Academia de Studii Economice FABBV

BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

ELABORAREA BUGETELOR BAZATE PE REZULTATE

Coordonator: Prof. Univ. Mariana Vuta Studenti: Antinie Anca Eugenia Anton Alexandru Antonescu Dan-Gabriel Baciu Gabriela Gr.1544, seria A

Bucuresti, 2012

CUPRINS

1. Sistemul Bugetar3 1.1 Continutul conceptului de buget3 1.2 Principii bugetare...5 1.3 Componente si responsabilitati in procesul bugetar..7 2. Elaborarea Bugetului de Stat8 2.1Elaborarea Proiectului Bugetului de Stat8 2.2 Calendarul Proiectului Bugetar..9 2.3 Examinarea si Aprobarea Bugetului de Stat....11 2.4 Propuneri pentru bugetul din 2012 ale unor oamenii de afaceri..13 3. Studiu de caz: Elaborarea Bugetului unei Universitati....14 3.1 ntocmirea si aprobarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli la instituiile de nvmnt superior....14 3.2 Fundamentarea costurilor pentru finanarea de baz...19 BIBLIOGRAFIE...22 ANEXE..23

2 Bucuresti, 2012

1. SISTEMUL BUGETAR

1.1 Continutul conceptului de buget In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionarea veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a cheltuielilor si a veniturilor publice, fara specificare vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale. In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite:

bugetul economiei nationale; bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice).

Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste sunt publice sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). De regula, este un buget informativ, orientativ si nu este executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar-economica, politica si sociala a guvernului. Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice.Bugetul public se supune in mod obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. Dupa aprobarea de catre

3 Bucuresti, 2012

Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice. Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. Astfel, intr-un stat unitar (spre exemplu, Romania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere: bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. Aceasta este o strucurare simplificata a sistemului bugetar care insa, in Romania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, este reprezentat de un sistem unitar de bugete: "resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituitii publice cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului financiar"1. In statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei, bugetele statelor membre, ale provinciilor sau ale landurilor si bugetele locale. O problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar. Aceasta repartizare se face in raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice. Ca regula generala, toate impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat, iar impozitul pe avere se face venit la bugetele locale. Impozitele pe venituri se repartizeaza intre organele administratiei centrale si locale, in functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului. Continutul Bugetului de Stat: Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe prti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole si articole au destinatie precis si limitat.Numrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. In bugetul de stat sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe parcursul unui an poate fi

1Legea

Finantelor Publice nr. 72 din 12 iulie 19964 Bucuresti, 2012

majorat din Fondul de rezerv. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda autonom, metoda majorrii (diminurii) si cea a evalurii directe. Prin metoda autonom la ntocmirea bugetului se iau drept baz veniturile si cheltuielile ultimului buget a crui executie a fost ncheiat si se efectueaz evaluri forfetare. Metoda majorrii (diminurii) se bazeaz pe rezultatele exercitiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi determinndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si cheltuielilor. Metoda evalurii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit si fiecare categorie de cheltuieli.

1.2 Principiile bugetare Principiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar. Scopul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului public. In tara noastra, aceste principii bugetare sunt precizate in legea finantelor publice, mentionata mai inainte. Principiile bugetare sunt urmatoarele: 1. principiul universalitatii bugetului; 2. principiul unitatii bugetului; 3. principiul realitatii bugetare; 4. principiul anualitatii bugetului; 5. principiul echilibrului bugetar; 6. principiul neafectarii veniturilor bugetare; 7. principiul specializarii; 8. principiul publicitatii bugetului;5 Bucuresti, 2012

1.Principiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturile si cheltuielile unui nivel al autoritatii publice trebuie sa fie cuprinse in proiectul de buget pe total venituri si cheltuieli (pe doua pozitii distincte) astfel incat, organul legislativ sa poata aprecia si aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor. 2.Principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor. 3.Principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei nationale, adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la realitatea economico-sociala. 4.Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul. De regula, bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii douazeci de ani insa, s-a incetatenit tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. Pe de o parte, bugetul multianual, cu caracter informativ si, pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat, pe de alta parte. 5.Principiul echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor statului sa se realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. Potrivit conceptiei clasice asupra finantelor publice asigurarea echilibrului financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici financiare a autoritatii publice. In prezent, se poate admite un anumit deficit bugetar la nivel anual, in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval mai mic sau mai mare de timp. In functie de cum au fost cheltuiti banii, un astfel de deficit ar putea avea chiar efecte pozitive, contribuind la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta, in viitor, o crestere a bazei generatoare de venituri publice. 6.Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit o odata incasat se administreaza global, fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor; aceasta inseamna, in cuvinte mai putine, ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate. 7.Principiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat, atat cheltuielile cat si veniturile, nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat, adica cheltuielile pe destinatii si veniturile pe tipuri de impozite si taxe. Astfel, prin vot Parlamentul acorda o autorizatie executivului nu in6 Bucuresti, 2012

