare

Această interpretare oferă îndrumări privind aplicarea cerin-ţelor de independenţă conţinute în Secţiunea 290 privind misiunile

448

de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor finan-ciare.

Această interpretare se concentrează pe aspectele aplicării care sunt specifice misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor financiare. Există şi alte probleme cu-prinse în Secţiunea 290 care sunt relevante pentru abordarea cerin-ţelor de independenţă pentru toate misiunile de certificare. De exemplu, paragraful 290.15 spune că trebuie luat în considerare dacă firma apreciază că ar putea să apară ameninţări care pot fi generate de interesele şi relaţiile firmelor în reţea, în mod asemă-nător, paragraful 290.21 spune că pentru clienţii certificării, în afara clienţilor de audit al situaţiilor financiare ale unei entităţi cotate, atunci când echipa de certificare are motive să creadă că o entitate legată a unui astfel de client al certificării este relevantă pentru evaluarea independenţei firmei faţă de client, echipa de certificare trebuie să analizeze şi acea entitate legată atunci când evaluează independenţa şi aplicarea măsurilor corecte de protecţie. Aceste probleme nu sunt abordate în mod specific în această interpre-tare.

Aşa cum s-a explicat în Cadrul Internaţional pentru Misiuni de Certificare emis de către Consiliul pentru Standarde Internationa-le de Audit si Certificare, într-o misiune de certificare, profesio-nistul contabilul independent exprimă o concluzie care are ca scop sporirea gradului de încredere a grupului-ţintă de utilizatori, în afara părţii responsabile, privind rezultatul evaluării sau măsurării unui aspect în comparaţie cu nişte criterii date.

Misiuni de certificare bazate pe declaraţii

Intr-o misiune de certificare bazată pe declaraţii, evaluarea sau măsurarea subiectului în cauză este efectuată de către partea

449

responsabilă, iar informaţia legată de subiectul în cauză este sub forma unei declaraţii făcute de către partea responsabilă către utili-zatorii-ţintă.

în misiunile de certificare bazate pe declaraţii se cere ca partea responsabilă să fie independentă. Partea responsabilă poate fi responsabilă pentru informaţia legată de aspectul-cheie şi poate fi responsabilă chiar pentru aspectul-cheie în sine.

în acele misiuni de certificare bazate pe declaraţii, acolo unde partea responsabilă este responsabilă pentru informaţia aspectului-cheie, dar nu şi pentru aspectul-cheie în sine, se cere independenţă părţii responsabile, în plus, ar trebui acordată atenţie oricăror ame-ninţări pe care firma crede că interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare, firmă, o firmă din reţea şi partea responsa-bilă pentru aspectul-cheie le-ar putea crea.

Misiuni de certificare cu raportare directă

într-o misiune de certificare cu raportare directă, profesionis-tul contabil independent fie desfăşoară direct evaluarea sau măsu-rarea subiectului în cauză, fie obţine o declaraţie din partea celui responsabil care a desfăşurat evaluarea sau măsurarea, evaluare sau măsurare care nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utili-zatori. Subiectul în cauză este furnizat grupului-ţintă de utilizatori în cadrul raportului de certificare.

într-o misiune de certificare cu raportare directă se cere inde-pendenţă părţii responsabile atunci când este răspunzătoare de su-biectul în cauză.

Mai multe părţi responsabile

Şi în misiunile de certificare bazate pe declaraţii, şi în cele de raportare directă s-ar putea să existe mai multe părţi responsabile.

450

De exemplu, i se poate cere unui contabil independent din sectorul public să ofere certificare pe statisticile lunare de circulaţie ale mai multor cotidiene independente. Misiunea poate fi o misiune de certificare pe baza declaraţiilor în cadrul căreia fiecare ziar îşi evaluează circulaţia, iar statisticile sunt prezentate într-o declaraţie care este pusă la dispoziţia utilizatorilor-ţintă. Pe de altă parte, misiunea ar putea fi o misiune de certificare de raportare directă în care nu există nicio declaraţie şi se poate să existe sau nu o afirmaţie scrisă din partea ziarelor.

în astfel de misiuni, atunci când se determină dacă este nece-sară aplicarea prevederii din Secţiunea 290 fiecărei părţi respon-sabile, s-ar putea ca firma să ţină cont de faptul că o relaţie sau un interes dintre firmă sau un membru al echipei de certificare şi o anumită parte responsabilă ar putea să dea naştere unei ameninţări la adresa independenţei care nu este în mod clar nesemnificativă în contextul informaţiei legate de subiectul în cauză. Această deter-minare va ţine cont de:

• Importanţa datelor cu privire la informaţiile legate de subiectul în cauză (sau subiectul în cauză în sine) pentru carepartea responsabilă respectivă este răspunzătoare; şi

• Gradul de interes public care este asociat cu misiunea.

Dacă firma determină faptul că ameninţarea la adresa inde-pendenţei creată de către o astfel de relaţie cu o anumită parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativă s-ar putea să nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei părţi responsabile.

Am elaborat următorul exemplu pentru a demonstra aplicarea Secţiunii 290.

Se presupune că un client nu este un client de audit al situa-ţiilor financiare ale firmei sau ale firmei în reţea.

451

O firmă este angajată pentru a oferi certificare asupra rezerve-lor totale certe de petrol deţinute de zece companii independente. Fiecare companie a desfăşurat studii geografice şi tehnice pentru a-şi determina rezervele (subiectul în cauză). Se stabilesc criterii pentru a determina momentul în care o rezervă poate fi considerată a fi certă, moment pe care profesionistul contabil independent îl determină a fi un criteriu potrivit pentru misiune.

Rezervele certe pentru fiecare companie la 31 decembrie 20X0 au fost următoarele:

Rezerve certe de petrol - mii de barili

Compania 1 5.200Compania 2 725Compania 3 3.260Compania 4 15.000Compania 5 6.700Compania 6 39.126Compania 7 345Compania 8 175Compania 9 24.135Compania 10 9.635Total 104.301

Misiunea ar putea fi structurată în mai multe feluri:

Misiuni bazate pe declaraţii

Al. Fiecare companie îşi evaluează rezervele şi face o declaraţie firmei şi grupului-ţintă de utilizatori.A2.0 entitate, alta decât compania, evaluează rezervele şi oferă o declaraţie către firmă şi către grupul-ţintă de utilizatori.

