EINE TRILOGIE0 ISTORIA GERMANA A

LITERATUREI ROMANE

CRITICADE

4' I-104

e&

B. P. HASDEUsaio*

SE VINDE IN FOLOSUL SOCIETATII MILCOVUL"pentru ajutorul studentilor Basarabeni.

EDITIUNEA I.

BUCURESCISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU

Strada BerzeT, 59.822.

1-.1)'*

'0"

EINE TRILOGIE0 ISTORIA GERMANA A

LITERATUREI ROMANE

CRITICADE

s,1047

044, i

"0" B. P, H ASDE C1 °IP-

SE VINDE IN FOLOSUL SOCIETATII MILCOVUL"fientru ajutorul student ilor Basarabeni.

EDITIUNEA I.

BUCURESCISTABILIMENTIJICILAFIC I. V. SOCECU

co SItkacov,berzeu sq1892.

..

.

j*$.'

,

ts">-c

FINE TRILOGIE

r

I.

0 ISTORIE A LITERATUREI ROMANE

IN LIMBA GERMANA

Dr. W. Rudow, Geschichte des rumiinischen Schrifttumsbis zur Gegenwart, ausgearbeitet mit Unterstiitzung derangesehensten Schriftsteller, durchgesehen and erganzt inaAuftrage des Bukarester Cultusministeriums von Prof. 7.Negruzzi and G. Bogdan. Herausgegeben mit Unterstiitzungdes Kg1. Preuss. Cultusministeriums. Wernigerode, 1892.

Sub acest titlu aparu de una Ali ocarte, care '§i propune a imbrAti§a in-trega desvoltare a literaturei nOstre, dela primele ei inceputuri pang, in anul1892. Lucrata in nisce imprejurari fOrtefavorabile, subventionata de 2 minis-

=

6 EINE TRILOGIE"

tere, revisuita de d. Prof. J. Negruzzi§i G. Bogdan, ne puteam a§tepta la olucrare originals §i solids,, la o publi-catiune din cele mai folositOre. Acestasperanta o §i exprimase presa de din-colo de Carpati §i revista Familia"din Oradea Mare anuntase cititorilor seiin diferite rinduri treptata elaborare acar ii d-lui Rudow, insotind-o cu celemai magulitOre incurajari. Autorul in-su§1 pare a fi luat in serios acel corde elogil premature, incheiandu-§1 car-tea cu aceste cuvinte : Nu me potsepara de dinsa fara a nu multumiinc'odata pentru sprijinul oficial nece-rut §i deci indoit de binevenit, apoi pen-tru nisce apreciari a§a de onorgtOre,ca ea a§ fi neindoios cel mai compe-tent neroman, ca a§ fi intrecut pe pre-decesorii mei romani, ba chiar in ge-nere ca a§ fi dat prima tratare sciin-ifica a materiel."

.

EINE TItiLOGIE

Acesta ne-o spune insu.l autorul §inu o singura data, ci, chiar in corpulearth (p. 15), nu uita a multumi dinnot tuturor celor earl 1-au sprijinit ina sa opera, in special inaltelor Ministerede culte din Berlin §i din Bucuresci",precum §i celor cart prin publicitateau contribuit, ca opera sa fie a§tep-tata cu nespusa nerabdare dincolo §idincOce de Carpati".

Cu o nespusa nerabdare" am luatdar in many cartea d-lui Rudow. Noia§tia, tineri filologi §i literati, earl deani ne ocupam cu limba §i literaturanationala, cunOscem prea bine greuta-tile, lacunele §i pedicile de tot felul,ce stan in drumul muncitorului, sprea nu a§tepta cu nerabdare §i a nu sa-luta cu bucurie on -ce seriOsa opintirepe un teren atat de putin cultivat. Nu-mai o staruinVi indelungata, unity c'orara capacitate, ar putea duce la bun

-

1

7

8 ntINE TRILOGle

capet, in starea actual a studiilor, ointreprindere de asemenea nature.

Dar, de catva timp, sintem °bidnuiti cu atatea surprinderi pe serna n6s-tra din partea eruditiunil germane, incat la aparitiunea acestei noue publi-catiuni, ne giceam: In dupa a-tatea zadarnice opintiri din partea n6s-tra, iata pe un savant strain, care vinesa ne invete, in ce mod sa judecammonumentele literare ale trecutului sicu ce mesura sa apreciam productiu-nile moderne ale spiritului roman ! Desigur, acest strain ne va fi visitat indiferite rinduri tOra, ne cun6sce binelimba, traiul §i aspiratiunile va fi stu-diat cu asiduitate tesaurele AcademielnOstre, va fi consultat cu sciinta §i

met6da izvOrele, se va fi informat lalocurile cele mai competente i, dupao munca staruitore, vine sa face cu-noscut lumii o literature abia cunos-

,

sfiqit,

_ .s

EINE TRILOG}IEtL 9

cuts, §i abia studiata in propria el tern,adaogand ast-fel inc'o veriga in lantulimens al literaturei universale

i deprin§i cum sintem a ne a§teptala lucruri marl, la traditionala Grand-lichkeit" a sciintel germane, al no§tris'au §i grabit a celebra, inainte Incade nascere, productiunea de mult a§-teptata dincolo §i dincOce de Carpati."

D. dr. Rudow e un tiller, care a fl-cut studil teologice §i a invetat lim-bile danesa, olandesa, romana §i por-tugesa in societatea elevilor unui se-minar din Hamburg. De atunci d-sa sepuse a traduce din limbile cele maivariate, intr'altele §i poesil populareromane.

Ca traducetor, d. Rudow posed,6re-care talent §i merita a sta alatureade Kotzebue §i Franken, earl all servit

!"

10 ,,FINE TRILOGIEu

de interpreti muses nOstre populare inGermania.

Din nenorocire, nu tot atat de favo-rabil ne putem exprima despre activi-tatea sciintifica a autorului. Tesa sade doctorat despre Versificarea §i stilulcantecelor populare romane" (Halle,1886) e fOrte slaba §i cele cate-va re-censiuni de carti romanesci publicatein Revista lui Gr Ober nu poseda o maimare valOre.

Tata titlurile, cu earl d. Rudow s'apresintat inaintea sciintel, cand intre-prinse a scrie Istoria literaturei ro-mane.

Cartea d-sale se deschide cu o seriede notice istorice luate din fantane in-vechite, indoielnice §i de a treia mana,relevand asertiuni, unele contestabile,altele neexacte §i de mult combatutede sciinta istorica romana (ca existentaunei Academii in timpul lui Alexandru

tiNE TRI1OGIE° 11

cel Bun). Partea cea mai originals aacestel prime parti o form6za, conside-ratiunile de actualitate politic, (cf. p.14, 38, 72, 137, 142, 143, 181, 211),pentru care d. Rudow pare a posedao deosebita predilectiune. Cartea satranspire adesea ast-fel de veleitati,straine de istorie, §i mai straine de li-terature, §i debitate intr'un ton de po-lemica nedemn de adeverata sciinta.Asemenea tirade militante de ura in-ternationala, sint surprinletOre in guraunui fost teolog, caruia ar trebui sa-1fie mai familiare sentimente de fratie§i de umanitate.

In locul for ar fi fost mult mai ni-merit a se da cate-va notiuni desprelimbs, despre originea §i raporturile elcu limbile surori, despre dialectele §ielementele ei constitutive, despre in-tinderea teritoriala §i despre treptataformatiune a unei limbi literare.

12 EINE TRILO GEE

T6te aceste lucruri indispensabile lip-sesc cu desavir§ire din Literatura ro-mana a d-lui Rudow. 0 jumatate pa-gina e ocupata de un text subiectiv,prin care tinde a demonstra latinita-tea mai mult de cat italiana" a limbein6stre: inteinsul aflam, ca descrie" eo expresiune teranesca §i ca locuiesc,almar" sint latinisme stravechi.... Inloc de un specimen tendentional, d.Rudow ar fi facut mai bine sa recurgapentru acest scop la un text curat po-pular, cantec sat basm, care ar fi pu-tut da o demonstratiune mai peremp-toria tesei alminterea de mult admisa desciinta occidentals despre romanitatealimbei nOstre.

