efectele antropizarii asupra ecosistemelor naturale

41
GRUP ŞCOLAR FORESTIER SIGHETU MARMAŢIEI LUCRARE PENTRU OBŢINEREA ATESTATULUI DE COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – NIVEL 3 Calificarea: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului ÎNDRUMĂTOR: ELEV: 1

Upload: spargatoruldebuci

Post on 14-Aug-2015

1.007 views

Category:

Documents


17 download

DESCRIPTION

ecologie

TRANSCRIPT

Page 1: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

GRUP ŞCOLAR FORESTIER

SIGHETU MARMAŢIEI

LUCRARE PENTRU OBŢINEREA ATESTATULUI

DE COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ ndash NIVEL 3

Calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

IcircNDRUMĂTOR ELEV

Prof TOTH MELINDA GIURGI IOANA

2010

1

GRUP ŞCOLAR FORESTIER

SIGHETU MARMAŢIEI

EFECTELE ANTROPIZĂRII ASUPRA

ECOSISTEMELOR NATURALE

IcircNDRUMĂTOR ELEV

Prof MELINDA TOTH GIURGI ILEANA

2010

C U P R I N S

2

Argument 4

Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate

(biocenoze urbane si antropocenoza) 6

Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11

Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor

antropizate 15

31Modificarea si distrugerea habitatelor 15

32Transferul de specii 17

33Supraexploatarea 18

34Urbanismul 20

35Poluarea 20

36Transporturile urbane 22

37Poluarea cu deseuri urbane 23

BIBLIOGRAFIE 24

3

ARGUMENT

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format

din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea

organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi

biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe

un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban

Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare

constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate

conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au

dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei

aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică

altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi

temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre

83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia

icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării

(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash

icircn Tibet - 5320 m

4

Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt

specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi

utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor

necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere

(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri

reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu

central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la

epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse

fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe

de obicei funcţia urbana

Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de

concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt

- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit

- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului

mai puţin teritoriul agricol

- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului

Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale

disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special

oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii

20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin

extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu

mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou

Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de

factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul

de dezvoltare a industriei şi comerţului

Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele

supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor

naturale

5

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 2: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

GRUP ŞCOLAR FORESTIER

SIGHETU MARMAŢIEI

EFECTELE ANTROPIZĂRII ASUPRA

ECOSISTEMELOR NATURALE

IcircNDRUMĂTOR ELEV

Prof MELINDA TOTH GIURGI ILEANA

2010

C U P R I N S

2

Argument 4

Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate

(biocenoze urbane si antropocenoza) 6

Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11

Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor

antropizate 15

31Modificarea si distrugerea habitatelor 15

32Transferul de specii 17

33Supraexploatarea 18

34Urbanismul 20

35Poluarea 20

36Transporturile urbane 22

37Poluarea cu deseuri urbane 23

BIBLIOGRAFIE 24

3

ARGUMENT

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format

din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea

organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi

biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe

un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban

Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare

constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate

conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au

dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei

aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică

altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi

temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre

83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia

icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării

(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash

icircn Tibet - 5320 m

4

Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt

specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi

utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor

necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere

(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri

reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu

central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la

epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse

fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe

de obicei funcţia urbana

Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de

concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt

- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit

- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului

mai puţin teritoriul agricol

- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului

Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale

disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special

oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii

20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin

extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu

mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou

Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de

factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul

de dezvoltare a industriei şi comerţului

Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele

supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor

naturale

5

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 3: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

Argument 4

Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate

(biocenoze urbane si antropocenoza) 6

Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11

Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor

antropizate 15

31Modificarea si distrugerea habitatelor 15

32Transferul de specii 17

33Supraexploatarea 18

34Urbanismul 20

35Poluarea 20

36Transporturile urbane 22

37Poluarea cu deseuri urbane 23

BIBLIOGRAFIE 24

3

ARGUMENT

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format

din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea

organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi

biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe

un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban

Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare

constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate

conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au

dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei

aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică

altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi

temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre

83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia

icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării

(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash

icircn Tibet - 5320 m

4

Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt

specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi

utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor

necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere

(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri

reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu

central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la

epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse

fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe

de obicei funcţia urbana

Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de

concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt

- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit

- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului

mai puţin teritoriul agricol

- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului

Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale

disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special

oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii

20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin

extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu

mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou

Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de

factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul

de dezvoltare a industriei şi comerţului

Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele

supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor

naturale

5

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 4: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