mod global, ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. In vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor. 8.Principiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de Parlament sa fie publicat in presa (la noi in tara in Monitorul Oficial si in presa centrala) pentru ca astfel contribuabilii sa cunoasca suma globala si structura veniturilor si cheltuielilor statului. 1.3 Competente si responsabilitti n procesul bugetar Guvernul elaboreaz anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurrilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobrii Parlamentului.Aceste bugete, precum si cele ale fondurilor speciale, ale creditelor externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprob prin lege. Bugetele institutiilor publice autonome se aprob de organele abilitate n acest scop, prin legi speciale. Bugetele institutiilor publice finantate partial din bugetele de stat sau cele ale asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate integral se aprob de ctre ordonatorul de credite ierarhic superior al acestuia. Bugetele institutiilor publice care se finanteaz integral din venituri proprii, se aprob de ctre organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior, iar bugetul Trezoreriei statului prin HG. In cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n termen legal, dar nu au fost adoptate de Parlament pn la 15 decembrie atunci Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgent.

7 Bucuresti, 2012

2.Elaborarea Bugetului de Stat

2.1Elaborarea Proiectului Bugetului de Stat Bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de catre puterea executiva, deoarece numai guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. In cadrul puterii executive, ca regula generala, proiectul de buget se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor. Elaborarea proiectului de buget incepe inca de la jumatatea anului precedent, pentru ca de atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc deja executia bugetului din penultimul an. Elaborarea proiectului de buget se face concomitent pentru toate verigile organizatorice ale statului.Proiectul de buget guvernamental, inainte de a fi dezbatut in Parlament, se supune analizei comisiilor de specialitate ale Parlamentului care au dreptul de a propune modificari si intocmesc un raport. Dupa dezbaterile din comisii, proiectul se supune discutiei si aprobarii in plenul Parlamentului, impreuna cu raportul comisiilor. In final, Parlamentul aproba proiectul de buget pe fiecare tip de sursa si destinatie de cheltuieli. Prin votarea proiectului de buget rezulta legea bugetului, care aproba cheltuielile si veniturile statului, dar si autorizeaza guvernul sa inceapa executia bugetului. Elaborarea proiectului de buget se bazeaz pe: prognozele indicatorilor macroeconomici i sociali din anul bugetar pentru care se ntocmete bugetul i ale celor pentru urmtorii trei ani; politici fiscale i bugetare; prevederile memorandumurilor de finanare, de nelegere sau ale altor acorduri internaionale cu organisme i instituii financiare internaionale, semnate i/sau ratificate; politicile i strategiile sectoriale, prioritile stabilite n formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; programele ntocmite de ctre ordonatorii principali de credite n scopul finanrii unor aciuni de ansamblu, programe ce sunt nsoite de estimarea anual a performanelor fiecrui program;8 Bucuresti, 2012

propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum i de transferuri consolidabile pentru autoritile administraiei publice locale; posibilitile de finanare a deficitului bugetar. Aceti indicatori sunt elaborai de organele abilitate, pn la data de 31 martie a anului

curent, urmnd a fi actualizai pe parcursul desfurrii procesului bugetar. Procesul elaborrii proiectului de buget se desfoar pe baza unui calendar ce stabilete termenele limit pentru fiecare subetap a acestuia.

2.2 Calendarul procesului bugetar este prezentat astfel: 1. Ministerul Finanelor Publice nainteaz Guvernului, pn la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale i bugetare pentru anul bugetar pentrucare se elaboreaz proiectul de buget i urmtorii ani, mpreun cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite; 2. Guvernul aprob obiectivele politicii fiscale i bugetare, precum i limitele de cheltuieli pn la data de 15 mai, dup care informeaz comisiile pentru buget, finane i bnci ale Parlamentului asupra principalelor orientri ale politicii sale macroeconomice i ale finanelor publice; 3. Ministerul Finanelor Publice transmise ordonatorilor principali de credite, pn la data de 1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care specific contextul macroeconomic pe baza cruia se ntocmesc proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum i limitele de cheltuieli aprobate de Guvern; 4. Ministerul Finanelor Publice formuleaz propuneri pentru modificarea limitelor de cheltuieli datorit schimbrii cadrului macroeconomic, ce sunt adoptate de ctre Guvern i apoi trasmise ordonatorilor principali de credite, n vederea definitivrii proiectelor de buget; 5. Ordonatorii principali de credite au obligaia ca, pn la data de 15 iulie a fiecrui an, s depun la Ministerul Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i estimrile pentru urmtorii 3 ani, nsoite de documentaii i fundamentri detaliate;

