efectele antropizarii asupra ecosistemelor naturale
DESCRIPTION
ecologieTRANSCRIPT
GRUP ŞCOLAR FORESTIER
SIGHETU MARMAŢIEI
LUCRARE PENTRU OBŢINEREA ATESTATULUI
DE COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ ndash NIVEL 3
Calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului
IcircNDRUMĂTOR ELEV
Prof TOTH MELINDA GIURGI IOANA
2010
1
GRUP ŞCOLAR FORESTIER
SIGHETU MARMAŢIEI
EFECTELE ANTROPIZĂRII ASUPRA
ECOSISTEMELOR NATURALE
IcircNDRUMĂTOR ELEV
Prof MELINDA TOTH GIURGI ILEANA
2010
C U P R I N S
2
Argument 4
Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate
(biocenoze urbane si antropocenoza) 6
Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11
Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor
antropizate 15
31Modificarea si distrugerea habitatelor 15
32Transferul de specii 17
33Supraexploatarea 18
34Urbanismul 20
35Poluarea 20
36Transporturile urbane 22
37Poluarea cu deseuri urbane 23
BIBLIOGRAFIE 24
3
ARGUMENT
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format
din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea
organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi
biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe
un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban
Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare
constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate
conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au
dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei
aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică
altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi
temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre
83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia
icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării
(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash
icircn Tibet - 5320 m
4
Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt
specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi
utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor
necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere
(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri
reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu
central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la
epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse
fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe
de obicei funcţia urbana
Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de
concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt
- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit
- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului
mai puţin teritoriul agricol
- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului
Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale
disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special
oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii
20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin
extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu
mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou
Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de
factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul
de dezvoltare a industriei şi comerţului
Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele
supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor
naturale
5
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
GRUP ŞCOLAR FORESTIER
SIGHETU MARMAŢIEI
EFECTELE ANTROPIZĂRII ASUPRA
ECOSISTEMELOR NATURALE
IcircNDRUMĂTOR ELEV
Prof MELINDA TOTH GIURGI ILEANA
2010
C U P R I N S
2
Argument 4
Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate
(biocenoze urbane si antropocenoza) 6
Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11
Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor
antropizate 15
31Modificarea si distrugerea habitatelor 15
32Transferul de specii 17
33Supraexploatarea 18
34Urbanismul 20
35Poluarea 20
36Transporturile urbane 22
37Poluarea cu deseuri urbane 23
BIBLIOGRAFIE 24
3
ARGUMENT
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format
din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea
organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi
biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe
un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban
Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare
constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate
conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au
dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei
aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică
altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi
temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre
83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia
icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării
(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash
icircn Tibet - 5320 m
4
Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt
specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi
utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor
necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere
(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri
reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu
central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la
epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse
fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe
de obicei funcţia urbana
Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de
concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt
- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit
- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului
mai puţin teritoriul agricol
- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului
Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale
disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special
oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii
20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin
extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu
mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou
Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de
factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul
de dezvoltare a industriei şi comerţului
Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele
supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor
naturale
5
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
Argument 4
Capitolul 1 Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate
(biocenoze urbane si antropocenoza) 6
Capitolul 2 Efectul poluant al asezarilor urbane 11
Capitolul 3 Degradarea biodiversitatii prin poluarea ecosistemelor
antropizate 15
31Modificarea si distrugerea habitatelor 15
32Transferul de specii 17
33Supraexploatarea 18
34Urbanismul 20
35Poluarea 20
36Transporturile urbane 22
37Poluarea cu deseuri urbane 23
BIBLIOGRAFIE 24
3
ARGUMENT
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format
din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea
organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi
biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe
un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban
Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare
constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate
conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au
dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei
aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică
altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi
temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre
83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia
icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării
(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash
icircn Tibet - 5320 m
4
Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt
specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi
utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor
necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere
(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri
reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu
central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la
epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse
fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe
de obicei funcţia urbana
Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de
concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt
- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit
- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului
mai puţin teritoriul agricol
- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului
Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale
disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special
oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii
20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin
extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu
mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou
Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de
factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul
de dezvoltare a industriei şi comerţului
Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele
supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor
naturale
5
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
ARGUMENT
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natu-ral Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format
din mai multe sisteme ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea
organismelor vii şi mediul lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi
biotip(exemplu un lac o pădure etc formează icircn parte un ecosistem ) Un grup de oameni pe
un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban
Ansamblul ecosistemelor planetei icircntre care există relaţii complexe deinterconditionare
constituie ecosferă Icircntrucacirct omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate
conştientă ecosistemul uman joacă rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
ldquofizicrdquo acţiune desfăşurată icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezările urbane au cunoscut icircn evoluţia lor perioade de declin şi de icircnflorire unele au
dispărut iar altele s-au păstrat pacircnă icircn zilele noastreEle icircmpodobesc astăzi suprafaţa Terrei
aidoma unei imense constelaţii de pe bolta cerească unele avacircnd o strălucire puternică
altele abia licărind minuscule icircntre cei doi poli ai planetei Aşezările pot fi permanente şi
temporare cu o largă arie de răspacircndire geografică Aşezările permanente sunt cuprinse icircntre
83ordm latitudine nordică (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) şi 55ordm latitudine sudică (Ushuaia
icircn Chile) Icircn ce priveşte răspacircndirea pe verticală icircntacirclnim aşezări amplasate sub nivelul mării
(Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) şi pacircnă peste 5000 m (Chupiquina icircn Chile - 5600 m Arash
icircn Tibet - 5320 m
4
Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt
specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi
utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor
necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere
(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri
reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu
central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la
epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse
fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe
de obicei funcţia urbana
Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de
concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt
- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit
- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului
mai puţin teritoriul agricol
- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului
Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale
disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special
oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii
20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin
extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu
mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou
Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de
factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul
de dezvoltare a industriei şi comerţului
Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele
supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor
naturale
5
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
Populaţia satului este ocupată preponderent icircn activităţi primare pe cacircnd oraşului icirci sunt
specifice activităţile secundare şi cele terţiare Oraşul este o formă de organizare icircnzestrare şi
utilizare a unui teritoriu icircn scopul concentrării transformării şi redistribuirii produselor
necesare icircntreţinerii recreerii şi progresului unei populaţii de pe teriorii diferite ca icircntindere
(de la zona imediat icircnconjurătoare pacircnă la icircntregul glob) El se icircnscrie icircn peisaj prin clădiri
reţea de drumuri etc şi presupune o asociere teritoriala şi corelaţie funcţională icircntre un nucleu
central (aglomeraţia) şi un spaţiu icircnconjurător de icircntindere variabilă de la caz la caz şi de la
epoca la epocă Odată cu concentrarea mai accentuată de bunuri (materii prime preoduse
fabricate şi semifabricate forţa de muncă mijloace de icircntreţinere bunuri spirituale etc) icircncepe
de obicei funcţia urbana
Trebuie subliniata pe această cale importanta poziţiei geografice icircn alegerea locurilor de
concentrare urbana Componentele teritoriale ale oraşului sunt
- vatră - suprafaţa cuprinsă icircn linia de contur a zonei clădirilor de locuit
- intravilanul - suprafaţa afectată construcţiilor icircnglobacircnd toate zonele funcţionale ale oraşului
mai puţin teritoriul agricol
- extravilanul - restul suprafeţelor din perimetrul administrativ al oraşului
Oraşul a devenit simbol global al transformării industriale a resurselor naturale
disponibile icircn reziduri fără valoare şi poluanţi periculoşi Astfel aşezarea umană şi icircn special
oraşul devine formă materializata şi complexă a falsei dezvoltări a relaţiei om-mediuIcircn ultimii
20 de ani au apărut megalopolisurilezone geografice icircn care mai multe mari oraşe prin
extindere au ajuns să se unească Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cu
mediul atacirct de puternic icircncacirct o putem considera chiar o interacţiune de tip calitativ nou
Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la o ţară la alta şi depind de o serie de
factori zonă geografică climă grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populaţiei gradul
de dezvoltare a industriei şi comerţului