452

Misiuni de raportare directă

Dl. Fiecare companie evaluează rezervele si îi furnizează firmei o declaraţie scrisă care evaluează rezervele sale pe baza unor criterii stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Declaraţia nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utilizatori. D. Firma evaluează direct rezervele unora dintre companii.

Aplicarea metodei

Există mai multe părţi responsabile în această misiune (com-paniile 1-10). Atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor privind independenţa tuturor companiilor, firma ar putea să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar putea crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este clar nesemnificativă. Aceasta va ţine cont de factori cum ar fi:

- Importanţa rezervelor certe ale companiei în relaţie cu rezervele totale asupra cărora trebuie să se facă raportarea;Şi

- Gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful290.14).

De exemplu, Compania 8 contabilizează 0,16% din rezervele totale, prin urmare o relaţie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mică decât o relaţie similară cu Com-pania 6, care contabilizează aproximativ 37,5% din rezerve.

După ce a determinat acele companii la care se aplică cerin-ţele privind independenţa, echipei de certificare si firmei li se cere

453

Al. Fiecare companie îşi evaluează rezervele şi face o decla-raţie firmei si grupului-ţintă de utilizatori.

să fie independente faţă de acele părţi responsabile care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificării (paragraful 290.14).

Firmei i se cere să fie independentă faţă de entitatea care evaluează rezervele şi oferă o declaraţie firmei şi grupului-ţintă de utilizatori (paragraful 290.17). Acea entitate nu este responsabilă pentru subiectul în cauză şi astfel ar trebui acordată mai multă atenţie oricăror ameninţări pe care firma are motive să le creadă a fi generate de interese/relaţii cu partea responsabilă pentru subiectul în cauză în această misiune (companiile 1-10). După cum s-a dis-cutat în exemplul Al de mai sus, s-ar putea ca firma să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă.

Există mai multe părţi responsabile în această misiune (companiile 1-10). Atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor de independenţă tuturor companiilor, firma s-ar putea să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă. Aceasta va ţine cont de factori cum ar fi: • Importanţa rezervelor certe ale companiei în relaţie cu rezervele totale asupra cărora trebuie să se facă raportarea; Şi

454

A2. O entitate, alta decât compania, evaluează rezervele şi oferă o declaraţie către firmă si către grupul-ţintă de utilizatori.

Dl. Fiecare companie evaluează rezervele şi îi dă firmei o declaraţie scrisă care estimează rezervele sale pe baza crite-riilor stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Declaraţia nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utilizatori.

• Gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful 290.14).

De exemplu, Compania 8 contabilizează 0,16% din rezerve, prin urmare o relaţie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mică decât o relaţie similară cu Com-pania 6, care contabilizează aproximativ 37,5% din rezerve.

După ce a determinat acele companii la care se aplică cerin-ţele privind independenţa, echipei de certificare şi firmei li se cere să fie independente faţă de acele părţi responsabile care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificării (paragraful 290.14).

D. Firma evaluează direct rezervele unora dintre companii.

Aplicarea este aceeaşi ca la exemplul Dl.

455

Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC in iulie 2006, cu intrare în vigoare în decembrie 2008

456

Revizuirea Secţiunii 290, Independenţă -Misiuni de certificare

Următorul subcapitol şi paragrafele de mai jos au fost adăugate după paragraful existent 290.13. Paragrafele existente 290.14-290.34 rămân neschimbate, dar se renumerotează ca paragrafele 290.27-290.47. De asemenea, paragrafele existente 290.100-290.214 rămân neschimbate. Noile paragrafe 290.14-290.26 intră în vigoare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 31 decembrie 2008.

Reţele şi firme din reţea

290.14 O entitate care aparţine unei reţele poate fi o firmă, careeste definită în acest Cod drept practician individual, partener sau corporaţie de profesionişti contabili şi o entitatecare controlează sau este controlată de astfel de părţi, sauentitatea poate fi de un alt tip, precum cabinet de consultanţă sau cabinet de practică profesională juridică. Cerinţele referitoare la independenţă din această secţiune carese aplică unei firme din reţea se aplică oricărei entităţicare se încadrează în definiţia unei firme din reţea, independent dacă entitatea însăşi îndeplineşte definiţia uneifirme.

290.15 Dacă o firmă este considerată firmă din reţea, firma trebuiesă fie independentă de clienţii auditului situaţiilor financiare ai celorlalte firme din cadrul reţelei. Mai mult, pentruclienţii din domeniul certificării care nu sunt clienţi aiauditului situaţiilor financiare, trebuie să se ţină seamade orice ameninţare despre care firma este îndreptăţită să

considere că poate fi generată de interesele financiare într-un client deţinut de alte entităţi din reţea sau de către relaţiile dintre client şi alte entităţi din reţea.

290.16 Pentru a-şi intensifica abilitatea de a furniza servicii profesionale, firmele formează, în mod frecvent, structuri maiample alături de alte firme sau entităţi. Depinde de acţiunile şi circumstanţele specifice dacă aceste structuri maiample formează o reţea, şi nu de faptul că firmele si entităţile sunt separate, din punct de vedere juridic, şi distincte.De exemplu, o structură mai amplă poate avea ca obiectivnumai facilitarea ocupării de locuri de muncă, ceea ce nurespectă criteriul necesar pentru a constitui o reţea. Dimpotrivă, o structură mai amplă poate fi orientată către cooperare, iar firmele au o denumire de marcă comună, unsistem comun de control al calităţii sau resurse profesionale semnificative comune, şi este considerată deci a fi oreţea.

290.17 Aprecierea dacă o structură mai amplă este sau nu o reţeatrebuie să se facă în funcţie de probabilitatea ca un terţrezonabil si în cunoştinţă de cauză, care analizează toateacţiunile si circumstanţele specifice, să ajungă la concluziacă entităţile sunt asociate în aşa fel încât există o reţea.Această apreciere ar trebui aplicată consecvent în cadrulreţelei.