9 Bucuresti, 2012

6. Camera Deputailor i Senatul, cu consultarea Guvernului, i aprob bugetele proprii i le nainteaz Guvernului n vederea includerii lor n proiectul bugetului de stat; 7. Autoritile administraiei publice locale au obligaia de a transmite propunerile de transferuri consolidabile i de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; 8. Ministerul Finanelor Publice examineaz proiectele de buget i poart discuii cu ordonatorii principali de credite, urmnd ca proiectele de buget i anexele la acestea, definitivate s fie depuse la Ministerul Finanelor Publice, pn la data de 1 august a fiecrui an. n caz de divergen, hotrete Guvernul; 9. Ministerul Finanaelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite i a bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectelor bugetare, pe care le depune Guvernului, pn la data de 30 septembrie a fiecrui an. Proiectul legii bugetului de stat este nsoit de un suport privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget i proiecia acestuia n urmtorii trei ani. Raportul i proiectele legilor bugetare anuale exprim politica fiscal-bugetar a Guvernului, precum i informaii relevante n domeniu. 10. Dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare i de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel trziu pn la data de 15 octombrie a fiecrui an. Totodat, n bugetul de stat se include Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului i Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului. Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului se repartizeaz unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat i ai bugetelor locale, pe baz de hotrri ale Guvernului, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n timpul exerciiului bugetar. Alocarea de sume pentru bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat ctre bugetele locale pentru investiii finanate parial din mprumuturi externe, dup caz. Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului se poate majora n cursul anului bugetar cu creditele bugetare anuale (aferente sarcinilor care au fost desfiinate sau amnate) ale ordonatorilor principali de credite bugetare, finanai din bugetul de stat.10 Bucuresti, 2012

Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului se repartizeaz unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat i ai bugetelor locale, pe baz de hotrri ale Guvernului, pentru finanarea unor aciuni urgente n vederea nlturrii efectelor unor calamiti naturale i sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. n cursul exerciiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, n funcie de necesitile privind asigurarea sumelor pentru nlturarea efectelor calamitilor naturale. ntocmirea proiectului legii bugetului de stat constituie rezultatul primei etape a procesului bugetar, respectiv elaborarea bugetului de stat.

2.3 Examinarea i aprobarea proiectului buget de stat Dup ntocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii i aprobrii Parlamentului. n cadrul celei de a doua etape a procesului bugetar distingem urmtoarele faze: dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizarea proiectului; ntocmirea Raportului comun; dezbaterea general n edina comun a celor dou camere ale Parlamentului; votarea legii bugetului de stat; promulgarea legii bugetului de stat de ctre Preedintele rii; publicarea legii bugetului de stat n Monitorul Oficial.

Etapele examinrii i aprobrii proiectului bugetului de stat sunt: 1.Proiectul bugetului de stat, la care este anexat bugetul fondului de asigurri sociale de sntate, este depus la Parlament de ctre Guvern mpreun cu Raportul privind situaia economic i financiar a rii i protecia acesteia n viitor i cu proiectul legii bugetare anuale. 2.Aceste documente sunt examinate de ctre comisiile permanente ale fiecrei Camere (Comisia de buget i finane i alte comisii interesate), care i dau avizul. Totodat, examinarea este realizat i de ctre Compartimentul tehnic-legislativ al fiecrei Camere. La nivelul acestor comisii, unde are lor examinarea, sunt formulate i amendamente. Dac acestea mresc deficitul bugetar sunt necesare analize i discuii cu reprezentanii Guvernului pentru gsirea de soluii optime.11 Bucuresti, 2012

Comisiile permanente, precum i Compartimentul tehnic-legislativ comunic avizul adoptat i amendamentele propuse reunite ntr-un raport comun. 3. n edina comun a celor dou camere ale Parlamentului are loc dezbaterea att a proiectului bugetului de stat ct i a raportului comun privind amendamentele.dezbaterea proiectului de buget se realizeaz pe ansamblu, pe pri, capitole, subcapitole, titluri articole, i alineate, dup caz, i pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum i creditele de angajament pentru aciuni multianuale. La aceast dezbatere general particip i primul-ministru, care expune motivele ce au condus la elaborarea proiectului bugetului de stat, a proiectului legii bugetare anuale i a Raportului privind proiectul legii bugetului de stat. 4. Adoptarea Legii Bugetului de stat se efectueaz pe baza votului de ansamblu a legii, care poate fi deschis sau secret. 5.Legea Bugetului de stat este supus promulgrii de ctre preedintele rii, dup care este publicat n Monitorul Oficial. Legea bugetului de stat intr n vigoare de la data publicrii. Legile bugetare cuprind: la venituri, estimrile anului bugetar; la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizrile coninute n legi specifice, n structura funcional i economic a acestora; deficitul sau excedentul bugetar, dup caz; reglementri specifice exerciiului bugetar.