Icircn lucrarea de faţă voi icircncerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele
supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a ecosistemelor
naturale
5
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECOSISTEMELOR
ANTROPIZATE
(BIOCENOZE URBANE ŞI ANTROPOCENOZA)
Omul ca orice fiinţă vie nu se afla icircn afara legilor care guvernează viaţa pe planeta
noastră ci s-a format şi dezvoltat icircn interacţiune cu mediul natural Acesta a influenţat
dintotdeauna dezvoltarea societăţii dar gradul icircn care a exercitat această influenţă a fost diferit
re la o epocă istorică la alta
Activitatea omului s-a desfăşurat păstracircnd o legătură permanentă cu sistemele
funcţionale din natură Acestea furnizează materiile prime resursele primare şi asigură
menţinerea condiţiilor specifice vieţii Pentru a-şi atinge mai bine obiectivele omul s-a
folosit icircnsă nu numai de ceea ce ofereau ecosistemele naturale ca producţie biologică ci şi de
icircntreaga bdquotehnologierdquo perfecţionată evolutiv Astfel au luat naştere formaţiuni mai mult sau
mai puţin stabile dependente de intervenţia umană dar care icircşi desfăşoară activitatea pe
principii similare celor naturale
Spre deosebire de ecosistemele naturale a căror funcţionare se materializează prin
realizarea stabilităţii şi menţinerea icircn echilibru a componentelor vii şi nevii icircn anumite condiţii
date icircn ecosistemele artificiale există o determinare icircn sensul de satisfacere a necesităţilor
omului
Un ecosistem artificial cuprinde
1048718 o biocenoză icircn care plantele de cultură şi animalele domestice sunt predominante icircnsoţite
fiind de o floră şi o faună bdquonaturalerdquo
1048718 totalitatea oamenilor din sistem
1048718 clădirile căile de acces şi icircn general toate elementele alogene produse de om sau aduse din
alte părţi inclusiv lucrarea şi amenajarea solului
1048718 reziduuri şi deşeuri aflate icircn afara ciclurilor biogeochimice naturale
Caracteristic acestor ecosisteme este bdquointensivizareardquo lor energetică determinată pe de-
o parte de necesitatea creării unui excedent de biomasă (recolta) iar pe de altă parte de 6
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
activităţi specifice omului efectuate direct dar mai ales exosomatic prin intermediul
uneltelor maşinilor etc Astfel nu mai este suficientă energia solară cu atacirct mai mult cu cacirct icircn
mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient decacirct oricare alt organism fiind necesară
utilizarea altor surse de energie Aceasta conduce la creşterea numărului transformărilor
energetice şi implicit a acumulării de entropie icircn condiţiile icircn care transferul de energie nu se
corelează cu cel al substanţei ceea ce icircn timp duce la dezechilibru manifestat prin epuizarea
resurselor şi acumularea deşeurilor
Decizia omului nu este rezultatul prelucrării informaţiilor venite de la componentele
sistemului icircntr-un mecanism de autoreglare ci este dictată de nevoile imediate indiferent de
bdquointereselerdquo celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar Fluxul
informaţiei fiind polarizat de interesele umane antrenează icircn procese liniare substanţa şi
energia care dereglează echilibrul sistemului dependent de transferul efectuat din alte
sisteme Practic se declanşează mecanisme cu finalităţi opuse celor din natură ecosistemele
artificiale icircndreptacircndu-se nu spre o stare de climax ci spre instabilitate crescacircndă dezordine
Acţiunile omului ajută doar la menţinerea unui echilibru aparent cu preţul unui consum
din ce icircn ce mai mare de energie care printr-un efect de bdquocerc viciosrdquo antrenează şi sporirea
entropizării
Mediul natural icircn care omul icircşi desfăşoară activitatea este format din mai multe sisteme
ecologice Un ecosistem icircn general reprezintă relaţia dintre lumea organismelor vii şi mediul
lor de viaţă sau cum se mai spune unitatea dintre biocenoza şi biotip(exemplu un lac o
pădure etc formează icircn parte un ecosistem) Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi
mediul ambiant respectiv alcătuiesc icircmpreună un ecosistem urban Ansamblul ecosistemelor
planetei icircntre care exista relaţii complexe de intercondiţionareconstituie ecosferă Icircntrucacirct
omul este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă ecosistemul uman joacă
rolul principal icircn cadrul ecosferei
Biotopul urban reprezintă rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului
fizic acţiune desfăşurata icircntr-un lung proces istoric spre folosul său Ca şi icircn cazul
ecosistemelor naturale şi icircn acest caz se poate vorbi de factorii staţionari ai biotopului urban
dar icircn elementele de biotop urban se pot include factorii induşi de către societatea umană
(factori ce se exprima prin elemente antropogenice) Factorii staţionari sunt cei geografici
geologici şi pedologici Aceştia reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări
7
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
umane Icircntr-o diferită măsură aceşti factori (icircn special cei pedologici) sunt supuşi acţiunii
antropice şi modificaţi
Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea să spatial-functionala o entitate complet
diferită din punct de vedere al biotopului faţă de ecosistemele naturale zone funcţionale
urbane puternic antropizate icircn special cele industriale comerciale şi de afaceri şi icircn diverse
măsuri cele rezidenţiale icircnvăţămacircnt sau de agrement prezintă modificări spaţiale specifice ale
biotopului iniţial orientat spre icircndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate Rezultă
astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apa aer sol) precum şi schimbări
semnificative ale microclimatului
Pentru a le deosebi de bdquoecosistemele naturalerdquo sistemele supuse intervenţiei factorilor
antropogeni le vom numi bdquoecosisteme antropizaterdquo Acestă denumire opozabilă celei de
ecosistem natural sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural
pare mai adecvată decacirct alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog
cum ar fi de pildă denumirea de bdquoecosistem industrializatrdquo acordată de H E Koenig pentru
a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură industrie) icircncadrate icircn mediu
Ecosistemul urban este un sistem incomplet icircn sensul că simplificarea biodiversităţii
naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale Consumatorii nu se pot organiza
icircn cadrul unor lanţuri trofice complete Acesta are drept consecinţă simplificarea sau ruperea
circuitelor biogeochimice Circuitul materiei este afectat icirci sensul că dinamica circuitelor
naturale materiale şi energetice este perturbata ajungacircndu-se la o linearizare a acestora Din
toate aceste puncte de vedere ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere
Funcţionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie şi materiale
introduse de către om care sunt luate din zestrea capitalului natural icircntr-un ritm care
depăşeşte capacitatea de refacere a acestuia
Una din cele mai importante trăsături definitorii ale ecosistemului urban o constituie
circuitele energetice acestea sunt puternic perturbate de activităţile omuluiaportul energetic al
acestuia fiind determinat pentru menţinerea sistemului socio-uman dar şi a unor asociaţii de
plante şi animale din teritoriul oraşului Hrana introdusă de om icircn oraş este produsă icircn
