Adrian NEGREA

Eficientizarea comertului exterior,

al Rominiei

frffi'?a*#*n'

Cuprins

CapitolullPolitica comerciali comuni a UE. lmpactul asupra comerlului exterior al Rom6niei .............,.,............ 171.1. Politica comerciald comund a UE ....,,,...,... ...............,..........17

1.1.1. Politica comerciald comund a Uniunii Europene gi implicaliile acesteiaasupra schimburilor c0mercia1e.,................,, .,.......... 18

1.1.2. Romdnia gi reglementirile in materie de politicd comercialS ............211,1.3. Etapele aderirii Rominiei si stadiul actua|............, ........................,..22

1.2. lmpactul asupra come(ului exterior al RomAniei.... ............. 261.2.1. lmpactul asupra producliei industriale ..................,.....2g1.2.2. Regionalizarea comerlului. lmpactul asupra fluxurilor comerciale ale Romhniei...............,.............331,2.3. Avantaje gi dezavantaje ale aderdrii Romdniei la UE....,.,....,.. .......,,. 381,2.4. Strategia RomAniei in materie de come( exterior in condiliile integrdrii in UE ,..,..,.,..,.................,.39

Capitolul2Metodologii privind orientarea gideterminarea eficientizirii come(uluiexterior ...........412.1. Determinan{ii eficienlei comerlului exterior........., .............,..42

2.1.1. Avantajulabsolut ..........422.1.2. Avantajul comparativ ...........................42

2.1.2.1.lndicatorul avantajului comparativ revelat ,.......... ......,.,,..,.....432.1.2.2.lndicatorul Michaely......... ,...,,,.482.1.2.3.lndicatorul Lafay,............. ........52

2.1.3. Comerlul intra+amurd.. .,.,.,..,...............582.1.4, Structura schimburilor comerciale dupd nivelul tehnologic incorporat. Modelul Lall (2000) ,.,.,.......632.1.5. Valorificarea resurselor naturale ale ldrii ............,..,....702.1.6. Valorificarea muncii na!i0na1e........ ........,..................,.712.1.7. Natura neofactoriali ale schimburilor internalionale ..........................722.1.8. Avantajul competitiv nalional ...,...........73

2.2. Metodologiide calculgianalizi privind eficientizarea comerluluiexterior...... ...................742.2.1. lndicatorul gradului de acoperire al importurilor prin exporturi.. .."......742.2.2.lndicalori de mdsurare a eflcienlei exporturilor de mdrfuri....... .......... 76

Capitolul 3

Raportul de schimb - formi sintetici de exprimare a eficienfei relatiilor comerciale externe....,.,,.,....793.1. lndicele raportului de schimb...... ..,...............7g3.2. Evolulia raportului de schimb la nivel internalional gi european .........,.,..,..823.3. Determinanli ai raportului de schimb ............79

Eficientizarea comertului exterior al Romdniei

3.3.1. Productivitatea muncii............, .............793.3,2. Evolulia prelurilor la materiile prime gi hidrocarburi.... ...........,.,.....,,,.80

3.4, Schimbirile structurii comerlului ........,..,,......833.5, Evolulia raportului de schimb al Romdniei.... .,..,...........,...,., 85

Capitolul4Evolutia contului curent al Rominiei. Rolul comerlului exterior si al eficienfei acestuia ...,..................974.1, Evolulia contului curent sub impactul comerlului exterior,.,.,.,... .......,,...,.,..974.2. Analiza eficienlei comerlului exterior cu implicalii asupra contului curent .,.....................106

4.2.1.lndicele Contribulieila Balanla Comerciald (CTB)............. .,.,,,..,,...1064.2.2. Analiza Shift & Share. ........................ 111

4.3. Politici de echilibrare ale contului curent gi de eficientizare a exporturilor. ......................117

Capitolul 1

Politica comerciali comuni a UE.

lmpactul asupra comerlului exterioral Rominiei

Un aspect important in cadrul evoluliei fluxurilor comerciale rom6neqti afost dorinfa ader6rii qi integrSrii Frii noastre in cadrul megastructurii europene.Condiliile necesare a fi indeplinite, drepturile Ei obligafiile au constituit elementevitale in momentul ludrii de c6tre decidenfi a hotdr6rii ader[rii !6rii noastre.

Politica comerciald comuni a UE reprezintl una dintre qansele oferite 1[riinoastre de cdtre statele partenere. Pierdere privilegiilor comerciale oferite desisternul generalizat de preferinfe este compensat de multitudinea de partenericomerciali cu care Romdnia are posibilitatea de a efectua schimburi comercialeavantajoase.

Capitolul intrd direct in desrierea infiinldrii gi funcfion[rii uniunii vamaleprin surprinderea principalelor efecte ale credrii sau defurnlrii comerfului. Prinaceasta se va face o paraleld la evolulia comerlului exterior romdnesc in diferiteblocuri comerciale.