Anexele legilor bugetare cuprind: sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; bugetele ordonatorilor principali de credite i anexele la acestea; sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i criteriile de repartizare a acestora; alte anexe specifice.

12 Bucuresti, 2012

Dac legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar. Guvernul ndeplinete sarcinile prevzute n bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputnd depi, de regul, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepia cazurilor deosebite, temeinic justificate de ctre ordonatorii principali de credite, sau, dup caz, 1/12 din sumele propuse n proiectul de buget, n situaia n care acestea sunt mai mici dect cele din anul precedent. Instituiile publice i aciunile noi, aprobate n anul curent, dar care ncep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmtor, vor fi finanate, pn la aprobarea legii bugetare, n limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse n proiectul de buget. Legile bugetare anuale pot fi modificate n cursul exerciiului bugetar prin legi de rectificare elaborate cel mai trziu pn la data de 30 noiembrie. Acestor legi rectificative li se aplic aceleai proceduri ca i legilor bugetare anuale iniiale.

2.4.Propuneri pentru bugetul din 2012 ale unor oamenii de afaceri:

Dan Ostahie, proprietarul i preedintele retailerului de electronice, electrocasnice i produse IT Altex: Obiectivele BNR (ce privesc inta de 2% pentru inflaie) i cele ale Guvernului (ce privesc reducerea deficitului bugetar la mai puin de 2% din PIB i creterea investiiilor) nu rspund nevoilor legitime privind creterea economic i creterea nivelului de trai n Romnia.

Ovidiu Wencz, executivul care a ocupat timp de nou ani funcia de director general al productorului de mezeluri Campofrio: Ar trebui revizuit structura de personal n raport cu media european, adic s se vad ci contribuabili corespund unui funcionar n Romnia i cum este la nivel european. Iar dac se constat c sunt prea muli, s se ia msurile manageriale necesare. Eu reduceam numrul de angajai atunci cnd vnzrile - i implicit producia - de mezeluri scdeau, e aritmetic simpl. Sigur vor fi rezultate de optimizare bugetar n aceast zon dac se iau deciziile corecte.

Mihai Matyas, directorul general al La Fntna, cel mai mare mbuteliator local de ap n watercoolere (sisteme de rcire-nclzire): Problema principal la bugetul de stat o reprezint faptul c nu este asumat de ctre toi cei care au participat la execuia

13 Bucuresti, 2012

acestora. Toi cei care iau decizii privind cheltuirea banilor publici trebuie s poarte responsabilitatea pentru ceea ce au semnat, la fel cum se ntmpl n firmele private.

Jean Valvis, proprietareul Valvis Holding: Investiiile nu ar trebui s sufere mai ales n domeniile unde Romnia are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura. Nu vd cum altfel Romnia ar putea iei cu bine din acest rzboi economic mondial. Mai cred c nu ar trebui susinute sectoarele cu datorii i pierderi. Nu trebuie investii bani n aceti zombie economici.

Gabriel Crlig, proprietarul Jolidon: Este cert c nu trebuie tiate investiiile. Ar trebui n primul rnd revitalizate investiiile i consumul. nc mai poate fi restructurat aparatul de stat

3.Studiu de caz: Elaborarea Bugetului unei Universitati 3.1ntocmirea si aprobarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli la instituiile de nvmnt superior Bugetul de venituri si cheltuieli este instrumentul principal de conducere , prognozare si analiz a activittii economico-financiar a institutiei si veriga de baz a structurii bugetului ministerului educaiei, cercetrii, tineretului si sportului. In vederea elaborrii proiectului de buget al instituiei, se au n vedere urmtoarele: -reglementrile si normele n vigoare precum si structura organizatoric existent la momentul ntocmirii lui; -sursele de venituri si baza legal a ncasrii lor; -nivelul preurilor avute in vedere n momentul eleborrii proiectului; -consumurile de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil,luate n calcul; -fundamentarea cheltuielilor n anul de plan fa de anul de baz. In cadrul unei instituii de nvmnt superior , bugetul de venituri si cheltuieli reprezint unul din instrumentele de analiz economico-financiar.El cuprinde resursele financiare pentru realizarea obiectivelor prevzute n planul strategic al instituiei , n perioada exerciiului financiar respective.

