in timp,ufaraonilor

O Familie nobila la vanatoare intretrestiile de papirus. Obiectele ~i picturiledescoperite in morminte sunt marturii alevietii din Egiptul Antic.

O La construirea piramidelor. egiptenii audat o foarte mare importanta orientariiacestora. Pentru a realiza lucrarile cu oprecizie ridicata. au desenat mi~careastelelor pe un perete in forma de cerc(inel). mediana avand intotdeauna directiaNord-Sud.

Civilizatia egiPteana veche aexistat aproape 3000 de aniaparent intr-o formaneschimbata, liisiind

mo~tenire capodoperearhitecturale monumentale ~icomori fabuloase. Piramidele,Sfinxul ~i mormiintul'uiTutankamon sunt admirate ~iazi de intreaga lume.

-n Egipt a luat na~tere a doua mare culturnI a istoriei. A ap~rut In valea Nilului cu cateva

secole dup~ ce s-a constituit civilizatiasumerian~ In Mesopotamia, acest.a avand oinfluent~ foarte mare a supra dezvolt~riicivilizatiei egiptene la Inceputurile ei. De~iMesopotamia era deschis~ oamenilor ~i ideilornoi, Egiptul era caracterizat de o anumitaizolare. Ap~rat de de~ert, Egiptul era la odistanta suficient~ de tulbur~rile OrientuluiApropiat. Dup~ ce s-a constituit civilizatia

a~ez~rii oamenilor erau pe malurile fluviului.Nil care parcurge sute de kilometrii prinde~ert, iar in final se ramific~, v~rsandu-se inMarea Mediteran~ printr-o delta.

Epoca ArhaicaSpre deosebire de alte rauri, Nilul se revarsa~i se retrage anual, l~sand In urm~ un solfoarte bogat, fertil, astfel incat cei care au trnitacolo, au putut construi un sistem de irigarebine proiectat. Rezultatul era un p~mantincredibil de roditor care hr~nea nu numai

.agricultorii, c~ci din surplus a 1ntretinut ~irestul societ~tii stratificate pe multe nivele.

egipteaM s-a dovedit a fi destul de stabil~,conservatoare ~i longeviv~. Egiptul a fostfoarte putin inf1uentat de t~rile vecine ~i pan~la epoca final~ a inf1uentat prea putin lumeadin afara granitelor. De~i au existat schimb~riIn viata t~rii, acestea au fost atat de lente,Incat popoarele antice vedeau Egiptul ca osocietate misterioas~, f~r~ varst~.

Darul NiluluiUn istoric grec a denumit foarte inspiratEgiptul, ca "Darul Nilului". Locurile propice