Intrand in cercetarea primel epocea istoriei nOstre literare, autorul de-clara din capul locului (p. 16), ca spa-tiul nu -i permite a vorbi de literaturapopulara, adica de elementul cel mai

EINE TRILOGIE 13

original al spiritului roman. Prin omi-terea intentionall a unui factor literaratat de important, d. Rudow a pro-nuntat insu§1 sent* de condamnarea cards sale.

Abordand literatura exclusiv teolo-gica din primele secole, d. Rudow arfi trebuit s, ne spuna din ce izvOre

adapat aceste traduceri, sa insisteasupra caracterului for servil §i s fact,sa reesa contrastul intr'acea limba car-turaresca, dominata de o sintaxa straina,§i intre graiul poporului, ,a§a cum nis'a pastrat in actele limbei vorbite con-timporane. Introducerea din Cuventeden Betrani de d. Hasdet §1 din Cres-tomatia d-lui dr. Gaster i-ar fi pututoferi elementele necesare pentru o ast-fel de expunere preliminara.

Autorul se marginesce a ne da, inloc de tote acestea, o simply in§irarede nume §i carts, reproduse in cea mal

s'ag

14 EINE TRIL 0 GIE u

mare parte dupa manualul d-lui Prof.Ar. Densuanu.

i acolo unde risca vr'o observatiunenoun, e mai tot-d'a-una gre§ita. Ast-fel cu multa surprindere aflaram de lad. Rudow (p. 21), ca Miron Costin ascris prima incercare a unel Istoril alimbei romane". Putem, la rindul nos-tru, asigura pe autor, ca incercarea be-tranului cronicar nu-i mai intinsa de catinsu§i schita autorului asupra limbel ro-mane : ambele numera cat& va rinduri !La p. 133, alta revelatiune filologica :Costache Negruzzi s'a ocupat cu stu-diul limbilor romanice....

Alminterea, d. Rudow, cunoscend sla-biciunea compatriotilor sei pentru ci-tate, are grija a se inconjura c'un a-parat de eruditiune, care va parea Ger-manilor cu atat mai imposant, cu catmajoritatea scriitorilor citati a remasnecunoscuta autorului insu§i al Istoriel

.

EINE TRILOGIE 15

literature! romane. Ce s mai qicemde Infati§area misteriOsa a unor citate,menite probabil a surprinde pe cunos-cetori. Cine, buna-Ora, ar putea ghici,ce insemneza (p. 7) : Z. Bb. 2. 114?sad (p. 19) : Hajdeit, L. S. Buc. 64?

Un alt mod de a cita al autoruluieste a emite o asertiune Ore-care §iaduce apoi in sprijinul el un titlu decarte, fail nice o alta indicatiune. Vor-bind de doina lul Alexandri Dorul Ro-mancei", adica posesiunea until copil,d. Rudow observe, (p. 70) : In reali-tate, negre§it fetele romance de la tOra,ca §i cele din alte Seri sciti sa-§i im-plinesca acest dor". Dupa care urmezacitatiunea : Carra, Histoire de la Mol-dayie et de la Valachie. Jassy, 17771

Autorul §1-ar fi inteles mai bine mi-siunea, credem nos, dace,, din namolul o-perelor teologice traduse, ar fi ales peacelea ce au avut o deosebita inriurire

a

16 EINE TRILOGIEn

asupra desvoltaril spiritului roman, caPsaltirea §i Evanghelia, §i ar fi urma-rit aparitiunea for in decursul vecurilor.Ce folos ar putea trage istoricul literarstrain din acesta nomenclature nemis-tuita dar complete Nicairea nu se a-tinge, nici macar in treat, influentaacestor traduceri pentru formarea unellimbi literare sat urmele lasate, prindesa for citire, in productiunile geniu-lui popular.

Aceea§1 tendenta de reproducere afaptelor marunte §i neinsemnate (incasul de fata) se vadesce in capitolulasupra istoriografiei, ce ar fi putut sadevie cel mai interesant al intregeicard, dace autorul s'ar fi marginit a re-leva doue-trel figuri importante, ca Cos-tin §i Neculcea, §i a extrage din cronicelefor o caracteristica a epocel §i a Omenilor.

Intrega periOda a literature) romanedin primele trei secole ocupa la d. Ru-

.

? .

.

EINE MILO 4IE" 17

dow 18, adica opt-spre-clece ,pagini, incari numele propril umplu cea mai mareparte a spaciului. Pana aci autorul semarginesce a transcrie pur §i simplucand pe d. Densu§anu cand pe d. Phi-lippide, spre a nu mai pomeni de califcu totul elementare, ce figureza in jo-sul acestor pagini.

De aci inainte, de la inceputul se-colului al XIX-lea, doue noue izvOre sedeschid d-lui Rudow, care le utiliseza latot pasul §i cu cea mai deplina incre-dere, de§i ele au remas pangcu totul necunoscute istoricilor no§triliterari.

Primul este Crestomatia romana(pentru clasele superiOre de heel), se-minare, §c6le pedagogice, externate etc.)de d. Prof. I. Man cel d'al doilea

-e f6ia beletristica Familia'', care aducein fie care septamana o paging de sciri

37003 2

astgcli

s.

18 EthE TRILOGIE"

literare, sciintifice, pedagogice, musi-cale etc.

Aceste doue izvOre revin la fie-carepaging §i ele contribue a da cartilRudow un aspect sui generic. D-sa estecel dintal istoric literar, care sa fi re-curs la asemenea mijlOce de informa-tiune. Acuma d'abia intelegem, pentruce autorul se crede superior §i cudrept cuvint ! tuturor predecesorilorsei roman, ba chiar se considerg pri-mul istoric sciintific al literaturei ro-mane.

Mull no§tri poeti sint apretiati cuOre care originalitate §i extracteledintein§ii sint facute cu abilitate.Dar nici aci autorul nu se potsmargini la ceea ce inteadever meritsa fi relevat §i inconjura pe C. Negruzzi,Alexandrescu, Bolintinenu §i Alexandri,c'un cortegiil format de celebritati cutotul necunoscute ca : Felimon? Ari-

d-lui

1." ,

tINE TRILOGIE4 19

cescu, Taut, Baronzi, Georgescu, At.Marienescu... Istoria literature) na-tionale nu se confunclg (WI cu sumacOlelor inegrite §i istoricul literar nutrebue sä se preocupe de cat de aceleindividualitati §i de acele opere, carsau marcat urme adanci in spiritul na-tiunii, lasand pe dii minorum gentiumpe s6ma bibliografilor §i a benedicti-nilor.

Printre poqii no§tri dramatici vedemtrecuti pe roposatul COgglniconu §i pedoctorul Barasch : pe cel dintal, find-ca ar fi scris o piesa Orbul norocos",care insei s' a pierdut" ; pe cel d'aldoilea, fiind-ca ar fi compus (verfasst)o melodrama in 4 acte ! D. Rudow,ca German, s'ar fi cuvenit sa cun6scamacar dupg nume pe autorul odiniOra,celebru al Deborei", tradusg romanescede reposatul naturalist, dr. Iulit Barasch.

Daca d. Rudow 'Arta o aria pgrint6sca

20 EINE TRILOGIE"

grija pieselor pierdute sau curat imagi-nare, apoi cu atat mai mare este so-licitudinea sa pentru cele viitOre. Ast-fel, la p. 188, nu ulta a inregistra intext evenimentul literar, ca Nenitescuvoesce predea teatrului 92 (citesce :in anul 1892) piesa -i abia terminateVlad Tepee.

Alexandri e intovara§it de un cor-tegiti dramatic, represintat de A. Russo,Pelimon, Sion, Taut, Aricescu,Baronzi, Lazarescu.... :

En les citant, seigneur,Vous leur thee trop d'honneur!

i capitolele consacrate poesiel dra-matice sint relativ cele mai bune,unde se manifests acea indepen-denta de apreciare", ce autorul o re-clama la p. 4 a carp' sale.

Pe langa o noun sistema de cri-tica literary dupe numerotaVe (cf. p.