14 Bucuresti, 2012

El cuprinde, n structur: -veniturile pe subdiviziunile clasificaiei indicatorilor financiari (capitole, subcapitole, paragrafe) -cheltuielile pe subdiviziunile aceleiasi clasificaii (capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate). Structura bugetului de venituri si cheltuieli este prezentat n anexa nr 1, n conformitate cu normele metodologice nr 16308/1999.Bugetul de venituri si cheltuieli al universitii se definitiveaz si se aprob , cu repartizarea pe trimestre de ctre Ministerul Educaiei , Cercetrii Tineretului si Sportului, dup adoptarea bugetului de stat. odat cu bugetul de venituri si cheltuieli se aprob ca anex , lista cuprinznd cheltuielile de capital, cu defalcare pe surse de finanare, si anume: -venituri proprii; -alocaii cu destinaie special de la bugetul de stat; -surse externe. Prevederile capitolului venituri constituie limite minime, iar cele de la capitolul cheltuieli, limite maxime. Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de ordonatorul principal de credite, se depune de universitate, la trezoreria statului unde are deschide conturile de disponibil, dup care el devineoperaional. Finanarea investiiilor se efectueaz pe baza listelor de investiii aprobate de MECTS2 Veniturile instituiilor de nvmnt superior se compun din: 1.Venituri proprii formate din: -alocaii de la bugetul de stat acordate de ministerul educatiei, cercetarii si tineretului si sportului drept finanare de baz , determinat de numrul de studeni echivaleni scolarizai n cifraaprobat de MECTS precum si de indicele de calitate al fiecrei universiti,calculat pe bazaunor indicatori stabilii de consiliul naional al finanrii nvmntului superior. -venituri proprii realizate din taxe de scolarizare a studenilor romni si strini,taxe delicene,taxe de nscriere, admitere,etc si alte activiti desfsurate de institutie. -donaii, sponsorizri si alte sume nerambursabile si care formeaz finanarea de baz, necesar educrii studenilor.

2 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

15 Bucuresti, 2012

2.

Venituri

din

activitatea

de

cercetare

stiinific,

proiectare,

consultan

si

expertiz,activitate ce funcioneaz pe baza principiilor extrabugetare. 3. Alocaii de la bugetul de stat cu destinaie special (finanarea complementar) : -dotri si alte investiii(dotri, consolidri de imobile, reabilitri cmine studenesti) ; -reparaii capitale ; -subvenii pentru cmine-cantine studenesti precum si pentru cazare individual in afara campusului universitar, subvenii pentru achiziionare de calculatoare pentru studeni ; -burse pentru studeni si doctoranzi ; -aciuni de protecie social , cum ar fi faciliti la costul transportului n comun pentrustudeni ; -realizarea obiectivelor de investiii de natura construciilor noi si n continuare; -realizarea unor proiecte cofinanate din surse externe. 4. Venituri obinute din microproducie,din activitatea staiunilor didactice experimentale, agrdinilor botanice, a centrelor de specializare si perfecionare, a editurilor , activiti ce funcioneaza peprincipiile autofinanrii. 5.Veniturile proprii ale cminelor si cantinelor studenesti, gospodrii anexe, nchirieri de spaii, etc. Veniturile proprii ale instituiilor publice se ncaseaz, se administreaz, se utilizeaz si se contabilizeaz de ctre acestea. Instituiile de nvmnt superior solicit cereri documentate pentru alocarea sumelor de laforul tutelar,pna n data de 15 ale lunii n curs, n funcie de necesitile din luna urmtoare,dupcum urmeaz: -pentru finanarea de baz, se ntocmeste o not justificativ cuprinznd urmtorii indicatori: - numrul de studeni echivaleni, realizat n luna anterioar ; - costul mediu anual/student echivalent; - sume aferente finanrii de baz ; - sume prevzute n contractul instituional; - sume acordate de la nceputul anului;16 Bucuresti, 2012

