elaborarea lucrarilor de licenta, disertatie si gradul ... lucrarilor de... · aceastd intrebare...

8

Upload: doananh

Post on 26-May-2018

224 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Ioan NEACEULoredana MANASIA

Teodora CHICIOREAI\U

Elobororeo lucrdrilor delicenfd, disertolie

;i grodul didsctic I

Ghid ;tiinfific Ai metodologic

Cupnlnrs

rrwITATrE LA LEcrunA rNrnr,rcnxrA .....................7

CAPITOLUL 1. DE LA IDEE LA PROIECT VIA PLA}IIFICAREA

^tcrrvrtATll DE cERcETARE ................... r 1

A. Stabilirea scopului gi obiectivelor lucr[rii... .................11B. Planificarea etapelor de elaborare a lucrlrii.... ........,....12C. Valorile tematice tn cercetarea gi proiectarea lucrlrilor. .................14D. Cercetarea bibliografi cd. Selectia, analiza gi organizarea resurselor

informafionale .............. .......... 19

E. Rolurile, misiunile gi responsabilit[tile cadrului didactic coordonator..............42F. Responsabilitfiile candidatului .................43

cAprroLUL 2. CERCETAREA $TrrNTrFrCA - REPERE TEORETTCE$r APLTCATTVE .........45

A. Validitate gi fidelitate - concepte gi vectori ln constructia cercetErii.................45B. Variabile, ipoteze gi confrol ......................54C. Strategii de cercetare................. ,...,...,.......69D. Populafie, egantionare gi egantion.. ............78E. Metode, tehnici gi instrumente de colectare a datelor .....................82F. De la metod6 la date - procesul de colectare ...............93

G. Prelucrarea qi analiza datelor........ .............98H. Aspecte privind managementul proiectelor de cercetare ...............115

CAPTTOLUL 3. REPERE iN nr,.q.nORAREA, REDACTAREA $rPREZENTAREA LUCRARILOR.......... ...,.,.121

A. Elaborarea manuscrisului............ ............121B. Redactarea textului qtiinfific...... ..............I37C. Prezentarea lucr[rii..... ..........166D. Evaluarea - criterii, recomanddri, practici .................t72

cAprToLUL 4. ETrCA iN CnnCnTARE. FRAUDA $TIrNTIFrC4............... I 8 1

A. Norme etice in colectarea gi publicarea rezultatelor cercetdrii......................... 181

B. Acuratelea datelor ................182C. Autorul gi respectarea drepturilor participanlilor la cercetare

D. Protejarea dreptului de proprietate intelectuall ..........185

REI'ERTNTE BIBLIOGRAFTCE........... .......195

rNDEX DE SUBTECTE ............. .....................203

AI\EXE ....20sAnexa 1: Aplica{ii pentru citirea codurilor QR............. ......................205

De L.{. IDEE LA PROIECT vIA PLANIFICARBAACTIvITAIII DE, CE,RCETARB

A. Sr,l,srLIREA scopuLul qr oBrEcrrvELoRr,ucnAnu

Din perspectivi gtiinfificE, scopul unei lucr[ri gtiinfifice realizate la ftnalizareaunui ciclu de studii este investigarea evaluativ-critici a unei realitilli sociale, economi-ce, tehnice, prin utilizarea unor metode gtiinfifice adecvate.

in proiectarea lucririi de absolvire, absolventul va debuta prin focalizarea arieide finalitili pe care doregte s[ le atingi in elaborarea lucrlrii. Pentru cregterea relevan-

fei practicii, recomand[m formularea qi organizarea finalititilor pe axe gi niveluri op-time de generalitate.

Prin parcurgerea etapei de stabilire atenti a obiectivelor lucrdrii, studentul varispunde intrebErii: Ce imi propun sdrcalizez prin elaborarea lucrlrii?

Stabilirea scopului are rolul si susfini candidatul tn delimitarea unei anume ariitematice, care va fi rafinatl pe parcursul selecfiei, organizdrii gi analizei resurselorbibliografice.