.

sa,

Mania,

tiNE TRILoGiE4

69, 142), se constata la actor o scru-pulositate fare semen in privinta da-

telor. D. Rudow nu se multumesce aindica cronologia evenimentelor lite-

rare dupg ani, dar dupa luni, dar dupaBile (cf. p. 140, 166)--numai third o-rele lipsesc. Acestea sint negre§it lu-

Oruri neinsemnate §i n'ar fi meritat afi relevate dar ele fac parte dintr'ointrega sistema, la care se rapOrta in-troducerea importung a citatiunilor intext (cf. p. 19, 53) i tendenta de aimbogati cunoscintele nOstre actualecu eventualitatile literare viitOre ale au-torului. Citam un singur exemplu (p.218): O motivare amaruntita a Tra-lanidel de Bolintinenu in curind polein Rom. Revue.

Erorile de fapt ale autorului, in do-meniul literature) moderne, sint atatde numerOse, in cat ar trebui notatepaging cu paging. Ne multumim a re-

21

;

22 nEINE TRILOGIE

leva cate-va din cele mai Web:5re laochi.

La p. 198 aflam, c t d. Odobescu ascris o Istorie contimporana" ba Incabesonders, adica in special...

La p. 205, cg d. ainOnu a scris oG-ramaticg romana"...La p. 209, Ca d. HasdeU a publi-

cat Revista romdnd, 76, Columna luiTraian §i Archiva istorica, §i in acestadin urma (darin) novele ca Domnia Ar-ngutului....

La p. 209 IOn Voda cel Cumplit fi-gurezg ca drama, istorica", alatureacu Domnita Rucsanda , idealul Ro-mancei, publicata in 1867 §i prelucrata,in 1879

La p. 211 ni se spune intr'un moddogmatic, cg d. Hasdeti ar fi pus sci-inta istorica in serviciul ideilor §cOleilul Barnutia

Dupa tote acestea, d. Rudow se crede

SEINE TRILOGIE 23

in drept .a-§i bate joc de, simpatiilenOstre intelectuale pentru Franta §i oface in termeni atat de incalificabili(p. 137, 142, 181), in cat lasam pesema altora a o releva. Dar nu putemtrece sub tacere luarea in ris a origi-nilor, a aspiratiunilor nOstre nationale.Refrenul cher papa Traian revive a-desea (p. 133, 139) sta in flagrantacontraqicere cu tesa autorulul. Pe deo parte, d-sa voiesce a dovedi (p. 14),

ca limba nOstra e mai latina de catcea italiana (lateinischer als selbst dasItaljenische"), iar pe de alta sustine(p. 38) urmatOrele, intr'o nota relativa,la opera istorica a lui P. Haler:

Disputa (despre originea Romani lor)e absolut nefundata, cad causa el, a§anumitul drept istoric, n'a pretuit niciodata un ban fail cu dreptul fericitu-lui posesor. De aceea e tot una, dacaRomani ocupa era for de 1 an 84

§i

24 EINE TRILOGIEu

de 1000 de ani, dupa cum e tot una,data el se trag de la ceta de talhari(Rauberbande") a color §epte coline, dela Dad, de la Bulgari sail de la Slavi.In realitate, Romanil sint un popor a-mestecat ca nici un altul. Orbiti deo mandrie romana nejustificata (kaumberechtigten ROmerstolz"), din§ii tre-cult cu vederea acesta §i causarg ast-fel cea mat grandiOsa complesenta(Wechselreiterei"), ce cun6sce istoria.Confirmand adid unul altuia: sintemstranepotil lul Traian (!), deci stapani aylumil, cel putin al peninsulei balcanice,nol am mo§tenit cultura", aka darnot avem s'o respandim in orient cemirare, dad, in cele din urma se pu-sera in circulatiune politele fait valOreasupra trecutului , pang ce marilenume din trecut devenira despretuite§i banale", cum mArturisesce ins4i Re-

s

PINE TRILOGIE" 25

vista Noun, IV, 2041) §i in, sfir§it §ar-latania fu descoperita. Se p6te dice, cadinsa in unire cu lenea cea sfinta in pra(Familia XXII, 300) au impedicat pepopor cu decenil a progresa. Un poportrebue sä dovedesca legitimitatea' exis-tentei sale nu cu vorbe de§erte, ci cuopere propril".

Dintre cele-lalte pasage, in earl d.Rudow, parasind cadrul istoriei literare,se aventureza in domeniul considera-tiunilor §oviniste (cf. p. 72, 142, 211),ne marginim a reproduce pe urmato-

1) Spre a se putea constata gradul de probitateliterara cu care d. Rudow utilis6za citate straine,reproducem pasajul original din biografia lui Bal-cescu de Iorga, la care d-sa face alusiune: Bal-cescu aflase cu tale s introduce si notiunl deistoria teril in cursul sell de la casarma si pro-tectoratul ruses° nu vedea cu ochl bunl desgro-parea Ore-caror nume de glorie, neplacute urechi-lor straine, nume pe care mai tat-girt ne-am reslnt-nat canteindu-le in prose versuri nesdrate, pcinciau ajuns sinonimul desprefuit al banalitatif,"

f

26 EINE TRILOGIE"

rul destul de caracteristic pentru me-tOda sciintifica a autorului (p. 143) :

In unele privinte volumul al III-leaal poesiilor lui Alexandri e superiorcelui precedent ; qicem in unele pri-vinte, deOrece chiar de la prima poesietrebue s protestam pentru onOrea a-deverulul. Cad nu exista un Cantecal gintel fiindca nu exista unpopor latin, ci numal Iberi, Gall, Dadetc., carora latina le a fost impusa debiruitoril lor. Representantil gintel la-tine" in entusiasmul for au premiatpoesia, in care ea e desemnata ca Dum-neclet pe pamint, ea, care cu steoain frunte" versand lumina in urma elpa§esce in capul celor-lalte pop6re. Gin-tea latina merge darn ca raculsail capul el e a§a de sec, in cat ii sestravede stOoa. Lasam adoratorilor eldecisiunea §i vorbele cele marl; notpreferim fapte marl".

latine",

"sat

EINE TRILOGIE 27 ,

Aceste doue specimene sint de ajunsspre a ilustra procederea autorului dea introduce vederile personale de ac-tualitate politica in regiunile senineale literaturei. Ele degradeza adeveratasell* §i, la rindul nostru, ne credemdatori a protesta in contra unui abus,

ce ameninta a compromite prestigiuleruditiunil germane.

D. Rudow n'a calcat nici o datapeste granitele torii nOstre, ne cuncisce

superficial limba, a cares evolutiune is-

torica ca a spiritului nationali-aremas cu desk vir§ire straina. D-sa scrie

o Istorie a Literaturei nOstre cu ma-nuale de gimnasiti i ingramadesce in-tr'un spatial de 230 de pagini tot a-tatei eresii i erori de fapt. S'ar ficuvenit, in asemenea imprejurari, caautorul sa, posOda o mai mare dosa de

modestie i sa; disimuleze intr'un modmai abil tendentele sale personale.

§i

28 EINE TRILOGIE"

Invetati germani, in secolul trecut§i in cel actual, ati adus servicli in-contestabile istoriei §i etnografiei ro-mane. Barbatil merito§i ca Sulzer, Wolf§i Neigebauer vor ocupa tot-d'a-una unloc de on6re in paginile istoricului ro-man. El implinit consciintios mi-siunea: ati caletorit §i au stat mai multtimp in tera nOstra, familiarisatcu limba §i obiceiurile locale §i acOstaintr'un timp cand abia existat mijlOcede comunicatiune intelectuala, cand n'a-yearn nici §c61e, nici biblioteci, nici A-cademie. Operele for le consultam §iastacli cu folds §i ele ar putea servi demodel tuturor acelor etnografi, istorici§i literati straini din timpul nostru, earlse cred in drept a scrie despre t6ra,traiul §i productiunile nOstre intelec-tuale, fara a se fi initiat ei insi§i maiintal in acele materil.