5

EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR

~

~~~"

'6"0~

Indirect fluviul Nil a contribuit la realizareacapodoperelor arhitecturale fara precedent.

Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptuluidateaza din 3000 I.e.n., din vremea cand Menessau Narmer, regele Egiptului de Sus (de Sud),prin cucerirea Egiptului de Jos (Delta) a unitcele doua state. Aceasta uniune, cu exceptiaunor perioade scurte, a ramas aproape intactatimp de mai multe rnilenii. S-au succedat 33 dedinastii. intemeietorul primei dinastii a fostMenes, iar regiria ultimei dinastii Cleopatra,care s-a Sinucis aproximativ In 30 I.e.n. lasan-du-se mu,5Cata de un ~arpe veninos, aspida.

Periodizarea este modul cel mai potrivit princare putem vedea istoria Egiptului Antic Inansamblu. Perioadele cu o stabilitate durabilasunt denumite: Era Antica, Centrala ~i Noua aImperiului, care sunt delimitate de prima ~i adoua perioada de tranzitie. Pe parcursulacestora tara a fost slabita ~i zguduita de razboicivil ~i ocupatie str:1ina. Intervalul de timp aldomniei primelor doua dinastii, perioada dintreanii 3000 I.e.n. -2600 l.e.n. este cunoscut caEpoca Antica, epoca premergatoare Erei Anticea Imperiului. Chiar ~i In perioada aceasta tim-purie sunt deja concretizate anumite carac-teristici constante ale civilizatiei antice. Regele

O pamantulimpanzit de ~an,uride irigare este aratde agricultor. inspate le lui nevastaseamana pamantula rat.

O Nilul a lasat inurma sa un namolnegru, tertii, pesolul arid. De aceeadenumeau egiptenii,ara lor Kemet,adica "TaranaNeagra".

O Via,a depindea in mare masura derevarsarile Nilului. Egiptenii au sapatbazine de acumulare a apei ~i au construitun sistem de irigare, prin care au fertilizatpamantul de arid.

preocupat exclusiv de probleme interne.Aproape nici nu a -luat cuno~tinta de lumealnconjuratoare. Constructiile din piatra aulnceput aproape imediat, cele mai vestitemonumente fiind uria~ele morminte regale,pirarnidele. Langa Memphis, capitala din aceavreme, se ridica piramida din Saccara, care s-a construit pentru faraonul Djoser, dindinastia a treia, dupa proiectul realizat decancelarul ~i arhitectul principal al acestuia.Imhotep, primul arhitect caruia li cunoa~temnumele. El a fost un 1ntelept legendar, caremai tarziu a devenit zeul medicinii.

Cea mai mare piramida este cea a farao-nului Kheops (Kufu) din Ghiza. De~i erau

este deja privit ca un zeu, de~i denumirea defaraon, care inseamna: "Casa mare", s-araspandit doar in Era Noua: a Imperiului. Religiaegipteana: era foarte complicata: ~i se concentramai ales pe viata transcendentala:. Pentru viatafericita: din lumea de dincolo, ei vroiau sa:pa:streze corpul intact, ceea ce a dus ladezvoltarea unor tehnici de mumificare, pentrua conserva corpurile domnitorilor. A apa:rut insocietatea respectiva: o structura: sociala:administrativa: ~i preoteasca: foarte putemica:.

Imperiul AnticPe timpul Imperiului Antic (aprox 2600-2150i.e.n.) Egiptul a fost un stat foarte putemic ~i

6

Religia a ajuns la un nivel foarte ridicat dedezvoltare. Posibilitatea vietu de apoi nu maiera un privilegiu exclusiv al regilor, ci cuanumite preg~tiri anterioare, era accesibiltuturor egiptenilor. Probabil prin acest fapt sepoate explica noua practic~ funerarn, careconsta in plasarea in morminte a unorsculpturi ce reprezentau soldati, me~te~ugari,slujitori pentru ca ace~tia s~ fie la indemanadecedatului in lumea de dincolo. Acestefigurine, denumite u~teri au ajutat foarte multla reconstruirea vietii de zi cu zi a egiptenilor .

C~tre sf3.f-5itul acestei ere, Egiptul era con-dus de regi puternici, care au invins rezistentanobililor, au construit sisteme extinse de irigare~i prin cucerirea Nubiei s-au extins ~i in sud.

In perioada a doua de tranzitie (circa 1785-1570 i.e.n. ) a avut loc din nou o prnbu~ire,delta Nilului fund ocupat<I de un poporasiatic.