.*,-g- EXEMPLU

in contextul unei cercetiiri care focalizeazl ideea optimizdrii problematicii asistentei laclasi (efectuatit de cdtre directorul institutiei de invdttrmdnt sau inspectorul de specialitate),scopul- ca finalitate de rang general - poate fi astfel formulat:

Scopul acestei cercetiri constd in a propune aborddri cu rol ameliorativ gi de restructurare

a practicilor de asistenftr la clasd in lnvlt[mfuitul primar, prin valoriftcarea unor elemente de

teoria 9i practica managementului califitii.Prin derivare, pot fi stabilite urmdtoarele obieetivez

01. Realizarea unei analize descriptive a problematicii managemenhrlui educafional, cufocalizare pe segmentul lnvifimtnt primar;

02. Investigarea opiniei managerilor edueafionali asupra rolului gi funcfiilor asistenfeiefieacc la activit$ile didactice ln cootexhrl lnvEflndntului pdmu;

03, Investigarea opiniei eadr€lor didactice asupa rolului gi fincfiilor asistenlei obcelva-tive 9i transfounative la aetivittrfile didactice;

04, Realizarea unei analize comparative h raport cu opiniile aetorilor-pereehe (mana-geri edueafionali gi cadre didactic€) ct privire la asistenfa la elas6;

05. Elaboruea unui set de instrumente carp s[ potenfeze ealitativ practica asisteufei laclas[,

De la ldee la prolect vla planlflearea actlvltalltde cercetare I t t

B. PI,INIFICARBA ETAPELOR DE BLABORARE

e r,ucnARl

Planificarea cercetdrii constituie o fazd esenliall inrealizarea oriclrei cercetdri(abordlri descriptive, explorativ-investigative practice). Rolul planificlrii este acela de

a contribui la reducerea riscurilor care pot apirea gi impiedica cercet[torul s[ derulezecu succes cercetarea empirici sau teoretico-metodologici, valorici, descriptiv[, rtara-tiv6, explicativ[. Activitdlile intreprinse in aceastI fazdvizeazd: stabilirea scopului gi a

obiectivelor proiectului; definirea cu claritate a activit[filor; descrierea secvenfelor de

derulare concreti a lor; identificarea resurselor gi a costurilor necesare; dezvoltareaunui grafic de alocare a timpului disponibil; stabilirea ipotezelor de lucru g.a.

Etapele derulirii unei cercetlri qtiintifice cunosc varialii minore in raport cu

domeniul in care se desftqoard cercetarea.lJn prim jalon de la care pornegte cercetarea este reprezentat de nevoile sociale

cu tematicd educayionald, economicd g.a., identificate prin cunoagterea qi analiza unordate secundare, relevate de documente gi care conduc, prin operafii de seleclie gi re-

structurare, lafocalizarea/identificarea problemei de cercetare (vezi Figura 1).

Pentru majoritatea tinerilor cercetdtori, analiza unor fenomene, procese sau

conduite este rela{ionatl cu formularea unor intrebIri generale.

Figura 1. Etape in derulqrea unei cercetdri Stiinlifice

12 | elaborarea lucrdrilor de licenfd, disertalie gi gradul didactic II

Aceastd intrebare initialb poate avea un caracter vag, care se rafrneazi qi se

modifici prin intermediul cercet6rii bibliografice gi al fundamentdrii teoretice.Prin operafii de selectie qi restructurare, intrebarea generall conduce la restr6n-

gerea ariei de interes in cercetare. Acestui demers ii este asociatb formularea lur;rei pro-bleme de cercetare.

@ TEMA DE REF,LE.TIEReflectati la cercetarea pe care vd propuneti sd o elaborati. Care sunt inhebirile generale

de la care pomegte demersul dumneavoastrd investigativ?

Selectarea gi definirea problemei de cercetare reprezintd o etapi de interes ma-jor in ansamblul demersului de cercetare qi pentru ftnalizarea cu succes a acestuia.

Pentru selectarea adecvat[ a problemei de cercetare, vom aborda, ca prim pas, contura-rea unei arii problematice mai largi, care si ne permit[ ulterior ingustarea perspectiveiqi focalizarea acesteia.