Chiar in timpul din urma un june

, -

§1-ati

.

s'au

EINE TRILOGIE 29

romanist, d. Weigand, fail nici un spri-jin oficial §i fart nici o colaborare, aintreprins in doue rinduri caletorii inMacedonia, de unde s'a intors c'un bo-gat seceri§ dialectologic §i unde a des-coperit un dialect cu totul necunoscut.Pe basa materialelor culese, d. Weiganda publicat o serie de lucrari fundamen-tale, earl fac onOre autorului §i merits,deplina nOstra, recunoscinta

D. Rudow e un bun traducetor, cu-n6sce practic o multime de limbi ;dar alte conditiuni sint necesare pentrua scrie literatura unui popor. Dace, d-sadoresce intr'adever sa, se ocupe serioscu limba §i literatura mistral apoi enevoe sa, mai invete, sa ne visitezeLora §i inainte de tote sg, nu pule soi-l* in serviciul unor preocupatiunistrAine de dinsa.

Proverbiala nOstra indulge* pen-tru ignoranta strainAtatii in tot ce ne

,-

4

30 EINE TRILOGIEU

privesce; laudele exagerate, ce acordamtuturor mediocritatilor exteriOre, de in-data propun a se face cunoscutipe spinarea nOstra ; tacerea, cu careintimpingm cele mai neiertate gre§eli,cele mai vadite inexactitati comise destraini relativ la limba §i literaturanostra, incuraj6za pe primul venit, care,profitand de nesciinta compatriotilorsei, i§i da aer de maestru §i pretindea ne da intr'o mixtura politico colarOscg prima tratare sciintifica a lite-raturei nationale".

Pentru on6rea sciintel romane, cre-dem ca a sosit timpul a se pune Ca-pet unor asemenea presumptiuni.

Lazar ft.ineanu.

cell

II.

PECAT D'ATATA MUNCA!!

Dr. W. Rudow : Geschichte des Runuinisthen SehrifttumsLis zur Gegenwart. 1892, Wernigerode.

E ua vorba germana care spune:mich fliehen alle Freuden pe mine m'aiiparasit tote bucuriile" care vorba, pa-rodiata §i intersa pe dos, Germanii ospun astfel: mich freuen alle Fliegen,

pe mine me inveselesc t6te muscele."In randurile ce urmeza nu e vorba

de musce, ci de ua carte de vro 240de pagine care pe mine m'a inveselitmai mult de cat inveselese pe Germa-nii insect ale verel. Ve yetimira de sigur de acesta ciud4enil,

.

-

biziitereleIi

32 EINE TRILOGIE"

vb yeti intreba f6rte firesce cum untractat de Istoria literature' romanede cand Romanii au aparut in Dacia§i pana in luna lul Mani 1892, Votefi atat de inveselitor, incat se suggerespiritului met pe melancolicul Michfliehenalle Freuden, preschimbat §i scalambaiatin Mich freuen alle Fliegen? §i yeti gasiciudatenia §i mai nasdravana, cand yetiafla ca lucrarea a trecut prin trei siteintelectuale, a fost ,de trei on cernuta,de trei on lamurita.

Ciudat inteadever, der este tocmaia§a. Ce sa'i faci? De "tote se'ntemplape lume, §i tot ce se intempla se vedeca trebuie sa se'ntemple. A spus-o §iSchoppenhauer cand a zis §i demon-strat Alles was geschieht, geschiehtnothwendig.

Era deci hotarit in cartes destinuluica lucrarea d-lui doctor Rudow, cu alesale mil de note aritmetico-algebrico-

:

n. t

cg:

,FINE TRILOGIES' 33

ieroglifice, cu tot aparatul unei erudi-tiuni nesfolite, cu tota seriositatea deSchulmeister cu care pontifica intr'ensad. doctor §i cu tote cele-l-alte daruri§i alte-alea, hotarit era sä producaasupra spiritului met un efect din celemai inveselitere.

fia cu ertaciune, der o marturi-sesc in tOta curatenia sufletului met :Domnul Doctor e amusant ! DomnulDoctor e §agalnic I Domnul Doctor e §u-gub4!

Sciti ca cornit ua nelegiuire scriindacesta tripla afirmatiune ca petote limbele se vor cutremura cei ceme vor citi, §i esclamatiunile de mania§i de grOza nu vor lipsi mai cu semape nenitesce. Schrecklich ! grdsslich !hdsslich! entsetzlich ! vor rapai intr'uncrescendo de care et nu'mi daft sema, devreme ce, dupa parerea d-lui doctor

37003. 3

Sa-mi

; sciu

84 EINE TRILOGLE

(pag. 216), et nu i*leg de cat numalce vine de la Paris, §i potopul de con-SOne mai sus citate sigur e ca nu aplecat de pe malurile Seinel.

Cu tote ace-Ste esclamapni,ca Luther la Worms : lucrul eDumnecleu sa'mi ajute amin !

Da, cu tote duduitOrele Schrecklich-keiten , Grasslichkeiten , Hasslichkeiten§i Entsetzlichkeiten earl' vor cadea asu-pra capulul met, ell jur ca Domnuldoctor Rudow e veselnic in grad su-perlativ cu a domnei-sale opera de I-storia Literatures Routine, ua sur-prindere nu tocmai placuta atat pen_tru ministerile cari all cer§it onOrea dea patrona-o, cat §i pentru cititoril earls'at rapeclit s'o cumpere cand at au-cut ca pentru a ei alcatuire au lucrati colaborat Drei Seelen und ein Gedan-

ke . . . . drei Nasen und ein Hatzie.

et clic

;

a§a ;

,,EINE TRILOGIE u 35

Trei suflete §i un cuget... trel nasuriun hvci ! !Ba nu lett! cum sa nu to simti in-

viorat de ua, recoritOre veselia, candvesli pe d. doctor Rudow ca'i trage'nti§nituri continue §i cu ua, convingerede profet musulman, afirmatiuni de uncalibru care lasa departe cat griva deiepure nu adeverul, ci umbra adevOru-lui, nu bunul simt, ci umbra bunuluisimt.

Ce '1 pasa d-lui Rudow ca unul eMavrogheni §i altul e Mavrocordat (pag.7); ca Mirce§ci nu sunt langa Prut(pag. 68) ; ca bietul Baour-Lormian nue Roman §i deci nu a putut sara-cut de muchia lui ! traduce pe ro-manesce Scrisorile Heloisei catre Abelard(pag. 44); ca n'a existat nici odata unBan Jenake II, ruda cu Jancu Vacare-scu (pag. 49); ca poetul Alexandrescunu a murit la Londra (pag. 63); ca pa-

§i

13

36 EINE Tinto GIE

ginele ce consacra istoriei Fanariotilor(9-11) sunt un fel de neasemuit tal-me0-balme§i cu atat mai amusant cucat d. doctor ignora cu desavar§ire e-sistenta colectiunel de documente Hur-

muzake.Ce 'I pas d-lui Rudow?!

Vorivarts! vorwarts, Don Rodrigo!Vorwarts! vorwarts, stolzer Cid!

Poti sa te superi? De sigur ca nu!Poti sä nu swill? sa nu rich? sa nuhohotesci? De sigur ca nu poti, §i deciIncepi a suride, apoi a ride p'alocureahohotesci §i, cand ti-o servesce domnuldoctor gogoneta din cale afara, apoi te§i tavalesci.

La pag. 168, minunatul autor ne lasaa'ntelege ca nu scie tocmai bine ro-manesce, der asta nesciinta nu'l impe-did, a pontifica la pag. 34 ca limbalui Jenachita Vacarescu klingt fanari-

-

;

EINE TR1L0GIE 37

otisch, cand sciut este pana §i de unelev der Roman ! dintr'a §eptea capoesiele lui Jenachita Vacarescu suntatat de romanesci in cat indata, maiiute de cat ale celor-l-alai poeti, ele attrecut in gura lautarilor §i apoi in guraintregului popor romanesc.