290.18 Când structura mai amplă este orientată către cooperareşi are drept obiectiv clar împărţirea profitului si a costurilorîntre entităţile din cadrul structurii, aceasta este considerată a f i o reţea. Totuşi, împărţirea costurilor nesemnificative nu ar duce, ea însăşi, la concluzia existenţei uneireţele. Mai mult, dacă împărţirea costurilor este limitatănumai la acele costuri aferente elaborării metodologiilor

457

458

de audit, manualelor sau cursurilor de pregătire, aceasta nu ar duce, ea însăşi, la concluzia existenţei unei reţele. De asemenea, o asociere dintre o firmă şi o entitate cu care nu se întreţineau alte rapoarte, cu scopul de a furniza în comun un serviciu sau de a elabora în comun un produs, nu ar duce la concluzia existenţei unei reţele.

290.19 Când structura mai amplă este orientată către cooperareşi entităţile din cadrul structurii deţin în comun participării,control sau gestiune, se consideră că aceasta este o reţea.Aceasta se poate realiza prin intermediul unui contractsau prin alte mijloace.

290.20 Când structura mai amplă este orientată către cooperareşi entităţile din cadrul structurii deţin în comun politici şiproceduri de control al calităţii, se consideră că aceastaeste o reţea, în acest scop, politicile şi procedurile comunede control al calităţii vor fi cele elaborate, implementateşi monitorizate în cadrul structurii mai ample.

290.21 Când structura mai amplă este orientată către cooperareşi entităţile din cadrul structurii deţin o strategie de afacericomună, se consideră că aceasta este o reţea. Deţinereaunei strategii de afaceri comune implică un acord încheiatîntre entităţi cu privire la îndeplinirea unor obiective strategice comune. O entitate nu este considerată a fi o firmădin reţea dacă cooperarea sa cu o altă entitate este orientatănumai către o acţiune comună de a da curs unei cereri saupropuneri de a furniza un serviciu profesional.

290.22 Când structura mai amplă este orientată către cooperareşi entităţile din cadrul structurii utilizează o denumire demarcă comună, se consideră că aceasta este o reţea. Un

nume comun de marcă include iniţialele comune sau o denumire comună. Se consideră că o firmă utilizează un nume comun de marcă dacă acest nume include, de exem-plu, numele comun al mărcii ca parte sau pe lângă nume-le firmei, atunci când un partener sau firma semnează un raport de certificare.

290.23 Deşi o firmă nu aparţine unei reţele şi nu utilizează unnume comun de marcă drept parte a denumirii firmei,poate părea că aceasta aparţine unei reţele dacă face referire, în materialele sale de papetărie sau promoţionale,la faptul că este membru al unei firme sau al unei asocieride firme. In consecinţă, o firmă trebuie să analizeze cuatenţie modul în care descrie această calitate de membru,pentru a evita percepţia că aparţine unei reţele.

290.24 Dacă o firmă vinde o componentă a cabinetului său, acordul de vânzare precizează uneori că, pentru o perioadălimitată de timp, această componentă poate continua săutilizeze numele firmei sau un element al acestui nume,deşi nu mai are nicio legătură cu firma, în astfel de cazuri,când cele două entităţi îşi pot desfăşura activitatea purtândacelaşi nume, situaţia face ca ele să nu aparţină unei structuri mai ample care are drept scop cooperarea şi deci nusunt firme din reţea. Aceste entităţi trebuie să analizezecu atenţie modul în care prezintă informaţii care să evidenţieze că nu sunt firme din reţea atunci când intră încontact cu părţi externe.

290.25 Când structura mai amplă are drept scop cooperarea şientităţile din cadrul structurii deţin în comun o parte semnificativă a resurselor profesionale, se consideră că aceastaeste o reţea. Resursele profesionale includ:

459

460

• Sisteme comune care ajută firmele în schimbul de informaţii, precum date despre clienţi, facturare si înregistrarea timpului;

• Parteneri şi personal;

• Departamente tehnice pe care le consultă pe margineaunor chestiuni tehnice sau industriale specifice, tranzacţii sau evenimente aferente misiunilor de certificare;

• Metodologia de audit sau manualele de audit; şi

• Cursuri de pregătire şi facilităţi.

290.26 Aprecierea dacă resursele profesionale deţinute în comun sunt semnificative, şi deci dacă firmele sunt firme din reţea, ar trebui să se facă pe baza acţiunilor si circumstan-ţelor relevante. Când resursele deţinute în comun sunt li-mitate la metodologii sau manuale comune de audit, fără a se efectua vreun schimb de personal, de clienţi sau de informaţii de piaţă, este puţin probabil că resursele deţinute în comun vor fi considerate drept semnificative. Acelaşi lucru se aplică unei acţiuni comune de pregătire. Dacă, totuşi, resursele deţinute în comun implică schimbul de personal sau de informaţii, de exemplu, dacă există anga-jaţi care sunt retraşi din fondul de personal rulant, sau este înfiinţat un departament tehnic comun în cadrul struc-turii mai ample care să furnizeze firmelor din cadrul struc-turii informaţii tehnice pe care ele trebuie să le respecte, este mai probabil ca un terţ rezonabil şi în cunoştinţă de cauză să ajungă la concluzia că resursele deţinute în co-mun sunt semnificative.

Atunci când noile paragrafe 290.14-290.26 vor intra în vi-goare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 15 decembrie 1008, următoarele definiţii vor fi adăugate în secţiunea Definiţii

(începând de la pagina 480), iar definiţiile existente ale „firmei" şi „firmei din reţea" vor fi retrase.

Firmă (a) Un practician individual, un parteneriat sau ocorporaţie de profesionişti contabili;

(b) O entitate care controlează astfel de părţi prinparticipaţie, gestionare sau alte mijloace; şi

(c) O entitate controlată de către astfel de părţiprin participaţie, gestionare sau alte mijloace.

