elaborarea strategiei de consolidare În cazu l unei Întreprinderi agroalimentare_febr 2007

Upload: mascarla

Post on 03-Apr-2018

224 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    1/34

    UNIVERSITATEA ARTIFEX FACULTATEA FINANTE SI CONTABILITATEBUCURESTI

    ANALIZA FINANCIARA A S.C AGROALIMENTARA S.A

    Proiect la Programarea Calculatoarelor

    Student: Coordonator stiintific:Prof.Univ Dr:Mircea Manole

    Teletin NicoletaCIG2

    1

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    2/34

    Bucuresti 2013

    CUPRINS

    CAPITOLUL 1

    1.1. Analiza diagnostic a SC AGROALIMENTARA S.A1.2. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei1.3. Evolutia indicatorilor financiari

    CAPITOLUL 2

    2.1. Analiza diagnostic a domeniului comercial2.1.1 Piata

    2.1.2 Produsele2.1.3 Pretul2.1.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii

    CAPITOLUL3

    3.1 Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic3.1.1 Amplasamentul D.C. Agroalimentara S.A.3.1.2 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

    2

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    3/34

    CAPITOLUL 1

    1.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. AGROALIMENTARA S.A.

    Societatea comercial este o societate pe aciuni. Capitalul este 80% elveian, 20%romnescc.Obiectul de activitate: producia i prepararea specialitilor din carneInvestiii: 7 mil dolari pentru producie i 0,5 mil dolari pentru magazine de desfacere(de prezentat cum se face comercializarea n condiii de siguran alimentar). 12magazine, dar dorete deschiderea a ct mai multor magazineFabrica a fost dat n funciune n 1993, n oraul BufteaProducie: iniial: 6 tone zilnic, curent: 18 tone zilnic. Capaciatte: 20 t/ziNomenclatorul de produse: 158 de produse, salam Victoria, crnai de bere, ceafafumat, oase garf, gordonh bleu, past de mici, salam de var, cabanos, cremwust,muchi file, caltabo, salam cu unc, specialitati, mortadela

    Condimente naturale, standarde de calitateLivrare cu maini proprii: 5 WV Lt 35 cu o capacitate tehnic de 1,2 t.Transport intern: cu crucioare de 50 kg.Specificul procesului tehnologic este cel caracteristic industriei alimentare este conformstandardelor n vigoare unde fluxul materiilor prime nu trebuie s intersecteze fluxulproduselor finite. Temperatura pstrat trebuiie s permi declanarea procesuluibacteriologic i microbian. Producie mic cu un nomenclator mare de fabricaie. Existun stoc tampon de materii prime care implic costuri ridicate, dar exist i avantaje (denominalizat).Deeurile oase i grsimi.Promovare: publicitate direct, pe produs, bazat pe calitatea excepional a produselor.

    Pliante, cataloage.Furnizorii: abatorul din Peri, pentru carcase din porc (12 t din 15 care este necesarulzilnic), restul de la abatoarele din Glina i Fierbini. Se prelucreaz 100-120 de carcasedin poc i 20-30 de carcase din vit.Clienii: 167:de detalitiSistemul de management: AGA, consiliul de administraie, managerul general,directorul economic, directorul de producie, directorul comercial, tehnic (de fcutorganigrama).Sistemul de personal: angajaii a avantaje: micul dejun i dejunul gratuit, oechipamentde protecie gratuit, asigurarea fiecrui angajat mpotriva accidentelor, posibilitatea deacordare a creditelor fr perceperea dobnzii care se restituie prin rinerea lunar a uneianumite sume din salariu.

    3

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    4/34

    1.1 EVOLUIA INDICATORILOR FINANCIARI

    NR.

    CRT.

    INDICATOR 2009 2010 2011

    1. Profit brut 1494391 2904400 4084553

    2. Profit net 1494391 2904400 4084553

    3. Cifra de afaceri 8900585 27569125 54685676

    4. Venituri din exploatare 8900585 27569125 54685676

    5. Chletuieli din exploatare 7488571 24709224 50665296

    6. Numr de salariai 98 148 292

    7. Foncul de salarii 138599 496352 1110243

    8. Productivitatea muncii 90822,3 186277,9 187279,7

    9. Capital social 532500 843237 84237

    10. Capital propriu 2248615 5320496 12427140

    11. Imobilizri totale 2502104 5436425 7831390

    12. Active circulante 1157385 1731979 4045811

    13. Obligaii 1410874 1842908 3761632

    14. Trezoreria 765456 1233336 2050000

    15. Stocuri totale 335647 558303 798442

    16. Ponderea stocurilor n cifrade afaceri

    3,77 2,03 1,46

    17. Viteza de rotaie a stocurilor 13,58 7,29 5,26

    18. Viteza de rotaie a activelorcirculante

    48,81 22,62 26,63

    19. Rata rotaie a activelor circulante

    29,12 67,69 0,96

    Se calculeaz si alti indicatori.

    4

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    5/34

    Total personal: 292 (15 personal de conducere, 20 personal auxiliar, 8 colaboratori, 12personal tehnic, 140 muncitori direct productivi, 97 personal magazine).

    - 24 personal cu studii superioare, 9 tehnic, 13 economic, 1 juridic, 1 biologic- 175 cu studii medii, 35 tehnic, 21 economic, 4 alte specialiti, 93 personal cu

    cultur general.

    Pentru realizarea studiilor de diagnosticare se recomanda luarea in considerare ainformatiilor referitoare la situatia economico-financiara a societatii comerciale indinamica in vederea formularii unor concluzii pertinente sub forma punctelor forte, apunctelor slabe si a recomandarilor.

    Documentele ce servesc drept sursa pentru informatiile financiare utilizate incadrul acestei analize sunt:

    bilantul contabil:mii lei

    Denumirea elementului bilantier Soldul la sfarsitul anului

    2009 2010 2011

    ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL

    2502104 5431425 7831390

    ACTIVE CIRCULANTE TOTAL

    din care :

    1157385 1731979 4045811

    Stocuri 335647 558303 798442TOTAL ACTIVE 3659489 7163404 11877201

    CAPITAL PROPRIUdin care:

    2248615 5320496 8115569

    Capital social 532500 843237 843237Profit 1494391 2904400 4084553

    OBLIGATII 1410874 1842908 3761632TOTAL PASIVE 3659489 7163404 11877201

    contul de rezultate:mii lei

    Denumirea indicatorilor Anul

    2009 2010 2011

    VENITURI DIN EXPLOATARE 8900585 27569125 54685676

    5

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    6/34

    CHELTUIELI DINEXPLOATARE

    7488571 24709224 50665296

    REZULTATUL EXPLOATARII 1412014 2859901 4020380

    1.2Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

    Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoareaeconomica a firmei. Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere presupuneutilizarea marimilor absolute, dar si relative. Analiza structurii patrimonialepresupune investigarea acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

    Dinamica elementelor din activul bilantului contabil este prezentata inurmatorul tabel, cu ajutorul indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul2003:

    Dinamica elementelor din activul bilantului contabil fata de valorileinregistrate in anul 2009

    Denumirea elementului bilantier Indicatori fata de anul 2009 in anul:

    Indicator in marimirelative %

    Indicatori inmarimi absolute

    mii lei

    2009 2010 2011 2012

    ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 217.07% 312.99% 2929321 5329286ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 149.64% 349.56% 574594 2888426

    TOTAL ACTIV 195.74% 324.55% 3503915 8217712

    I=T1/T0 *100Principalele rate de structura a activului

    %Denumirea Modul de calcul Anul

    2009 2010 2011

    Rata activelorimobilizate

    (active imobilizate /activ total)* 100

    68.37% 75.82%

    65.93%

    Rata activelorcirculante

    (activelor circulante /activ total)* 100

    31.62% 24.17%

    34.06%

    Rata stocurilor (stocuri / activ total)*100

    9.17% 7.79% 6.72%

    Rata activelor imobilizate = masoara gradul de investire a capitalului fix.Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente,utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 67,41% fata de59,06% in 2009 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei

    6

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    7/34

    rate este influentat nefavorabil in anul 2011de inregistrarea cheltuielilor lunare cuamortizarea care diminueaza valorile ramase ale activelor imobilizate.

    Rata activelor circulante = exprima ponderea in totalul activului acapitalului circulant.