De asemenea, se analizeazd gi interpreteazl, impactul ader[rii Rom6nieiasupra comerfului exterior cu ajutorul datelor statistice privind pondereaexporturilor Romdniei, principalele piefe de desfacere, evolulia comerfului cudiferite regiuni geografice, dar Ei situalia actuald qi viitoare ale fluxurilorcomerciale.

Elementele ce pot constitui surse privind eficienla comerfului exterior vor fistudiate prin prisma evoluliei ponderii industriei in formarea produsului internbrut, dar qi in baza indicilor producliei industriale, cu impact direct asupraexporh-rrilor pe principalele grupe de mdrfuri, unde se va putea observa ciclicitateaproduselor exportate.

1.1. Politica comerciali comuni a UE

Pentru a crea qi apoi a consolida o piald internd, statele semnatare aleTratatului de la Roma (1957) au decis introducerea unui tarif vamal comun fat[ deterli qi au eliminat toate taxele vamale intre ele.

1a Eficientizarea comertului exterior al Rom6niei

Aceastd m[sur6 intreprinsl atunci, ate astazi o semnificafie deosebit[ in

cadrul comerlului cu bunuri qi produse la nivelul UE. Datele statistice care vor fi

utllizatein efectuarea unor uniir",pfecum gradul de concentrare a comerlului la

nivel european, vor reliefa faptul cd exista un puternic comer! regional, aspect ce

tinde sd se manifeste in cadrul majoritllii statelor semnatare.

Aceastd politicl are un impaci direct asupfa fluxurilor comerciale ale

Romaniei Ei poate constitui o surs[ de avantaje prin intermediul careia poate avea

loc eficientizareacomer,tului. Num6ru1 mare de state cu care UE deline contracte

multi/bi/unilaterale pot constitui principale piefe de import ale materiilor prime'

prelucrarea Ei revdnzarea acestora iu qi produs.e finite care incorporeazl

tehnologie inalt6, ar putea fi cheia eficierrtizdtti comerlului exterior Ei al

dezvoltlrii economiei nalionale.

1,1.1. Politica comerciali comuni a uniunii Europene 9i implicaliile acesteia

asuPra schimburilor comerciale

Pdnd sd devina lider pe scena g1obal6, Uniunea Europeand a trebuit sb

infaptuiasc[ multiple reforrrre structurale de-a lungul istoriei, pentru a deline in

ptezent acest statut.Primele forme de cooperare au fost punctate in Tratatul de la Paris (1951) de

constituire a Comunitfllii ^Economice a Clrbunelui qi Ofelului, care la acea

perioadl reprezenta prima Uniune Vamala incompletd la nivel mondiai''

i*"gistrAnd rrn prog.". liniar in materie de consens multilateral al politicilor

de vecindtate, s-a trecut ulterior la un program mai amplu de integrare' frnahzat

prin semnarea Tratatului de la Roma (f957) de c[tre reprezentanlii Franfei,^Germani

ei, Itaiiei, Olandei, B el giei ;i Luxemburgului'-- ^_il il; semn6rii tratatuhri, cele qase state semnatare au fost de acord cu

rcalizareaprimei uniuni vamale complete, nu doar pentru cdrbune ;i o!el, care

necesita:a) eliminarea taxelor vamale intre statele semnatare;

b) instituirea tarifului vamal comun fald de terli'Conform Tratatului (1957), primele mdsuri vizeazd, sd realizeze eliminarea

taxelor vamale intre statele semnatare ale acordului intr-o perioadd de t2 an|

imp[rlitd in trei etape, pentru a incuraja schimbul de bunuri Ei servicii'^ itrima etapaiizi fixarea taxei de bazd asupra cdreia urrnau sl se efectueze

viitoarele reduciri. Toate statele semnatare au convenit data de 1 ianuarie 1957 ca

fiind data la care se defineqte taxa debaz6. in momentul finalizdrii primei etape,

taxele vamale la import urrnau sd se reducd cu25o/o fald de taxa debazd,.

in momentul finalizarii celei de-a doua etape, taxele vamale urmau sd se

reducd cu 50% fa!1de taxadebazd.O altd prevedere a tratatului vizataxele vamale de export, prevedere pa care

toate statele membre au fost de acord sd o elimine pind lafinaluarea primei etape,

Capitolul 1. Politiq comercialS comuni a UE. lmpactul asupra come(ului exterior al Romdniei

pentru reducerea distorsiondrii fluxurilor comerciale intre statele semnatare aleacordului.