O firmă sau o entitate care aparţine unei reţele.Firmă din reţea

Reţea1 O structură mai amplă:(a) care are drept scop cooperarea; şi(b) care este clar orientată către împărţirea profi

tului si a costurilor sau deţine în comun participaţie, control sau gestiune, politici şi proceduri comune de control al calităţii, o strategie comună de afaceri, utilizarea unei denumiri comune de marcă sau o parte semnificativă de resurse profesionale.

*) Această definiţie trebuie citită în contextul îndrumărilor furnizate în paragrafele

290.14-290.26.

461

462

PARTEA C

Profesioniştii contabili angajaţi

Secţiunea 300 Introducere

Secţiunea 3 10 Conflicte potenţiale

Secţiunea 320 întocmirea şi raportarea informaţiilor

Secţiunea 330 Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză

Secţiunea 340 Interese financiare

Secţiunea 350 Stimulente. Acceptarea şi emiterea de

oferte

Secţiunea 300

Introducere

300.1 Această parte a Codului ilustrează modul în care cadrulconceptual din Partea A trebuie aplicat de către profesioniştii contabili angajaţi.

300.2 Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte sectoare ale comunităţii de afaceri, precum şi guvernările si publicul larg,toţi se pot baza pe activitatea profesioniştilor contabiliangajaţi. Aceştia pot fi unic responsabili sau responsabiliîn comun de întocmirea şi raportarea informaţiilor financiare şi de altă natură pe care se pot baza organizaţiileangajatoare şi terţele părţi. Aceştia pot fi responsabili side oferirea unei administrări financiare eficiente şi a uneiconsultanţe competente cu privire la varietatea aspectelorlegate de profesie.

300.3 Un profesionist contabil angajat poate fi salariat, partener,director (executiv sau non-executiv), manager proprietar,voluntar sau unul care lucrează pentru una sau mai multeorganizaţii angajatoare. Forma legală a relaţiei cu organizaţiile angajatoare, dacă există, nu are niciun efect asupra responsabilităţilor etice care revin profesioniştilor contabili angajaţi.

300.4 Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea dea duce mai departe scopurile legitime ale organizaţiei saleangajatoare. Acest Cod nu încearcă să împiedice un profesionist contabil angajat de la îndeplinirea acestor responsa-

463

bilităţi, dar ia în considerare circumstanţele în care pot apărea conflicte, doar din datoria de a respecta principiile fundamentale.

300.5 Un profesionist contabil angajat deţine, de obicei, o poziţiesuperioară într-o organizaţie. Cu cât nivelul poziţiei estemai înalt, cu atât vor fi mai mari capacitatea şi posibilitateade a influenţa evenimentele, practicile şi atitudinile. Dela un profesionist contabil angajat se aşteaptă să încurajezeo cultură bazată pe etică într-o organizaţie angajatoarecare subliniază importanţa pe care conducerea superioarăo acordă conduitei etice.

300.6 Exemplele prezentate în secţiunile următoare au ca scopilustrarea modului în care cadrul conceptual se va aplicaşi nu se doresc a fi, nici nu trebuie interpretate, ca o listăexhaustivă a circumstanţelor întâlnite de un profesionistcontabil angajat care pot conduce la ameninţări la adresaconformităţii cu principiile, în consecinţă, nu este suficientpentru un profesionist contabil angajat doar să respecteaceste exemple; mai degrabă, cadrul trebuie aplicat circumstanţelor particulare care apar.

300.7 Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţialameninţată de o varietate de circumstanţe. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:- interes propriu;- autoexaminare;- favorizare;- familiaritate; şi- intimidare.

Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A a acestui Cod.

464

300.8 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţărigenerate de interesul propriu pentru un profesionist contabil angajat, dar nu sunt limitate la:- Interese financiare, împrumuturi sau garanţii;- Acorduri de compensare prin stimulente;- Utilizarea inadecvată personală a activelor corporative;- Preocuparea cu privire la siguranţa muncii;- Presiunea comercială din exteriorul organizaţiei an

gajatoare.

300.9 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţărigenerate de autoexaminare includ, dar nu sunt limitate ladeciziile de specialitate sau date care fac obiectul examinării şi justificării de către acelaşi profesionist contabilangajat pentru a lua aceste decizii sau pentru redactareadatelor.

300.10 Atunci când sunt duse mai departe scopurile legitime şiobiectivele organizaţiilor lor angajatoare, profesioniştiicontabili angajaţi pot promova poziţia organizaţiei, cucondiţia ca orice declaraţii efectuate să nu fie nici false,nici să nu inducă în eroare. Astfel de acţiuni nu ar crea, îngeneral, o ameninţare legată de presiuni.

300.11 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţăriale familiarităţii, dar care nu sunt limitate la:- Un profesionist contabil angaj at într-o poziţie ce influ

enţează raportarea financiară sau non-financiară saudeciziile de afaceri, care are un afin sau un membruapropiat al familiei în poziţia de a beneficia de pe urmaacestei influenţe.

- Asocierea de lungă durată cu contacte din domeniucare influenţează deciziile de afaceri.

465

• Acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferenţial, cu excepţia cazului în care valoarea acestora esteîn mod clar nesemnificativă.

300.12 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţărigenerate de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:• Ameninţarea concedierii sau a înlocuirii profesionis

tului contabil angajat sau a afinului, sau a rudei apropiate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicareaunui principiu contabil sau a modului în care informaţiile financiare urmează să fie raportate.

• O personalitate dominantă care încearcă să influenţezeprocesul decizional, de exemplu, cu privire la acordareade contracte sau cu privire la aplicarea unui principiucontabil.

300.13 Profesioniştii contabili angajaţi pot, de asemenea, întâlnisituaţii specifice care pot conduce la ameninţări unice generate de conformitatea cu unul sau mai multe principiifundamentale, în toate relaţiile profesionale si de afaceriprofesioniştii contabili angajaţi trebuie să fie mereu atenţila astfel de situaţii şi ameninţări.