- sume rmase de acordat pn la sfrsitul anului; - finanarea solicitat pentru lunax. - venituri cumulate, realizate de la nceputul anului, din care finanare de baz; - venituri totale prevzute n bugetul de venituri si cheltuieli, din care finanarea debaz; - cheltuieli totale prevzute n bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea de baz; - cheltuieli cumulote, efctuate de la nceputul anului; - cheltuieli estimate pentru luna x; - pentru finanarea complementar: 1. subvenii cmine-cantine: - subvenia prevzut n contractul complementar; - subvenia acordat de la nceputul anului; - venituri realizate pna la sfrsitul lunii n curs; - cheltuieli efectuate de la nceputul anului pna la finele lunii n curs; - disponibil la sfrsitul lunii n curs; - venituri estimate a se realiza n luna x; - cheltuieli estimate a se realiza n luna x; - subveniile solicitate a fi acordate n luna x; 2. dotri: -sume stabilite a se acorda prin contractul complementar; - sume acordate de la nceputul anului; - sume ce mai pot fi acordate pn la sfrsitul anului; - pli efectuate pna la sfrsitul lunii anterioare; -sume rmase neutilizate; - cheltuieli estimate a se realiza n luna pentru care se solicit sumele; - sume solicitate. 3. reparaii capitale: - sume stabilite a se acorda prin contractul complementar; - sume acordate de la nceputul anului; - cheltuieli efectuate pn la finele lunii n curs; - disponibil la sfrsitul lunii n curs;17 Bucuresti, 2012

- cheltuieli necesare pentru luna n curs; - sume solicitate pentru luna n curs. 4. burse studeni romni si i strini bursieri ai statului romn: - sume prevzute n contractul complementar; - numr de studeni fizici efectiv realizat n luna precedent; - bursa medie lunar ce revine unui student; - sume necesare/lun; 5. faciliti pentru transportul n comun al studenilor: - sume prevzute n contractul instituional; - sume acordate de la nceputul anului pna la sfrsitul lunii ; - sume ce se mai pot acorda pn la sfrsitul anului; - costul mediu lunar al reducerii tarifului la transport; - necesar de fonduri pentru luna.. 6. obiective de investiii: - sume stabilite n comtractul instituional; - sume acordate de la nceputul anului; - sume ce mai pot fi acordate pn la sfrsitul anului; - pli efectuate pn la sfrsitul lunii anterioare celei de solicitare a plii; - sume rmase neutilizate; - cheltuieli estimate a se realiza n luna de plat; - sume solicitate. Notele justificative sunt semnate de ordonatorul de credite si poart viza de CFP3. n bugetul de venituri si cheltuieli sunt fundamentate si prevzute urmtoarele categorii decheltuieli: 1. cheltuieli pentru activitatea de baz, n care se cuprind cheltuielile curente si de capital care asigur buna funcionare a instituiilor pentru instruirea studenilor, masteranzilor si doctoranzilor; 2. cheltuieli pentru activitatea de cercetare stiinific,proiectare,consultan,expertiz; 3. cheltuieli din alocaii bugetare , cu destinaie special: - pentru cmine-cantine, achiziii calculatoare pentru studeni,cazare individual;3 Control Financiar Preventiv

18 Bucuresti, 2012

- reparaii capitale; - protecie social a studenilor; - dotri si alte investiii; - burse; - realizarea unor obiective de investiii. 4. cheltuieli pentru microproducie, activitatea staiunilor didactice experimentale, a grdinilor botanice, a centrelor de specializare si perfecionare si a editurilor; 5. cheltuieli din regia de cmin-cantin; 6. cheltuieli ale programelor finanate din surse externe nerambursabile. Alocaiile de la bugetul de stat privind finanarea de baz sunt virate de la titlul transferuri,ele reprezentnd o plat pentru o prestare de serviciu( scolarizarea unui numr de studeni aprobaide minister). Aceste sume, mpreun cu sumele destinate burselor,transportului n comun a studenilor,precum si obiectivelor de investiii sunt finanate pe baza contractului instituional.soldul conturilorde disponibil rmase la sfrsitul anului se reporteaz n anul urmtor, avnd aceasi destinaie. Sumele obinute pe baze competiionale pentru subvenii cmine-cantine, reparaiicapitale,dotri si alte investiii sunt finanate pe baza contractului complementar, ncheiat ntreuniversiti si ministerul educaiei si cercetrii. soldul contului de disponibil rmas la fineleanuluicalendaristic,se regularizeaz cu bugetul statului pna la data de 15 ianuarie al anului urmtor.