    Rata stocurilor= ponderea stocurilor in total activ cunoaste o scadere in

    anul 2011 fata de 2010 si 2009.Dinamica pasivului societatii este prezentata in urmatorul tabel, cu ajutorul

    indicilor elementelor de pasiv cu baza fixa in anul 2009.

    Dinamica elementelor din pasivul bilantului contabil fata de valorile

    inregistrate in anul 2009

    Denumirea elementuluibilantier

    Indicatori fata de anul 2009 in anul:

    Indicator in marimirelative %

    Indicatori inmarimi absolute

    mii lei

    2009 2010 2011 2012

    CAPITALURI PROPRII 236.61% 360.91% 3071881 5866954Capital social 158.35% 158.35% 310737 310737

    Profit 194.35% 273.32% 1410009 2590162

    OBLIGATII 130.62% 266.61% 432034 2350758TOTAL PASIV 195.74% 324.55% 3503915 8217712

    I=T1/T0 *100

    Pentru analiza structurii patrimoniului societatii Agroalimentara S.A.sunt folosite ratele de structura a pasivului, calculate in urmatorul tabel:

    1.3 EVOLUIA INDICATORILOR FINANCIARI

    %

    Denumirea Modul de calcul Anul2009 2010 2011

    Rata autonomieifinanciare globale

    (capital propriu /pasiv total)*100

    61.44% 74.27% 68.32%

    Rata de indatorareglobale

    (datorii totale /pasiv total)*100

    38.55% 25.72% 31.67%

    7

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    8/34

    Rata autonomiei financiare globale = arat gradul de independenfinanciar a societatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel puin1/3 din pasivul total constituie o premis esenial pentru autonomia financiar asocietatii. n anul 2010 rata autonomiei financiare globale are un nivel mai crescutfata de 2009 deoarece se incheie un imprumut, se manifesta o tendinta de scadere

    accentuata in anul 2011 datorita contractarii unui alt imprumut.Rata de ndatorare global = reflect ponderea tuturor datoriilor pe care leare unitatea n pasivul total al acesteia.

    Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

    Activitatile desfasurate de catre o firma sunt consumatoare de resurse siproducatoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizarile resurselor suntexprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obtinute, ca urmare a consumariiresurselor, prin venituri.

    Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se efectueaza prin

    aceleasi metode ca si cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentrudinamica, respectiv a ratelor, pentru structura.Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, secalculeaza, pentru fiecare categorie de venituri indici.

    Dinamica categoriilor de venituri in perioada 2009-2011

    %Denumirea Indicele fata de anul 2009

    2010 2011

    Venituri dinexploatare

    309.74 614.40

    Veniturile din exploatare se tripleaza in anul 2004 fata de anul 2003 inurma cresterii vanzarii produselor iar in 2005 se dubleaza fata de anul 2004deoarece produsele au inceput sa fie din ce in ce mai cautate, s-au deschis noimagazine de desfacere iar viteza de rotatie a stocurilor a crescut.

    Analiza structurala a veniturilor societatii furnizeaza informatii foartevaloroase pentru identificarea acelor activitati pe care societatea le desfasoara inscopul obtinerii de profit, considerandu-le prioritare.

    Structura veniturilor din exploatare pentru anii 2009-2011

    Veniturile S.C. Agroalimentara S.A. sunt reprezentate de veniturile dinexploatare si anume:

    Venituri din vanzarea marfurilor direct din magazinele dedesfacere;

    Venituri din productia vanduta incluzand veniturile din vanzareade produse finite, semifabricate, produselor reziduale (oase garf).

    8

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    9/34

    Analiza evolutiei in timp a principalelor categorii de cheltuieli ale S.C.Agroalimentara S.A se realizeaza de asemenea prin metoda indicilor.

    Dinamica cheltuielilor din exploatare in perioada 2010-2011%

    Denumirea Indicele fata de anul 20092010 2011

    Cheltuieli dinexploatare

    329.95 676.56

    Cheltuielile deasemenea inregistreaza o crestere majora in perioadaanalizata, in 2010 se tripleaza fata de 2009 in urma inregistrarii unor cheltuieli culucrarile de modernizare iar in in anul 2010 se dubleaza fata de 2011 in urmacresterii cheltuielilor privind marfurilor si pentru noile magazine de desfacere sicresterea cheltuielilor materiale

    Structura cheltuielilor din exploatare pentru intervalul 2009-2012

    Cheltuieli privind marfurile sau costul marfurilor vandute cheltuielile de aprovizionare;

    Cheltuieli materiale: cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cumateriale consumabile, cheltuieli cu energia si apa;

    Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate; Cheltuieli cu personalul: cu remuneratiile personalului, cheltuieli

    privind asigurarile si protectia sociala. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele.

    Analiza fondului de rulmentFondul de rulment (FR) reprezinta acea parte din capitalul permanent

    care este destinata si utilizata pentru finantarea activelor circulante. Fondul derulment depaseste valoarea activului imobilizat. Acest indicator se poate exprimaca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligatiilor pe termen scurt.

    FR = CAPITAL PERMANENT ACTIVE IMOBILIZATECAPITAL PERMANENT = CAPITALURI PROPRII + DATORII PE

    TERMEN MEDIU SI LUNG

    Anul Fondul de rulment

    2009 -2534892010 -1109292011 284179

    9

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    10/34

    Marimea negativa a fondului de rulment semnifica faptul ca imobilizarilenu sunt finantate decat partial din resurse proprii.

    Pentru a ameliora aceasta situatie societatea a facut apel la indatorarepentru a finanta o parte din imobilizarile sale.

    Insa din 2009 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe

    termen lung, fondul de rulment atingand valori pozitive deoarece societatea agestionat mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta activele circulante care

    trebuie finantate din fondul de rulment.Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere pe perioada analizata

    ca urmare a scaderii creantelor si a stocurilor societatii.Trezoreria neta (TN) se determina scazand din valoarea fondului de

    rulment nevoia de fond rulment si reflecta lichiditatea pura a intreprinderii.

    TN = FR NFRTrezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati

    echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat petermen lung cat si pe termen scurt.Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare

    s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivulbilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 2010 fata de 2009 sirespectiv in 2011 fata de 2010 reprezinta buget ce revine actionarilor sub forma dedividende de incasat si profit de reinvestit.

    Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acestmotiv, sumele folosite vor fi cele curente. In urmatorul tabel sunt prezentate valorilefondului de rulment, si trezoreriei nete pentru intervalul 2009-2011.

    Evolutia in marimi absolute neactualizate a FR, a NFR si a TN

    Denumirea Anul

    2009 2010 2011

    Fondul de rulment -253489 -110929 284179Necesarul de fond de

    rulment-1018945 -1344265 -1765821

    Trezoreria neta 765456 1233336 2050000

    Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

    Activele circulante reprezinta acea parte a patrimoniului societatii care are celmai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficienta a activelor circulante consta ineliberarea fondurilor imobilizate de acestea si replasarea acestor sume, in scopul obtineriide noi castiguri.

    Analiza eficientei folosirii activelor circulante se realizeaza prin intermediulvitezei de rotatie, indicator ce este exprimat prin durata in zile a unei rotatii.

    Viteza de rotatie a stocurilor = (stocuri/ cifra de afaceri)*360

    10

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    11/34

    Viteza de rotatie a activelor circulante = (viteza de rotatie a stocurilor/ cifra deafaceri)*360

    zileDenumirea Anul

    2009 2010 2011Viteza de rotaie astocurilor

    13,58 7,29 5,26

    Viteza de rotaie aactivelor circulante

    48,81 22,62 26,63

    Analiza lichiditatii si a solvabilitatiiLichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in

    bani, iar solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti,respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

    Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate

    Denumirea Formula decalcul

    Anul

    2009 2010 2011

    Rata autonomieifinanciare globale

    %

    (Capital propriu /total pasiv)*100

    61.44% 74.27% 68.32%

    Rata lichiditatiigenerale

    (Active circulante/ datorii pe termen

    scurt)

    0.82 0.93 1.07

    Rata lichiditatii

    partiale

    (Active circulante

    - stocuri / datoriipe termen scurt)

    0.58 0.63 0.86

    Rata autonomiei financiare globale = arat gradul de independen financiar asocietatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel puin 1/3 din pasivultotal constituie o premis esenial pentru autonomia financiar a societatii. n anul 2010rata autonomiei financiare globale are un nivel mai crescut fata de 2009 deoarece seincheie un imprumut, se manifesta o tendinta de scadere accentuata in anul 2011 datoritacontractarii unui alt imprumut.

