EFECTUL NOCEBO

Cei mai multi dintre noi au aflat atat din media, cat poate si din proprie experienta, ce inseamna efectul placebo. Ca parte a studiilor medicale, unui grup de control ii este data o substanta ( de obicei o pilula de zahar) prin care se compara eficienta noului medicament care este testat. Persoanelor din grupul de control li se spune ca placebo-ul este real si in mod surprinzator, uneori acestia experimenteaza o imbunatatire vizibila a simptomelor din simplul motiv ca se asteapta ca acel medicament sa ii faca sa se simta mai bine.

La polul opus este efectul nocebo. In cel mai simplu mod, acest fenomen se refera la faptul ca anumite substante sau sugestii negative creeaza efecte negative la pacientii participanti la studiile medicale. Pentru unii, a fi informati despre efectele secundare ale unui medicament este de-ajuns pentru ca ele sa se manifeste.

La fel ca si efectul placebo, fenomenul sugestionarii este destul de putin inteles si se crede ca are legatura cu o combinatie intre conditionarea palvloviana si reactia creata de asteptari.

In august 2012, cercetatorii de Universitatea Tehinca din Munchen, Germania, au publicat unul dintre cele mai ample recenzii despre efectul nocebo. Studiind 31 de studii empirice care implica acest fenomen, ei au examinat mecanismele biologice subtile si problemele pe care le intampina medicii si cercetatorii in practica clinica. Concluzia la care au ajuns este ca efectul nocebo este surprinzator de comun si ca el trebuie luat in considerare in etica medicala si practica de zi cu zi a aceste meserii.

In multele experimente pe care le-au analizat sugestia sau asteptarea durerii a adus o crestere semnificativa a efectelor negative traite de participanti. De exemplu, intr-un studiu, celor 50 de oameni care sufereau de dureri de spate cronice li s-a dat un test de flexibilitate. Unei jumatati i s-a spus ca acest test s-ar putea sa le provoace durere, in timp ce celeilalte jumtatati nu i s-a spus nimic. Dupa aceea, primul grup a raportat un scor semnificativ mai mare al celor care s-au plans de durere, desi procedura a fost aceeasi pentru ambele grupuri.

Efectul nocebo poate fi atat de puternic incat sa duca chiar la moarte. Intr-un studiu de caz, cercetatorii au consemnat cazul unei persoane care a incercat sa se sinucida inghitind 26 de pastile. Desi pastilele erau tablete placebo care nu contineau nicio substanta daunatoare omului, acesta a experimentat o scadere brusca si puternica a pulsului si a fost nevoie de injectii pentru a fi stabilizat, datorita credintei sale ca o supradoza de pastile ar putea fi letala. Dupa ce i s-a spus ca patilele erau doar zahar, simptomele au disparut rapid.

Cercetatorii sugereaza ca doctorii sa reconsidere convingerile despre managementul durerii pentru a evita efectul puternic negativ al efectelor secundare enuntate. Este comun faptul ca o pregatire adecvata a pacientului pentru durere s-ar putea sa doara putin este o modalitate de a minimiza anxietatea, astefl incat pacinetul sa stie la ce anume sa se astepte. Insa un experiment a aratat ca fiecare cuvant folosit de doctor inaintea injectarii substantelor radiofonice au afectat amplitudinea durerii experimentate de pacient. Cu cat erau mai frecvente cuvintele arsura, durere, rau sau rana, cu atat disconfortul pacientilor crestea.

Sigur ca a incerca sa eviti astfel de scenarii pune medicul intr-o dilema de natura etica- limitand disconfortul pacietului poate fi cauza lipsei de informari adecvate a pacientului despre procedura. Pentru a evita aceasta tensiune, autorii studiului ii sfatuiesc pe medici sa prezinte varianta pozitiva, recadrand procentul numarului celor care se vindeca sau raspund bine la tratament si evitand sa vorbeasca despre cei care raspund negativ la procedurile medicale. In unele situatii, cercetatorii recomanda chiar ca medicii sa ceara permisiunea pacientilor sa nu le spuna efectele secundare si in mod intentionat sa ii lase in ceata in legatura cu partea negativa a tratamentelor.

Daca frica si anxietatea pacientilor este la fel de dificila precum infectille si bolile concrete, concluzia surprinzatoare a studiilor despre efectul noceo este aceea ca ceea ce nu stii, nu te poate rani.