ecoagrosisteme Cantitatea de energie introdusă de către om icircn ecosistemul urban prin diferite
căi (icircngrăşăminte pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale şi de locuit)
8
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
depăşeşte cu mult energia solară introdusă icircn sistem de către producătorii primari şi are drept
consecinţă puternică antropizare a teritoriului urban Dependenţa ecosistemului urban faţă de
resurse externe materiale şi energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate icircn cazul unei
perturbări majore Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraşelor sunt create de
om pentru a icircndeplini funcţiuni precise
Biodiversitatea icircn teritoriile urbane Structura heterogena a oraşului generează un
mozaic de biotopuri Acestea constituie sediul unor biocenoze ale căror specii asociate au
cerinţe ecologice dintre cele mai diverse astfel este posibil că numărul de specii ca şi numărul
de indivizi ai unor specii ce trăiesc icircn ariile urbane să fie mult mai mare decacirct icircn ecosistemele
originare Periurbanul (zona de periferie a oraşelor) icircn special constituie un teritoriu unde se
poate identifica o mare biodiversitate Contrar aşteptărilor oraşul şi ariile urbane poate
constitui sediul unei importante varietăţi de habitate specifice Populaţia umană prezintă un
icircnalt grad de diversitate culturală şi social-economica apreciată ca fiind mai mare icircn cadrul
aglomeraţii urbane şi al ariilor metropolitane Heterogenitatea acesteia este determinată de
structura complexă a activităţilor care se desfăşoară icircn oraşe
Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale
-Biocenoza alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură precum şi din zoocenoza
naturală la care se adaugă şi animalele domestice
-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata bdquoantropocenozărdquo) trebuie observat că acţiunile
oamenilor se prezintă icircn acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume atacirct ca
acţiuni individuale cacirct şi ca acţiuni umano ndash sociale
-Ansamblu bdquoproduselorrdquo materiale create prin activităţile umane
(bdquo natura transformatărdquo) constacircnd din felurite construcţii maşini unelte obiecte de uz divers
etc inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale
-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante neintroduse icircn ciclurile biogeochimice ale
ecosferei
Sistemul populaţiei umane prezintă caracteristici distincte icircn raport cu celelalte cenoze
icircn primul racircnd generate de gradul icircnalt de structurare social-economica care icirci permite pe de o
parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie iar pe de altă parte o puternică
9
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
acţiune modelatoare asupra mediului Puternică mobilitate icircn teritoriu precum şi viteza sporită
de circulaţie a informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei care icirci
permite modificarea relativ rapidă a mediului icircnconjurător pentru propriile nevoi
Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care icirci sporesc
continuu forţa şi raza lui de acţiune el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta
şi transformă obiectele şi forţele naturii de a produce icircn natura modificări mai mici sau mai
profunde Icircnsă atacirct timp cacirct mijloacele de care a dispus omul au fost modeste schimbările
declanşate de el icircn mediu natural au fost lente şi ele permiteau să se readapteze modificările
produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită Icircn condiţiile contemporane
cacircnd acestea icirci conferă omului o uriaşă forţă transformatoare el generează la racircndu-i
modificări de o amploare profunzime şi rapiditate excepţionale Crescacircnd că număr şi
dezvoltacircndu-se istoric (astfel icircn sec16-lea pe Pămacircnt trăiau 450 milioane de oameniicircn1900 s-
au ajuns la 15 miliarde de persoane iar icircn 1950 la peste 2 miliardeastăzi populaţia planetei
creşte icircntr-un ritm fără precedent ajungacircnd la 58 miliarde de indivizi şi cifră va ajunge 76
miliarde icircntr-un sfert de veac stabilindu-se probabil icircn jurul a 10 miliarde spre anul 2050)
societatea umană a sporit mereu gama resurselor folosite ca şi proporţiile exploatării
resurselor oferite de natură
Icircn această privinţă este ilustrativ faptul că icircn sec al 17-lea erau utilizate doar 29
elemente chimice icircn secolul al 19-lea se foloseau deja 62 pentru că astăzi să fie utilizate toate
elementele cunoscute a exista pe Terra Icircn acest context general patru resurse - pămacircntul apa
aerul şi energia - rămacircn cu totul fundamentate şi permanent necesare condiţionacircnd icircnsăşi
existenţa umană Este firesc deci că tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituieicircn primul racircnd o preocupare majoră pentru umanitate
CAPITOLUL 2
10
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
EFECTUL POLUANT AL AŞEZĂRILOR URBANE
Intre urbanism şi mediu exista o complexitate de relaţii teoretice şi operaţionale care
sunt greu de definit şi de cuantificat Acestea se explică prin faptul că urbanismul referindu-se
la totalitatea activităţilor legate de amenajarea teritoriala şi a localităţilor interferează pe
multiple planuri şi icircn numeroase subdomenii cu mediul atacirct cel natural cacirct şi cel influenţat de
activităţile colectivităţilor umane De asemenea dată fiind globalitatea maximă a celor două
concepte relaţiile dintre ele icircn mod evident sunt complexe Posibilităţile urbanismului de a
contribui la protecţia mediului sunt intrinseci numeroase şi variate fiind alcătuit prin
definiţie din totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice tehnice funcţionale şi estetice care se ocupa
de construcţia mediului material icircn care se desfăşoară viaţa colectivităţilor umane urbanismul
icircn adevărata să accepţiune nu are raţiune de a exista decacirct dacă promovează şi aplică soluţii
ecologice orice abatere de la acest principiu reprezintă o negare a icircnseşi legăturilor de
interdependentă multiplă icircntre mediul natural şi cel antropic
Icircn practică curentă dificultatea consta icircn a inventaria şi grupă icircn fiecare caz icircn parte
acele relaţii icircntre urbanism şi mediu care determină modul exact de interacţiune a tehnicilor
specifice urbanismului acestea nu numai că icircmpiedica deteriorarea mediului ci o previn
creacircnd condiţii care menţin şi apropie colectivităţile umane de modul lor de viaţă firesc acela
desfăşurat icircntr-un mediu natural şi amenajat sănătos curat şi propice tuturor tipurilor de
activităţi conforme cu o evoluţie normală biologică economică şi socială Mediul atacirct cel
natural cacirct şi cel influenţat de activităţile umane nu are o valoare proprie şi prestabilită
valoarea mediului şi a factorilor săi inclusiv a construcţiilor de toate tipurile nu pot fi
apreciate decacirct icircn funcţie de om care atacirct el icircnsuşi cacirct şi necesităţile sale evoluează Icircn aceste
condiţii problema esenţială care se pune şi cu privire la relaţia urbanism-mediu nu este de a
conservă a păstra ceea ce a fost icircn trecut ci de a controla şi dirija zi de zi acest proces şi a-l
influenţa icircn anumite limite mai ales cu o orientare prospectiva
Noţiunile de mediu şi de urbanism au o trăsătură comună ele se referă deopotrivă atacirct la