    Rata lichiditatii generale (indicatorul lichiditatii curente sau indicatorulcapitalului circulant) = raportul dintre active curente asupra datorii curente - valoare

    recomandata in jurul valorii de 2. Nivel scazut al acestui indicator ne indica caintreprinderea intregistreaza un deficit de lichiditate potentiala in raport cu obligatiile petermen scurt.

    Analiza rentabilitatii

    Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitateaintreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii

    11

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    12/34

    activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori: rata profitului si ratarentabilitatii economice.

    Denumirea Anul

    2009 2010 2011Rezultatul exercitiuluiinainte de impozitare

    1494391 2904400 4084553

    Rezultatul exercitiuluidupa impozitare

    1494391 2904400 4084553

    %Denumirea Formula de calcul Anul

    2009 2010 2011

    Rata rentabilitatiirezultatului

    exploatarii infunctie de venituri

    (rezultatul exploatarii /venituri din

    exploatare)*100

    15.86 10.37 7.3

    Rata rentabilitatiirezultatului

    exploatarii infunctie decheltuieli

    (rezultatul exploatarii /cheltuieli dinexploatare)*100

    18.85 11.57 7.9

    Chiar daca si profitul a inregistrat o crestere in perioada analizata cresterea veniturilor dinexploatare, respectiv a cheltuielilor din exploatare au avut o crestere mai rapida decat cea a

    profitului. Se preconizeaza ca profitul va mai creste in urmatorii anii deoarece produselesocietatii sunt din ce in ce mai cautate si se vor amortiza cheltuielile facute cu modernizarea.

    Rentabilitatea poate fi calculata si sub alte forme, printre care se regasesc si cele carereflecta eficienta cu care sunt folosite diferite elemente ale patrimoniului, fie ele mijloace deproductie sau surse de finantare a activitatii.

    Evolutia rentabilitatii surselor de finantare si a activelor imobolizate%

    Denumirea Formula de calcul Anul

    2009 2010 2011

    Rentabilitateafinanciara acapitalului

    (rezultatul net / capitalpropriu)*100 62.79 53.75 49.53

    Rentabilitateaeconomica acapitalului

    (rezultat brut / activeimobilizate)*100

    56.43 52.65 51.33

    12

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    13/34

    Rata rentabilitii financiare msoar performanele resurselor proprii angajate n procesulde exploatare, innd cont de influena politicii de finanare a firmei. Evolutia acestei rate estedescrescatoare din cauza constituirii unei rezerve din profit.

    Rata rentabilitii economice msoar performanele resurselor angajate n procesul de

    exploatare fr a lua n considerare mecanismul de finanare (proveniena surselor de finanare),rezultatul excepional i incidena fiscal (impozitul pe profit). Si aceastea cunoaste o scaderein perioada analizata cauzata de cresterea activelor imobilizate prin deschiderea unor magazinede desfacere.

    PUNCTELE FORTE ALE DOMENIULUI FINANCIAR

    Cresterea autonomiei financiare globale din 2010 are ca rezultat aducerea la valoripozitive a fondului de rulment.

    Datorita scaderii duratei unei rotatii a stocurilor si implicit a cifrei de faceri a scazutnevoia de fond de rulment.

    PUNCTELE SLABE ALE DOMENIULUI FINANCIAR

    Valoarea activelor imobilizate scade in 2011 cauzata de scoaterea din functiune aunui abator.

    In primii 2 ani de analiza fondul de rulment inregistreaza valori negative fapt ceconduce la situatia ca societatea sa apeleze la un imprumut.

    CAPITOLUL 2

    2.1 Analiza diagnostic a domeniului comercial

    2.1.1 PiataPiata romaneasca de carne nu a ajuns inca la maturitate si se dezvolta continuu. Deasemenea, producatorii autohtoni sunt in plina dezvoltare, investesc pentru a-si mari capacitateade productie.

    Structura pietei preparatelor din carne este dinamica, aceasta modificandu-se n fiecare an,desi puterea de cumparare a consumatorilor este relativ scazuta.La ora actuala, in Romania activeaza aproximativ 700 de producatori pe o piata a mezelurilorcare a atins circa 700 milioane euro anul trecut conform Asociatiei Romane a Carnii .In 2006, pe reteaua de retail s-au vandut 103.000 tone de mezeluri si produse din carne, cu ovaloare de piata de circa 1,3 miliarde lei, respectiv 400 milioane euro conform studiilor de piatarealizate de compania Nielsen.

    Dupa cum se observa exista o diferenta de valoare de 300 milioane euro intre cele douastudii de piata ,iar explicatiile le gasim in:

    atomizarea pietei; numarul mare de unitati de vanzare proprii, deschise de producatori; faptul ca in cercetarea Nielsen nu s-au luat in calcul alte nise de distributie (retelele

    cash& carry, locatiile HORECA, spitalele, unitatile militare etc.), precum si volumeleexportate.

    13

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    14/34

    Se estimeaza ca piata va ajunge la aproximativ 850 milioane euro la finele acestui an.Piata are potential mare de crestere consumul anual de carne pe cap de locuitor, este de 40-45

    kg, pe cand in UE se consuma intre 90 si 120 kg anual, pe cap de locuitor. Cresterea consumuluide carne pe anul 2007 intr-o pondere de minimum 5%, se datoreaza cresterii generalizate aveniturilor si, implicit, a cosului zilnic al cumparaturilor. Consumul de carne pentru acest an

    este estimat la circa 170.000 de tone, din care mai mult de 75% reprezinta consumul de produseieftine din gama salamurilor, parizerului si carnatilor.

    Piata mezelurilor - cotele de piata ale liderilor

    Piata salamurilor este dominata de afaceri de familie, singurele companii multinationaleprezente fiind Tabco-Campofrio si Smithfield, care au cumparat fabrici, respectiv active, de lastat.

    In ultimii doi ani s-a inregistrat o crestere constanta a pietei mezelurilor din Romania,cu un ritm de aproximativ 20% pe an, trend care se va mentine si in 2007.Consumul de mezeluri din Romania este de aproximativ 10 kilograme pe cap de locuitor.

    Zilnic in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne preparata si mezeluri.Primele cinci companii in anul 2007 detin aproximativ 45% din cota de piata valoricasi circa 42% din cota de piata volumica.

    Liderul pe piata mezelurilor este compania Cris-Tim, cu o cota de piata de 18%,companie urmata de Tabco Campofrio, Aldis, Caroli&Gourmet si Angst, care detin cotecuprinse intre 10- 12%.

    Salamurile sunt cel mai bine vandute produse pe piata preparatelor din carne, in 2006avand o cota de 25%. ,iar vanzarile de salam in unitatile de retail (hiper/supermarketuri,magazine alimentare si magazine de cartier) au fost de 42.217 tone, cu o valoare de piata deaproximativ 175 milioane euro.

    Cotele de piata ale salamurilor

    1. salamul de vara, are o cota de 20,3% din piata;2. salamul Victoria, cu o cota de 10,8%;3. salamul taranesc cu o cota de 6,4%;4. salamul cu sunca cu o cota de 6% ;5. salamul italian, care are o pondere de 5,6% din piata;6. celelalte tipuri de salam au, impreuna, 50,8% din piata.

    Distributia pe piata de retail a mezelurilor

    Principalul canal de distributie pe piata de retail a mezelurilor in general si a salamurilorin particular, in 2012, au fost alimentarele.Pentru mezeluri, magazinele alimentare au o cota de piata de 68,8% la volume si de

    64,8% din punctul de vedere al cifrei de afaceri dezvoltate. Proportii asemanatoare se regasescsi in cazul celui mai bine vandut mezel, salamul.

    Prin magazinele alimentare s-au vandut volume de marfa reprezentand 67,7% din total,cu valori ce reprezinta 62,8% din totalul pietei. Si intr-un caz si in celalalt,

    14

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    15/34

    hiper/supermarketurile sunt a doua poarta de desfacere pe lantul de retail, atat valoric, cat sivolumic, care au 26,4% din piata mezelurilor si 30% din piata salamului.