ARGUMENT

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format

din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea

organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi

biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe

un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban

Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare

constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate

conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au

dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei

aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică

altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi

temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre

83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia

icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării

(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash

icircn Tibet - 5320 m

4

Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt

specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi

utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor

necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere

(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri

reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu

central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la

epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse

fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe

de obicei funcţia urbana

Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de

concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt

- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit

- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului

mai puţin teritoriul agricol

- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului

Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale

disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special

oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii

20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin

extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu

mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou

Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de

factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul

de dezvoltare a industriei şi comerţului

Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele

supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor

naturale

5

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 5: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt

specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi

utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor

necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere

(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri

reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu

central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la

epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse

fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe

de obicei funcţia urbana

Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de

concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt

- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit

- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului

mai puţin teritoriul agricol

- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului

Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale

disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special

oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii

20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin

extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu

mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou

Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de

factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul

de dezvoltare a industriei şi comerţului

Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele

supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor

naturale

5

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 6: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

CAPITOLUL 1

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR

ANTROPIZATE

(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)

Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta

noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat

dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit

re la o epocă istorică la alta

Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele

funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură

menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a

folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de

icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau

mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe

principii similare celor naturale

Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin

realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii

date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor

omului

Un ecosistem artificial cuprinde

1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite

fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo

1048718 totalitatea oamenilor din sistem

1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din

alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului

1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale

Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-

o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 7: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul

uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn

mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară

utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor

energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se

corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea

resurselor şi acumularea deşeurilor

Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele

sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de

bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul

informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi

energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte

sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele

artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine

Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum

din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea

entropizării

Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme

ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul

lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o

pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi

mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor

planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct

omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă

rolul principal icircn cadrul ecosferei

Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului

fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul

ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban

dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană

(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici

geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări

7

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 8: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii

antropice şi modificaţi

Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet

diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale

urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse

măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale

biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă

astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări

semnificative ale microclimatului

Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor

antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de

ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural

pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog

cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru

a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu

Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii

naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza

icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea

circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor

naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din

toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere

Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale

introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care

depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia

Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie

circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al

acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de

plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn

ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite

căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)

8

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 9: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept

consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de

resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei

perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de

om pentru a icircndeplini funcţiuni precise

Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un

mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au

cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul

de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele

originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se

poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate

constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un

icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul

aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de

structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale

-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza

naturală la care se adaugă şi animalele domestice

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile

oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca

acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale

-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane

(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers

etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale

ecosferei

Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze

icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o

parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică

9

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 10: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită

de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci

permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi

Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc

continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta

şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai

profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările

declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările

produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane

cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i

modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi

dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-

au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei

creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76

miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)

societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării

resurselor oferite de natură

Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29

elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate

elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa

aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi

existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să

constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate

CAPITOLUL 2

10

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 11: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE

Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care

sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se

la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe

multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de

activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două

concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a

contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin

definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa

de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul

icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii

ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de

interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic

Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte

acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor

specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn

creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela

desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de

activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel

natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită

valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi

apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste

condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a

conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l

influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva

Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la

aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi

mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui

11

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 12: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri

sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei

Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi

agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile

rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism

mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a

poluanţilor

Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi

multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi

agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela

pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă

dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea

duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală

Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn

mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui

poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi

icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc

Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la

nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele

internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele

Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale

Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea

economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării

echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare

tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii

necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a

acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a

reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un

coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei

strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă

economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre

diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 13: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri

industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a

celor urbane şi asupra evoluţiei lor

Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi

efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de

reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor

agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai

adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor

precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe

cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare

prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi

precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi

de deşeuri industriale şi menajere

Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre

mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor

dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat

foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a

factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi

inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc

Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă

romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu

Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai

cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe

cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale

dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către

specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente

ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă

localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată

răspunde exigentelor sociale

Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul

natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen

calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 14: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga

prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a

celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a

cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea

umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui

fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman

datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor

Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare

ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce

depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc

imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor

forestiere poluarea atmosferei apelor etc

Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi

mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al

procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o

scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al

Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta

ecologicărdquo a ultimelor decenii

Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai

globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre

toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon

deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta

Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt

bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni

modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat

bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor

prime a apei a masei lemnoase

bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi

degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc

bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice

bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari

14

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 15: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul

autostrăzilor marilor platforme industriale etc

bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale

sporirea maladiilor cardiovasculare etc

Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor

pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu

amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi

insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la

degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii

reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de

aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia

limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor

oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure

controlate de elemente situate icircn afara legii

Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la

marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia

oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16

din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa

sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite

corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de

persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn

metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-

o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este

reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia

preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale

avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt

ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi

accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat

15

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 16: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

CAPITOLUL 3

DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA

ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR

Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a

dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se

adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie

Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri

(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de

viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea

genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri

habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii

400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a

crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi

simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african

ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De

asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii

lor iraţionale

O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea

mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul

ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase

specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de

material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi

fundul oceanic

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod

continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul

mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea

spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie

16

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 17: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia

icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind

determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi

diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive

Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii

demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o

treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre

sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei

metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea

urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban

managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc

Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema

aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării

marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context

urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea

armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia

mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune

icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea

excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său

iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere

a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane

Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea

economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale

funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul

factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol

subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele

necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără

de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa

acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr

17

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 18: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai

confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe

care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-

tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea

oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale

32 TRANSFERUL DE SPECII

Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea

factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor

Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari

ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone

(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind

speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera

probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile

respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice

De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat

numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida

Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei

In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza

provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin

impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un

puternic declin al populatiilor

Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu

specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-

au diversificat

Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va

contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea

diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice

18

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 19: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

33 SUPRAEXPLOATAREA

Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul

de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact

negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor

Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea

studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca

urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in

cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut

dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar

inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin

scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor

A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice

reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri

Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de

blana desi nu a determinat disparitia lor

B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici

specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)

pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)

Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile

totalizand circa 1 miliard $ anual

Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care

beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente

valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent

supravietuind numai in palcuri protejate

19

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 20: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

34URBANISMUL

Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se

desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash

sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea

societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare

Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă

un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care

accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se

fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o

deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a

societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce

antrenează puternice disproporţii regionale

Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar

metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn

ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora

dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul

acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o

degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a

activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul

metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol

determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile

legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori

creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia

oraşelor)

35POLUAREA

Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este

icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive

asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om

20

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 21: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive

instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul

este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate

oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc

zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata

atenuează zgomotele

Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn

producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element

nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn

atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de

SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn

aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea

surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate

industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn

ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării

aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer

gaze şi pulberi de cele mai diverse origini

Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este

determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă

(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia

naturală a aerului

Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi

icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi

sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral

hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul

sezonul factorii meteorologici

36TRANSPORTURILE URBANE

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn

aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare

21

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 22: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd

numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au

icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ

unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ

Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se

poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat

766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului

autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf

aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera

oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure

tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO

din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ

80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi

reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament

Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului

prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ

de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a

realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante

37POLUAREA CU DESEURI URBANE

Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de

deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru

mediu şi sănătatea publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

sect modificări de peisaj şi disconfort vizual

sect poluarea aerului

sect poluarea apelor de suprafaţă

22

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 23: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

icircnvecinate

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de

evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi

acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea

apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor

subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct

şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se

repercutează asupra folosinţei acestora

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri

este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare

durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de

amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa

afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia

microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul

sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate

sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana

icircn gunoaie (şobolani ciori)

Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării

depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu

va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil

modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează

icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori

cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru

sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)

pesticide solvenţi uleiuri uzate

23

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24

Page 24: Efectele Antropizarii Asupra Ecosistemelor Naturale

B I B L I O G R A F I E

Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -

Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici

Editura Universitara din Bucuresti 1999

Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran

Editura ASE Bucuresti 2001

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu

Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999

24