aspecte materiale cacirct şi la relaţii sociale concepţii păreri ale diferitelor colectivităţi umane şi
mediul şi urbanismul au icircn componenta lor bunuri colective care nu se supun niciunui
11
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
mecanism de stabilire a preţurilor ambele includ icircn componenta şi sfera lor de acţiune costuri
sociale importante cu influenţe majore asupra vieţii populaţiei
Interdependenta icircntre mediu şi urbanism se materializează icircn felul icircn care industria şi
agricultură utilizează resursele naturale şi administrează deşeurile poluate de toate tipurile
rezultate din aceste două procese economice icircn funcţie de soluţiile oferite de urbanism
mediul icircşi poate păstra sau nu capacitatea sa naturală de absorbţie şi transformare a unei părţi a
poluanţilor
Icircn contextul relaţiei urbanism-mediu sporirea populaţiei şi concentrarea ei precum şi
multiplicarea şi diversificarea proceselor tehnologice icircn special cele chimice din industrie şi
agricultură determina relativ brusc dezechilibre ecologice Faţă de unicul mod şi acela
pasiv de autoapărare a mediului capacitatea sa de autoapărare naturală poluarea propriu-zisă
dar şi modul ei de repartiţie icircn teritoriu devine ameninţătoare Neadaptarea de măsuri ar putea
duce la efecte dăunătoare ireversibile sau cu durata foarte mare de revenire la o stare normală
Emisia maximă acceptabilă a unui poluant reprezintă cantitatea de poluant degajată icircn
mediu la care nu se produc modificări importante Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui
poluant care este dat de concentraţia maximă peste care trebuie luate contramăsuri cum ar fi
icircnchiderea surselor de poluare reţinerea distrugerea poluanţilor evacuarea populaţiei etc
Nivelele sunt stabilite icircn standardele de produs şi icircn cele de calitate a mediilor stabilite la
nivel naţional sau icircn recomandări ale unor foruri internaţionale precum standardele
internaţionale ISO stabilite de Organizaţia Internaţională de Standardizare standardele
Uniunii Europene EN şi normele stabilite de unele organizaţii profesionale internaţionale
Icircntreaga problematica a relaţiei urbanism-mediu relaţie mijlocita de dezvoltarea
economică consta icircn găsirea şi aplicarea unor procedee tehnici metode icircn vederea păstrării
echilibrului ecologic asiguracircnd icircn acelaşi timp o politică de investiţii şi de dezvoltare
tehnologică corespunzătoare resurselor naturale şi umane existente icircn condiţiile satisfacerii
necesitaţilor sociale culturale şi de igienă a colectivităţilor umane Icircn ultimii 20 de ani s-a
acordat o mare atenţie problemelor legate de structură mărimea şi amplasarea teritoriala a
reţelelor de localităţi icircn condiţiile unui proces de urbanizare rapid şi greu de controlat cu un
coeficient ridicat de concentrare urbana icircn zonele icircn curs de dezvoltare adoptarea unei
strategii flexibile dar consecvente cu referire la reţelele de localităţi are o mare importanţă
economică şi politică Pentru zonele dezvoltate din punct de vedere economic mutaţiile icircntre
diferitele sectoare economice modificările icircn repartiţia utilizării forţei de muncă icircntre 12
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
sectoarele economice de bază (agricultura industrie servicii) şi icircntre principalele ramuri
industriale necesita de asemenea o concepţie clară asupra reţelei de localităţi icircn special a
celor urbane şi asupra evoluţiei lor
Datorită sporirii preocupărilor pentru mediu şi protecţia acestuia analizele necesare a fi
efectuate icircn vederea găsirii de soluţii complica suplimentar dificultăţile deja existente legate de
reţelele de localităţi asigurarea alimentarii cu apă potabilă şi industrială a localităţilor
agriculturii industriei nu mai poate fi soluţionată de foarte multe ori la nivel local şi tot mai
adesea se recurge la sisteme regionale sau chiar interregionale tratarea prealabilă a apelor
precum şi epurarea lor icircnainte de a fi deversate icircntr-un emisar au devenit icircn cele mai multe
cazuri o problemă stracircns legată de sistemul reţelei de localităţi Aspecte asemănătoare
prezintă şi protecţia aerului ca urmare a transportului la mari distanţe a multor poluanţi
precum şi protecţia solului icircmpotriva efectelor poluării din cauza depozitarii de mari cantităţi
de deşeuri industriale şi menajere
Ca urmare au apărut tentative interesante de a formaliza şi vizualiza relaţiile dintre
mediu şi structură mărimea şi amplasarea reţelelor de localităţi ca o parte a interrelaţiilor
dintre urbanism şi mediu Sub aspect istoric accepţiunea urbanistica a mediului a evoluat
foarte mult Dacă icircn urmă cu 20 de ani un urbanist căruia i s-ar fi cerut să facă o listă a
factorilor pe care icirci considera că definind un mediu sănătos corect pentru un oraş el ar fi
inclus icircntre aceştia spaţiile urbane străzile şi pieţele publice aspectul estetic al clădirilor etc
Aceste atribute ale mediului au existat şi icircn timpul civilizaţiilor antice egipteană greacă
romana şi icircn timpul Evului Mediu icircn oraşele italiene de exemplu
Dacă aceeaşi icircntrebare s-ar pune icircn prezent cu siguranţă că răspunsul ar fi mult mai
cuprinzător şi s-ar referi icircn bună măsură la aspecte mai concrete ale mediului incluzacircnd pe
cele economice sociale şi mult mai multe de natura fizică Icircncă din fazele primare ale
dezvoltării sale societatea umană a remodelat cadrul natural creacircnd mediul denumit de către
specialişti drept bdquoartificialrdquo compus din multiple echipamente ce deservesc cerinţele curente
ale populaţiei Forma cea mai sintetică de concretizare a mediului artificial o reprezintă
localităţile optimizate ca mărime structură icircnzestrare şi icircnfăţişare astfel icircncacirct să poată
răspunde exigentelor sociale
Icircn prezent devine din ce icircn ce mai dificil de stabilit o delimitare strictă icircntre mediul
natural şi cel artificial avacircnd icircn vedere că prin simbioza lor organică a rezultat un fenomen
calitativ nou denumit icircn terminologia internaţională bdquomediu umanrdquo Acest concept a fost 13
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
adoptat icircn 1967 la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Praga
prilej cu care a fost exprimat acordul universal privind necesitatea obiectivă de integrare a
celor două medii aparent contradictorii mediul natural şi mediul artificial şi de icircnlăturare a
cauzelor ce provoacă raporturile de neconcordanţă cu efecte autodistructive pentru societatea
umană Totodată s-a mai afirmat şi faptul că societatea contemporană este cauza unui
fenomen extrem de periculos acela de transformare a mediului uman icircntr-un mediu antiuman
datorită incapacităţii oamenilor de a icircnţelege fenomenele icircncomplexitatea şi globalitatea lor
Printre cauzele acestui proces se număra aglomerarea excesivă de industrii perturbatoare
ale mediului ambiant concentrarea populaţiei că număr şi densitate icircn formaţiuni urbane ce
depăşesc scară umană dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi transport care irosesc
imense suprafeţe de teren distrugerea terenurilor agricole fertile degradarea masivelor
forestiere poluarea atmosferei apelor etc
Indiscutabil dezvoltarea oraşului are consecinţe nefavorabile asupra spaţiului şi
mediului icircnconjurător asupra calităţii vieţii oamenilor Un efect specific şi dramatic al
procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant icircntr-un mod şi la o
scară nemaiacircntacirclnite icircn istorie Modificările care au afectat mediul icircn special după cel de-al
Doilea Război Mondial au creat aşa numita bdquoproblema a mediuluirdquo şi au generat bdquoalerta
ecologicărdquo a ultimelor decenii
Cacircnd se vorbeşte de progres sau de sărăcie se vorbeşte de fapt icircn termenii cei mai
globali de mediul icircnconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat căci icircntre
toate acestea şi poluarea degradarea apei şi a aerului ameninţarea păturii de ozon
deşertificarea deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele exista o stracircnsa interdependenta
Principalele bdquofenomene perturbatoarerdquo legate de urbanizare sunt
bull consumul de spaţiu cu impact asupra ecosistemului prin defrişări desecări eroziuni
modificări ale raportului icircntre populaţie şi habitat
bull exploatarea fără restricţii a resurselor naturale icircn special a celor neregenerabile a materiilor
prime a apei a masei lemnoase
bull efectele poluante ale marilor oraşe care se referă la problema deşeurilor urbane poluarea şi
degradarea spaţiilor verzi modificări icircn climat influenţe asupra faunei etc
bull creşterea traficului auto şi aerian şi a poluării aerului cu substanţe deosebit de toxice
bull creşterea cantităţilor de fluide neepurate sau incomplet epurate deversate icircn emisari
14
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
bull fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesivă a barierelor antropice de tipul
autostrăzilor marilor platforme industriale etc
bull efecte asupra stării de sănătate a oamenilor prin creşterea numărului de icircmbolnăviri mintale
sporirea maladiilor cardiovasculare etc
Explozia continuă a fenomenului urban a generat creşterea costurilor echipamentelor
pentru locuinţe circulaţie sănătate educaţie petrecerea timpului liber etc Icircn paralel cu
amploarea tendinţelor de cosmopolitism şi segregare creşterea şomajului a sărăciei şi
insecurităţii sociale a presiunii funciare şi a speculei imobiliare contribuind icircn final la
degradarea calităţii vieţii şi a mediului De exemplu icircn Cartierul Gării din Frankfurt străinii
reprezintă 74 iar icircn oraşe ca Berlin Munchen Stuttgart aceştia deţin o pondere de
aproximativ 17 ceea ce a generat o serie de măsuri adoptate de autorităţile locale icircn direcţia
limitării atribuirii de locuinţe sociale imigranţilor Centrele urbane abandonate ale marilor
oraşe americane s-au transformat icircn ghetouri reprezentacircnd zone insalubre şi nesigure
controlate de elemente situate icircn afara legii
Icircn marile metropole ale Europei sudice sărăcia şi minorităţile se icircntacirclnesc de obicei la
marginea oraşului la Marsilia peste 2000 de imigranţi trăiesc icircn barăcile de la periferia
oraşului iar suprafaţa ocupată de bidonviluri şi structuri marginale ocupa la Madrid peste 16
din suprafaţa rezidenta a oraşului Atacirct la nivelul continentului american cacirct şi icircn Europa
sărăcia predomina icircndeosebi icircn zonele periferice La Sao Paolo imobilele insalubre denumite
corticos sunt icircnchiriate mai multor familii şi adăposteau icircn 1993 aproape 2 milioane de
persoane Graffiti care degradează spaţiile publice sunt icircntacirclnite icircn marile metropole icircn
metrouri gări spaţii comerciale pasaje subterane şi canalizează violenta urbana transpunacircnd-
o din punct de vedere artistic O altă problemă cu care se confrunta marile oraşe este
reprezentată de presiunea funciara şi specula imobiliară De exemplu icircn Japonia explozia
preţurilor funciare se explică prin creşterea densităţii locuitorilor extinderea funcţiilor centrale
avacircnd loc pe baza amplificării concurentei icircntre birouri şi locuinţe icircn utilizarea teritoriului fapt
ce a antrenat creşterea preţurilor la locuinţe urmată de exodul populaţiei către periferie şi
accentuarea migraţiei populaţiei icircntre locul de muncă şi habitat
15
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
CAPITOLUL 3
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII PRIN POLUAREA
ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
31MODIFICAREA ŞI DISTRUGEREA HABITATELOR
Modificarea şi distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a
dispariţiei unor specii de plante şi animale Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează ele se
adaptează unor habitate specifice care le asigura condiţiile optime de viaţă de care au nevoie
Poluarea drenarea mlaştinilor defrişarea pădurilor urbanizarea şi construcţia de drumuri
(Transamazonianul Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de
viaţă Astfel speciile pierd contactul cu celelalte populaţii reducacircndu-se astfel diversitatea
genetică şi adaptacircndu-se mai greu la condiţiile climatice schimbătoare Icircn unele cazuri
habitatul fragmentat devine o zonă prea restracircnsă pentru a suporta o populaţie mare Icircn ultimii
400 de ani exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte produse a
crescut simţitor Multe specii de balene au ajuns icircn pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african
ucis pe scară largă pentru cornul sau care este preţuit ca medicament şi afrodisiac De
asemenea familii icircntregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii
lor iraţionale
O cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului Diferite chimicale toxice s-au răspacircndit tot mai mult icircn circuitul hranei icircn cadrul
ecosistemelor Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase
specii de peşti endemici Ploile acide au distrus pacircnă la sfacircrşitul secXX 118 milioane m3 de
material lemnos icircn Europa De asemenea deversările chimice au afectat pentru mult timp şi
fundul oceanic
De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluţie ascendenta icircnregistracircnd icircn mod
continuu noi şi noi descoperiri Această afirmaţie este destul de evidentă dacă privim sfacircrşitul
mileniului doi avionul supersonic trenurile de mare viteză blocurile ldquozgacircrie norirdquo explorarea
spaţiului cosmic samd Drept urmare amprenta dominantă a acestui secol o constituie
16
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
nivelul de cunoaştere tot mai ridicat al umanităţii şi icircn consecinţă nivelul de trai al acesteia
icircnregistrează astăzi icircn ţările dezvoltate cota cea mai ridicată din istorie (acesta fiind
determinat de transpunerea icircn practică a descoperirilor din activitatea de cercetare dezvoltare)
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capăta un caracter exploziv ca urmare a creşterii şi
diversificării producţiei a productivităţii activităţii economice tot mai ridicate a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate tot mai competitive
Supraaglomerarea continua să fie prezentă icircn mările oraşe icircn condiţiile creşterii
demografice şi a presiunilor care se exercita asupra utilizării terenurilor Se estimează că o
treime din populaţia ţărilor slab dezvoltate trăieşte la marginea oraşului icircn locuinţe insalubre
sub limita minimă de confort Expansiunea spaţială are loc odată cu creşterea populaţiei
metropolelor şi deplasarea acestora către marginea oraşelor Ca urmare scade densitatea
urbana dar apar probleme legate de asigurarea locuinţelor gestionarea traficului interurban
managementul deşeurilor creşterea surselor de poluare etc