    De subliniat ca in 2012, fata de 2011, a crescut cantitatea de marfa vanduta prin retelelede hiper/supermarketuri, cu aproximativ 7%, atat la salam, cat si la nivelul intregii game demezeluri.

    Cotele de piata pe segmente de produse

    Salamurile reprezinta 41,7% din volumul total al produselor de pe piata mezelurilor siau o cota valorica de 46,7%.

    Carnatii si cremwurstii sunt al doilea segment ca importanta pe aceasta piata, atatvolumic, cat si valoric: 35,3%, respectiv 34,3%.

    Carnatii bolognezi au o cota volumica de 16,6%, corespunzatoare unei cote valorice de11,2%.

    Varietatile de sunca au o pondere de 5,2% la volumele din piata si 6,8% din punctul devedere al cifrei de afaceri dezvoltate.

    Cote mici au pateurile si specialitatile mortadella, care detin impreuna 1,1% din totalulvolumelor si 1% din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

    Distributia cotelor de piata pe segmentele de produse arata ca vanzarile in Romania suntorientate cu predilectie catre salamuri, cremwursti si carnati, produse care sunt, in majoritate,mai ieftine comparativ cu celelalte produse existente pe piata care se incadreaza in sectiuneaspecialitati.

    Aceasta concluzie reflecta, in cele din urma, nivelul de trai din Romania, in specialveniturile inca modeste realizate la nivelul economiei nationale.

    Produsele din carne fabricate la SC. Agroalimentara SA sunt destinate cupreponderenta consumului zilnic al populatiei judetului Ilfov si portiuni ale Municipiului

    Bucuresti.Productia initiala a societatii a fost de 6 tone pe zi, iar in prezent inregistreaza oproductie de 18 tone pe zi si are o capacitatea maxima de 20 tone pe zi.

    Putem trage concluzia ca societatea valorifica intr-un procent de 90% capacitateaacesteia de productie. Valoarea ridicata a acestui procent evidetiaza o calitate deosebita aproduselor fabricate in raport cu pretul la care se comercializeaza de unde rezulta un nivelridicat al cererii consumatorilor pentru aceste produse.

    2.1.2 Produsele

    Datorita investitiilor care s-au realizat in decursul timpului, societatea comerciala

    Agroalimentara ,beneficiaza de o gama variata de produse fata de actualii sai competitoricare se incadreaza in acelasi profil de activitate.

    Nomenclatorul societatii cuprinde 158 de produse, cele mai importante fiind: salamVictoria,, carnati de bere, ceafa afumata , oase garf , cordon bleu, pasta de mici , salam de vara ,cabanos , cremwust , muschi file , caltabos , salam cu sunca , specialitati , mortadella.

    Faptul ca societatea dipune de un numar mare de magazine de desfacere a produselorconstituie un dublu avantaj, pe de o parte firma furnizeaza pe piata un volum ridicat deproduse, iar pe de alta parte isi promoveaza produsele.

    15

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    16/34

    2.1.3 Pretul

    Consumatorii romani de mezeluri prefera produsele vandute sub forma vrac,specialitatile fiind cumparate destul de putin .

    Aceasta doatrita faptului ca produsele vandute sub forma de vrac, in primul rand au unpret scazut, iar pentru majoritatea romanilor, pretul, este principalul criteriu de achizitie si inal doilea rand pentru ca pot fi cumparate in cantitatile dorite(la felie).

    Un roman consuma anual in jur de zece kilograme de mezeluri. Productia livrata anultrecut a atins valoarea de 500 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca romanul cheltuieste pemezeluri cam doi euro pe luna, la care se adauga TVA si adaosul comercial.

    SC. Agroalimentara SA fabrica produse de calitate la preturi accesibile. Aceasta isilivreaza produsele pe piata fara ajutorul distribuitorilor, care ridica pretul de comercializare alprodusului.

    2.1.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii

    FurnizoriiPentru fabricarea produselor societateaare nevoie zilnic de 15 tone de carcase din porc.Se prelucreaza 100-120 de carcase din porc si 20-30 de carcase din vita.Furnizorii societatii Agroalimentara sunt:

    1. Abatorul din Peris care furnizeaza 12 tone de carcase din porc2. Abatoarul din Glina3. Abatorul din Fierbinti.

    Ultimele doua abatoare furnizeaza 3 tone de carcase.

    BeneficiariiConsumatorii finali ai produselor fabricate de SC. Agroalimentara SA fac parte din toatecategoriile populatiei.Pentru a asigura o valorificare corespunzatoare a productiei realizate, firma utilizeaza maimulte forme de desfacere:

    1. livrarea produselor in magazinele proprii de desfacere ale societatii;2. vanzarea in supermarket-uri, retele de magazine, magazine mici si hipermarket-uri in

    numar total de 167.Marea majoritate a desfacerilor este realizata in magazine alimentare mici.

    Transportul prin mijloacele proprii societatii se efectueaza cu cele 5 masini care au o capacitatetehnica de 1,2 tone, iar transportul intern se realizeaza cu carucioare de 50 kg.

    Concurentii

    Principalii concurenti, care sunt si lideri pe piata, sunt:1. CRIS-TIMReteaua de magazineCRIS-TIM este dezvoltata in principal in Bucuresti unde acopera toatezonele importante, dar si in provincie. Acum se afla in plin proces de extindere la nivel

    16

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    17/34

    national.Recent, magazinele au adoptat conceptul de fresh market oferind produse necesare cosumuluizilnic la calitate ireprosabila.Magazine:

    Bucurestii Noi

    Colentina Drumul Taberei Pajura Domenii Matache Berceni Ploiesti-Hala

    2. ANGSTRetea de distributie directa:

    1. Constanta si Tulcea - SC Inter SRL

    2. Ploiesti - SC Duo Compact3. Brasov - SC Travimar4. Targoviste - SC Cocktail&Vise5. Caras Severin, Timis, Mehedinti - SC Bruderkraf

    Supermarket-uri

    1. Metro - Constanta, Galati, Bacau, Iasi, Cluj, Oradea, Baia Mare, Timisoara, Craiova,Ploiesti, Sibiu, Brasov, Bucuresti (Otopeni, Militari, Voluntari)2. Selgros - Brasov, Targu Mures, Bucuresti (Baneasa, Pantelimon, Berceni)3. Carrefour - (Militari + Grozavesti)4. XXL - Targoviste, Buzau, Sibiu, Bucuresti (Pantelimon)

    Alaturi de aceste societati se regasesc pe piata produselor din carne: Tabco

    Campofrio, Aldis, Caroli&Gourmet, Fox, Stenyon etc.

    Activitatea promotionala

    Cele mai importante actiuni de promovare utilizate de SC. Agroalimentara SA sunt:1. Sigla si adresa firmei imprimata pe etichetele si ambalajele produselor, precum si

    pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor ce participa la procesul de distributie.2. Reclame televizate si la radio3. Cataloage si pliante cu descrierea produselor, preturile practicate si produsele care se

    afla la promotie.

    Puncte forte si puncte slabe ale domeniului comercial

    Puncte forte

    Fabrica se afla in apropierea Bucurestiului, permitand o aprovizionare buna aacestei piete fata de competitori;

    Timpul necesar transportarii produselor este mult diminuat datorita distantei mici; Costurile transportului sunt implicit mici;

    17

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    18/34

    Numarul mare al magazinelor proprii; Raportul calitate pret este foarte bun fapt aratat prin cererea ridicata pentru

    produse; Calitatea superioara a produselor; Fabrica societatii lucreaza la o capacitate de 90% din puterea maxima de productie

    asigurand venituri stabile; Gama diversificata de produse; Disponibilitatea societatii de a investi in deschiderea altor magazine; Investitia in modernizarea tehnologiilor de productie; Inexistenta intermediarilor care sa ridice pretul de comercializare al produselor; Viteza mare de rotatie a stocurilor;

    Puncte slabe

    Societatea nu lucreaza cu firme de distributie, fapt ce are un impact negativ asupracantitatii de produse livrate;

    Numarul mare de personal in raport cu productia; Capacitatea de productie mica in raport cu investitia in utilaje tehnologice; Cheltuieli ridicate cu salariile personalului de conducere;

    CAPITOLUL 33.1. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC

    3.1.2. Amplasamentul D.C. Agroalimentara S.A.

    Sediul central al firmei este situat in orasul Buftea, judetul Ilfov. Acesta are o suprafatatotala de 30000 m2 si cuprinde intreaga structura de productie, depozitele de materii prime siproduse finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe.