De exemplu, una dintre nevoile majore ale sistemului de invifdmdnt este aceea

de a-i motiva pe elevi s[ invefe. Pentru a formula problema de cercetare, vom identifi-ca posibili factori care ii motiveazd sau ii demotiveazd pe elevi sE invete mai bine. Nune va interesa ins[ si investiglm relafia dintre toti acegti factori qi motivafia pentru

?nvdfare a elevilor (ar necesita prea mult timp gi prea multe resurse). Presupunem c[ ne

oprim atenfia asupra relafiei dintre noti gi motivalia elevilor p€ntm a inv{a. Problema

de cercetare poate fi formulati astfel: Aeeastd cercetare tSi propune sd investigheze ince mdsurd sistemul de acordare a natelor, propriu Jieedrui profesor, influen\eazd mo-

tivalia pentru invdlare a elevilor din gimnaziu.

DeJinirea problemei de cercetare include, de regul6, variabilele de interes pen-

tru cercet[tor (nota gcolari gi motivalia pentru invdfare, in exemplul de mai sus) $i

relafiile posibile dintre aceste variabile (nota gcolarl cregte, scade sau nu influenleaz[motivafia pentru inv6tare), care rrmeazb s[ fie investigate. De asemenea, tipul de su-

biecti implicati ln cercetare trebuie s[ reiasd din definirea sintetic[ a problemei (profe-

sori gi elevi de gimnaziu).Dupd conturarea problemei de cercetare, provocarea apare ln formularea unor

obiective care sd ghideze demersul investigativ.Stabilirea obiectivelor cercet[rii iqi propune g[sirea de rlspunsuri la intrebirile:

,,De ce se realizeazd cercetarea?", ,,Ce igi propune cercetarea?", respectiv formularea

operationall, clarb gi fdrb echivoc a finalitdlilor urm6rite, Este necesar s[ se formulezeobiective realiste, care pot fi atinse (Bocog, 2010), tindndu-se cont de limite de timp,buget, resurse umane qi operafionale.

Formularea problemei de cercetare gi stabilirea unor obiective realiste reprezinthetape de rafinare inilial6 a parcursului cercetdrii, care presupun un demers de la gene-

ral la particular, de tip ,pdlnie".Etapele de rafinare intermediarl constau in definirea variabilelor gi a potenfiale-

lor relafii dintre acestea (ipotezele de cercetare), precum gi opliunea pentru o anumitistrategie (design) de cercetare.

Definirea variabilelor unei cercet6ri este o etapd premerg[toare gi fundamentallca importanfi in definirea ipotezelor.Ipoteza de cercetare specificd relalia dintre doui

De la idee la proiect via planificarea activitdtii de cercetare I t a

sau mai multe variabile eu scopul testdrii aeesteia prin aplicarea unui set de metode gitehnici de mdsurare.

Snategia sau designul ecrcetdrii speeificE modul concret ln care vor fi eombi-nate obieetivele, variabilele eercet6rii, ipotezele gi elementele de metodologie. Optiu-nea pentru un anumit design al cercet[rii este succedat[ de rcalizarca cercetdrii deteren (colectarea datelor). Colectarea datelor este urmati de analiza gi interpretareaacestora, formuldndu-se concluzii cu privire la validitatea ipotezelor lansate.

ln cuprinsul acestei lucrbri, vom aloca spafiu detafie;ii fiecdrei etape de realizarea unei cercet6ri gtiin{ifice.

C. Ver.oRILE TEMATICE iN CERCETAREA

EI PROIECTAREA LUCRARILOR

in proiectarea lucrbrilor de licenld, disertalie gi oblinerea gradului didactic I, undemers utllvizeazd alegerea gi documentarea asupra unui model gtiinlific de colectare,prelucrare, analizd gi interpretare a datelor cu privire la fenomenul educalional careprezintd, interes pentru candidat.

Din literatura de specialitate (Mauch & Birch, pp.116-122; Neac$u, 2010 g.a.),relinem ca prioritare gi cu valori funclionale in spafiul educalional urmitoarele for-me/tipuri de cercetare , prezentate sintetic in Tabelul 1.

Tabelul 1 . Tipuri/fu rme/opfiuni meto dolo gic e tn cercetarea S tiinli/ic d

ri de cercet[rio Cercetare analiticL .o Cercetare calitativd, .o Cercetare cantitativb .o Cercetare experimentalI o

o Cercetare cvasiexperimental[ .o Studiul de caz .o Cercetare comparativ6 .o Cercetare narativl .o Cercetare semiologic6 a discursului .o Cercetare de opinii, comportamente gi credinte .r Cercetare teoreticl de analizl a tendinlelor .o Cercetare interpretativd .I Cercetare istoric6 .