3.2Fundamentarea costurilor pentru Finanarea de Baz Costurile implicate pret unui student din ciclurile 1 si 2 de studii sunt determinate deurmtoarele cheltuieli principale: - cheltuieli pentru asigurarea pregtirii didactice (cheltuieli de personal, cheltuieli material necesare desfsurrii activitilor didactice, cheltuieli administrative necesare susinerii procesuluididactic) - cheltuieli administrative pentru funcionarea structurilor de nvmnt (catedr, facultate,universitate).19 Bucuresti, 2012

Veniturile instituiei Direcia de informatizare transmite serviciului contabilitate pna la 15 mai a anului anteriorcelui de plan, veniturile de realizat pentru anul calendaristic urmtor, n funcie de numrul destudeni,masteranzi si doctoranzi nscrisi la studii , precum si a taxelor aprobate de biroul senatului. a.modul de dimensionare a cheltuielilor de personal -pe baza statelor de funcii a fiecrei faculti , aprobate de rectorul universitii si avnd vizade CFP, se ntocmeste necesarul de personal pentru fiecare facultate si servicii. servicial salarizaretrimite serviciului contabilitate , pna la data de 15 mai , a anului anterior celui de plan,sumanecesar plii salariilor pe faculti , departamente, servicii., inclusiv datoriile ctre bugetul statului. -pe baza planului de deplasare existent la fiecare facultate sau departament, se estimeaz necesarul de fonduri pentru deplasrile interne si externe. - pe baza preurilor tichetelor de mas si a politicii conducerii de acordare a acestora se calcuelas suma necesar pentru plata tichetelor de mas de catre servicial contabilitate. b.modul de calcul a cheltuielilor materiale - se stabilesc pe baza consumurilor materiale a anului precedent si preurile actuale dinmomentul ntocmirii B:V:C:-ului.Datele astfel determinate de direcia economic, pe bazasolicitrilor structurilor existente n universitate, se comunic serviciului contabilitate , pna celtrziu n data de 15 mai a anului precedent celui de plan. c. modul de calcul al burselor - n funcie de numrul fizic al studenilor beneficiari de burse si de cuantumul stabilit prinregulament,se stabileste suma necesar plii burselor.numrul de beneficiari de burse va fi transmis de direciade informatizare la solicitarea ministerului educaiei si cercetrii. d. modul de calcul a necesarului de reparaii curente, reparaii capitale si cldiri noi. - se inventariaz necesarul de lucrri de reparaii pentru anul urmtor.se consider reparative curent acea reparaie care are valoarea de pna la 5 % din valoarea cldirii supusreparaiei,reparaie capital care are valoare de pna la 60% din valoarea cldirii ce necesitreparaii.20 Bucuresti, 2012

Pentru reparaiile capitale si lucrrile de construcii noi sau n continuare, se fac propuneriseparate pe surse de finanare,pentru lucrrile nominalizate , care vor nsoi proiectul de bugetnaintat M.E.C.-ului, pna la data de 15 mai ale anului precedent celui de plan. e. modul de calcul a necesarului de cari,obiecte de inventar,etc - se inventariaz necesarul de astfel de obiecte si se intocmeste planul de achiziie. n funcie de valorile cumulate pe universitate se procedeaz la executarea modalitii delicitaii pentru fiecare tip de achiziii, n funcie de legislaia n vigoare, efectuate de direciaeconomic . Pe baza datelor primite de la fiecare compartiment menionat mai sus, se ntocmestebugetul de venituri de ctre directorul general administrativ, iar n lipsa acestuia de ctreprorectorul cu resurse financiare.

21 Bucuresti, 2012

BIBLIOGRAFIE 1. Lazar D., Inceu A., Bugetulfuncional(line item budget) i Metoda bugetara baz zero (zero base budgeting zbb),Revista TransilvandetiineAdministrative, 2(11),pp.86-91 2. Lazar D., Inceu A., ProgramareaPlanificareaSistemului BugetarPPBS, RevistaTransilvandetiineAdministrative3(12),2004,pp.168-174 3. Ichim Cristian, Fundamentareaindicatorilorbugetarincadrulprocesului bugetarlocal 4. Ordonana de urgen nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finanele publice locale, publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003, aprobat cu modificri prin Legea nr. 108/2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 336/2004 5. Legea Finantelor Publice nr. 72 din 12 iulie 1996 6. Legea nr 500/2002 privind finantele publice2002 7. www.wikipedia.com 8. www.scholar.google.ro