granitele imperiului pan(l la valea fertil(l aclului Eufrat. Egiptul nu a fost niciodatl atatde mare, putemic ~i increz(ltor ca sub domniafaraonului Tothmes al III-lea (aproximativ1479-1426 i.e.n.). Din corespondenta luiAmenhotep al III-lea (circa 1390-1353 i.e.n.)~i a urma~ului s(li Amenhotep al IV-lea,p(lstrat(l pe t(lblitele de lur din Amama, 'reiesec(l Egiptul p(lstra Q relatie diplomatic(lpermanent(l cu conduc(ltorii statelor dinregiunea M(lrii Mediteraneene ~i a Orientului

Apropiat.

orientate exact dupa punctele cardinale, aufost construite cu mijloacele cele mai pri-mitive. Aceasta constructie reprezinta untriumf fara precedent al organizarii muncH.

in fmalul Erei Antice a Imperiului, adevenit mai putemic stratul nobililor bogati ~ia scazut puterea regala centralizata. in primaperioada de tranzitie (circa 2150-950 i.e.n.)Egiptul a devenit campul de lupta aldinastiilor mai mici. Piramidele ~i celelaltemdrminte regale au fost devastate de cauta-torii de comori.

Era centrali a Imperiuluiin Era Centrala a Imperiului (aproximativ1950-1785 i.e.n.) Egiptul a fost reunificat.Capitala a fost mutata de la Memphis inEgiptul de Sus la Theba. Valea Regilor estelocul unde sunt inmormantati multi suverani,iar Kamac ~i Luxor au devenit locul construc-tiilor unor laca~uri de cult gigantice.

Imperiul NouImperiul Nou (circa 1570-1075 i.e.n.) este ulti-ma mare ern a Imperiului Egiptean, cu perso-nalitati istorice exceptionale. in aceastaperioada Egiptul a fast in conflict permanentcu Orientul Apropiat, prima oarn ca puteremondiala, apoi ca victima. Dominatiapoporului asiatic a grabit probabil acesteevenimente, avand o influenta mare, egipteniiinvatand noi tehnici de lupta, de exempluutilizarea carelor de rnzboi. Toate acestea auavut ca urmare definirea atmosferei inperioada Imperiului Nou, astfel ca in loculconceptului traditional, care privea faraonulca un zeu, acum ajunge in prim plan calitateade om a acestuia, faima cuceririlor salepamantene. Printre personalitatile proemi-nente ale Imperiului Nou a aparut ~i o regina,Hatsepsut, cea care in reprezentarile rnmasedespre domnia sa purta toate insemneledemnit:Itii regale, inclusiv barba falsa.

Urmatorii domnitori importanti au impins

MonoteismulDomnia faraonului Arnenhotep al IVfi1ea(circa 1353-1336 i.e.n.) a rnmas memorabil:1datorit:1 reformei religioase impuse de acesta.A privat de titlul de zeu mii de zei egipte!li,printre care ~i putemiclli Amon-Ra, al c:1ruinume era inclus ~i in numele faraonilor. Dinacel moment trebuiau s:1 se inchine zeuluisirnbolizat prin Soare, zeul Aton. Pentru a-~iimpune ~i mai mult vointa, faraonul ~i-aschimbat numele din Amenhotep in Ehnaton("pentru Aton prea fericit"), dup:1 care aintemeiat o nou:1 capital:1, Amama.

pan:1 in momentul de fat:1 nu s-au desco-perit motivele ce se aflau in spatele acestorschirnb:1ri. Unii isiorici il privesc pe Ehnaton,ca pe creatorul monoteismului universal, altiiil caracterizeaz:1 drept ca fiind fanatic ~i ner:1b-d:1tor. Se crede c:1 exist:1 o strans:1 leg:1turnintre reforma religioas:1 ~i sotia faraonului,Nefertiti. Pentru promovarea reformei auutilizat ~i sistemul administrativ dezvoltat,toate aceste fapte memorandu-se in vestigiilescrise ~i arhitecturale. Puterea religioas:1 al luiEhnaton era atat de mare, incat nu a izbucnitnici O revolt:1 f:1ti,5:1, dar in adancul sufletelorera O nemultumire profund:1.

Autoritatea ~i reputatia lui Ehnaton s-aclintit, au sl:1bit datorit:1 neglij:1rii intereselorimperiului. in timp ce faraonul era absorbit decrearea ~i promovarea reformei religioase,datorit:1 atacurilor ~i presiunii exterioare aufost pierdute teritoriile cucerite iar aliatii au

~

O in morm3ntul faraonului au fost depusesimbolurile puterii ~i obiectele uzuale.Tronul impodobit foarte bogat cu aur, dinmorm3ntul lui Tutanhamon.

O Este foarte pu~in probabil ca Tutanhamona participat la lupte, de~i frescele din

mormant slavesc calita~ile sale militare.

O in ultima faza a imbalsamarii corpul era

infa~urat in panza de in.