In ceea ce priveqte instituirea tarifului vamal comun, acesta urma sd contindtaxe vamale comune fald de Frile te4e. Conform Tratatului (1957) acestea eraustabilite prin aplicarea mediei aritmetice a taxelor vamale reglementate peteritoriul fdrilor semnatare la data de 1 ianuarie 1957. O exceplie de la aceastiregull o reprezentau produsele de la pozifiile tarifare conform listelor B, C, D qiE, unde taxa vamal[ nu putea depdqi 3yo, l|yo,15% ;i respectiv 25o/o.

in cantl in care producdtorii autohtoni urmau sd constate probleme in ceeace privegte competitivitatea crescutl a produselor importate, puteau cereimpunerea unor contigente cantitative, in mod exceplional, cu scopul de a limitacregterea pagubelor materiale provocate.

De asemenea, conform Tratatului (195'l), Comisia poate autoriza amdnareareducerilor taxelor vamale dac6 se constatd un prejudiciu adus produc[torilorautohtoni.

LuAnd toate aceste elemente in calcul, se poate defini politica comerciald cafiind ansamblul regulamentelor qi politicilor impuse de un stat, care determin[modalitatea prin care iqi reglementeazd activitatea de comer! cu exteriorul.

Definilia in cazul politicii comerciale comune a Uniunii Europene se poateenunla astfel: ansamblul regulamentelor qi politicilor impuse de institu,tiilesupranafionale, care determind modalitatea prin care blocul comercial i;ireglemente azd. activ itatea de comerf cu exteriorul.

O scurtd istorie in materie de politic[ comercial6 este oferit[ de Hill qi Smith(2008), care relevd faptul c6 tratatul de la Roma oferd unei entitilii supranalionaleposibilitatea de a elabora, negocia gi impune aspecte referitoare la politicilecomerciale. Toate statele membre au delegat autoritatea in materie de politicdcomercialb cdtre entitdfi supranafionale. in baza analizelor autorilor, primeleprobleme in materie de reprezentativitate apar insd in anii '90, in momentul incare un anumit qoc iqi face simfitl prezen\a, gi anume acela cd" statele membre audorit o mai mare autonomie in materie comerciali.

Luptele dintre politicienii nalionali qi Comisia Europeand a fost tranqat[ inanul 1994 de Curtea Europeand de JustiJie, aceasta ahrmdnd dreptul Comunitdliide a negocia in materie de acorduri. De aici rezultA qi compromisul din Tratatul dela Amsterdam (1997) prin care Consiliul va mandata Comisia s[ desfrqoarenegocieri bilaterale cu fbrile terfe. Rolul Parlamentului creqte odatl cu Tratatul dela Lisabona (2007), acesta impdrt[qind aldturi de Consiliu deciziile referitoare lapolitica comercial6.

Datoritd noii formafiuni ap[rute in cadrul comer,tului mondial, teoreticieniiau pledat pentru luarea in considerare a efectelor perturbatoare ap[rute in cadrulschimburilor internationale. Cele mai importante efecte analizate au fost cele de

19

2A Eficientizarea comerlului exterior al Rom6niei

creare qi deturnare de come4l, dar gi de blocuri economice constructoare sau

blocuri economice di structive-.Unii autori, precum Bhagwati qi Panagariya (1996), numesc acordurile

comerciale preferenfiale ,,cu doul fefe ... pentru cd acestea conduc lallberahzareacomerfului cu ajutorul discrirnindrii"3.

Krueger (1999), Bikker (2009) precum si Eicher, Henn qi Papageorgiou(2010), au intreprins studii prin care au surprins efectele credrii sau deturndriicomerlului in urma aderirii statelor la diferite acorduri comerciale preferenfiale.

Aceqtia, prin lucrdrile lor, au demonstrat cum din treisprezece acorduri comercialepreferenfiale majore, opt au inregistrat potenlial pentru creare de comer!, printrecare EFTA, AFTA, UE gi NAFTA.

Alli autori, precum Ghosh qi Yamarik (2004), concep de asemenea o anahzdasupra efectelor acordurilor comerciale preferenfiale, menliondnd un numdr

considerabil de acorduri intre statele nalionale. Aceqtia au ajuns la concluzia ci inurma acestor acorduri comerciale preferenliale s-a ajuns la efectul de creare de

comer! in detrimentul detumirii de comer!.Cercetdtorii Urata qi Okabe (2010) ajung la aceeaqi concluzie pentru UE,

AFTA qi NAFTA, in fiecare bloc inregistr6ndu-se creare de comer! la toate

tipurile de produse, atdt industriale, cdt Ei agricole.Pentru cd modelul european a fost implementat cu succes, aspecte ale altor

blocuri comerciale au fost analizate gi in lucrarea lui Siroen, Yucer (2011). Autoriianalizeazd. impactul MERCOSUR asupra regiunilor Braziliei, unde au constatatdiscrepanle in cadrul statului brazllian. Unele regiuni, in special cele din sud, iEi

fac simlitd prezen\a f,rind mai bine integrate in piafa regionald,, fa!6, de regiuniledin nord, care nu par a fi la fel de bine integrate.