Aşa cum s-a mai arătat din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu problema
aşezărilor umane ca urmare a creşterii explozive a populaţiei şi icircn consecinţă a proliferării
marilor aglomeraţii necesitacircnd icircn permanenţă noi remodelări urbane Icircn acest context
urbanismului ca ştiinţa a organizării oraşelor icirci revine sarcina de a asigura dezvoltarea
armonioasa echilibrată a localităţilor gestiunea responsabilă a resurselor materiale şi protecţia
mediului icircmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor Luacircnd icircn considerare aceste aspecte se pune
icircntrebarea dacă societatea umană va găsi rezolvarea problemelor generate de urbanizarea
excesivă prin limitarea consecinţelor nefavorabile ale activităţii economice icircn ansamblul său
iar răspunsurile la această problemă vor da cu siguranţă un nou impuls modului de icircnţelegere
a mecanismelor de organizare şi funcţionare ale aşezărilor umane
Avacircnd icircn vedere tendinţele icircnregistrate icircn evoluţia oraşelor rolul lor icircn creşterea
economică a zonelor diversificarea funcţiilor şi icircn mod corespunzător a zonelor sale
funcţionale devine tot mai necesară dezvoltarea lor controlată Dar nu trebuie uitat că primul
factor care a stat la baza dezvoltării umane l-a constituit mediul icircnconjurător apa aer sol
subsol vegetaţie şi fauna din care omul a extras fără icircncetare uneori pacircnă la epuizare resursele
necesare ndash materii prime lemn sare fier cupru cărbune petrol apa substanţe chimice ndash fără
de care nu ar fi putut icircnregistra progresul ce caracterizează astăzi omenirea Icircn evoluţia sa
acest progres ştiinţifico-tehnic s a materializat icircntr o agricultură mecanizata şi chimizata icircntr
17
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
o industrie automatizata şi robotizată icircn mijloace de transport din ce icircn ce mai rapide mai
confortabile şi mai eficiente omul stabilindu şi habitatul icircntacirci icircn aşezările rurale apoi icircn oraşe
care s au dezvoltat atacirct pe orizontală cacirct şi pe verticală Icircn prezent intre progresul ştiinţifico-
tehnic şi noţiunea de urbanism se afla o relaţie directă progresul a determinat dezvoltarea
oraşelor şi intensificarea activităţii economico- sociale
32 TRANSFERUL DE SPECII
Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii fiind al doilea
factor dupa distrugerea si modificarea habitatelor
Perioada marilor descoperiri geografice a reprezentat şi inceputul unor transformari
ireversibile in ecosistemele din noile teritorii soldate adesea cu disparitia speciilor autohtone
(indigene) Plantele alohtone (exotice introduse) formeaza adesea monoculturi inlocuind
speciile autohtone Deoarece populatiile speciilor exotice se regenereaza acestea pot genera
probleme pe termen lung sau chiar permanent In SUA se considera ca 42 din speciile
respective au ajuns acolo ca urmare a prezentei speciilor exotice
De exemplu zambila de apa planta acvatica originara din America de Sud a invadat
numeroase ecosisteme acvatice in SUA inlocuind vegetatia naturala Statele Florida
Louisiana si Texas cheltuiesc anual 11 milioane de $ in incercarea de a limita cresterea ei
In Marea Neagra la mijlocul anilor rsquo80 a fost introdusa accidental o specie de meduza
provenita din oceanul Atlantic Caracterul invaziv s-a manifestat in 1987 si 1989 prin
impactul asupra puietului de peste Ca urmare multe specii de pesti autohtoni au inregistrat un
puternic declin al populatiilor
Transferul de specii nu apartine insa trecutului cu atat mai mult cu cacirct comertul cu
specii salbatice a luat o amploare deosebita in ultimele decenii iar modalitatile de transport s-
au diversificat
Amplificarea comertului international sustinuta si de liberalizarea comertului va
contribui in continuare la transferul de specii Astfel ne putem astepta la atenuarea
diferentelor dintre ecosisteme echivalente dar individualizate ca urmare a izolarii geografice
18
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
33 SUPRAEXPLOATAREA
Conceptul de biodiversitate este adesea sinonim cu cel de resurse biologice Termenul
de supraexploatare incumba faptul ca exploatarea este normala in sensul ca nu are un impact
negativ asupra disponibilitatii resurselor nu afecteaza producerea sau refacerea lor
Supraexploatarea are ca obiect atat anumite specii cat si ecosistemele Majoritatea
studiilor se concentreaza asupra primului aspect si in special asupra speciilor de animale Ca
urmare a supraexploatarii se inregistreaza diminuarea efectivelor pentru speciile vizate iar in
cazuri extreme extinctia acestora Trebuie mentionat faptul ca presiunea umana desi a crescut
dupa o traiectorie asemanatoare cu tendinta demografica s-a manifestat in acest fel chiar
inainte de timpurile moderne Astfel se disting doua etape ale supraexploatarii masurate prin
scara extinctiilor extinctia istorica a speciilor si extinctia contemporana a speciilor
A Extinctia istorica incepe cu cateva cazuri izolate si imbraca forme dramatice
reprezentate de vanatoarea de bizoni foci si comertul cu blanuri
Comertul cu blanuri(piei) a condus la o diminuare drastica a efectivelor pentru animalele de
blana desi nu a determinat disparitia lor
B Extinctia contemporana este determinata de comertul cu specii salbatice ( aici
specificam ca sunt implicate un numar mult mai mare de specii atat animale cat si vegetale)
pescuitul ( considerat responsabil pentru diminuarea populatiilor)
Cea mai mare piaţă pentru speciile salbatice este in SUA exporturile si importurile
totalizand circa 1 miliard $ anual
Structura importurilor arata faptul ca articolele de imbracaminte sunt cele care
beneficiaza de cea mai mare atentie mai ales daca este vorba de blanuri Arborii cu esente
valoroase (mahonul cedrul de Liban) au fost victimele comertului international in prezent
supravietuind numai in palcuri protejate
19
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
34URBANISMUL
Urbanismul reprezintă o activitate de interes general cu caracter continuu care se
desfăşoară pe icircntreg teritoriul naţional avacircnd la bază principiul dezvoltării durabile ndash
sustainable growth ndash adică deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea
societăţii fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare
Problema centrală a marilor metropole este reprezentată de faptul că acestea reprezintă
un spaţiu icircn care converg forte progresive ce asigură evoluţia societăţii dar şi fenomene care
accentuează degradarea civilizaţiei umane şi a mediului icircnconjurător manifestacircndu-se
fenomenul de hipertrofie a oraşelor simptomele acesteia putacircnd fi sintetizate astfel o
deformarea zonelor rezidenţiale şi a celor industriale prin concentrarea activităţilor bancare a
societăţilor de asigurări şi imobiliare a icircntregului sector terţiar icircn marile metropole ceea ce
antrenează puternice disproporţii regionale
Concentrarea terţiarului icircn marile metropole este o caracteristică a ţărilor dezvoltate iar
metropolelor ţărilor slab dezvoltate le este proprie concentrarea activităţilor industriale Icircn
ceea ce priveşte spaţiile rezidenţiale adeseori insuficiente se manifestă extinderea acestora
dincolo de limita confortului minim la nivelul periferiilor din multe oraşe dar şi icircn interiorul
acestora fiind icircntacirclnite construcţii insalubre ce adăpostesc un număr mare de locuitori o
degradarea mediului icircnconjurător are loc ca urmare a supraconcentrarii locuitorilor dar şi a