300.14 Măsurile de protecţie care pot elimina sau reduce până laun nivel acceptabil ameninţările întâlnite de profesioniştiicontabili angajaţi se încadrează în două mari categorii:(a) Măsurile de protecţie create de către profesie, legisla

ţie sau reglementare; şi(b) Măsurile de protecţie din mediul de lucru.

300.15 Exemple de măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementare sunt detaliate în paragraful 100.12din Partea A din Cod.

300.16 Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nusunt limitate la:

466

• Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţieiangajatoare sau alte structuri de supraveghere;

• Programele de etică si conduită ale organizaţiei angajatoare;

• Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare care accentuează importanţa angajării unuipersonal extrem de competent;

• Controale interne aprofundate;• Proceduri disciplinare adecvate;• Conducerea care subliniază importanţa conduitei etice

şi se aşteaptă ca angajaţii să acţioneze în mod etic;• Politicile şi procedurile de implementare şi monitori

zare a calităţii performanţei angajaţilor;• Comunicarea oportună a politicilor si procedurilor or

ganizaţiei angajatoare, inclusiv orice modificare a a-cestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educareaadecvată cu privire la aceste politici şi proceduri;

• Politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare aangajaţilor de a informa nivelurile superioare din cadrulorganizaţiei angajatoare asupra oricăror aspecte eticecare îi privesc fără teamă de represalii;

• Consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzător.

300.17 în situaţiile în care un profesionist contabil angajat con-sideră că alte persoane vor continua o conduită sau o ac-ţiune care nu este etică, în cadrul organizaţiei angajatoare, profesionistul contabil angajat trebuie să aibă în vedere apelarea la consilierea juridică, în aceste cazuri extreme, în care orice măsuri de protecţie disponibile au fost epui-zate şi nu există posibilitatea de a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate concluziona că este adecvată demisionarea din cadrul organizaţiei angajatoare.

467

Secţiunea 310

Conflicte potenţiale

310.1 Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesionalăde a se conforma principiilor fundamentale. Pot existatotuşi situaţii în care responsabilităţile acestuia faţă de oorganizaţie angajatoare şi obligaţiile profesionale de a seconforma principiilor fundamentale intră în conflict. Deobicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţinăobiectivele legitime şi etice enunţate de către angajator şiregulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci când conformitatea cu principiile fundamentale este ameninţată, un profesionist contabil angajat trebuie să aibă în vedere modul în care vareacţiona în aceste situaţii.

310.2 Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţieangajatoare, un profesionist contabil angajat se poate aflasub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-unmod care să ameninţe direct sau indirect conformitateacu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, manager, director sau altă persoană din cadrul organizaţieiangajatoare. Un profesionist contabil angajat poate să seconfrunte cu presiuni legate de:- încălcarea legii sau a reglementărilor.- încălcarea standardelor tehnice sau profesionale.- Facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de ges

tionare a veniturilor.- Minciuna sau inducerea în eroare involuntară (inclusiv

inducerea în eroare prin păstrarea tăcerii) a altor persoane, în special:

468

• a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau• a reglementatorilor.

• Emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financiarsau non-fînanciar care reprezintă în mod semnificativeronat faptele, inclusiv cazuri legate de:• situaţiile financiare;• respectarea fiscalităţii;• respectarea legilor; sau• rapoartele solicitate de către organele de reglemen

tare a titlurilor de valoare.

310.3 Semnificaţia ameninţărilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de intimidare, trebuie evaluată si, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie avute în vedere măsuri de protecţie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste ameninţări. Astfel de măsuri de protecţie pot include:• Obţinerea unei consilieri, când este cazul, din interiorul

organizaţiei angajatoare, de la un consilier profesionistindependent sau de la un organism profesional relevant.

• Existenţa unui proces oficial de soluţionare a disputelorîn interiorul organizaţiei angajatoare.

• Apelarea la consultanţa juridică.

469

Secţiunea 320

întocmirea si raportarea informaţiilor

320. l Profesionistul contabil angajat este adesea implicat în în-tocmirea şi raportarea informaţiilor care pot fi fie făcute publice, fie utilizate de către alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare. Astfel de infor-maţii pot include informaţii financiare sau administrative, de exemplu, prognoze şi bugete, situaţii financiare, discuţii administrative şi analize, şi scrisoarea de declaraţie a con-ducerii furnizată auditorilor ca parte a unui audit al situa-ţiilor financiare. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod corect, just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante astfel încât informaţiile să fie înţelese în contex-tul lor.

320.2 Un profesionist contabil angajat care are responsabilitateade a întocmi sau aproba situaţii financiare de uz generalpentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure căacele situaţii financiare sunt prezentate în conformitatecu standardele aplicabile de raportare financiară.

320.3 Un profesionist contabil angajat trebuie să menţină informaţiile pentru care este responsabil astfel încât acestea:- să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri, a

activelor şi a datoriilor;- să clasifice şi să înregistreze informaţiile în timp util

şi într-un mod adecvat; şi- să reprezinte faptele cu acurateţe şi în mod complet

din toate punctele de vedere.

470

320.4 Ameninţările ce vizează conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu, cele generate de interesul propriu,de obiectivitate sau de competenţa profesională şi prudenţă, pot apărea atunci când un profesionist contabil angajat poate fi în pericol (fie din exterior, fie prin posibilitatea unui câştig personal) de a fi asociat cu informaţiieronate sau cu informaţii eronate generate de acţiunilealtor persoane.

320.5 Importanţa unor astfel de ameninţări va depinde de factoricum ar fi sursa presiunilor şi gradul în care informaţiilesunt, sau pot fi, eronate. Importanţa ameninţărilor trebuiesă fie evaluată si, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsurilede protecţie necesare pentru a elimina sau reduce acesteameninţări la un nivel acceptabil. Acest tip de măsuri deprotecţie pot include consultarea superiorilor din cadrulorganizaţiei angajatoare, de exemplu, comitetul de auditsau alt corp responsabil cu guvernarea, sau alt organismprofesional relevant.