Cercetare corelaf ional-predictiviCercetare proiectiv-demonstrativd

Cercetare evaluativdCercetare de dezvoltare

Cercetare experimentalICercetare explorativdC ercetare istoric-evolutiviCercetare etnograficeCercetare metaanaliticlCercetare de statusuri

Cercetare criticiCercetare modelatoare

Cercetare actiune s.a.

Optiunea candidatului pentru un tip de cercetare este in relalie gi cu natura te-maticii de interes. Este importantd alegerea unui set metodologic'care s6 permit6 oinvestigare fideld a reaHtalii educalionale pe care o vizeazd lucrarea. pe de alti parte,modul de organizare a informafiei gi structura lucririi sunt influenlate de tipul de cer-cetare ales, precum qi de orientarea metodei instrumental-compozilional6 a studiului(vezi Pierron & Pierron,1999, $erblnescu, 2007 S.a.).

14 | Etanorarea lucrdrilor de licenfd, diserralie gi gradul didactic I

Relwante sunt, de asemenea, tipurile dominante de rafionament utilizate ln eu-mttere. Pentu gtiinfele socio-umane gi comportamentale (istorie, educafie, psiholo-gie, sociologie 9.a.) sunt importante cele trei mari tipuri de rafionamente dominante lnlogica metodologiei cercetlrii iniliate. Acestea sunt reductibile la:

o netoda inductivd, cu variabile dominante observabile, experimentale, cuproceduri recurente gi repetitive, extrapolate experienfial;

o netoda ipotetico-deductivd, cu premise qi variabile bazate pe legi, teorii,postulate, ipoteze cu gansd de verificabilitate logic[;

o metoda analogicd, cu dominante procedurale, comparative ca argumente gti

^ infifice, marcati de o limit[ recunoscut[: probabilitatea concluziilor.In acord cu specificul celor trei rafionamente expuse anterior, iniliem, ln secfiu-

m urmitoare, o discufie privitoare la tipologia lucririlor care pot fi elaborate de cltrecandidatul la oblinerea unui titlu academic.

1. Tipuri de lucriiri

in realizarea lucririi de licen!5, disertafie sau gradul I, opfiunea candidatului

lnate oscila lntre un demers dominant teoretic sau unul orientat cltre practicd (veziFigura 2). Facem menfiunea c[ ambele tipuri de demersuri se bucurl de aceeaqi apre-ciere in c6mpul gtiinfelor sociale (Hart 20M). Dup[ cum afirmi Verschuren gi

Doorewaard (2000), pot fi identificate, ?n fu"cfe de scopul acestor4 dou6 tipuri destudii: studii orientate teoretic Si studii orientate practic.

Orientarea cltre un demers predominant practic va fi suslinutii de o fundamenta-re teoretici solid[. in contextul realizlrii unui studiu teoretic, candidatul va avea invedere relevanfa 9i utilitatea aspectelor teoretice in explicarea problemei de cercetare(Hart, 1998), care rlspunde unei nevoi reale.

O cercetare predominant teoretici poate dobdndi un caracter abstract, fiind ori-entati c[tre o abordare reflectiv-filosoficd, eticl sau construiti pe valori culturale.Alternativa unei cercetfui teoretice de tip abstract e reprezentat[ de demersul teore-tic-aplicativ, care focalizeazi probleme de naturd politicd, sociall sau economicl(Walliman & Buckler, 2008).

in domeniul gtiinfelor sociale, cercetdrile dominant practice vizeaz6, explorareaunor probleme prin intermediul anchetelor, cercetirii-acfiune sau de tip observafional,a sttrdiilor de caz sau printr-o analizd a unor cercetdri anterioare.

Figura 2 prezintd tipuri de lucrdri in raport cu natura demersului de cercetare gi

tipul de metod[ de culegere a datelor. Sunt extrapolate cele doul ramuri posibil a fiabordate ln elaborarea unei lucrlri: cercetdrile teoretice, respectiv studiile practice(Walliman, 2004).

De la idee la proiect via planificarea activitdlii de cercetare I t U