activităţilor economice ceea ce antrenează dezechilibre ecologice atacirct icircn interiorul
metropolelor cacirct şi icircn afara acestora cantităţile mari de poluanţi din apă aer şi sol
determinacircnd un grad ridicat de icircmbolnăviri icircn racircndul locuitorilor Icircn acest caz măsurile
legislative adoptate nu reuşesc să determine stoparea fenomenului ci stimulează adeseori
creşterea surselor de poluare (formarea marilor depozite de deşeuri menajere la periferia
oraşelor)
35POLUAREA
Dintre dezavantajele metropolelor poluarea este problema cea mai gravă Ea este
icircmpărţită icircn mai multe tipuri fiecare dintre ele avacircnd efecte mai mult sau mai puţin nocive
asupra mediului Spre exemplu poluarea sonica are efecte negative icircn special pentru om
20
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
Poluarea sonica produce stres oboseala diminuarea sau pierderea capacităţii auditive
instabilitate psihică randament scăzut fisurarea clădirilor spargerea geamurilor Zgomotul
este produs din surse naturale dar mai ales antropice utilaje mijloace de transport aparate
oameni Sursele de zgomot sunt industria oraşele mijloacele de transport Ele produc
zgomote de diferite intensităţi şi pot fi staţionare sau mobile Atmosfera poluata şi ceata
atenuează zgomotele
Poluarea cu substanţe chimice produce efecte catastrofale Principalul vinovat icircn
producerea efectului de seră (peste 50) este dioxidul de carbon (CO2) Al doilea element
nociv ca importantă este dioxidul de sulf (SO2) cantitatea mare de CO2 şi SO2 emisa icircn
atmosfera se datorează despăduririlor masive Se cunoaşte că principala sursă a emisiei de
SO2 icircn atmosferă o reprezintă mijloacele de transport Această problemă este dramatică icircn
aglomeraţiile urbane unde poluarea atmosferică se datorează concentraţiei ridicate de noxe
Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea
surselor de poluare Astăzi nu exista nici o aşezare urbana icircn care să nu fie cel puţin o unitate
industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului La acestea se adauga şi numărul din ce icircn
ce mai mare de autovehicule care alături de uzine şi fabrici contribuie la amplificarea poluării
aerului Icircn aceste condiţii atmosfera marilor oraşe şi nu numai a devenit un amestec de aer
gaze şi pulberi de cele mai diverse origini
Deci poluarea atmosferei rezultat icircn cea mai mare parte al activităţilor umane este
determinată de difuzia icircn atmosferă a substanţelor nocive numite poluanţi sub formă solidă
(praf pulberi) lichida(vapori de apă) şi gazoasă (gaze toxice) care modifică compoziţia
naturală a aerului
Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă negura aer ceţos Cei mai frecvenţi poluanţi
icircntacirclniţi icircn atmosfera urbana sunt gazul carbonic şi oxidul carbonic anhidrida sulfuroasa şi
sulfurica diverşi acizi prafuri fumul şi cenuşă provenită din arderi praful mineral
hidrocarburi microbi şi viruşi Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul
sezonul factorii meteorologici
36TRANSPORTURILE URBANE
O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport Icircn
aceastǎ categorie intrǎ autovehiculele locomotivele vapoarele avioanele etc Cea mai mare
21
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine icircnsǎ de la autovehicule datoritǎ icircn primul racircnd
numǎrului foarte mare al acestora Icircn numai o jumǎtate de secol (1930-1980) de cacircnd au
icircnceput sǎ se foloseascǎ numǎrul lor s-a icircnzecit ajungacircnd ca icircn SUA numǎrul lor sǎ ajungǎ
unul la douǎ persoane Icircn Los Angeles numǎrul lor este de unul pentru fiecare persoanǎ
Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate icircn zonele urbane (93 icircn SUA) se
poate icircnţelege rolul lor deosebit de important icircn poluarea oraşelor (tot icircn SUA s-au evaluat
766x106 tan substanţe toxice ce ajung icircn atmosferǎ) Indiferent de tipul motorului
autovehiculele polueazǎ aerul cu oxizi de carbon şi de azot hidrocarburi nearse oxizi de sulf
aldehide plumb azbest funingine etcDacǎ am reveni astăzi la tracţiunea animalǎ atmosfera
oraşelor ar deveni nepoluatǎ dar pentru a icircnlocui caii putere cu ldquocaii fizicirdquo care sǎ asigure
tracţiunea poluarea produsǎ de grajduri ar fi icircngrijorǎtoare Cea mai importantǎ sursǎ de CO
din poluarea generalǎ a atmosferei (60) este produsǎ de gazele de eşapament S-a estimat cǎ
80 din cantitatea de CO este produsǎ icircn primele 2 minute de funcţionare a motorului şi
reprezintǎ 11 din totalul gazelor de eşapament
Icircn ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind icircmbunǎtǎţirea calitǎţii aerului
prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor Icircn prezent vehiculele polueazǎ
de 8-10 ori mai puţin decacirct cele care au existat icircn circulaţie acum 30 de ani Acest lucru s-a
realizat optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante
37POLUAREA CU DESEURI URBANE
Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de
deşeuri se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi
industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt
sect modificări de peisaj şi disconfort vizual
sect poluarea aerului
sect poluarea apelor de suprafaţă
22
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
sect modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
icircnvecinate
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vacircnt este deosebit de
evidenta icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practica exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea
apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor
subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Atacirct exfiltraţiile din depozite cacirct
şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se
repercutează asupra folosinţei acestora
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri
este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare
durabilărdquo se icircntinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de
amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)
Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia
microbiologica a solului Icircn plus biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn sensul
că
sect icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate
sect unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi găsesc hrana
icircn gunoaie (şobolani ciori)
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării
depozitului reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu
va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil
modificată Actualele practici de colectare transport depozitare a deşeurilor urbane facilitează
icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori
cacircini vagabonzi Deşeurile dar mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru
sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metale grele (plumb cadmiu)
pesticide solvenţi uleiuri uzate
23
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24
B I B L I O G R A F I E
Dezvoltarea durabila Mecanisme si instrumente VolII -
Coordonatori Angheluta Vadineanu Costel Negrei Petru Lisievici
Editura Universitara din Bucuresti 1999
Probleme ecologice si riscuri economice - Conf Univ Florina Bran
Editura ASE Bucuresti 2001
Mediul ambiant si dezvoltarea durabila - Prof dr Anca Angelescu
Prof dr ing Ileana Ponoran Editura ASE Bucuresti 1999
24