Un lucru curios, der care este totin nota hilara §i mucalita a intregeilucrari este §i urmatorul : d. Rudow,not Cristof Columb al unui capitol dinSociologia romana, a descoperit in ini-ma Romanulul ua ura ce not insine nusciam ca o avem : Ura in contra Ger-manilor, der sciti? ua vechia, strave-chia ura ale cares origini d. Doctor nule presupune, ce e dreptul, in du§ma-niele preistorice ce trebue sa se fi na-scut intre diferitele popOre indo-euro-pene la despartirea for definitive, derle gase§ce (pag. 17-18)asta'i ua per-la! in secolul XVI §i'n secolul XVII,

38 EINE TRILOGIE"

cand cu incercarile de catolicisare §i decalvinisare ale poporului roman. Ca-techismele calvinesci au sadit in inimapoporului Roman ura in contra Ger-manilor". Sciati lucrul acesta? Aveativr'o banuiala d'a§a ceva? Simtiati cateua data ca ye mu§ca la inima ura ca-techismelor calvine ?De sigur Ca sim-ti4i, der nu ye dati sema de causa.Se sciti deci de-aci 'nainte ca'n descan-tec ca

Tata muscaturaSi tOta arsura,TOta taietura

i gadilitura

y6 yin de la catechismele calvinescidin vremea Rakote§cilor transilvaneni.

0 spune -d. Rudow, i d. Rudow nuse'n§ela, feritu-l'a Sfantul Pahomie! Astaura in contra Germanilor d'atunci §i

pans acum ce fel? undo? §i cand? s'amai manifestat? D. Rudow nu spune.P6te ca domnia-sa are de gand se des-

EINE TRILOGIES 39

vOlte afirmatiun ea acesta. mai tarqiu,caci are obiceit de a face adesea ontreaba pe jumatate §i a intrerupe-o cli-cOnd despre acesta voi scrie in revi-sta cutare la.... Sf-tul-A§tepta sell maiincOce ; pang atunci crede0 ce ye spun ea.

Sa remanem deci cu cestiunea ureipornite din catechismele calvinesci, inpunctul unde a lasato d. Rudow toc-mai ca pe ua ciOrg in par.

Nu, me rog d-vcis4g? Nu-i mucalit,nu'i §ugubat d. Rudow cu teoriile d-niei-sale privitOre la ura intre Germani, §iRomani. ?!

Mai departe, ca mandra frumusetecare cumpanesce, ba chiar intrece infoc §i'n greutate, teoria urei Romanuluiin contra Germanului stralucesce, maimult Inca : arde §i isbucnesce la co-manda ura d-lui Rudow in contra Francesilor civilisaisiunei lor. Acesta nu'iura de Catechisme ca aceia pe care a

:

_

§i

40 EINE TRIL 0 GIE

descoperit-o ca fiind in inima nOstra incontra Germanului; asta'i ura care col-caie cand pe'ndesate dirj §i adanc, candcu sgomot, pe §i fara frit.

FOrte bine, slice -veti ca §i mine: Ti-ber e d. Rudow se urasca pe Francesipang 'i se vor pungi auriculele §1 ven-triculele inimei ca nesce stafide de Co-rint cu cari fac Englesii plum-puddingder ce-are a face francofobia d-nieisele cu Istoria literaturei romane?

Eh! asta-i partea, glumeta a serio-sei opere a d-lui doctor I Intr'asta staincomparabila Geschicklichkeit destol-nicia d-lui Rudow. D-nia sa, cu uadelicateta de simtiment fara pareche,combina acesta ura a sa cu operile lulAlecsandri caruia ii trage vro cate-vasdravene pentru ca a indrasnit sa iu-biasca Francia, §i-o mai combing §i cuoperile altor scriitori roman, atat debine, atat de cuviincios, atat de res-

fang

EINE TRILOGIE 41

pectuos pentru veneratimlea nOstra ca-

tre unii din scriitoiii no§tri, incat a-

junge a face un mixtum-compositum in-

solit si insolent, cum rar s'a vegut setmai bine cum nici ()data nu s'a veclut

inteua istorie a unel literaturi Ore-care.

Cum sä nu fid, amusant? Cum sa nuse potrivesca Die Unverschdmtheit Frank-reichs (pag. 142) neru§inarea, obraz-nicia Franciei cu istoria literature) ro-mane. Pack Francia nu avea acestaUnverschdmtheit nu era sa esisteteratura romana, i deci, adio prilejulpentru. d. Rudow de a trece la nemurire sprijinit de patronagiul a doug mi-

nistere i a doul colaboratori.D. Rudow nu se d-nia sa pon-

tifica. E amusant de tot cand, fait aspune ce Vice d. Nadejde sea alt cri-

tic, d-nia sa afirma impertubabil; Nddej-

de Tadel ist grundlos (pag. 169). Pen-tru ce? Pentru c d. Rudow Vice a§a.

,

ua li-

-

inpla

42 EINE TRILOGIE"

Francofobia de care sufere in chipprimejdios ii trage adesea on cate opacalela, der sell! din cele tepene. A§abunicira, vorbind, cu aceia§i delicatetai buna crescere, de eel cars! §i-at"

cut educatiunea in Francia la Paris, d.Rudow zeflemise§ce cu un spirit §i cuua gratie u§Ora ca -aceia a elefantuluiobiceiul unora de a numi Bucuresci unklein Paris §i ride de vorba Ccind Pa-risul streinutcl, Bucuresci' au guturai"

Wenn Paris niest, hat Bucurecht denSchnupfen.

Pecatul eel mare este, Herr Doctor,ca nu am facut et cuventul acesta in

.

ce citezi Bucuresci in tim-pul revolutiund francese! Ce mandru

fi de 1'4 fi facut ; aprobatiuneaset" desaprobatiunea d -niei tale ar fi

fost pentru mine ua cantitate emina-minte negligiabil6. Cuventul acesta, atatde adevarat §i atat de espresiv, l'a

ai

clis

M-

EINE TRILOGIES 48

iea-ti palaria, domnule Doctor!Alexandru de Humboldt §i soil unde?Ich zitt're, Herr Doctor..., tocmai inBerlin; l'a clis unul Parisian care venise

visiteze §i caruia Humboldt ii spu-se la plecare: §i vegi 1 astemparati-vela Paris, nu mai faced revolutiuni, cad§ciut este ca atunci cand Parisul stra-nuta, Europa are gutural.

Humboldt a clis ca Europa are gu-turaiti cand Parisul stranuta ; Bucure-sell sunt in Europa, domnule doctor,mai adeverat de cat Mirce§til pe malu-rile Prutului ergo, Bucurescil vor aveagutural cand Parisul va stranuta. Hum-boldtus dixit, deci crede-o, domnule doc-tor, §i la ua a doua editiune care,lucru e sigur nu va mai fi facuta subpatronagiul lul Cultusministerium vonBucarescht, adu frasa din condeill maialtfel, cad de randul acesta nu ti-a

.

,

.

;

44 EINE TRILOGIE a

priit de loc nici stranutul parisian, nici

guturaiul bucurescen.De altmintrell, Herr Doctor, cu tot

respectul ce am pentru mucalitul ma-tale talent, eti permite in tre-at §i fara consecinte un u§or der a-mical consilit : mai bine ar fi sa la§1Francia in pace, cacti nu ti-e cu noroc;on de cate on to rape mit Drangand Sturm sa, dal 'ntr'ensa, in infiuenta,in artele, in civilisaiiunea el, Francia§ir6ta §i u§OrA, cocheta intraripata, iiiscapa prin tangents, ler d-nia ta, gre-oit saltand §i gafaind, dal in brand' §iprimesci, fib, la radecina nasulul, fia a-iurea cate us rang care, inreita cu ri-dicul frantuzesc, devine pe data ireme-diabil a.

§'apoi, domnule doctor, de ce nu seri-eti un tractat special despre Unver-

schdmth,eit Frankreichs? Sunteti o re-cunosc fara restrictiune fOrte compe-

mi-a§1

EINE TRILOGIE 45

tinte in materia. Noi earl urmarim totecasurile de patologia internationala, caciavem multi turbati in juru-ne, ye vomciti cu placere, fara §aga, ba p6te chiaral nostru Claus- and Unterrichts-Mini-sterium ye va da vr'un Ore-care nece-rut Unterstiitzung.

De randul 'acesta, patronagiul mini-sterului §i colaborarea a duoi scriitoriroman, nu servit de cat ca sa e-miteti pareri de calibrul celor ce amcitat mai sus, §i sa luati in ris pe fun-datorul Daciei, pe alcatuitorul nationa-

n6stre, pe imperatul Traian, pecare, c'un duh-duh6re mai mult de catzolistica, 'lii numiti cher papa Traian.