320.6 Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţării la unnivel acceptabil, un profesionist contabil angajat ar trebuisă refuze să rămână asociat cu informaţiile pe care le consideră că sunt sau pot fi eronate. Dacă profesionistul contabil angajat este conştient de faptul că emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă, fie persistentă, acestatrebuie să aibă în vedere informarea autorităţilor competente conform Secţiunii 140. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă juridicăsau să demisioneze.

471

Secţiunea 330

Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză

330.1 Principiul fundamental al competenţei profesionale şi alprudenţei solicită ca un profesionist contabil angajat săse implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine,sau poate obţine, suficientă formare de specialitate sausuficientă experienţă. Un profesionist contabil angajat trebuie să nu inducă în eroare, în mod voluntar, un angajatorcu privire la nivelul de pregătire şi experienţă, nici nutrebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitateadecvată şi asistenţă atunci când este cazul.

330.2 Situaţiile care ameninţă capacitatea unui profesionist contabil angajat de a-şi îndeplini îndatoririle cu un suficientgrad de competenţă profesională şi prudenţă includ:- Insuficient timp pentru a realiza şi încheia în mod adec

vat sarcinile relevante;- Informaţii incomplete, restricţionate sau uneori inadec

vate pentru îndeplinirea sarcinilor în mod adecvat;- Insuficientă experienţă, formare şi/sau pregătire;- Resurse necorespunzătoare pentru îndeplinirea adec

vată a sarcinilor.

330.3 Semnificaţia unor astfel de ameninţări va depinde de factori cum ar fi gradul în care profesionistul contabil angajatcolaborează cu ceilalţi, vechimea relativă în domeniu şinivelul de supervizare şi de examinare aplicat activităţii.Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi, dacă acesteasunt în mod clar semnificative, trebuie aplicate măsuri deprotecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie vizate pot include:

472

• Obţinerea unei formări sau a unei consilieri suplimentare.

• Asigurarea că există suficient timp disponibil pentru aîndeplini sarcinile relevante.

• Obţinerea asistenţei de la persoane care au experienţanecesară.

• Consultarea, dacă este cazul, cu:- superiorii din cadrul organizaţiei angajatoare;- experţii independenţi; sau- un organism profesional relevant.

330.4 Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil, profesionistul contabil angajat tre-buie să aibă în vedere dacă să refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor respective. Dacă profesionistul contabil angajat determină că refuzul este adecvat, motivele pentru a face acest lucru trebuie să fie clar comunicate.

473

Secţiunea 340

Interese financiare

340. l Un profesionist contabil angajat poate avea interese finan-ciare sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să conducă la ameninţări generate de conformita-tea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţările generate de interesul propriu la adresa obiectivitătii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare. Exemple de situaţii care pot conduce la ameninţări generate de inte-resul propriu includ, dar nu sunt limitate la situaţii în care un profesionist contabil angajat sau o rudă sau afin al acestuia:- deţine un interes financiar direct sau indirect în organi

zaţia angajatoare şi valoarea acestui interes poate fidirect afectată de deciziile luate de către profesionistulcontabil angajat;

- este eligibil pentru o primă aferentă unui profit şi valoarea primei poate fi direct afectată de deciziile luate decătre profesionistul contabil angajat;

- deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, a căror valoare poate fi direct afectatăde deciziile luate de către profesionistul contabil angajat;

- deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare care sunt, sau vor fi în curând, eligibile pentru conversie; sau

474

• se poate califica pentru opţiuni pe acţiuni în organizaţiaangajatoare sau pentru prime aferente performanţeidacă sunt atinse anumite obiective.

340.2 în evaluarea semnificaţiei unei astfel de ameninţări si amăsurilor de protecţie adecvate care trebuie aplicate pentrua elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivelacceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie să examineze natura interesului financiar. Aceasta include oevaluare a semnificaţiei interesului financiar şi dacă acestaeste direct sau indirect, în mod clar, ceea ce constituie uninteres semnificativ sau de valoare într-o organizaţie angajatoare variază de la persoană la persoană, în funcţiede circumstanţele personale.

340.3 Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative, măsurilede protecţie sunt analizate şi aplicate aşa cum este necesarpentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:• politici şi proceduri ale unui comitet independent de

conducere pentru a determina nivelul de formă a remuneraţiei conducerii superioare;

• prezentarea informaţiilor cu privire la toate intereselerelevante şi la orice planuri de tranzacţionare a acţiunilor relevante pentru cei care sunt însărcinaţi cuguvernarea organizaţiei angajatoare, conform oricărorpolitici interne;

• consultarea, atunci când este cazul, cu superiorii dincadrul organizaţiilor angajatoare;

• consultarea, atunci când este cazul, cu cei însărcinaţicu guvernarea organizaţiei angajatoare sau a organismelor profesionale relevante;

475

• proceduri de audit interne şi externe;• educaţie actualizată cu privire la aspecte legate de etică

şi restricţii legale şi alte reglementări privitoare la unpotenţial trafic intern.

340.4 Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici să ma-nipuleze informaţia, nici să utilizeze informaţii confiden-ţiale în interes propriu.

476

Secţiunea 350

Stimulente

Acceptarea şi emiterea de oferte

350. l Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, trata-mente preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate.

350.2 Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresaconformităţii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin, sau unei rude afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată.Ameninţările generate de interesul propriu cu privire laobiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un stimulent este oferit pentru a influenţa acţiunile sau deciziile,pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect saupentru a obţine informaţii confidenţiale. Ameninţările generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar dacă astfel de stimulente sunt acceptateşi sunt urmate de ameninţări de a face publică ofertă respectivă, dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului contabil angajat, fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate aacestuia.

350.3 Importanţa acestor ameninţări va depinde de natura, valoarea şi intenţia din spatele ofertei. Dacă o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză, la curent cu toate informaţiile relevante, va considera stimulentul ca nesemnificativ, fără scopul de a încuraja un comportament lipsit de

477

etică, atunci un profesionist contabil angajat poate con-sidera oferta ca aparţinând cursului normal al activităţii, fără a reprezenta o ameninţare generată de conformitatea cu principiile fundamentale.