22 Bucuresti, 2012

ANEXE

MinisterulEducatieisiCercetarii

Universitate.BUGETULINSTITUTIILORPUBLICESIACTIVITATILORFINANTATEINTEGRALSAUPARTIALDI NVENITURIPROPRII ACTIVITATIFINANTATEINTEGRALDINVENITURIPROPRII 2006 Cap.65.10"nvatamant" RON Bugetinitial VENITURI-TOTAL 0,00 33.10.5 VENITURICURENTE(CONTRIB.ELEV.SISTUDENTILORPTINTERNATECAMINECANTINA) 0 43.10.0 SUBVENTIIPENTRUINSTITUTIIPUBLICE 9 CHELTUIELITOTAL 01 10 10,01 10.02 10.02.0 4 10.03 10.03.0 1 10.03.0 2 10.03.0 3 10.03.0 4 20 20.01 20.01.0 1 20.01.0 2 20.01.0 3 20.01.0 4 20.01.0 5 20.01.0 6 20.01.0 7 20.01.0 8 20.01.0 9 20.01.3 0 CHELTUIELICURENTE(01=10+20+30+40+50+51+55+57+59) TITLULICHELTUIELIDEPERSONAL Cheltuielisalarialeinbani Cheltuielisalariainnatura Locuintadeserviciufolositadesalariatsifamiliasa Contributii Contributiideasigurarisocialedestat Contributiideasiguraridesomaj Contributiideasiguraridesanatate Contributiideasiguraripentruaccidentedemunca siboliprofesionale TITLULII BUNURISISERVICII Bunurisiservicii Furnituridebirou Materialepentrucuratenie Incalzit, iluminatsi fortamotrica Apa,canalsisalubritate Carburantisilubrifianti Piesedeschimb Transport Posta,telecomunicatii,radio,t.v.,Internet Materialesiprestari deserviciicucaracterfunctional Alte bunurisiserviciipentruintretinere sifunctionare 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,00

23 Bucuresti, 2012

20.02 20.03 20.03.0 1 20.03.0 2 20.04 20.04.0 1 20.04.0 2 20.05 20.05.0 1 20.05.0 3 20.05.3 0 20.06 20.06.0 1 20.06.0 2 20.11 20.13 20.14 20.30 20.30.0 1 20.30.0 2 20.30.0 4 20.30.0 7 20.30.3 0 70 71 71.01 71.01.0 1 71.01.0 2 71.01.0 3 71.01.3 0

Reparatiicurente Hrana Hranapentruoameni Hranapentruanimale Medicamentesimaterialesanitare Medicamente Materialesanitare Bunuridenaturaobiectelordeinventar Uniformesiechipament Lenjeriesiaccesoriidepat Alte obiectedeinventar Deplasari,detasari,transferari Deplasariinterne, detasari,transferari Deplasariin strainatate Carti,publicatiisimaterialedocumentare Pregatireprofesionala Protectiamuncii Altecheltuieli Reclamasipublicitate Protocolsireprezentare Chirii FondulPresedintelui/Fondul cinducatoruluiinstitutiei publice Altecheltuieli cubunurisiservicii CHELTUIELIDECAPITAL(70=71+72) TITLULXACTIVENEFINANCIARE Activefixe(inclusivreparatiicapitale) Constructii Masini,echipamentesimijloacedetransport Mobilier,aparatura biroticasialteactivecorporale Alteactivefixe (inclusivreparatiicapitale) ORDONATORDECREDITE

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,00 0,00

DIRECTOR GENERAL

24 Bucuresti, 2012

MinisterulEducatieisiCercetarii

UniversitateaBUGETULINSTITUTIILORPUBLICESIACTIVITATILORFINANTATEINTEGRALSAUPARTIALDINVEN ITURIPROPRII ACTIVITATIFINANTATEINTEGRALDINVENITURIPROPRII 2006 Cap.65.10"nvatamant" RON Bugetinitial VENITURI-TOTAL 33.10.0 5 33.10.0 8 33.10.1 4 33.10.2 0 33.10.5 0 37.10.1 0 01 10 20 30 59 70 71 71.01 79 81 81.01 81.01.0 1 TAXESIALTEVENITURIININVATAMANT VENITURIDINPRESTARISERVICII CONTRIB.ELEV.SISTUDENTILORPTINTERNATECAMINECANTINA VENITURIDINCERCETARE ALTEVENITURIDINPRESTARISERVICII SIALTEACTIVITATI DONATIISISPONSORIZARI CHELTUIELITOTAL CHELTUIELICURENTE(01=10+20+30+40+50+51+55+57+59) TITLULICHELTUIELIDEPERSONAL TITLULII BUNURISISERVICII TITLULIIIDOBANZI TITLULIXALTECHELTUIELI CHELTUIELIDECAPITAL(70=71+72) TITLULXACTIVENEFINANCIARE Activefixe(inclusivreparatiicapitale) OPERATIUNIFINANCIARE(79=80+81) TITLULXIIIRAMBURSARIDECREDIT Rambursaridecrediteinterne Rambursaridecrediteinterne contractatedeordonatoriidecredite 0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0 ORDONATORDECREDITE DIRECTOR GENERAL

25 Bucuresti, 2012