Unde a i gasit, Domnule Doctor, lace scriitor roman serios ca Traian enumit cher papa Traian? Se nu cum-va sä fia in rubrica numita Bonbdne SiSaltine din revista d-lui Iosif VulcanFamilia? POte ca da, de vreme ce din

v'atl

_

litatei

46 nEINE TRILOGIE"

13dnbdnele bsi Saldnele blandei Familiiluat multe sciinte earl, spicuite, de

de d. Vulcan de prin informatiunile a-dese on eronate ale qiarelor bucure-scene, la d-ta at trecut ca irefragabileadeveruri istorice §i §ciintifice. Din Bon-bOnele rninunate ale Familii ati luat caMillo a publicat §e'se volume din isto-ria teatrului romanesc (pag 102)?sta bonbdna nu'i nici macar o acadea.Millo nu a publicat nimic. D. Rudow aresciinte de felul acestea pentru tote gestu-rile. Amicul de la Vrancea se'ntreba §i a-cum §i se va intreba multi, vreme cad_a scris el Lene (Faulheit) despre carevorbesce d. doctor, §i imprenna cu nots'a minunat cum a aparut romanul setParasitii in Novembre 1891, cand ell'a sfar§it in August 1892 §i dabia a-cum corecteza primele cOle de tipar(pag- 214). Ce mai carlan al viitoruluieste §i d. Rudow ! Nu ce-ai facut, nu

.

ati

,

A-

.

,-

EINE TRILOGIE 47

ce faci, der pene §i ce vei face scie. D-nia

sa scie tot !De alt-mintreli d. doctor nu se indo-

esce de nimic : preface planul lui DespotYodel' spunend memoriel lui Alecsandrica a§a trebuia sa fia facut (pag. 183) ;servesce de na§i colonelului BengescuDabija facendu-1 sä nasca in 1837 la Tir-gul-Jiului, cand colonelul s'a nascut inBucuresci la 1844 ; spune ca in actulI. din Pygmalion Regele declara rosboiuCartaginei cand tocrnai Cartaginea tra-mite se declare resboit lui Pygmalion ;gase§ce ca in acesta tragedie este Pa-pageipessimismus (pag. 185) ; numesce ped. Nicu Ganea un Papageipessimist (pag.145) ; ortografiaza numele francese cumii place, er nu cum sunt ortografiateele (pag. 108) i scrie Bucuresci nicinemte§te nici romane§te, ci Bucurescht,ceia ce va sa Mica lipsa de politeta interna-tionala ; numesce personagiele de -care

48 ,,EINE TRILOGIE"

vorbesce numai cu initialele, buniora L.and V. (pag. 97) §i sfarsesce prin abaga §i pe Eliade la sfar§it printre aldomniel sele Papageipessimisten.

D. Rudow nu se mirk, de nimic, a-

dica nu, me'nsel, se miry ua data lapag. 148 cand, vorbind de poetul Pe-trino §i citand versul in care poetulspune. cerul i-a fost du§man, d. Ru-dow se intreba: cum pOte cerul sa fiedusman unui om care a mo§tenit unmilion?! Dupt d. Doctor cu milionul fadse tack, §i inima, §i durere, §i iubire...

Eca pentru ce spuneam la inceputulacestei recensiuni ca opera d-lui Rudowe §agalnica §i veselnica. Cum o sa tosuperi pe un om inzestrat cu atatea calit i §i care se apuca so inalte un mo-numentum aere perennius din Bonb6-nele i Saldnele pacinicei Familit a d-luiVulcan,

ca

A 1

EINE TRILOGIE 49

Nu se face astfel istOria literaturelunui popor Ore-care, §i nu cu cunoscin-tele ce posede d. Rudow despre senti-mentele adeverate reale ale nemuluinostru romanesc se p6te injuga cinevala ua asemenea lucrare.

Neat de munca autorului, de 'ndoi-tul patronagit, de indoita colaborare !Ar fi putut sa iOsg, ua carte care safi fost citita cu adeverat folos in Ger-mania §i 'ntr'alte Lori de limba ger-mana. N'a e§it. PEtcat!

Es war' so schon gewesen ;Es hat nicht sollen sein.

G. I. Ionneseu-Gion.

3700,7.

§i

4

0 RESTAURATIUNE

Isav dark vindu int5.ietatea salui facob, dote Iacob lui Isavpaine Si fiertura de lints.

Genesea, XXV.

Me simtesc dator a apera sciintagermana contra d-lui Rudow, aperandpe d. Rudow contra criticei romane.

Negre§it, cartea intitulata Geschichtedes rumanischen Schrifttums" este unscandal in sciinta germane, o sciintacare mi -a fost tot-d'a-una atat de draga,o sciinta in care istoria literary fu in-augurate. de Schlegel §i Gervinus, deKoberstein, Scherr, Menzel. DD. Gion§i Saineanu, fie-care din ate un altpunct de vedere, stigmatiseza cu totdreptul acesta pretinsa istoria a lite-raturei romane, aretand amindoi abia

,

-

si-I

EINE TRILOGIE

o mica parte din nentmeratele nas-dravanii cuprinse intr'insa. A§a estedar eine e cel vinovat ?

Et cred ca singura vina a d-lui Ru-dow este ca, ademenit de perspectivaunei subventiuni, a permis cerce-teze i sa-i indrepteze cartea Ia-cob Negruzzi §i G. Bogdan: durchge-sehen und erganzt von I. Negruzzi undG. Bogdan." Dad, censorii erat nescebarbati mai almintrelea, el ar fi res-puns tinerului German : d-le,ca nu to pricepi. In loc de acesta, cer-cetand §i indreptand , tocmai d-lor,iubitul met coleg d-nul Iacob Ne-gruzzi mai cu sama, au putut §i attrebuit sa adaoge multe gre§ell pestegre§elele autorului. In zadar ni. sespune pe pagina. 232 ca acele a-daosuri nu tree peste doe la suta dincarte: die Erganzungen nur ein, hOch.stens zwei hundertstel des Werkes aus-

;

sa-1

d-nil

lash, -te,

5).

52 EINE TRILOGIE"

machen", cad e cu putinta ca pint §iacesta nostima comptabilitate sa fie totdin 'Dena d-lui Iacob Negruzzi, caruiad. Rudow nu i-a refusat nimic, abso-lut nimic. §'apol de ce Ore se vorbescenumai despre adausuri, Erganzungen",§i nici o vorba de revisuire: durchge-sehen", prin care d. Jacob Negruzziputea sa §terga cu toptanul tot ce vafi fost bun la d. Rudow ?

In on -ce cas, a§a cum ni se infati-§eza cartea, totalul cade pravilnicescein sarcina celor doi g ir a n t I, pe re-spunderea carora Ministeriul Instructiu-nii Publice din Romania, nesciind nem-tesce, s'a poticnit de a subvenionape d. Rudow.

Nu e vinovat dart nici diletantulprusian, nici guvernul romanesc, cisint vinova0, de la. talpi in sus §i dela cretet in jos, numai d-nii Jacob Ne-gruzzi §i 0-. Bogdan; ba Inca s'ar pute

EINE TRILOGIES' 53

dice ca nici d. G. Bogdan nu e vino-vat, fiind sun nu se scie cine, literatnecunoscut chiar in istoria literaturelpe care o revisuesce §i pe care pOteca nici a citit'o macar, ci este vino-vat singur-singurel d. Iacob Negruzzi,pro fesor la Universitatea din Bucuresci,membru al Academiei Romane §i de-putat : Professor, Akademiker and Ab-geordneter, dupa cum it vedem puspe frontispiciul carp.

D. Iacob Negruzzi e vinovat, candne asigura ca d. Maiorescu este unLessing : Lessing poetul, Lessing dra-maturgul, Lessing archeologul, Lessingautor al lui Laokoon" si al Intelep-tului Nathan", Lessing sublimul opti-mist din Die Erziehung des Men-schengeschlechts", Lessing piticit la celedoe volumase pessimiste de Critica"(nu Logica) si de Logica" (nu Critica),ba ce-va mai mult, ni se mai destai-nuesce ca d. Maiorescu e nu numai

54 EINE TRILOGIE

Lessing, dar mai are _Inca §i un capde Napoleon... cap de Napo leon11)

1) Pag. 138: ,Beides (Scharfblick and noch mehrMut) besitzt in hervorragendem Masse (wie schonaus seinem Napoleonskopfe zu ersehen) Titu Ma-iorescu... verdient deshalb als der rum. Lessingan erster Stelle besprochen zu werden.