Yang qi Martinez-Zarzoso (2013) utilizeazd modelul gravitalional pentru a

studia impactul credrii sau deturndrii de comerf datoritd Acordului de liber schimbASEAN-China, ajungdnd la concluzia cb aceastd noui unitate va conduce laefectul credrii de comer!, in special pentru produsele manufacturate Ei produselechimice.

Toate aceste modificdri in cadrul fluxurilor comerciale ale unor ![ri pot fiprezentate prin prisma modelului static qi dinamic. Modelul static subltniazd,efectele credrii unei uniuni vamale asupra schimburilor comerciale intemalionale.

in cadrul unei viitoare extinderi a UE, Nedelescu qi Rujan (2012) adoptdmodelul Karakaya-Ozgen (2002), pentru a compara posibilele efecte ale credrii gi

1 Concepte denumite de Jacob Yiner, The Customs (Jnion Issue, 1950.2 Bhagwati, Jagdish, The World Trading Systent at Risk, Princeton University Press, Princeton,1991.3 Bhagwati, Jagdish; Arvind Panagariya, Preferential Trading Areas and Multilateralism:Strangers, Friends or Foes? in The Economics of Preferential Trqde Agreements, Washington,D.C: AEI Press, 1996, pp. 1-78.

Capitolul 1, Politica comerciali comund a UE. lmpactulasupra come4ului exterior al Romdniei 21

deturndrii de come4 in statele candidate din Balcani, rczultatele inclinAnd cdtre unposibil efect de creare de comer,t la toate clasele nomenclatorului vamal.

Inbaza analizelor efectuate, autorii Giurgiu (2008) ;i Carbaugh (2010) auoferit urmdtoarea definilie: ,,Crearea de comer! este procesul apariliei unor fluxuricomerciale noi in interiorul unei uniuni vamale, prin inlocuirea furnizorilortradilionali cu alfi mai eficienfi".4 Deturnarea de comer! are loc in momentul incare furnizorii externi sunt inlocuili cu furnizori interni, datoritb intrdrii statuluisemnatar in cadrul uniunii vamale. Dacd furnizorii externi erau mai eficienti, inmomentul instituirii unui tarif vamal comun, aceqtia pierd in fa{a concurenleifurnizorilor din interiorul uniunii vamale.

Aceiaqi autori susfin cd efectele credrii gi deturnlrii de comer! sunt urmdrite;i prin prisma unui rnodel dinamic, model ce implicd analizarca unei ariigeografice mult mai mari, cu un numdr de potenliali consumatori mai mare, ceeace conduce la beneficii precum: realizarca unor economii de scar6; o competiliemai acerb[ pentru oblinerea unei cote de pia!6 in interiorul uniunii vamale,datorit[ reducerii prelurilor agenfilor economici internafionali, care doresc s6-qicomercializeze bunurile qi serviciile in interiorul uniunii vamale.

1.1.2. Rominia si reglementirile in materie de politici comerciaH

in baza Acordului European de Asociere, economia Romdniei urma sd

sufere transformdri qi mutalii atdtla nivelul politicilor comerciale, cdt Ei la nivelulinstituliilor care le reglementeazl. Confonn Jovanovich (2005), El-Agraa (2007)Giurgiu (2008), Popa (2008) gi Berinde (2009), instrumentele politicii comercialeeuropene vizau o serie de mdsuri menite sb incurajeze sau sd descurajezeschimburile comerciale internalionale.

Primele mbsuri stipulate sunt cele de natur6 taifar6., prin care toate statelemembre semnatare trebuie sd instituie un tarif vamal comun fa!6 de terfi, stabilitprin Tratatul de la Roma (1957), evitdndu-se astfel distorsionarea fluxurilorcomerciale .inbaza acestui tarif vamal comun existb un nomenclator armonizat cu10.241 de pozilii, 2t de secliuni, 97 de capitole, care clasific6 foarte clar bunurileqi produsele supuse impunerii vamale. De asemenea, sunt stipulate taxele vamaleconvenfionale, stabilite in urma negocierilor multilaterale, qi taxele vamalepreferenfiale, stabilite in urma negocierilor bilaterale.

Conform autorilor, pe lAngd taxele vamale percepute anterior de laranoastr[, precum taxele ad valorem, specifice ;i mixte, vor mai fi introduse uneletaxe alternative (cu minim qi maxim), taxe variabile (prelev6ri variabile), taxe desezon si taxe stabilite pebazaunei formule de calcul.

a Giurgiu, Adriana, Comer! internalional qi politici comerciale, Editura Universitilii din Oradea,Oradea, 2008.