    Cladirile detinute de societate sunt, in afara sediului central din Buftea (infiintat in anul1993), 12 magazine de desfacere in care s-a investit o suma de aproximativ 0,5 milioane dedolari. Acestea reprezinta o modalitate alternativa de desfacere teritoriala a produselor proprii,pe langa livrarea cu mijloace proprii pana la magazinele clientilor si respecta in totalitatecerintele de comercializare in conditii de siguranta alimentara:

    Au autorizatia Autoritatii Sanitare Veterinare si pentru SigurantaAlimentelor, conformandu-se intocmai prevederilor din Normele sanitar-veterinare in vigoare;

    Spatiile de comercializare a produselor sunt suficient de mari pentrudesfasurarea activitatii in conditii igienice adecvate si se supun regulilor

    generale de igiena din Normele sanitar-veterinare; Curatarea si dezinfecarea sunt efectuate frecvent si prin proceduri care se

    alinieaza principiilor din sistemele HACCP si GMPs; Produsele pentru intretinere, curatare, deratizare, dezinsectizare si

    dezinfectare sunt pastrate sub cheie in spatii special destinate, departe dezonele de comercializare;

    18

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    19/34

    Produsele neambalate sunt expuse separat de cele ambalate pentru a inlaturaorice risc de contaminare;

    Starea de curatenie a spatiilor, a echipamentului si a personalului nu prezintaneconformitati;

    Toate produsele comercializate au marca de sanatate; Pentru toate produsele se respecta cu rigurozitate cerintele de pastrare,

    regimul de refrigerare, data maxima a termenului de valabilitate si, in cazulproduselor perisabile microbiologic, data expirarii;

    Toate produsele comercializate respecta cele mai noi standarde deetichetare;

    Organizarea teritoriala a activitatii societatii este restransa pe raza judetului Ilfovsi a Municipiului Bucuresti, insa se doreste deschiderea a cat mai multor magazine peviitor, fapt ce va determina si o marire a ariei de comercializare a intreprinderii.

    Caile de acces si mijloacele de transportAccesul in cadrul sediului central al S.C. Agroalimentara S.A. se efectueaza

    astfel:

    Pe cale rutiera (acces la DN1); Pe cale feroviara, prin racordarea la liniile de cale ferata care traverseaza

    zona industriala.

    La sfarsitul anului curent, societatea avea un parc activ de mijloace de transportalcatuit din:

    5 autovehicule marca Wv Lt 35 cu o capacitate tehnica de 1,2 t si cu un gradmediu de uzura de 10%;

    Transportul intern este asigurat cu ajutorul unor carucioare cu o capacitate de 50kg fiecare.

    Intretinerea si repararea mijloacelor de transport se efectueaza in cadrul atelieruluiauto, care este dotat cu un utilaj de polizare, un aparat de sudura autogen si un compresorpentru vopsit masini.

    Resursele energetice si utilitatilePentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. Agroalimentara S.A. are acces la

    resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la

    alte unitati economice.Sursele de energie si utilitati aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele:

    Consumul de energie electrica (avand o valoare medie lunara de 114 MW/h);Necesarul de gaze naturale (estimat la cca. 200000 m3 N/luna); Resursele de apa provin atat din reteaua de distributie a S.C. Apa Nova S.A., cat si

    din straturile de apa freatica, prin aductiunea apei printr-un put de mare adancime

    19

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    20/34

    (200m). Pentru realizarea acestei alternative societatea dispune de o pompasubmersibila;

    Rezerva de apa este stocata intr-un rezervor cu o capacitate de 400 m 3 si estetransportata la destinatiile prevazute cu ajutorul unui sistem de hidrofoare dotatecu pompe;

    Dedurizarea apei se efectueaza in statia proprie de dedurizare; Energia termica este furnizata de cele doua centrale termice aflate in dotare; Incalzirea cladirilor se realizeaza prin functionarea unei centrale termice

    automatizate;Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala

    dotatacu doua cazane Romstal, cu o capacitate de 140 m 3/h fiecare. Aceastacentrala produce 4 t de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazelede fierbere a mezelurilor.

    Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9 t lunar)este achizitionat de la S.C. Rompetrol S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu ocapacitate de 16 m3;

    Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C.Romtelecom S.A. si de conectare la reteaua de Internet;

    Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalteactivitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. Rosal Servis S.A.

    Descrierea procesului de productie

    A. Organizarea productiei

    Desi initial S.C. Agroalimentara S.A. a fost proiectata ca o platforma industriala de

    fabricare a produselor din carne, platforma in care fie integrate toate verigile aflate in aval defaza de receptie a animalelor destinate sacrificarii, nu toate obiectivele aflate in proiect au fostpuse in functiune.

    Verigile sistemului de productie prevazut in proiectul initial de constructie aS.C. Agroalimentara S.A.

    20

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    21/34

    Astfel, fabrica de salamuri crude a ramas in stadiul de executie, iar abatorul, pus infunctiune in anul 1994, a fost oprit in anul 2000 in urma unor restructurari pentru eficientizareaactivitatii intreprinderii.

    Verigile sistemului de productie existent in prezent in cadrul S.C.Agroalimentara S.A.

    Receptie

    animale

    PorcineBovine

    Abator

    Sectie demicroproductie

    Sectia de specialitati

    Fabrica de salamuricrude

    Fabrica de salamurifierte/afumate

    Produse

    din

    carne

    Cumparator

    i

    CarcaseSectiadetransare

    21

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    22/34

    Drept urmare, in vederea continuarii realizarii celorlalte obiecte de activitate, societateaa renuntat la una din verigile procesului integrat de productie sacrificarea animalelor si s-aorientat spre aprovizionarea cu carcase de la alti producatori existenti pe piata.

    Organizarea productiei societatii pe compartimente este urmatoarea:

    1. Compartimente operationale, organizate dupa principiulobiectului de fabricatie:

    a. Sectia de transareb. Sectia de microproductiec. Sectia de specialitatid. Sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate

    2. Compartimente auxiliare:a. Atelierul mecanicb. Atelierul electric de bobinajc.Depozitul de materii prime (carcase)d. Depozitul de produse finitee.Laboratorul C.T.C.

    B. Echipamentele si procesele tehnologiceSpecificul procesului tehnologic este cel caarcteristic industriei alimentare, conform

    standardelor in vigoare, fluxul materiilor prime neinterxectand pe cel al produselor finite.Productia este mica, cu un nomenclator mare de fabricatie (158 de produse, printre care se

    Receptiecarcase

    Carcase

    Cumparatori

    Sectie demicroproductie

    Sectia de specialitati

    Fabrica de salamurifierte/afumate

    Produse

    din

    carne

    Sectiadetransare

    22

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    23/34

    numara: salamul Victoria, carnatii de bere, ceafa afumata, oasele garf, gordohn bleu, pasta demici, salamul de vara, cabanosul, cremwurstii, muschiul file, caltabosul, salamul cu sunca,mortadela si alte specialitati). De asemenea, se foloseste si un stoc tampon de materii primecare desi implica niste costuri mai ridicate, prezinta avantaje precum: inlaturarea perturbarilorde productie (precum lipsa materiilor prime, loturi care prezinta neconformitati etc), asigurarea

    unei continuitati mai bune ale procesului de fabricatie si atenuarea fluctuatiilor de piata(datorate cresterii preturilor materiilor prime).Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C.

    Agroalimentara S.A. presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor fazeatat in cadrul sectiilor (organizate dupa principiul obiectului de fabricatie), cat si in afaraacestora. Prima faza a activitatii de productie o constituie receptia cantitativa si calitativa amateriilor prime. Receptia cantitativa a carcaselor se realizeaza prin cantarirea fiecaruisortiment in parte, conform retetelor. Cantarele folosite sunt verificate frecvent pentru a seinlatura erorile de cantarire.