EINE TR ILO GIE 55

D. Iacob Negruzzi e vinovat, candne spune ca Vasile Pogor nu estetocmal Alecsandri, dar totu§i... "a)

D. Jacob Negruzzi e vinovat, candvorbesce cu seriositate in patru locuridespre operele d-lui Samson Bodnarescu,uitand numal dOra de a'l face un Goethecu cap de Cesar.

D. Jacob Negruzzi e vinovat, candcontempleza printr'acela§i fantastic te-lescop pe d. Naum o multime dealte quasi-stele din aceia§1 quasi-conste-latiune.

In sfir§it, d. Iacob Negruzzi e vinovatcand, infundat intr'o asemenea nebulOsa,nu vede nimic afara din ea, sail petote le vede alandala.

2) Pag. 144: Penn auch kein Alecsandri, istdoch Vasile Pogor, ebenfalls einer der bedeu-

tendsten..."

§i

56 EINE TRILOGIES

Intr'un singur punct psicologia des-vinovatesce intru cat-va chiar pe d.Iacob Negruzzi, §i anume atunci candd sa se lash, a fi laudat cel putin nem-tesce. Ce -i dreptul, d. Iacob Negruzzi nuspune ca este buna,-Oraun Voltairecu cap de Genghis-khan, dar nu ne-ospune nu dintr'un paroxism de modestia,ci p6te numai §i numai pentru ca se in-curca el insult in alegerea paralelelor,fiind-ca in d-sa mai este §i Heine, maieste §i Uhland, mai este §i Schiller, §icine mai scie cine !

Grozav e d. Maiorescu, grozav e d.Pogor, grozav e d. Bodnarescu, grozave d. Naum, dar §i mai grozav e d.Iacob Negruzzi, caci aschltati :

ca erot, d-sa cuceritor nu este, insaa fost alts, -data in tinerete un mareduelist : grosser Pechter" (p. 146),ceea-ce e bine sa se scie in istoria li

EINE TRILOGIE" 57

teraturei romane :

chiar poesiele sale cele juvenile, unele

deja a-la-Heine : ,,sein Vorbild Heine",sint plapande, spirituale, gentile, reu-

, §ite: schmachtend, geistreich, hithsch,gelungen" -(p. 146) ;

mai tarp, d-sa a scris nesce bal-lade puternice : kraftige Balladen", u-nele a-la-Uhland: an Uhland erinnernd",

in cart data sint defecte, acelea§1 de-

fecte se afla §i la Schiller : gilt das-selbe von den Balladen Schillers", bal-

ladele amindurora Schiller §i d. Iacob

58 MNE- TRILOGIE

Negruzzi oferindu-ne de o potrivgfrumseti sculpturale: Marmorschonhei-ten" (p. 173);

apol bucata d-lui Jacob Negruzzi in-titulata Miron §i Florica" este unicaidilg cu care se falesce literatura ro-mama: das' einzige Idyll des Ruma-nischen gertihmt" (p. 173);

ce mai clicem insa despre Copiide pe nature, cari sint fdrg compa-ratiune §i mai reu§ite: ungleich ge-lungener", astfel cg de'naintea for seintuneca ping §i romanul Mihaiu Ye-reanu" (p. 173-74) 1

de aci, in genul epistolar, in genulaforistic, in genul satiric, d. Jacob Ne-gruzzi primOzg asupra tuturora : istvor allen zu nennen" (p. 190);

mai incolo, sg nu ultam operele celeteatrale ale d-lui Iacob Negruzzi, earlt6te sint minunate: am besten ge-

.

sa

,

nEINE TRILOGIE" 59

lungen", sint minunate ping i Ze-flemele" (p. 186) !

§i'n fine, dupe, apoteosa Zeflemele-lor", pentru ca figura d-lui Iacob Ne-gruzzi sa ne aparg §i mai mitologica,d-sa este unicul om in lume care nus'a nascut intr'un singur an, ci printr'omiraculOsa spintecatura drept la mij-loc intre dol ani : zwischen 42 and43 ist Jacob Negruzzi zu Jassi gebo-ren" (p. 146)!

D. Maiorescu = Lessing +Napoleon, d.Pogor =mai mai mai Alecsandri, dd.NaumBodnarescu et Cie. metamor-fosati in luceferi, ping §i pe d. Burls,

Semibovemque virum, semivirumque bovem,

'

-

fig

60 EINE TRILOGIE"

devenind Mae temeinic", sehrlich", §'apol d'asupra tuturora falfaindincomparabilul autor al Zeflemelelor",pe cand sgrmanii ne-carda§1 al acestorfeti-logofeV se ved ca vai de el: unitghemuiti in nesce hapuri homeopatice,altii expu§i la o lumina rupta i falsg,ruptg din nesciintg §i falsa din spirit dega§ca,lata in ce se cuprinde istoria lite-raturei romane, reveclutg peste totcompletata" durchgesehen and er-ganzt" de catra d. Jacob Negruzzi !

Intr'un indice d. Rudow ne spunela pag. 236 de asta data ne-o spunede sigur insu§i d. Rudow cum-ca innumele Rudow" litera w e mutg : wist stumm". In realitate, afara de acelindice, e mut in restul cams" nu numaiw, ci e mut d. Rudow intreg, lasandin locu'i sa glasuescg la indelete aceac(51g literaro-politica, al carila obicinuit

grund

§i

SEINE TRILOGIE 61

representant nominal, nu §i verbal, ested. Iacob Negruzzi.

Atribuita fara rost nevinovatului d.Rudow, neresponsabilului d. Rudow,mutului d. Rudow, acesta carte esteaidoma, durch und durch und ganzim Ganzen ", a§a numita Noua Directici,care cauta printr'insa a se restauracel putin in traducere, simtind ea in-sa§i ca prO s'a invechit §i s'a deochiatoriginalul, mai ales de cand l'a maigaurit §i perderea lui Alecsandri.

Inainte de a recurge la strainatate,se incercase mai intait cu vai cu chito restauraiune in Odra prin umbra luiEminescu; dar umbra e tot umbra, fieea on -cat de lungita §i largita, on -catde disproportionata cand o privescecine-va de departe. Deificarea posturnaa nenorocitului poet, caclut victima mo-rala §i intelectuala a veninului pessi-mist cu care'l imbuibase tocmai Noua

62 ,EINE TRILO GIE

Directid o muma lacoma de a mo-§teni averea copilului omorit de ea in-saqi acesta deificare a ajuns dejala ridicol i este in preqiva de a plesnica brOsca din fabulA. Nici un fetil nudureza. 0 reactiune firesca nu va in-tarclia sa tagaduesca bietului Eminescupink, §i mult-putinul cat i se cuvine cudreptate, facendu'l ast-fel pentru a douaOra jertfa inconscienta a aceleia§i carda§ii:

Nici Drang and Drang" in t6ra,nici Drang and Drang" in strainatate,nici prin umbre locale, nici printr'unics din Brandenburg, nici literatura proptit prin politica, nici politica dresaprin literatura, nici actiunea de sus injos, nici actiunea de jos in sus, niciactiunea prin acele aliante despre carivorbesce Dante.:

nella chiesaCo' santi, e in taverna co' ghiottoni...

.

tINE TR1LOGIE 63

prin nimic restauratiunea nu mai e cuputinta.

Fie restauratorul chiar d. Gherea,mult mai me§ter decat d. Jacob Ne-gruzzi, de§i nu grosser Fechter", §itot Inca din asemenea ingrediente nuva fi in stare sa gat6sca alt-ceva

o jalnica olla-podrida", un ghiveciude pseudo-Napoleoni §i de Zeflemele, de

Aegri somnia" §i de Scrisori perdute",de tot ce josoresce §i nimic care sa insu-fletesca, sa radice, sa inalte, sa fie spor-nic in intelesul lui Goethe:

Denn das Herrlichste , das Beste,Bringt allein deco Geist Gewinn...

de-

cat

64 FINE TRILOGIE"

Wer ist der grosse Duns?Der Mann in **, welchen GottNicht schuf zum Dichter and Kunstrichter...Der Mann, der unter unsViel grosse Geister findet :Der ist der grosse Duns

Leasing.