350.4 Dacă ameninţările evaluate sunt în mod clar semnificative ar trebui luate în calcul şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Când aceste ameninţări nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea unor măsuri de protecţie, profe-sionistul contabil angajat nu ar trebui să accepte stimu-lentul. Cum ameninţările reale sau aparente la adresa res-pectării principiilor fundamentale nu sunt generate doar de acceptarea unui stimulent, ci şi, uneori, prin simplul fapt că o ofertă a fost făcută în acest sens, ar trebui adoptate măsuri de protecţie suplimentare. Un profesionist con-tabil angajat ar trebui să evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest gen şi ar trebui să ia în considerare dacă acţiuni de tipul celor de mai jos ar trebui întreprinse:(a) Când s-au făcut astfel de oferte, să informeze în cel

mai scurt timp nivelurile superioare de conducere saunivelurile însărcinate cu guvernarea organizaţiei angajatoare;

(b) Să informeze părţile terţe despre această ofertă - deexemplu, un organism profesional sau angajatorul persoanei care a făcut oferta; un profesionist contabil angajat ar trebui, totuşi, să facă apel la consultanţă juridică înainte de a trece la această etapă; şi

(c) Să îi pună, în cel mai scurt timp, la curent pe afini şipe rudele apropiate asupra ameninţărilor relevante şimăsurilor de protecţie ce trebuie luate, dacă aceştiaocupă poziţii ce pot permite oferirea de stimulente,de exemplu, ca urmare a situaţiei lor profesionale; şi

478

(d) Să informeze conducerea superioară sau pe cei însăr-cinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare atunci când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de către competiţie sau de potenţialii furnizori ai acelei organi-zaţii.

350.5 Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţieîn care se preconizează că, sau este presat să, ofere stimulente pentru a subordona raţionamentul altor persoane sauorganizaţii, pentru a influenţa procesul decizional sau obţinerea de informaţii confidenţiale.

350.6 Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei angajatoare, de exemplu, din partea unui coleg sau a unui superior. Ele pot veni şi de la o persoană sau de la o organizaţiedin exterior care sugerează acţiuni sau decizii de afacerice pot fi avantajoase organizaţiei angajatoare, influenţândprobabil activitatea unui profesionist contabil angajat.

350.7 Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ofere unstimulent pentru a influenţa în mod nefavorabil raţionamentul profesional al unei terţe părţi.

350.8 Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu suntetice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie să se conformeze principiilor şi îndrumărilor cu privire la soluţionarea conflicteloretice prezentate în Partea A din acest Cod.

479

Anexă

Definiţii

Expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

Publicitate Comunicarea către public a unei informaţiidespre serviciile sau abilităţile profesioniş-tilor contabili independenţi, în vederea ob-ţinerii de angajamente profesionale.

Clientul Partea responsabilă este (sunt) persoanade certificare (sau persoanele) care:

(a) într-o misiune directă de raportare esteresponsabilă de subiectul în cauză;sau

(b) într-o misiune pe bază de declaraţiieste responsabilă de informaţiile cu privire la subiectul în cauză şi poate firesponsabilă pentru subiectul în cauză.

(Pentru un client al certificării care este un client al auditului situaţiilor financiare, a se vedea definiţia clientului auditului situa-ţiilor financiare.)

Misiune O misiune în care un profesionist contabilde certificare independent exprimă o concluzie al cărui

scop este de a spori gradul de încredere al grupului de utilizatori vizaţi, alţii decât par-tea responsabilă cu rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect în cauză pe baza unor criterii.

480

(Pentru îndrumări cu privire la misiunile de certificare, a se vedea Cadrul pentru Mi-siuni de certificare emis de către Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit si Certificare, care descrie elementele si o-biectivele unei misiuni de certificare şi i-dentifică misiunile la care se aplică Stan-dardele Internationale de Audit (ISA), Stan-dardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare (ISRE), Standardele Interna-ţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE) şi Standardele Internaţionale pen-tru Misiuni Conexe (ISRS).)

Echipa (a) Toţi membrii unei echipe de certifi-de certificare care pentru misiunea de certificare;

(b) Toate celelalte persoane dintr-o firmă care pot influenţa în mod direct rezul-tatul unei misiuni de certificare, in-clusiv:(i) cei care recomandă compensarea

sau care supervizează direct, gestionează sau supraveghează în alt mod partenerul misiunii de certificare, cu privire la perfor-manţa misiunii de certificare. Din punctul de vedere al misiunii de audit al situaţiilor financiare aceştia includ persoanele de la toate nivelurile succesive supe-rioare, la un nivel mai înalt decât cel al partenerului de misiune,

481

dintre executivul superior al fir-mei;

(ii) cei care oferă consultanţă cu pri-vire la aspecte tehnice sau de specialitate, tranzacţii sau eveni-mente pentru misiunea de certifi-care; si

(iii) cei care oferă control al calităţii pentru misiunea de certificare, inclusiv cei care efectuează exa-minarea controlului calităţii mi-siunii pentru misiunea de certifi-care; şi

(c) Din perspectiva clientului de audit al situaţiilor financiare, toţi cei care sunt într-o reţea de firme care pot influenţa în mod direct rezultatul misiunii de audit al situaţiilor financiare.

în mod clar O problemă care nu poate fi decât insigni-nesemnificativ fiantă şi care nu are consecinţe.

Afini Un părinte, copil sau frate/soră care nu faceparte din membrii apropiaţi ai familiei.

Onorariu Un onorariu calculat pe o bază predeter-contingent minată cu privire la rezultatul sau produsul

unei tranzacţii sau cu privire la rezultatul activităţii realizate. Un onorariu care este stabilit de către o instanţă sau altă autoritate publică nu este contingent.

482

Interes financiar Un interes financiar:direct • deţinut direct de către si sub controlul

unui individ sau al unei entităţi (inclusiv acelea gestionate pe o bază discreţionară de alte persoane); sau • deţinut ca beneficiu printr-un vehicul de investiţii colectiv, proprietate imobiliară, fond sau alte mod intermediar controlate de către entitate sau individ.