    Receptia calitativa se face prin efectuarea, in laboratorul C.T.C., a unor teste prin careare loc operatia de clasificare a carcaselor (se primesc zilnic 100-120 carcase porc si 20-30

    carcase de vita). La bovine, prin evaluarea conformatiei carcasei, se formeaza 6 clase:S(uperioara), E(xcelenta), U(Foarte buna), R(Buna), O(Suficient de buna), P(Acceptabila), iarprin evaluarea starii de ingrasare se obtin 5 clase: Foarte slaba, Slaba, Medie, Grasa, Foartegrasa. In clasele S si E carcasa nu trebuie sa aiba nicun fel de defect in portiunile esentiale(coapsa, musculatura dorso-lombara si spata). Carcasele de conformatie U, R, O, P trebuie saprezinte un caracter uniform la nivelul celor 3 portiuni esentiale sau conformatia va fi evaluataluand in considerare doua din cele 3 portiuni esentiale.

    Pentru porcine, se foloseste grila de clasificare a carcaselor SEUROP, care esteobligatorie, din anul 1989, pentru toate tarile U.E. Grila consta in estimarea continutului decarne macra din carcasa dupa cantarirea acesteia, pe baza unor masuratori obiective, din 4portiuni principale: jambon, cotlet, piept si spata. Astfel, in clasa S peste 60% din greutatea

    carcasei este carne macra; pentru clasa E procentul e de 55-60%; pentru U 5-50%; pentru R45-50%; pentru O 40-45% iar pentru P procentul este de sub 40%. Aceste masuratori se fac prinmetoda Fat-O-Meter in care se utilizeaza aparatul cu acelasi nume.

    Desi aceste clasificari se pot face si in laboratorul propriu, ele sunt de obicei efectuate inmajoritatea abatoarelor care furnizeaza carcasele: abatorul din Peris (care furnizeaza 12 t dinnecesarul zilnic de 15 t), abatorul din Glina si cel din Fierbinti.

    Aditivii alimentari (coloranti, emulsificatori, potentatori de aroma s.a.), sarea, apa,adaosurile de origine vegetala (izolat proteic din soia, concentrat proteic din soia si texturat desoia) si de origine animala (emulsie de sorici, subproduse de abator, carne dezosata mecanic),materiile secundare care sunt specifice unor produse (arpacas, orez, pesmet, untura, ulei, supa,sange), materiile auxiliare pentru umplere (sfoara, clipsuri, membrane naturale/artificiale, foliide staniol, celofan s.a.) si celelalte materii prime sunt si ele verificate la receptie din punct devedere al calitatilor organoleptice sau al starii de prospetime.

    Carcasele sunt depozitate in camere cu regim de frig controlat unde sunt pastrate latemperaturi si ventilatie in conformitate cu natura si categoria lor fiind ferite de orice sursa decontaminare.

    Sarea, livrata in saci de hartie, e asezata in stive pe loturi de receptie, in incaperi uscate.Aditivii alimentari sunt pastrati in incaperi curate si uscate in ambalajele originale.

    23

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    24/34

    Condimentele, avand o incarcatura mare de microorganisme, sunt pastrate in incaperi curate,racoroase, uscate si destinate exclusiv acestora.

    Repartizarea inegala atat a volumului, cat si a structurii productiei intre sectii areurmatoarele cauze:

    In sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate se urmareste obtinerea unui volum

    cat mai mare al productiei, in defavoarea varietatii sortimentale, datorita niveluluicrescut al cererii pentru aceste produse;

    In sectia de specialitati, procesul de fabricatie este adaptat varietatii sortimentelor si,datorita gradului mai ridicat de valoare pe care acestea o incorporeaza, presupuneexecutarea unor operatii mult mai numeroase, specifice fiecarei retete in parte. Fondulmare de timp necesar realizarii tuturor tipurilor de specialitati, corelat cu cererea mairedusa din punct de vedere cantitativ pentru acestea, determina un volum mai mic alproductiei;

    Sectia de de microproductie functioneaza dupa aceleasi conditii ca si cea de

    specialitati, insa se diferentiaza prin aparitia sezonalitatii produselor fabricate aici.

    Datorita obiectivelor diferite pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare sectie, dotareacu utilaje a acestora difera la randul ei atat din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare amateriilor prime si a produselor intermediare, cat si din perspectiva regasirii acelorasi tipuri deutilaje.

    Datorita existentei unei ponderi mai ridicate a volumului de produse ce se executa incadrul sectiei de fabricare a salamurilor fierte/afumate in comparatie cu cantitatile totaleproduse de S.C. Agroalimentara S.A.(14 t/zi din totalul de 18 t/zi), urmarirea fazelor procesuluide fabricatie si descrierea echipamentelor se va efectua mai detaliat pentru aceasta unitateproductiva.

    Sectia de fabricare a salamurilor fierte/afumate este dotata cu sase linii de fabricatie:

    patru linii de fabricatie cu o capacitate de productie de 8 t/zi; doua linii de fabricatie cu o capacitate de productie de 6 t/zi.

    Carnea si restul ingredientelor se prelucreaza la diferite masini, in functie de tehnologiaspecifica a sortimentelor. Prelucrarea mecanica se refera la: tocarea carnii, amestecarea curestul ingredientelor si omogenizarea compozitiei. Pentru tocare se folosesc: volfuri, cutere,microcutere, mori coloidale si masini de taiat slanina.

    Sectia e dotata cu doua volfuri marca Stephan cu o capacitate totala de 500 kg/hfiecare. Acestea se folosesc la tocarea gorsiera a carnii destinata srotului sau bradtului. Prima

    tocare se face in bucati mai mari cu un cutit special (pretaietor), tocaturile ulterioare fiind maimici, in functie de reteta preparata.

    De asemenea, sectia are in dotare doua cutere si un microcutermarca Banss destinatetocarii fine a carnii sub forma de pasta. Aceasta este mai apoi folosita in compozitia unorsortimente precum: cremwursti, parizer, leberwurst sau caltabos.

    Moara coloidala din dotare (marca Stephan) poate realiza maruntirea fina a produsuluipana la dimensiuni de 30 microni, cu singura conditie ca in prealabil ingredientele sa fie tocateprin volf prin sita de 2-3 mm.

    24

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    25/34

    Ultima instalatie de tocare utilizata este masina de taiat slanina care e folosita pentrufragmentarea slaninii in cuburi ce se vor folosi pentru sortimente precum: parizer, salamPredeal s.a.

    In continuare, pentru utilizarea condimentelor acestea trebuiesc trecute prin moara decondimente pentru a putea fi macinate fin.

    Urmatoarea etapa este introducerea ingredientelor in cele patru malaxoare cu ocapacitate maxima de incarcare de 300 kg fiecare. Acestea se folosesc la omogenizareacompozitiei preparatelor. Durata malaxarii difera in functie de natura compozitiei utilizate.

    Un alt pas important este umplerea membranelor. Pentru produsele intreprinderii sefolosesc in special membranele naturale, insa atunci cand aceasta operatie este imposibila, suntutilizate si membrane artificiale. Acestea sunt pregatite pentru umplere prin inmuiere,dezinfectie si clatire. Mai apoi, umplerea se face cu ajutorul masinilor de umplut automate(sprituri, marca Banss) cu actiune continua, densitatea compozitiei fiind reglata in functie detipul produsuliu.

    Dupa umplerea membranelor se formeaza batoane de diferite calibre si lungimi.Legarea acestora se face cu sfoara si cu clipsuri metalice inoxidabile. Deoarece majoritatea

    membranelor sunt naturale, sfoara vegetala se utilizeaza uda pentru a permite o legare maibuna. I cazul cremwurstilor si a produselor similare se utilizeaza rasucirea membranelor ladistante egale, rezultand bucati in sirag.

    Dupa legare, produsele cu membrane naturale se stufuiesc cu ajutorul unui stufar.Ultimul pas il constituie agatarea pe bete si aranjarea pe rame metalice a produselor la odistanta de 5-7 cm pentru a se evita contactul intre batoanele de salam sau intre bucatile altorgrupe de sortimente.

    Pentru conservare se folosesc atat aditivii alimentari cat si metoda afumarii. Aceasta dinurma se face in tunul de afumare tip pater-noster al sectiei.