~~~

O Cei saraci erau

inmorm3nta,i pur ~isimplu in de~ert,nisipul mumific3ndnatural corpurilelor. Imaginea uneimumii din 3000i.e.n.

O Capu! mumificata! lui Ramses a! 11-lea (decedat aprox.in 1213i.e.n.)

~~:f

I

EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR

O Barcileconstruite dinlegaturi de papirusau fost vehiculeutile de naviga,iepe Nil. Rilul erafoarte bogat in

pe~te ~i de~iconsumul lor erainterzis de religie,se milncau mult infamiliile de ,aranisaraci.

O De~i Egiptulavea importantebogii'ii naturale,lemnul folosit inconstruc,ii trebuiaimportat dinstriiiniitate.

~i a domnit doar cativa ani (aproximativ 1332-1323 i.e.n.). E prea putin probabil ca el ar fidevenit cel mai renumit personaj al istorieiEgiptene daca nu ar fi intervenit ~ansa. A fostinmormantat in Valea Regilor ~i mormantulsau a fost acoperit, pe parcursul inmorman-tarilor urmatoare, cu sfaramaturile rezultatedin construirea cavourilor.

Cu 3000 de ani mai tarziu, in 1922, arheo-logul englez Howard Carter, a descoperitmormantul umplut pana la refuz cu comori.Astfel a devenit Tutankamon cel mai renumitfaraon al egiptului antic.

Faraonii militariEgiptul a participat foarte activ in luptele dinOrientul Apropiat, in timpul domniilor lui SetiI. (circa 1290-1279 i.e.n.) ~i Ramses al II-lea(circa 1279-1213 i.e.n.), devenind din nou osupraputere. Ramses a inceput ridicarea unorconstructii marete, atunci a fost construit Halade la Kamac, -Porticul Templului -~.itemplul de stanca din Abu Simbel.

Picturile ostentative de papirus ~i colo~iide piatra .ilustreaza megalomania neinfranataa lui Ramses. Razboaiele lui Ramses au

epuizat Egiptul, care dup~ moartea faraonuluia inceput s~ decad~.

Criza a atins punctul culminant in secolulX i.e.n., cand dinastiile interne au fostschimbate fortat de domnitori strnini din Libia,Nubia ~i Asiria (in anii 660). Ca o ultim~zvacnire Egiptul a subjugat Siria. Dar in 605i.e.n. au fost egiptenii infranti definitiv debabilonieni la Karthemis ~i au pierdut intregullor imperiu din Orientul Apropiat.

Decaderea finalain 525 i.e.n. Egiptul a devenit parte aImperiului Persan, mai tarziujiind cuceri~ demacedoneanul Alexandru Cel Mare (circa356-323 i.e.n.). El a fost succedat de uncornandant al lui, Ptolemeu, ai c~rui urma~iau domnit pan~ in 30 i.e.n. Sub domnia lorEgiptul s-a grecizat foarte mult.

Independenta a luat sfar~it odat~ cu moar-tea Cleopatrei. De~i anurnite culte leligioaseau influentat mi~c~r1le religioase romane,cultura egiptean~ antic~ s-a stins treptat, fiindinlocuita de cultura greco-roman~.

Ultimele hieroglife cunoscute (anul 394)sunt ultimul strig~t al Egiptului Antic.

fost zdrobiti. Toate acestea au avut ca urmaretransformarea oric:lror lncerc:lri de a aducereforma in actiuni care au d:lunat autorit:ltiifaraonului. Nemultumirea a luat amploare,lnc:1t la scurt timp dup:l moartea faraonului, afost $ters numele lui de pe lista tuturordomnitorilor, din inscriptii $i a fost radiatorice text referitor la el, in a$a fel lnc:1tdomnia sa s:l nu ..lase nici o urm:l.

TutanhamonToate acestea s-au lnt:1mplat in numele unuifaraon extrem de t:1n:lr, copil, Tutankamon,ginerele lui Ehnaton. Ca urmare a reactieiconservatoare, curtea s-a mutat lnapoi inTheba $i au $ters din numele faraonuluicuv:1ntul Aton. Noul domnitor a devenitcunoscut sub numele de Tutankamon.'-:-El a ajuns pe tron la v:1rsta de circa 10 ani,

8