Director Cei însărcinaţi cu guvernarea unei entităţi,sau funcţionar indiferent de titulatura acestora, care poate

varia de la ţară la ţară.

Partenerul de Un partener sau altă persoană din firmămisiune care este responsabilă de misiune sau de

efectuarea acesteia şi de raportul care este emis în numele firmei si care, atunci când este necesar, deţine autoritatea adecvată din partea unui corp profesional, legal sau de reglementare.

Examinarea Un proces al cărui scop este de a oferi ocontrolului evaluare obiectivă, înainte de emiterea ra-calităţii misiunii portului, asupra raţionamentelor semnifi-

cative pe care le face echipa misiunii şi a concluziilor la care aceştia au ajuns în for-mularea raportului.

Echipa Tot personalul care efectuează o misiune,de misiune inclusiv orice experţi contractaţi de către

firmă în legătură cu acea misiune.

483

Profesionist Un profesionist contabil independent carecontabil existent deţine în prezent o misiune de audit sau

care prestează servicii contabile, fiscale, de consultanţă sau alte servicii similare pentru un client.

Interes financiar Un interes într-un instrument de capitaluriproprii sau de altă garantare a obligaţiuni-lor, de împrumut sau de îndatorare al unei entităţi, inclusiv drepturile şi obligaţiile de achiziţionare a unui astfel de interes şi a instrumentelor direct derivate, aferente u-nui astfel de interes.

Situaţii financiare Bilanţurile, situaţiile veniturilor sau con-turile de profit şi pierdere, situaţiile modi-ficărilor poziţiei financiare (care pot fi pre-zentate într-o varietate de moduri, de exemplu, ca situaţie a fluxurilor de trezore-rie sau ca o situaţie a fluxurilor de fonduri), note şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt identificate ca făcând parte din situaţiile financiare.

Clientul auditului O entitate cu privire la care o firmă reali-situatiilor zează o misiune de audit al situaţiilor finan-financiare ciare. Atunci când clientul este o entitate

cotată, clientul auditării situaţiilor finan-ciare va include întotdeauna şi entităţile sale legate.

Misiunea de audit O misiune de certificare rezonabilă în careal situaţiilor un profesionist contabil independent îşifinanciare exprimă o opinie cu privire la faptul dacă

situaţiile financiare sunt sau nu întocmite,

484

din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Aces-tea includ un Audit Statutar care este audi-tul unei situaţii financiare solicitat de legis-laţie sau de reglementări.

Firmă (a) Un practician individual, partener saucorporaţie de profesionişti contabili;

(b) O entitate care controlează astfel depărţi; şi

(c) O entitate controlată de astfel de părţi.

Membrii apropiaţi Soţ/soţie (sau echivalentul) sau persoaneleai familiei dependente.

Independenţa Independenţa este:(a) Independenţa de spirit - starea de spi

rit care permite emiterea unei opiniifără a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi carepermite individului să acţioneze cuintegritate, să-şi exercite obiectivitatea şi raţionamentul profesional;

(b) Independenţa în aparenţă - evitareafaptelor şi a situaţiilor care sunt atâtde importante încât o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză,care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţieaplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sauscepticismul profesional al firmei sau

485

a unui membru al echipei de certifi-care au fost compromise.

Interes financiar Un interes financiar deţinut ca beneficiuindirect printr-un vehicul de investiţii colectiv, pro-

prietate imobiliară, fond sau alt mod inter-mediar, asupra căruia individul sau enti-tatea nu are control.

Entitate cotată O entitate a cărei acţiuni, acţiuni la bursăsau datorii sunt cotate sau listate pe o bursă recunoscută, sau sunt comercializate pe baza unor reglementări ale unei burse re-cunoscute sau ale unui alt organism echi-valent.

Firmă din reţea O entitatea aflată sub control, proprietatesau gestionare comună cu cele ale firmei sau ale altei entităţi pe care o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză, care cunoaşte toate informaţiile relevante, ar considera-o ca făcând parte din firmă, la nivel naţional sau internaţional.

Cabinet Un subgrup distinct, organizat fie pe crite-rii geografice, fie pe criterii legate de prac-tică.

Profesionist O persoană care este membră a unui orga-contabil nism membru IFAC.

Profesionist Profesionist contabil angajat sau implicatcontabil angajat într-o funcţie executivă sau non-executivă

în arii de activitate cum ar fi industrie, co-merţ, servicii, sector public, învăţământ, sector non-profit, organisme de reglemen-

486

tare sau profesionale, sau un profesionist contabil contractat de o astfel de entitate.

Profesionist Un profesionist contabil, indiferent de ca-contabil tegoria de servicii (contabilitate, audit sauindependent consultanţă) dintr-o firmă care oferă ser-

vicii profesionale. Termenul este folosit şi pentru firmele de profesionişti contabili in-dependenţi.

Serviciile Servicii care solicită aptitudini contabileprofesionale sau aferente prestate de un profesionist

contabil, care includ servicii de contabili-tate, audit, fiscalitate, consultanţă si mana-gement financiar.

Entitate legată O entitate care are oricare dintre relaţiilede mai jos cu clientul:(a) o entitate care controlează, direct sau

indirect, clientul cu condiţia ca acestclient să fie semnificativ pentru entitate;

(b) o entitate care deţine un interes financiar direct în client cu condiţia ca oastfel de entitate să exercite o influenţă semnificativă asupra clientului, iarinteresul în client să fie semnificativpentru entitate;

(c) o entitate controlată, direct sau indirect, de către client;

(d) o entitate în care clientul, sau oriceentitate aferentă clientului conformpunctului (c) de mai sus, deţine un interes financiar semnificativ care îi

487

488

conferă o influenţă semnificativă asu-pra unei astfel de entităţi, iar interesul este semnificativ pentru client si pen-tru entitatea sa aferentă de la punctul (c); şi

(e) o entitate care se află sub control co-mun cu clientul (prin urmare o „entita-te-soră") cu condiţia ca această entita-te şi clientul să fie amândoi semnifi-cativi pentru entitatea care controlea-ză atât clientul, cât şi entitatea-soră.