    Deoarece intreprinderea nu beneficieaza si de o sectie de salamuri crude, majoritateaproduselor sale sunt fierte. Aceasta operatie are loc la temperaturi cuprinse intre 72-95 oC, in

    cazanul cu apa sau in cele doua celule cu aburi detinute. Durata fierberii variaza in functie degrosimea produsului.Dupa fierbere, produsele din carne sunt supuse imediat unui proces de racire in bazinele

    cu apa rece din dotare timp de 15-30 minute, in functie de calibrul produsului. Aceasta are rolulde a impiedica dezvoltarea germenilor si incretirea membranei. Mezelurile racite se depoziteazain spatiile frigorifice la 2-12 oC, dupa caz, uscate si bine ventiate, pana in momentul livrarii.

    Deseurile rezultate in urma procesului de productie sunt constituite in mare parte dinoase si grasimi.

    C. Capacitatea de productie

    Capacitatile de productie prevazute in proiectul de constructie al celor trei sectii aflatein stare de functionare (sectia de transare se exclude deoarece furnizeaza produse intermediaredestinate productiei din celelalte trei sectii) sunt de 15 t/zi pentru fabrica de salamurifierte/afumate, 4 t/zi pentru sectia de specialitati si 1 t/zi pentru sectia de microproductie,insumand in total 20 t/zi de productie totala.

    Capacitatile anuale de productie realizabile conform programuli de lucru adoptat secalculeaza dupa formula:

    25

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    26/34

    CnQa = CQz * [(Nssapt * ds) / Nhsapt] * T * k

    Unde:

    CnQa =capacitatea anuala de productie realizabila (recalculata) pentru anul n;CQz = capacitatea zilnica prevazuta in proiectul de constructie;Nssapt = numarul de schimburi saptamanale;ds = durata unui schimb;Nhsapt = numarul de ore dintr-o saptamana;T = numarul de zile dintr-un an;k = coeficientul intreruperilor pentru reparatii.

    Astfel, pentru sectia de salamuri fierte/afumate, capacitatea recalculata de productieanuala e de aproximativ: 3467,5 t/an.

    In ceea ce priveste sectia de productie a specialitatilor, aceasta are o capacitaterecalculata de productie anuala de aproape: 925 t/an.

    Iar pentru sectia de microproductie, care are o activitate sezoniera, in restul anuluifunctionand ca laborator de cercetare-dezvoltare, capacitatea recalculata de productie anuala ede: 57 t/an.

    D. Calitatea produselorCalitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia preparatelor din carne,

    deoarece existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirearecunoasterii firmei si asigurarea competitivitatii produselor.

    Pentru asigurarea unei calitati superioare in momentul livrarii produselor catreconsumatorii finali, in cadrul unitatilor de depozitare, productie si ambalare ale firmeiAgroalimentara S.A. sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de calitate aimateriilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime recomandate denormele in vigoare. De asemenea, toate ingredientele folosite sunt de calitate superioara la felca si aparatura care se inscrie in linile de top ale firmelor care le-au furniat.

    Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si pastrarii calitatii produselor sunt:

    La receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrullaboratorului C.T.C. prin aceste teste se determina proprietatile organoleptice alemateriilor, granulatia condimentelor, aditivilor si a sarii, infestarea cu paraziti,

    puritatea etc. Aceste teste sunt: examenul organoleptic, chimic si microbiologic;

    In toatele depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate siiluminare pentru evitarea contaminarii si alterarii materiilor prime si a celor finite. Deasemenea se iau masuri impotriva aparitiei daunatorilor;

    Personalul muncitor poarta echipamente de protectie sanitara a alimentelor;

    26

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    27/34

    Se iau masuri pentru utilizarea numai a ingredientelor de o calitate superioara, fapt ceconfera produselor finale proprietati organoleptice superioare si un continut proteic, desubstante minerale si de vitamine ridicat, adica proprietati nutritionale de exceptie.

    Prin adoptarea masurilor de crestere a calitatii, S.C. Agroalimentara S.A. a urmarit si a

    realizat diminuarea costurilor de productie, datorita reducerii pierderilor de materii prime si acresterii vitezei procesului tehnologic.

    E. Intretinerea si repararea utilajelor

    Activitatea de intretinere se efectuaza de catre personalul serviciului mecano-energeticprin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor si ale utilajelor din sectiile de productie. Sarcinade supreveghere a acestei activitati ii revine inginerului sef pentru serviciul mecano-energetic.

    Gradul ridicat de automatizare al majoritatii utilajelor presupune efectuarea unoroperatii de intretinere atenta. Reparatiile echipamentelor de lucru si ale pieselor utilajelor seefectueaza de personalul atelierului mecanic, care are in dotare:

    Un strung SN 315 O freza verticala; O masina de roluit (indoire tabla cu grosime sub 2 mm); O masina de indoit tabla Apcant; Aparate de sudura; Trei polizoare.Reparatiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse intre 0,15-55 KW/h, se

    efectueaza in cadrul atelierului electric de bobinaj, celelalte se vor duce la service-urispecializate.

    F. Igiena si protectia muncii

    Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie in cadrul societatiisunt prevazute urmatoarele masuri:

    Medicul veterinar controleaza starea de igiena atat inaintea inceperii procesului deproductie, cat si in timpul procesarii carnii;

    Carnea se pastreaza, pana la prelucrare, in camere de depozitare de maximum +4 oC,separat pe specii si pe loturi de provenienta;

    Controlul fluxului tehnologic se efectueaza continuu, pe toate fazele, de la sala de

    transare, pana la depozitele cu produse finite; De asmenea, se fac recoltari periodice de probe pentru examenele de laborator; Produsele de carne se transporta numai cu mijloace de transport frigorifice sau

    izoterme, dupa caz; Muncitorii care manipuleaza produsele din carne sunt instruiti si echipati conform

    normelor sanitare si veterinare; Tunelele de congelare se igienizeaza de doua ori pe luna, dupa decongelare;

    27

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    28/34

    Tunelele de refrigerare se igienizeaza zilnic, dupa golirea de produse; Dupa igienizare, peretii si pavimentele spatiilor de congelare se stropesc cu solutie de

    sulfat feros 5% pentru prevenirea si combaterea mucegaiului; Medicul veterinar verifica daca etichetarea a avut loc corect; Produsele sunt astfel depozitate incat faciliteaza livrarea lor in ordinea vechimii

    depozitarii.

    Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

    A. Puncte forte:

    Posibilitate de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime datorata: racordariila reteaua feroviara, capacitatii mari de stocare, amplasamentului la o distantarelativ mica de principalul furnizor (abatorul din Peris);

    Stabilitate in realizarea productiei curente datorata: asigurarii apei si a aburului dinresurse proprii, existenta in cadrul sectiei de fabricare a salamurilor fierte/afumatea sase linii de productie independente intre ele, existenta unui stoc tampon dematerii prime si crearea unor conditii bune de munca. Astfel, se remarca efecteprecum: posibilitatea onorarii comenzilor, mentinerea cotei de piata, asigurareapremiselor obtinerii unor venituri sigure si stabile;

    Flexibilitate mare a liniilor de fabricatie datorata: detinerii unui numar mare de

    utilaje diversificate si a optiunilor de reglare a acestora. Prin aceasta se asigura:diminuarea riscului de a realiza produse nevandabile, corelarea ofertei cu cerereade pe piata;

    Procese tehnologice corect proiectate prin: proiectarea liniilor incadrul unui sistemintegrat de productie, automatizarea aproape integrala a liniilor de productie, bunaspecializare a personalului care lucreaza in productie, aparatura moderna. Astfel,se realizeaza: diminuarea considerabila a materialelor si a energiei, functionareafara intreruperi neprevazute, verificarea calitatii pe toate fazele procesuluitehnologic;

    Activitate organizata de intretinere a echipamentelor de lucru datorata: preocupariiprioritare a conducerii societatii de a mentine in stare buna de functionare a

    utilajelor detinute, dependenta firmei de activitatea de productie. Astfel, se obtin:conditii igienice si sigure de munca si consumuri de energie si materiale maireduse;

    Calitate superioara a produselor fabricate datorata: modernizarii utilajelor,conditiilor optime de depozitare, continutului bogat in elemente nutritive alproduselor, testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratoruluiC.T.C., folosirii numai a ingredientelor de calitate superioara. De aceea se remaca:

    28

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    29/34

    o crestere a prestigiului, cresterea comenzilor si a veniturilor si cresterea cotei depiata.