Articolul de mai sus era scris §i

dat la tipar, cand am velut d'o datain cliarul Timpul din 4/16 Octobre ur-matOrea scrisOre:

Domnule Redactor,

Intorcendu-me in Bucuresti, dupa o ab-senta de mai multe luni, am gasit pe masaunui amic o carte scrisa in limba germanade domnul W. Rudow si intitulata Istorialiteraturei romane pana in zilele noastre".

Spre marea mea mirare am mai citit pecoperta urmatorul adaus din partea auto-rului : Revezuta si complectata din insar-cinarea ministerului de culte din Bucurestide profesorul I. Negruzzi, academician sideputat, si G. Bogdan.

Declar ca n'am primit nisi o insarcinaredin partea Onor. minister relativa la scrie-

a

-

I

EINE TRILOGIEt' 65

rea d-lui Rudow, ca n'am revezut'o, nicicomplectat'o, ba nici chiar citit'o pant azi.

Prin urmare, se intelege de la sine, can'am putut autoriza pe d. W. Rudow de7)a se servi de numele met pentru notita

de pe coperta cartel domniei sale.V6 rog, domnule redactor, sa, bine-void

a publica aceste cate-va resnduri §i sa pri-

))miti tot de °data incredintarea distinsei

mele consideratii.I. C. Negruzzi.

Bucurefa, 2 Octonzore z892..

Acuma lucrurile se incurca. Daca d.Iacob Negruzzi i§1 va publica epistola

nemtesce, neaperat intr'un organcunoscut de publicitate, chiemand tot-

_ odata pe d. Rudow la legitima re-spundere de'naintea Ministeriului dinBerlin, care a patronat cartea in cestiune,atunci §i numal atunci se vascabrosul mister.

SA, abuseze d. Rudow de numele d-luiIacob Negruzzi, ba Inca §i de al d-lui G.

370, 5

,

§i

limped

66 EINE TRILOGIES'

Bogdan, punendu-se in acela§1 timp subauspiciele guvernului imperial germanale guvernului regal romanesc, ar fi o infa-mid internationala farg pareche in isto-ria universals a literaturelor.

Ori-cine insa e autorul, faptul positivromane ca lucrarea intrega, dela inceputping, la sfir§it, oglindesce faimOsa Nowt'Directici, die neue Richtung", pe caredin resputeri se silesce a o rest a-u r a. De nu e aka, d. Iacob Negruzzieste dator, printr'o a doua epistola, sadesaprobe insgsi cartea in cuprinsuliar nu numai frontispiciul, adica sadeclare ca e ridicol a face din d.

Maiorescu un Lessing, ca e ridicol acelebra pe d-nii Pogor, Bodnarescu,Naum etc., ca e ridicol a scalda inambrosia operele lui insu§i d. IacobNegruzzi, §i a§a mai incolo din ridicolin ridicol, archi-ridicol lacherlichst"

tocmal din punctul de vedere al lui

§i

,

'.

el,

r.

EINE TRILOGIE 67

Lessing, nu al lui rumanischer Lessing"ci al celui adeverat, acelula care 1§1

batea joc fara mill de tot felul deKoromandeli, buna-Ora:

Ein Blend jammerliches SpielSchrieb Koromandels stumpfer Kiel,Als er in der Entztickung dachte,Dass er wohl Plautus schamrot machte,Und dass kein Moller'Ihm zu vergleichen war';Er, die sie beide kennt,Wie ich den grossen Mogul kenne,Und sie zu kennen brennt,So wie ich ihn zu kennen brenne ;Er, der der Feinheit keuscher Ohren,Dem Witz, den Regeln, dem VerstandDen lacherlichsten Krieg geschworen,Der je im Reich der Sittenlehr' entstand,Fur ihn ein unentdecktes Land L..

Intru cat d. Iacob Negruzzi n'o face,aproband prin tacere cuprinsul cartil §imarginindu-se a pune la adapost nu-mai propria sa frontispicialitate ; intrucat d. Iacob Negruzzi vorbesce chiardespre furtul numelui sou cu mult san-

.

.

68 ,EThTE TRILOGIE

ge rece, fail a se supera catu§i-de-pu-tin, cu mare mirare", dar nu cu ne-placere intru cat d. Iacob Negruzzinu infiereza cu indignatiune pe d. Ru-dow, ci par'ca se sfiesce §i se teme de

a'l atinge, par'ca ar dori sa cocolo-

§esca scandalul In fa§a, protestarea iu-

bitului met coleg se pOte interpretaca o indemanateca tragere de sputa peturta : eu. nu seiti, n'am veclut, n'amce face, nu e viva mea ca pe noi, NonaDirectid in genere, §i pe mine mai inspecie cu Zeflemele cu tot, ne admiraGermania, ne admira Europa, ne ad-

mira cosmosul.Acesta interpretare a protestarii d-lui

Iacob Negruzzi se mai justifica §i seintaresce prin chipul in care e anun-tata cartea negre§it tot dupa exem-plarul cel gasit pe masa unui amic"in Convorbiri literare pe Octobre, §i

anume : Un studit condensat asupra

;

EINE TRILOGIEU 69

intregului material al literaturel ro-mane pang in zilele nOstre, in carese afla intercalate §i cate-va traduceri,,germane fOrte bune a poesiilor carac-teristice. Autoril din secolul nostrusunt to i trecuti in revista, de la Co-))nachi-Vacarescu-Beldiman pang la N.

D. Popescu §i Smara. Autorul aratape coperta cgrtii in mod inexactca D. Iacob Negruzzi ar fi revezut§i complectat opera sa din insarcina-rea Ministerului de Culte roman... A-tata e inexact in cartea intrega! S'apoleufemismul un mod inexact pentruo fapta care, daca e adeverata, este ocurate plastografia! Tonul aci

e §i Mai blajin de cat in scrisOrea

din Timpul , caci d. Rudow citesceConvorbirile, pe cand qiarele quoti-diane pot WI scape din vedere. Sg

se observe tot-o-data acrobatica ela-

sticitate a expresiunii: inexact ca D.

70 EINE TRILOGIE

I. N. ar fi reveclut §i completat dininscircinarea ca §i candar pute sa, fie exact fare atare insar-cinare oficiala, de pita. pe o tale ofi-ciOsa, urmata apoi de comunicarea e-pistolarg de notice despre Lessing-Na-poleon §i cei-lalti Koromandeli, adeca:

per epistolas negotiando, videlicetnegruzziando".

Paraponul d-lui Iacob Negruzzi nupare a fi altul decat acela de a sevede figurand pe frontispicit. D. Ru-dow a fost pre nedibaciu. D-sa nu eraautorisat de a pune punctul pe 1.

. . . . Veuillez etre didcret,Et n'allez pas, de grace, eventer mon secret!

Dace d. Iacob Negruzzi nu era dat invileag, gratis, unei asemenea 'protestgrid-sa ar fi capetat dreptul de a dice :nu et am scris'o, ci lumea intrega scieca Iacob Negruzzi este: grosser Fech-

Ministerului,"

-.

...

EINE TRILOGIEd 71

ter, schmachtend, geistreich, hfibsch,kraftig, an Uhland erinnernd, mit Schil-ler vergleichbar, vor aller zu nennen,am besten gelungen, zwischen etc. etc."tote cate sint pentru d-sa, dupa, vorbalui Corneille:

Lauriers, easels rameaux qu'on veut reduireen poudre,

Vous qui mettez sa tete a couvert de la foudre I..

Lasand darn intacta apreciarea n6-stra asupra cartii atribuite d-lui Rudow,caci acesta apreciare se intemeiaza petextul cel publicat, not qteptam cumulta nerebdare ca d. Iacob Negruzzisa c6ra o socotela seriOsa, fOrte se-riOsA, cat se p6te de seriOsa, aceluiasat aceleia sat acelora cart, vapsindu'li poliindu'l, cuteza a'l intrebuinta ca o

simply firma de R est aur atiun e.

B. P. Hasdeti,