    B. Puncte slabe:

    Cheltuieli ridicate cu mijloacele de transport din cauza: consumului mare decombustibil si scumpirea accelerata a acestuia, taxelor de drum, aglomeratiei intrafic. Toate aceste duc la o scaderea a profitului si o accentuare a uzuriiautovehiculelor detinute;

    Inchiderea abatorului din cauza: pierderilor generate de functionarea ineficienta,costurilor mari de intretinere, noilor reglementari care interzic functionarea sa inproprietatea intreprinderii. Astfel, compania pierde avantajul autonomiei inasigurarea materiei prime;

    Productie mica dar foarte diversificata care are drep efect: imposibilitateasatisfacerii integrale a cererii pentru anumite produse, costuri mari cu achizitiaunei game de utilaje cat mai diversificate. Remarcam astfel aparitia unui cost de

    oportunitate; Ambalaje cu un grad mai redus de atractivitate avand drep cauza investirea

    fondurilor intreprinderii mai mult in calitatea produsului decat in aspectulacestuia. Efectul negativ se materializeaza in: orientarea unui anumit segment deconsumatori spre produsele altor firme, precum si obtinerea unui nivel mai scazutal veniturilor;

    Activitatea de promovare insuficient dezvoltata din cauza: efectuarii de investitiiin alte activitati considerate prioritare, amanarea acestei investitii pana inmomentul atingerii calitatii dorite pentru produsele fabricate. Astfel se remarca olipsa de popularitate a marcii in zonele mai indepartate si dezavantajul in fatamarcilor concurente mai cunoscute.

    3.1.3 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

    Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului total si pecategorii a personalului,motivarea personalului,dinamica productivitatii muncii si conditiile demunca.

    29

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    30/34

    Structura si dinamica personalului

    Denumirea Studii medii

    Departamenttehnic

    35

    Departamenteconomic

    21

    Alte specialitati 4

    Personal cu culturagenerala

    93

    Total 175

    Renumerarea si motivarea personalului

    AGA

    Director economic Director de productie

    Consiliul deAdministratie

    Director comercial

    Managerul general

    Director tehnic

    Denumirea Studii superioare

    Departamenttehnic

    9

    Departamenteconomic

    13

    Departamentjuridic

    1

    Departamentbiologic

    1

    Total 24

    30

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    31/34

    In cadrul societatii S.C. Agroalimentara S.A ,personalul are urmatoarele avantaje:-micul dejun si dejunul gratiut;-echipamente de protectie gratiut;-asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor;-posibilitatea de acordare a creditelor fara perceparea dobanzii care se restituie prin retinerea

    lunara a unei anumite sume din salariu.

    Calculul renumerarii brute a personalului S.C. Agroalimentara S.A pentru anul 2011in comparatie cu anul 2010

    Denumirea Anul 2011/20102011 2010

    Nr de salariati 292 148 1,972Ch salariale 2,030 6,756 0,300Ch anuale cuasigurarile siprotectia sociala

    Productivitatea muncii

    Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii,insa toate exprima raportuldintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa.In cazul determinarii productivitatii muncii,una din modalitati o constituie raportareaproductivitatii anuale de preparate din carne(exprimate in tone) la numarul de salariati aisocietatii.

    Evolutia productivitatii muncii in perioada 2009-2011

    Denumirea UM Anul2009 2010 2011

    Productia depreparate dincarne

    tone 8900,5854 27755,4071 54685,6721

    Nr de salariati persoane 98 149 292Productivitateamuncii

    Tone/persoane 90822,3 186277,9 187279,7

    Conditiile de munca

    Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena siprotectie,sunt prevazute urmatoarele masuri:

    31

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    32/34

    -sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;-in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordate a primuluiajutor in caz de accidente;-Regulamentul de Ordine Interioara (inclusiv obligatiile de a cunoaste si respecta deciziile desecuritate si sanatatea muncii)

    Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

    Puncte forte Puncte slabe-grad ridicat de mecanizare siautomatizare a procesului tehnologic-onorarea la timp a comenzilor-conditii bune de munca-cresterea productivitatii muncii-cresterea salariilor

    -cresterea cifrei de afaceri

    -

    Analiza diagnostic domeniului managementului

    Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea masurii i a eficienteicu care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza, controleazai evalueaza activitatile firmei.

    In S.C. Agroalimentara S.A. se imbina doua tipuri de management: cel care seevidentiaza este cel strategic si se desfasoara la nivelul superior al firmei iar celalat tip demanagement, cel participativ, care este intalnit doar la departamentele de marketing si cercetaredezvoltare.

    Organigrama

    AGA

    Director economic Director de productie

    Consiliul deAdministratie

    Director comercial

    Managerul general

    Director tehnic

    32

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    33/34

    Adunarea generala a asociatilor componenta si atributiiAdunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei. Ea este alcatuita din

    asociatii societatii, managerul general si ai directorii departamentelor.

    Adunarea Generala a Asociatilor are urmatoarele atributii : stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale societatii ; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil ; alegerea si revocarea membrilor Consiliului Director ; infiintarea de filiale ; modificarea actului constitutiv si a statutului ; dizolvarea si lichidarea societatii, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase

    dupa lichidare.

    Consiliul director componenta si atributii

    Consiliului Director este organul executiv al societatii si asigura punerea nexecutare a hotararilor Adunarii generale a asociatilor. Consiliul Director este alcatuitdin 5 membrii alesi de Adunara Generala pentru o perioada de 2 ani. Consiliul Directorse preocupa sa mentina un contact continuu cu membii societatii, sa ia initiative si sastimuleze munca activa in cadrul S.C. Agroalimetara S.A.

    In exercitarea competentei sale, Consiliul Director : prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea

    bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri sicheltuieli si proiectele programelor societatii;

    aproba organigrama si politica de personal ale societatii; hotaraste asupra schimbarii sediului; se preocupa de gasirea surselor de finantare; decide asupra modului de utilizare a fondurilor in raport de obiectivele stabilite de

    Adunarea Generala;

    Puncte forte: structura organizatorica bine definita datorita structurii de tip ierarhic functional

    avand ca efect un nivel bun al productivitatii muncii si respectarea principiului unitatiide de cizie si actiune;

    sistem informational bine organizat datorita utilizarii calculatorului pentru prelucrarea

    datelor, stilului de conducere participativ in unele departamente si a centralei interne detelefoanie, astfel se obtine o prelucrare rapida a datelor, un acces rapid la informatii sirapoarte si o adoptare rapida a deciziilor;

    eficienta sistemului decizional este datorata utilizarii comunicarii verbale si structuriiorganizatorice de tip ierarhic functional si a stilului de management participativ in unelecompartimente astfel remarcam o adoptare rapida a deciziilor, o crestere a cifrei deafaceri, satifacerea comenzilor la timp si asigurarea aprovizionarii continue cu materiiprime si marfuri;

    33

  • 7/28/2019 ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSOLIDARE N CAZU L UNEI NTREPRINDERI AGROALIMENTARE_FEBR 2007

    34/34

    folosirea eficienta a functiei de control evaluare multumita influentei deosebite acalitatii produselor asupra nivelului vanzarilor si preocuparii conducerii pentrurentabilizarea activitatii. Se observa o crestere a cifrei de afaceri, satisfacerea cereriiclientilor si asigurare unor conditii corespunzatoare de munca.

    Puncte slabe:

    lipsa autonomiei in obtinerea informatiilor despre piata din cauza unuicompartiment de marketing slab dezvoltat si a unei distribuiri de fonduri in altedomenii prioritare. Astfel se remarca un dezavantaj concurential si o reducere atimpului de adoptare a deciziilor;

    Lipsa de preocupare pentru promovarea produselor cauzata de dezvoltareainsuficienta a compartimentului de marketing si de distribuirea fondurilor in altedomenii prioritare. In acest caz se obtine un devanataj concurential;

    Neaplicarea managementului participativ la nivelul tuturor compartimentelor dincauza lipsei de preocupare a conducerii fata de acest aspect. In consecinta are loc o

    crestere a timpului de adoptare a deciziilor si o motivare insuficienta a personaluluiin realizarea deciziilor.